Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arhanghelul, 2012, nr. 2

Arhanghelul, 2012, nr. 2

Ratings: (0)|Views: 84|Likes:
Published by ValentinBugariu
Revistă parohială trimestrială. Revista Parohiei Ortodoxe Birda, 2012, an I, nr. 2
Revistă parohială trimestrială. Revista Parohiei Ortodoxe Birda, 2012, an I, nr. 2

More info:

Published by: ValentinBugariu on Jun 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2013

pdf

text

original

 
1 
Editorial:
 Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu
ş
i al îngrijirii bolnavilor 
Anul 2012 a fost declarat de c
ă
tre Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române, ca fiind anul omagial alTainei Sfântului Maslu
ş
i al îngrijirii bolnavilor.Boala, suferin
ţ
a sufleteasc
ă
 
ş
i trupeasc
ă
 reprezint
ă
o realitate de net
ă
g
ă
duit. Suntem supu
ş
i cuto
ţ
ii suferin
ţ
ei
ş
i mor 
ţ
ii. Ca fenomen de corupere asufletului
ş
i a trupului, ea esteurmare a p
ă
catului, a înc
ă
lc
ă
rii voite
ş
i con
ş
tiente a voii lui Dumnezeu.Pentru a restabili aceast
ă
situa
ţ
ie,Dumnezeu trimite un Mântuitor, peIisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu dar 
ş
i un Sfin
ţ
itor, Sfântul Duh care d
ă
 
ş
i posibilitatea izb
ă
virii din boal
ă
 
ş
imoarte prin Biseric
ă
, Sfintele Taine
ş
i ierurgii.Cauza existen
ţ
ei bolii estedescoperit
ă
de Sfin
ţ
ii P
ă
rin
ţ
i careindic
ă
c
ă
originea bolilor st
ă
înstarea p
ă
c
ă
toas
ă
a omului. SfântulMaxim afirm
ă
c
ă
o via
ţă
 dezordonat
ă
poate fi cauza bolii, iar Sf. Varsanufie arat
ă
c
ă
bolile vin dinneglijen
ţă
 
ş
i dezordine. Sf. NicolaeCabasila este
ş
i mai categoric cândspune c
ă
: ,,Exist
ă
oameni c
ă
rora levin boli trupe
ş
ti a c
ă
ror pricin
ă
este depravarea moral
ă
asufletului”. (Jean-Claude Larchet,
Teologia bolii,
trad.Vasile Mihoc, Editura ,,Oastea Domnului”, Sibiu, 2005, p. 56).În medicina alopat
ă
(clasic
ă
, universitar 
ă
), boalaeste definit
ă
ca modificare organic
ă
sau func
ţ
ional
ă
aechilibrului organismului. Boala este, atunci, un semn aldezechilibrului, al rupturii.
Ş
i în medicina energetic
ă
,adic
ă
medicina tradi
ţ
ional
ă
chinez
ă
, starea de boal
ă
estedefinit
ă
ca starea de dezechilibru energetic, iar starea des
ă
n
ă
tate ca stare de echilibru energetic. Boala estedefinit
ă
ca o manifestare a dezechilibrului, a unei fisuriîntre ceea ce trebuia s
ă
lucreze
ş
i ceea ce lucreaz
ă
unm
ă
dular, o ne-legiure. (Cornel Jupânean
ţ
,
TainaSfântului Maslu – o interpretare teologic
ă
 
 ş
i medical 
ă
 ,
Editura Diecezan
ă
, Caransebe
ş
, 2012, p. 57).Pentru vindecarea sufleteasc
ă
 
ş
i trupeasc
ă
acredincio
ş
ilor, Biserica a instituit rug
ă
ciuni, Taine
ş
i practici de ungere cu untdelemn sfin
ţ
it. Din vechimeexist
ă
Taina Sfântului Maslu îns
ă
ca
ş
i celelalte SfinteTaine legat
ă
de Sfânta Liturghie, luând loculAntifoanelor 
ş
i având ca început propriu-zis binecuvântarea mare aDumnezeie
ş
tii Liturghii. Cu timpul,datorit
ă
lungimii slujbei, TainaSfântului Maslu a fost desp
ă
ţ
it
ă
deLiturghie devenind rânduial
ă
desine-st
ă
t
ă
toare înc
ă
din secolul alXIII-lea. (C. Jupânean
ţ
,
op. cit.,
 p.16).Despre vechimea Taineiavem informa
ţ
ii de la scriitorul bisericesc Origen, în
Omilia a douaa c
ă
 ţ 
ii Leviticul 
, cap. IV, în carese arat
ă
c
ă
Taina Sfântului Maslu ses
ă
vâr 
ş
ea în Biserica de la început,împreun
ă
cu Taina Poc
ă
in
ţ
ei.Într-adev
ă
r,
 Molitfelnicul 
, la,,Rânduiala Sfântului Maslu”îndrum
ă
: ,,Tuturor cre
ş
tinilor  bolnavi de boal
ă
trupeasc
ă
sausufleteasc
ă
le este foarte folositoare aceast
ă
sfânt
ă
 rug
ă
ciune, c
ă
ci le d
ă
t
ă
m
ă
duire trupului
ş
i iertaresufletului. Pentru aceasta, se cuvine preo
ţ
ilor s
ă
 sf 
ă
tuiasc
ă
pe cre
ş
tinii, care vor cere s
ă
li se s
ă
vâr 
ş
easc
ă
 Sfânta Tain
ă
, ca mai întâi s
ă
se m
ă
rturiseasc
ă
curat laduhovnic”. (N. Grosu,
Taina Sfântului Maslu,
în rev.,,Ortodoxia”, 1979, nr. 3-4,
 
 p. 559).Untdelemnul întrebuin
ţ
at la Taina SfântuluiMaslu era considerat în vechime ,,aspirina” epocii.Pr. Valentin Bugariu(Continuare în pagina 6)
Arhanghelul 
Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.
(M. Eminescu)
Arhanghelul 
Publicaţie parohială trimestrială. Revista Parohiei Ortodoxe Birda, Timiș, 2012, an. I., nr. 2
 
 2
 
 Prân livedzâli d-acas
În s
ă
lb
ă
ti
ş
ia meaCu câmpii, p
ă
duri, izvoar 
ă
,Mincea pa
ş
î mi-i purtaDup
ă
p
ă
s
ă
ri care zboar 
ă
.Ploi atâcea m-or sc
ă
ldatFie toamn
ă
, fie var 
ă
,Vântu-n joac
ă
-i m-o uscat Ni
ş
nu
ş
ciu a câta oar 
ă
.Ceru-m înflorea-n fere
ş
ciMari flori albe, înghe
ţ
ace,Vis
ă
li-mi copil
ă
re
ş
ciMi le-or d
ă
 jghe
ţ
at pr 
ă
toace.Verili cu coptu grâuM-a
ţ
â
ţ
au s
ă
culeg ma
ş
,S
ă
-i anin în p
ă
ş
î-n brâuPrimei mele fece drazToamnili pline d
ă
rodPân livedzâli d-acasM-alergau ca pr-un n
ă
rodS-astrâng tot
ş
i-o mai r 
ă
mas.În s
ă
lb
ă
ti
ş
ia mea,
Ş
-o cema copil
ă
rie,Alergam
ş
î io,
ş
î ea –  Numai când?!...
Ş
ine m
ă
i
ş
cie?!...
 Ro
ş
ia
Ro
ş
ia înjunghiat
ă
,De dantura-mi mestecat
ă
,A avut p
ă
cat, vreodat
ă
?!...
Ş
i de nu, prin ce blestem Noi o tot sacrific
ă
m
Ş
i la mas
ă
-o consum
ă
m?!...De ce nu ne-ar putea eaCarnea a ne-o digera?!...Dimitrie Acea
 A
ş
teptare
Se mut
ă
mereu cinevaîn mireasma uit
ă
riilumina pas
ă
rea cânteculuneori mi se pare c-audtropotul cailor în înfinitmi se pare c
ă
steauase uit
ă
la mineuneoritimpul m
ă
-întreab
ă
 unde-am plecatînstr 
ă
inat suntîn interiorul f 
ă
ă
ferestreal unei a
ş
tept
ă
ri de demultvine vântul m
ă
ia
ş
i nu vrea s
ă
-mi spun
ă
unde m
ă
duce
 Mi 
ş
care stelar 
ă
 
E târziu nu mai am cums
ă
-mi smulg aripile – le-am l
ă
sat prea mult în p
ă
mânt pân
ă
ce dropii
ş
i fete î
ş
i t
ă
iar 
ă
c
ă
ă
ri peste nebunele mele iluziide zbor acum a
ş
putea fi îngropatîn propria-mi arip
ă
 Anghel Dumbr 
ă
veanu
 
 3
Restituiri:
 Preotul Ioan Ionescu. Profil biografic
În istoria bisericeasc
ă
local
ă
, amintirea preotului Ioan Ionescu (1860-1943) st
ă
legat
ă
destrângerea materialelor necesare ridic
ă
rii în 1911 aactualei biserici parohiale cu hramul ,,Na
ş
terea MaiciiDomnului”. (Bogdan En
ăş
el,
 Monografia comunei Birda,
Editura Excelsior Art, Timi
ş
oara, 2008, p. 44).Preotul Ioan Ionescu s-a n
ă
scut la 7 martie1860 în localitatea Cerna, jud. Timi
ş
-Torontal. Studii:
ş
coala primar 
ă
,
ş
ase clase gimnaziale
ş
i AcademiaTeologic
ă
din Caransebe
ş
, promo
ţ
ia 1880-1881.A cunoscut limbile maghiar 
ă
 
ş
i german
ă
. Afost c
ă
s
ă
torit cu Emilia Lup
ş
ea din Blajova (n
ă
scut
ă
în23 aprilie 1866, decedat
ă
în 6/8 octombrie 1841). A fosthirotonit preot la 20 ian. 1883 pentru parohia Birda, deepiscopul Ioan Popasu din Caransebe
ş
. Gramata a primit-o de la episcopul Nicolae Popea. Din 22 mai 1897a fost numit preot la Jebel pân
ă
la pensionare, în iulie1939.A avut opt copii:Ioan Cornel – n
ă
scut la 17 august 1884 laBirda, decedat la 12 sept.1884.Victoria Maria – n
ă
scut
ă
la Birda la 10februarie 1886, decedat
ă
la12/25 dec. 1919 (33 ani). Afost c
ă
s
ă
torit
ă
cu preotul IoanSurla
ş
iu.Iuliu Valeriu – n
ă
scut la Birda la 25 iulie1888. A fost subprefect
ş
i prefect al jude
ţ
ului Timi
ş
-Torontal.Livia – n
ă
scut
ă
la Birda la 13 sept. 1891,decedat
ă
la 19 sept. 1991.Emilia Iulia – n
ă
scut
ă
la Birda la 12 mai 1894.A fost c
ă
s
ă
torit
ă
cu avocatul Alexandru Iancu, în 8/21nov. 1912.Georgina - n
ă
scut
ă
în 14 iulie 1896, la Birda.A fost c
ă
s
ă
torit
ă
cu inginerul agronom Ioan Chiciudeandin Târgul Mare, de religie greco-catolic. Au fostcununa
ţ
i la 23 septembrie 1924 de preotul Ioan Russu.Ioan Octavian – n
ă
scut în 6/19 iulie 1901 laJebel. A fost avocat în Timi
ş
oara. La 8 noiembrie 1942s-a c
ă
s
ă
torit cu Leontina Catta. A decedat în 1964
ş
i afost înmormântat la cimitirul-gar 
ă
din Jebel.Sever Emil – n
ă
scut la Jebel în 28 oct. 1908 – decedat la 28 iulie 1909, înmormântat în cimitirul-gar 
ă
 din Jebel.A crescut
ş
i trei nepo
ţ
i,
ă
ma
ş
i orfani de tat
ă
 (preotul Ioan Surla
ş
iu),
ş
i anume: Liviu-6 ani, Lucian-4ani
ş
i Victor-2 ani.A fost distins cu brâu ro
ş
u de episcopul dr.Vasile L
ă
z
ă
rescu –în biseric
ă
- cu prilejul viziteicanonice pe care a f 
ă
cut-o în Jebel la 20 iulie 1935. La 1iulie 1939 s-a pensionat.A avut o cas
ă
minunat
ă
, în centrul comunei, la
ş
osea, chiar în fa
ţ
a bisericii greco-catolice. Casa lui aservit ca sediu al Cooperativei Agricole de Produc
ţ
ie pân
ă
în 1990, când a fost cump
ă
rat
ă
de Aurel Popa, dinJebel. Actualmente în aceast
ă
cas
ă
, Aurel Popa a deschismagazin universal
ş
i farmacie.A decedat la 4 mai 1943, în vârst
ă
de 83 ani. Afost prohodit de 19 preo
ţ
i
ş
i un diacon
ş
i înmormântat încripta familiar 
ă
din cimitirul-gar 
ă
din Jebel.Pr. Petru G
ă
ă
u
 Personalit 
ăţ 
ş
ipe
 ţ 
ene
Dimitrie Cioloca – s-a n
ă
scut la 18 decembrie 1874 înlocalitatea
Ş
ipet, jude
ţ
ul Timi
ş
, din familie de preot, tata – Teodor Cioloca, descendent
ş
i el din vrednici slujitoriai altarului.
Ş
coala primar 
ă
a
ă
cut-o la
Ş
ipet, iar gimnaziul laTimi
ş
oara. Dup
ă
absolvireagimnaziului urmeaz
ă
cursurileFacult
ăţ
ii de Teologie dinCern
ă
u
ţ
i, unde ob
ţ
ine în 1905
ş
i doctoratul. În paralel cuteologia a urmat
ş
i cursurileFacult
ăţ
ii de Filozofie (dinCern
ă
u
ţ
i), luându-
ş
i licen
ţ
a în1903.La 2 iulie 1904 s-au împlinit patru veacuri de la moarteamarelui domnitor alMoldovei,
Ş
tefan cel Mare
ş
iSfânt.Comemorarea din iulie 1904
ş
i impresionantele ac
ţ
iunicultural-politice desf 
ăş
urate la Putna, Bucure
ş
ti,Suceava, Borze
ş
ti
ş
i în întreaga Românie, au prilejuit înlumea româneasc
ă
a Banatului adev
ă
rate acte de mândrie
ş
i demnitate na
ţ
ional
ă
. Printre cei prezen
ţ
i la Putna întimpul serb
ă
rilor din iulie 1904 a fost
ş
i DimitrieCioloca, redactor al ziarului ,,Drapelul” din Lugoj.La 21 iulie 1907 s-a c
ă
s
ă
torit cu Paraschiva – Elena(Minca) Loichi
ţă
din Jebel –n
ă
scut
ă
în 1888– fiica luiD
ă
nil
ă
 
ş
i Paraschiva. Cununia religioas
ă
a
ă
cut-o la biserica din Jebel. Preotul slujitor a fost Ioan Pepa –  protopop de Buzia
ş
. Din c
ă
s
ă
torie au rezultat doi copii(b
ă
ie
ţ
i).Dup
ă
absolvire îndepline
ş
te mai multe func
ţ
iiadministrative pân
ă
în 1908, când este numit profesor laInstitut, apoi la Academia Teologic
ă
din Caransebe
ş
.Timp de 30 de ani pred
ă
Apologetica, Teologia moral
ă
 
ş
iîn câ
ţ
iva ani Sectologia.Pr. Oliviu Cri
ş
an(Continuare în pagina 4)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->