Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
23Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Robin Hood-Alexandre Dumas

Robin Hood-Alexandre Dumas

Ratings: (0)|Views: 100 |Likes:
Published by Nicoleta Roxana

More info:

Published by: Nicoleta Roxana on Jun 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

 
Alexandre Dumas
Robin Hood
PRINUL HOILOR
Ţ Ţ
IEra în anul de graie 1162, în timpul domniei lui Henric al II-lea. Doi
ţ
 cltori, cu hainele ponosite de drum lung şi cu feele istovite de negrit
ă ă ţ ă ă
 oboseal, strbteau clare, într-o sear, potecile înguste ale p
ă ă ă ă ă ă
duriiSherwood, din comitatul Nottingham.Vremea era rece; copacii, pe care începea s mijeasc verdeaa firav
ă ă ţ ă
 de martie, fremtau în ultimele rbu
ă ă
niri ale iernii, iar o cea deas învluia
ţă ă ă
 inutul pe m
ţ ă
sur ce ultimele raze ale soarelui se stingeau în norii sângerii
ă
 de la orizont. Curând, cerul se întunec de-a binelea, iar peste pdure prinse
ă ă
 s sufle vântul, preves
ă
tind apropierea furtunii.— Ritson — spuse cel mai în rst dintre cltori, înfşundu-se mai
ă ă ă ă
 strâns în pelerin — vântul se înte
ă
te; nu i-e team c-o s ne prind
ţ ţ ă ă ă
 furtuna înainte de a ajunge? Şi suntem oare pe drumul bun?— Mergem drept spre int, milord rspunse Rit
ţ ă ă
son şi, dac nu m-
ă ă
al memoria, în mai puin de un ceas vom ciocni la uşa pdurarului.
ă ţ ă ă
Cei doi necunoscui mai merser în tcere înc vreo trei sferturi de or,
ţ ă ă ă ă
 nd cltorul pe care tovarşul su de drum îl onorase cu titlul de milord
ă ă ă ă
  întreb neliniştit:
ă
— Mai e mult?— Pre de zece minute, milord.
ţ
— Bine, dar pdurarul acesta, care spui c se numeşte Head, merit
ă ă ă
 oare încrederea mea?— De bun seam, milord; cumnatul meu Head este un
ă ă
 
om aspru,deschis şi cinstit; el va asculta cu respect minunata poveste nscocit de
ă ă
  înlimea voastr şi o va crede. El nu ştie ce-nseamn minciuna şi nu
ă ţ ă ă
 cunoaşte teama. Privii, milord! strig vesel Ritson, întrerupându-şi elogiul
ţ ă
 fcut pdurarului. Vedei lumina aceea care poleieşte copacii? Acolo e casa
ă ă ţ
 lui Gilbert Head. De câte ori n-am salutat eu, fericit, în tinereea mea,
ţ
 aceast licrire din cmin, când ne întorceam seara, obo
ă ă ă
sii, de la ntoare.
ţ ă
 Şi Ritson se opri în loc, vistor, privind cu duioşie luminia tremurtoare care
ă ţ ă
  îl fcea s retriasc amintiri din trecut.
ă ă ă ă
— Copilul doarme? întreb gentilomul, prea puin tulburat de emoia
ă ţ ţ
 servitorului.— Da, milord — rspunse Ritson, pe al crui chip se aşternu de îndat o
ă ă ă
 expresie de total indiferen — doarme anc şi, pe legea mea, zu dac
ă ţă ă ă
 pricep de ce înlimea voastr se strduieşte din rsputeri s ocro
ă ţ ă ă ă ă
teasc
ă
 viaa unei mici fiine atât de duntoare inte
ţ ţ ă ă
reselor sale. Dac vrei s
ă ţ ă
 scpai pentru totdeauna de plodul sta, de ce s nu-i înfig cineva un oel în
ă ţ ă ă ă ţ
 inim? Dai o porunc, sunt la ordinele dumneavoastr. Drept rsplat,
ă ţ ă ă ă ă
 fgduii-mi c numele meu o s fie trecut în testamentul dumneavoastr, ş
ă ă ţ ă ă ă
icopilul care doarme acum nu se va mai trezi nicicând.
 
— Taci! izbucni gentilomul. Nu vreau moartea acestei fpturi
ă
 nevinovate. M pot teme c într-o bun zi fapta mea va fi dat în vileag, dar
ă ă ă ă
 mai bine s m hruie teama, cu neliniştile ei, det remcrile unei crime.
ă ă ă ţ ă
 De altfel, sunt îndreptit s sper, şi chiar s cred, c taina care învluie
ăţ ă ă ă ă
 naşterea acestui copil nu va fi descoperit niciodat. Îns, dac s-ar afla
ă ă ă ă
 ceva, asta i s-ar datora numai ie şi, de aceea, îi jur, Ritson, c fiece clip a
ţ ţ ţ ă ă
 vieii mele o voi folosi ca s-i urmresc înde
ţ ă ţ ă
aproape toate mişcrile, toate
ă
 faptele. Crescut ca un ran, copilul acesta nu va suferi din pricina strii sale
ţă ă
 modeste. El îşi va cldi fericirea pe felul lui de via şi nu va regreta
ă ţă
 niciodat numele şi averea pe care le pierde astzi fr a le cunoaşte.
ă ă ă ă
— Fac-se voia înlimii voastre, milord! rspunse rece Ritson. Îns, la
ă ă ţ ă ă
 drept vorbind, viaa unui copil atât de mititel nu merit osteneala unei
ţ ă
 cltorii din Huntingdonshire în Nottinghamshire.
ă ă
 În cele din urm, cltorii se oprir în faa unei csue ascunse, ca un
ă ă ă ă ţ ă ţ
 cuib, în desişul pdurii.
ă
— Hei, vecine Head! strig Ritson, cu voce vesel şi rsuntoare. Hai
ă ă ă ă
 deschide repede! Toarn cu gleata şi vd de aici cum arde focul în vatr.
ă ă ă ă
 Deschide, omule, cci o rud îi cere ospitalitate.
ă ă ţ
 Înuntru, câinii începur s mârâie. Pdurarul, pru
ă ă ă ă
dent, întreb :
ă
— Cine bate?— Un prieten.— Cares prieten?— Roland Ritson, fratele tu. Hai deschide, bunul meu Gilbert!
ă
— Roland Ritson din Mansfeld?— Da, da, eu, fratele Margaretei. Ei, acum deschizi? adug Ritson,
ă ă
 nerbdtor. O s vorbim când om sta la mas.
ă ă ă ă
 În sfârşit, uşa se deschise şi cltorii intrar în cas. Gilbert Head
ă ă ă ă
 strânse cu cldur na cumnatului su, apoi se întoarse spre gentilom şi-l
ă ă ă
 salut adren
ă
du-i-se cuviincios:— Fii bine venit, domnule cavaler, şi v rog s nu-mi facei vin c am
ţ ă ă ţ ă ă
 clcat legile ospitalitii dac am şo
ă ăţ ă
vit câteva clipe s v deschid a
ă ă ă
 cminului meu. Locul atât de singuratic al casei şi numrul mare de tâlhari
ă ă
 care mişun prin pdure m silesc s fiu prevztor, cci nu-i de ajuns s fii
ă ă ă ă ă ă ă ă
 viteaz şi puternic ca s scapi de primejdie. V rog s m iertai, nobile strin,
ă ă ă ă ţ ă
 şi s v socotii în casa mea ca în a dumneavoastr proprie. Aşezai-v lâng
ă ă ţ ă ţ ă ă
 foc şi uscai-v hainele. Între timp o s ne îngrijim de cai. Hei, Lincoln
ţ ă ă
 strig Gilbert, crpând uşa unei odi alturate — du caii drumeilor sub
ă ă ă ă ţ
 şopru, pentru c în grajd n-or s încap; ai grij s nu le lip
ă ă ă ă ă
seasc nimic;
ă
 umple ieslea cu fân şi aşterne-le paie pân la burt.
ă ă
Un ran voinic, în haine de pdurar, se ivi de în
ţă ă
dat, strbtu sala şi
ă ă ă
 ieşi fr s arunce mcar o privire curioas asupra noilor venii; apoi, o
ă ă ă ă ă ţ
 femeie frumoas de vreo treizeci de ani întinse ctre Ritson mâinile şi
ă ă
 fruntea ca s i le srute.
ă ă
— Drag Margaret! Surioara mea scump! strig el, mângâind-o, în timp
ă ă ă
 ce o privea cu admiraie naiv ames
ţ ă
tecat cu uimire. ti neschimbat,
ă ă
 fruntea i-e tot atât de senin, ochii la fel de strlucitori, buzele şi obrajii tot
ţ ă ă
 atât de trandafirii şi de fragezi ca pe vremea când bunul nostru Gilbert cuta
ă
 s-i cucereasc inima.
ă ţ ă
— Pentru c sunt fericit — rspunse Margaret, aruncând spre soul su
ă ă ă ţ ă
 o privire drgstoas.
ă ă ă
— Ba spune-i c suntem fericii, Maggie — adug cinstitul pdurar.
ă ţ ă ă ă
 Datorit firii tale bune, n-a existat pân acum în familia noastr nici
ă ă ă
 
 
suprare, nici ceart... Dar am vorbit destul despre noi, s ne gândim şi la
ă ă ă
 oaspei... Aşa, prietene cumnat! Scoate-i mantaua! Şi dumneavoastr,
ţ ţ ă
 domnule cavaler, dezbrcai hainele aces
ă ţ
tea ude de pe care apa curge carou dimineaa pe frunze. Apoi o s cinm. Hai repede, Maggie, o buturug-
ă ţ ă ă ă
dou în vatr, cele mai bune bucate pe mas, iar paturile înfate cu
ă ă ă ăţ
 cearşafurile cele mai albe. Hai repede! În timp ce, tânr şi sprinten, femeia asculta de po
ă ă ă
runcile soului,
ţ
 Ritson îşi desfcu mantaua şi ls s se vad un copilfrumos, înfşurat
ă ă ă ă ă ă
  într-o pelerin de caşmir albastru. Dolofan, proaspt şi rumen, chipul co
ă ă
-pilului ce numra doar vreo cincisprezece luni, vestea o sntate desrşit
ă ă ă ă ă
 şi o constituie robust
ţ ă
.Dup ce potrivi cu grij cutele bonetei şi ez prun
ă ă ă
cul aşa fel ca o raz
ă
 de lumin s-i pun în valoare întreaga-i frumusee, Ritson o strig încet pe
ă ă ă ţ ă
 sor-sa.
ă
Margaret sosi în grab.
ă
— Maggie — îi spuse el — vreau s-i fac un dar ca s nu m învinuieşti
ă ţ ă ă
 c, dup opt ani, vin la tine cu na goal... Ia priveşte ce i-am adus!...
ă ă ă ţ
— Sfânt Fecioar! strig femeia, împreundu-şi mâinile, Sfânt
ă ă ă ă
 Fecioar! Un copil! Al tu e îngeraşul acesta atât de frumos, Roland? Gilbert,
ă ă
 Gilbert, vino s vezi un copilaş ca un înger!
ă
— Un copil?! Un copil în mâinile lui Ritson?! Şi, departe de a se înflcra,
ă ă
 a cum fcuse nevast-sa, Gilbert arunc spre ruda lui o privire sever.
ă ă ă ă
 Frate — rosti pdurarul, pe un ton grav — nu cumva ai devenit ddac la
ă ă ă
 sugaci de nd te-au reformat din armat? Ciudat poft i-a venit s bai
ă ă ă ţ ă ţ
 drumurile, cu un copil sub hain! Ce-nseamn toate astea? De ce ai venit la
ă ă
 mine? Care e povestea pruncului? Hai vorbeşte, fii sincer, vreau s ştiu totul.
ă
— Copilul nu-i al meu, viteazule Gilbert; este orfan iar gentilomul pecare-l vezi aici este protectorul su! Înlimea sa cunoaşte familia acestui
ă ă ţ
  îngeraş şi o s v spun de ce am venit aici. Îns pân atunci, Maggie drag,
ă ă ă ă ă ă
 ia-mi aceast preioas povar care mi-a vlguit braele timp de dou zile...
ă ţ ă ă ă ţ ă
 vreau s zic dou ceasuri. M-am sturat s-o fac pe doica.
ă ă ă
Margaret lu degrab copilul în brae, aşa adormit cum era, îl duse în
ă ă ţ
 odaia ei, îl aşez pe pat şi, dup ce-i acoperi mâinile şi gâtul cu srutri, îl
ă ă ă ă
  înveli cu grij în frumoasa lui pelerin de srbtoare, dup care se întoarse la
ă ă ă ă ă
 oaspei.
ţ
Cina se desfşur în veselie. La sfârşitul mesei, gen
ă ă
tilomul îi spusepdurarului:
ă
— Interesul pe care încânttoarea dumitale soie l-a artat acestui copil
ă ţ ă
 m hotrşte s v fac o propunere cu privire la situaia lui viitoare. Dar mai
ă ă ă ă ă ţ
  întâi îng
ă
duii-mi s v dau unele amnunte despre familia, n
ţ ă ă ă
terea şisituaia actual a acestui orfan al crui unic ocrotitor sunt eu. Tatl su mi-a
ţ ă ă ă ă
 fost tovarş de arme în tinereea pe care mi-am petrecut-o prin tabere şi,
ă ţ
 totodat, mi-a fost cel mai bun şi mai apropiat prieten. La începutul domniei
ă
 gloriosului nostru suveran, Henric al II-lea, am fost împreun cu el în Frana,
ă ţ
  în Normandia, în Aqvitania, în Poitou, iar dup o desprire de iva ani, ne-
ă ă ţ ţ
am întâlnit în ara Galilor. Înainte de a prsi Frana, prietenul meu s-a
Ţ ă ă ţ
  îndrgostit ne
ă
buneşte de o tânr fat; s-a cstorit cu ea şi a dus-o cu el în
ă ă ă ă ă
 Anglia. Din pcate, familia lui, ndr şi în
ă ă
crezut, ramur a unei case
ă ă
 princiare îmbâcsite de prejudeci prosteşti, a refuzat s primeasc în
ăţ ă ă
 mijlocul su pe tânra femeie, care era srac şi nu poseda alt noblee
ă ă ă ă ă ţ
 decât nobleea sentimentelor, insulta aceasta a lovit-o pân în adâncul
ţ ă
 inimii; ea a murit opt zile mai târziu dup ce adusese pe lume copilul pe care
ă
 

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
macovei_alis liked this
Dumitru Croitoru liked this
Dumitru Croitoru liked this
Dumitru Croitoru liked this
Sorin Deleanu liked this
Dumitru Croitoru liked this
Sorin Deleanu liked this
Sorin Deleanu liked this
Sorin Deleanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->