Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
2Activity
P. 1
Carte Fenomenul Sectar Crestin

Carte Fenomenul Sectar Crestin

Ratings: (0)|Views: 9|Likes:
Published by catalin

More info:

Published by: catalin on Jun 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/16/2013

pdf

text

original

 
Prof. Univ. Dr. Pr. Gheorghe Istodor 
FENOMENUL SECTAR „CREŞTIN”
-
Curs universitar pentru uzulstudenţilor din anul III -
I. Introducere
Fenomenul sectar este ră îndoiao mare plaareligiozităţii Bisericii Ortodoxe, o încercare de disoluţie venită dininterior (în cazul sectelor) care apare şi proliferează (în cazulcreştinismului) sau din exterior dacă ne referim la grupările ce provin din alte zone geografice decât cele occidentale sau din altestructuri religioase eminamente necreştine; o altă categorie sesituează undeva la confluenţa celor două direcţii, este vorba devechile gnoze şi manifesri ne “redeşteptateodacuRenaşterea sau Reforma şi care proliferează în contextulsecularizării accentuate în Occident. Fenomenul sectar afecteazăgrav unitatea creştină, în sensul că, efectele apariţiei şi dezvoltăriiacestuia sunt extreme de nocive pentru unitatea Bisericii luiHristos; dacă Mântuitorul în grădina Ghetsimani S-a rugat pentruunitatea de credinţă n primul nd credinţa fundamentaînSfânta Treime care implicit coine credinţa în dumnezeireaMântuitorului Iisus Hristos) a tuturor creştinilor, vedem limpede căfenomenul sectar se plasează la antipodul acestei rugăciuni a Fiuluilui Dumnezeu. Această atitudine nu este întâmplătoare, deoarece înspatele fenomenului sectar este cel care vrea să dezbine, nu săunească, este cel care se uzte dudictonul “divide etimpera” şi a cărei prezenţă este vădită de această realitate.Dacă ar fi sintetizăm în câteva propozii esenţafenomenului sectar, aceasta s-ar referi la două planuri:
1)
un plan ar fi cel legat de întemeietorii desecte. Aici observăm din studierea sectelor că există similitudiniexacte cu privire la aceştia: a) în primul rând toţi au avut pretenţiade a fi primit prin”revelaţie” sau în alt mod rugămintea, porunca,consacrarea, ungerea de la Dumnezeu Tatăl sau de la DumnezeuFiul să înceapă “opera” misionară şi implicit să întemeieze secta; b) Toţi aceşti indivizi au avut probleme fie medicale demonstrate,5
 
Prof. Univ. Dr. Pr. Gheorghe Istodor 
fie probleme legate cu statul sau cu diferitele comunităţi locale; c)nici unul dintre aceşti “lideri” religioşi nu a recunoscut că greşit(excepţia este W. Müller întemeietorul în primă fază a mişcăriiadvente, care a recunoscut că a greşit faţă de mişcarea baptistă deunde aparţinea şi mai avem un singur caz în care întemeietorul“Martorilor lui Yehova” care a fost condamnat de F. Rutheford caeretic), deşi au fost dovezi solide, logice şi juridice în acest sens.
2)
Un alt plan este cel reprezentat de ecoulacestor pretenţii aberante în conştiinţa oamenilor. Aceştia în loc săofere ajutor de specialitate urgent acestor tulburaţi şi neputincioşi ,au oferit girul lor acestor fantasme pseudo-religioase, hrănindastfel dereglările evidente ale “liderilor” din motive dintre cele mai bizare şi contribuind astfel la conturarea şi ulterior la proliferareafenomenului sectar.Fenomenul sectar este unul parazitar, însoţeşte viaautentic religioasă a Bisericii, o imită, o condamnă, speculeazănemulţumirile unora sau vulnerabilităţile altora şi construieşte înmod paralel o “revelaţie”, istorie şi doctrină în conformitate cuspecificul fiecărei secte.Un mare avantaj pentru proliferarea fenomenului sectar l-a avut şi apariţia modernităţii cu generalizarea – în Occident cu precăderea secularizării. Acest fenomen a creat confuzie,împietrirea inimii, întunecarea raţiunii şi pierderea darului“deosebirii duhurilor şi a facilitat pe de o parte proliferareasectară, pe de altă parte percepţia seculară cu deosebire la secte careprezentând autentica religiozitate. Într-o astfel de societate este“firesc” să existe pe lângă pluralism politico-social şi pluralismconfesional într-o viziune pur mercantilă.Fenomenul sectar are letură direccu căderea protopărinţilor şi cu efectele acestei căderi, aşa se explică persistenţa cu care majoritatea ridică la rang de cult diferite păcatesau patimi (crima, suicidul, desful, poligamia, consumul dedroguri etc.)S-a spus că sectele ar fi fost persecutate în mod abuziv decătre regimurile dictatoriale atee. Acest lucru s-a întâmplat doar atunci când sectele au fost asociate cu interesele occidentale ceerau periculoase pentru dictaturile respective, acestea considerau6
 
Prof. Univ. Dr. Pr. Gheorghe Istodor 
 prozelitismul excesiv al sectelor ca fiind de fapt proliferareaintereselor occidentale în problemele aşa numitelor “democraţii populare”. Însă, nu uităm, în cazul nostru, statul comunist în perioada 1946-1955 a recunoscut toate grupările sectare cefuseseră scoase în afara legii de Mareşalul Antonescu, ceea cearată că, în realitate, fenomenul sectar şi dictatura atee sunt douăfaţete diferite ale aceleiaşi realităţi.Definitoriu pentru secte în general în afară de practicaabuzivă prozelitistă, mai avem dezvoltarea tendinţelofundamentaliste care pot deschide orice direcţie de comportament, precum şi generalizarea “cultului alesului”, ce conferă autoritateliderului faţă de adepţi şi adepţilor faţă de restul oamenilor. Deasemenea tot ca direcţie generasectele elimină fundamentelerevelaţionale: transforSfânta Scriptură în idol, un obiect alinterpretărilor aberante şi obscurantiste, elimină Sfânta Tradiţie pecare o confundă în mod ignorant cu datinile omeneşti ; aceastăeliminare face ca mişcările protestante şi neoprotestante fielipsite de repere, de continuitatea şi coerenţa istoriei şi astfel să fieafectate dramatic de diferitele mişcări politico-sociale care aucaracterizat anumite perioade istorice ( aşa a apărut “hirotoniafemeii”, lupta între “sexe” provocată de mişcările feministe sauîncerrile de adaptare la condiţiile vremurilor actuale a“doctrinelor ” creştine). Mai mult sectele resping învăţătura despreSfânta Treime cum am amintit deja, ca un rezultat al procesului deantropomorfizare a lui Dumnezeu la nivelul reprezentării Lui şiimplicit al abordării Lui sau această respingere poate fi consecinţatendinţelor de depersonalizare a lui Dumnezeu dumodelul panteist, monist sau panenteist oriental, dar şi după modelulnaturalist, materialist şi ateu occidental, precum şi a tendinţelor dedepersonalizare a omului prezentă în cele două atitudini amintite.Cultul Maicii Domnului şi al sfinţilor este eliminat datorită pe de o parte exagerărilor medievale catolice în această direcţie, dar şi afaptului că în neliniştea lor, sectele cred că există o competiţie întreDumnezeu şi sfinţii Săi, competiţie ce trebuie eliminată, pentru ei fac confuzie între adorare şi cinstire şi nu este acest fapt de miratdacă ne gândim că întemeietorii sectelor au fost oameni ignoranţi ,simpli, studii teologice sau instruire educionasolidă.Sectele resping şi cultul icoanelor, motelor şi sfânta cruce7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->