Redactor: ARISTI
Ţ
A AVRAMESCU
Coperta de FLOAREA
Ţ
U
Ţ
UIANUFotografie de EMANOIL PÂRVU
Biblioteca Central
ă
Universitar
ă
"Lucian Blaga"Sec
ţ
ia de împrumut
Aceast
ă
publica
ţ
ie trebuie retumat
ă
înainte de ultima dat
ă
marcat
ă
mai jos.
©EDITURA FUNDA
Ţ
IEI CULTURALE ROMÂNE
Aleea Alexandru hr. 38, sectorul 1
Bucure
ş
ti 71273
ROMÂNIA
Tel.: 230.25.43
Fax: 230.75.59
EMAIL = fer @ algoritma
JO
ISBN 973-577-169-1
ION GHINOIU
LUMEA DE AICI,LUMEA DE DINCOLO
IPOSTAZE ROMÂNE
Ş
TIALE NEMURIRII
' i
BCU Cluj-Napoca
ui ii
III
ii imn ii
4060 119 7798
EDITURAFUNDA
Ţ
IEI CULTURALE ROMÂNE
Bucure
ş
ti «1999
CUVÂNT ÎNAINTE
J
/
V
^~
Reflec
ţ
iile despre existen
ţă
ale omului obi
ş
nuit se rezum
ă
, 1de obicei JiL,qpozitia viat
ă
-moarte
ş
i la pragurile biologice care 1
f
îe separ
ă
^na
ş
iterea la intrarea în^exis
ţ
en
ţă
f moartea la intrarea în postexisten
ţă
. Fire
ş
te, din ra
ţ
ionament lipse
ş
te concep
ţ
ia, treapt
ă
biologic
ă
la intrarea în preexistent
ă
. Cele trei dimensiuni, preexis-tenta, existen
ţ
a
ş
i postexisten
ţă
, marcate de tot atâtea fenomene biologice, concep
ţ
ia, na
ş
terea
ş
i moartea, formeaz
ă
întregul la care/)se raporteaz
ă
orice eveniment al Epopeii umane. Etnografii
ş
i fol^-/clori
ş
tii, de
ş
i au cercetat cu stoicism riturile de trecere prezente
la c
ă
s
ă
torie, au neglijat ceea ce preg
ă
tesc de fapt acestea, actulnup
ţ
ial
ş
i începutul unui nou ciclu vital. Contradic
ţ
ia dintre
timpul liniar
al veacului de om, lung de câteva decenii, care
ş
spai
ă
jias-terea de moarte,
ş
i
timpul circular
al veacului divin de 365 de zile,care se na
ş
te
ş
i moare în noaptea Anului Nou, este greu de îm- p
ă
cat. Volumul de fa
ţă
este o încercare de a corecta inconsecven
ţ
agenerat
ă
de imaginea diferit
ă
de a privi timpul cultural tratat deetnologi când
liniar,
în obiceiurile familiale, de la na
ş
tere lamoarte, când
circular,
în obiceiurile calendaristice, de la 1 ianuariela 31 decembrie.j^ruiLcalendaristic este o unitate de m
ă
sur
ă
, vea-
cul de om, un multiplu al s
ă
u! In spiritualitatea româneasc
ă
aceste
Începuturi de drum sunt deschise de reprezent
ă
ri mitice ale desti-nului numite Ursitori la na
ş
tere, Zori la concep
ţ
ie
ş
i moarte. A maicrede ast
ă
zi c
ă
via
ţ
a~îrTcepe cu na
ş
terea este o naivitate a oame-nilor, la fel de mare ca
ş
i cea a bebelu
ş
ilor care cred c
ă
fr
ăţ
ioriilor sunt adu
ş
i de barz
ă
pe co
ş
ul casei. Cine mai poate nega ast
ă
zic
ă
cele dou
ă
celule reproduc
ă
toare care formeaz
ă
oul sunt lipsite
5
de via
ţă
? C
ă
din ele se na
ş
te embrionul, fetusul
ş
i f
ă
tul printr-oexplozie biologic
ă
de propor
ţ
ii? Prin fecunda
ţ
ie ele înnoad
ă
firulvie
ţ
ii pe care biologul coboar
ă
panta filogenezei umane spre gene-ra
ţ
iile ascendente, spre lumea organic
ă
, a cuvânt
ă
toarelor
ş
i necu-vânt
ă
toarelor,
ş
i anorganic
ă
, teluric
ă
ş
i cosmic
ă
. La aceast
ă
imaginedespre nemurire prin permanen
ţă
, nu prin reîncarn
ă
ri
ş
i reîntrup
ă
risuccesive, au ajuns, pe c
ă
i insuficient explicabile pentru omulmodern, oamenii neolitici, atesta
ţ
i în spa
ţ
iul carpatic, la SchelaCladovei, jude
ţ
ul Cara
ş
-Severin, cu peste zece milenii în urm
ă
.Analogiile existente între spiritualitatea neolitic
ă
ş
i cultura popu-lar
ă
româneasc
ă
a secolelor XIX-XX pe tema nemuririi
ş
i, în parte,compatibilitatea lor
ş
tiin
ţ
ific
ă
este un alt obiectiv a] studiului.
Imaginea omului dublu alc
ă
tuit dintr-un trup material
ş
i efe-mer, v
ă
zut
ş
i sim
ţ
it,
ş
i un spirit nemuritor, nev
ă
zut dar revelat prinvis
ş
i extaz mistic, a fost
ş
i continu
ă
s
ă
r
ă
mân
ă
un teren fertil din,'care r
ă
sar la nesfâr
ş
it teorii
ş
i ipoteze. Investiga
ţ
ia
sufletului,
oabstrac
ţ
iune care se afl
ă
pretutindeni
ş
i niciunde, este la fel dedificil
ă
ca studiul categoriilor filosofice de
timp
ş
i
spa
ţ
iu.
Defi-nirea acestei „Fete Morgane" care, pe m
ă
sur
ă
ce te apropii de eaîn aceea
ş
i m
ă
sur
ă
se îndep
ă
rteaz
ă
de tine, a ajuns, dup
ă
intense
ş
i îndelungate eforturi, într-o înfund
ă
tur
ă
: nici o teorie nu a ie
ş
it pe deplin înving
ă
toare. Concluzia se desprinde de la sine: f
ă
r
ă
aelimina cu des
ă
vâr
ş
ire drumul b
ă
t
ă
torit, trebuie c
ă
utate
ş
i alte posibile piste.
Pornind de la postulatul potrivit c
ă
ruia civiliza
ţ
ia popular
ă
a tezaurizat subtile observa
ţ
ii empirice
ş
i specula
ţ
ii metafizice,intui
ţ
ii
ş
i sclipiri ale geniului uman, de la constatarea de bun-sim
ţ
c
ă
nu ar fi fost posibil
ă
transmiterea peste milenii unei credin
ţ
ef
ă
r
ă
un sâmbure de adev
ă
r
ş
i de la ipoteza c
ă
dincolo de ceea ceeste
ş
i se vede exist
ă
ş
i ceea ce este
ş
i nu se vede, dar se subîn-
ţ
elege, am construit un ra
ţ
ionament simplu: dac
ă
în Univers nuexist
ă
ceva care s
ă
nu fie ad
ă
postit la rândul s
ă
u de altceva, atunci
ş
i sufletul trebuie s
ă
fie închis într-un ad
ă
post sau în trecere dela un ad
ă
post la alt ad
ă
post. Teoretic, el trebuie s
ă
existe undeva.Pentru etnolog sufletul este o necunoscut
ă
, o realitate ascuns
ă
ş
iintangibil
ă
, atribu
ţ
ii ale sacrului,^motiv pentru care nu poate fi
6
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
promisiunea primaverii
4729 Reads
More From This User
Notes
Load more
