Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Apa in Natura

Apa in Natura

Ratings: (0)|Views: 711 |Likes:
Published by Stan Maria

More info:

Published by: Stan Maria on Jun 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2013

pdf

text

original

 
APA - ELEMENT DE MEDIU
Apa determin natura lumii fizice şi biologice pe planeta noastr şi reprezint cea mai
ă ă ă
 importan şi cea mai raspandit substan chimic. În natur, apa se gaste în toate cele trei stri
ă ă ţă ă ă ă
 de agregare: sub forma de vapori în atmosfer, sub forma lichid în râuri, mri şi oceane şi sub
ă ă ă
 form solid în zapad şi în ghea.
ă ă ă ţă
Apa este un constituent major al corpului animal si al mediului inconjurator; alturi de aer,
ă
 reprezint factorul de mediu absolut indispensabil vieii; apa reprezint o component esenial a
ă ţ ă ă ţ ă
 materiei vii, indiferent de gradul de organizare. Pe de alt parte, apa este principiul alimentar de
ă
 baz pentru vieuitoare; în prezena apei se desfşoar toate procesele vitale.
ă ţ ţ ă ă
11.
Apa în natur
ă
Peste 2/3 din suprafaa terestr este ocupat de mri şi oceane, care formeaz Oceanul
ţ ă ă ă ă
 Planetar; datorit acestui fapt, Terra este supranumit şi "planeta albastr".
ă ă ă
Din suprafaa total a Pntului, evaluat la 510,10 milioane km
ţ ă ă ă
2
, Oceanul Planetar ocup
ă
 361,07 milioane km
2
, adic 70,8
ă
%.
Apa existent la suprafaa Pntului constituie hidrosfera, care poate fi considerat un
ă ţ ă ă
  înveliş continuu care acoper în jur de trei sferturi din suprafaa globului pmântesc. Se poate spune
ă ţ ă
 ca apa se gseşte peste tot şi sub diferite forme: vapori, zpad, gheat, ploaie, cursuri de ap,
ă ă ă ă ă
 mri, oceane, lacuri, ape subterane, fr a uita apa prezent în structura solului şi a esuturilor
ă ă ă ă ţ
 vegetale şi animale. Toate aceste forme particip la ceea ce este cunoscut sub numele de "circuitul
ă
 apei în natur".
ă
Se consider c, de când exist pe Pnt, de aproximativ 4 miliarde de ani, cantitatea total
ă ă ă ă ă
 de ap aflat pe planet, evaluat la 1 400 milioane de km
ă ă ă ă
3
, nu s-a schimbat; acest volum de ap,
ă
 care se transform necontenit dintr-o form în alta, de la vapori, la ap lichid sau ghea,
ă ă ă ă ţă
 perpetueaz ciclul etern al apei.
ă
Datorit temperaturilor ridicate, apele de la suprafa se evapor, trend în atmosfer sub
ă ţă ă ă
 form de vapori. Apa rezultat din respiraia vieuitoarelor, apa de la suprafaa vegetaiei, precum şi
ă ă ţ ţ ţ ţ
 apa coninut în porii solului se evapor în atmosfer. Vaporii de ap constituie umiditatea
ţ ă ă ă ă
 atmosferei şi alctuiesc norii; aceştia, ridicându-se în straturile superioare ale atmosferei şi intâlnind
ă
 zone mai reci, se condenseaz şi cad pe pnt sub form de precipitaii. O parte din aceste
ă ă ă ţ
 precipitaii rn la suprafaa solului, constituind apele de suprafa, iar o alt parte ptrunde în
ţ ă ţ ţă ă ă
 sol, unde formeaz, deasupra straturilor impermeabile ale solului, pânzele de ape subterane (apa
ă
 freatic).
ă
Rspândirea surselor de ap pe glob este foarte neuniform; în timp ce unele ri au şansa de
ă ă ă ţă
 a poseda rezerve enorme care se refac în fiecare an, altele nu au ap suficient şi sunt confruntate
ă ă
 cu probleme serioase privind asigurarea necesarului de ap pentru nevoile directe ale populaiei şi
ă ţ
 pentru scopuri economice.Rezervele naturale de ap dulce sunt deinute, în proporie de 60% de 9 ri: Brazilia, Rusia,
ă ţ ţ ţă
 Statele Unite, Canada, China, Indonezia, India, Columbia şi Peru. Dac pentru Islanda rezervele de
ă
 ap sunt excesive (unui locuitor îi revin 630 000 m
ă
3
/an), pentru Asia, care concentreaz în jur de
ă
 60% din populaia mondial revin 30% din resursele de ap dulce, iar Amazonia cu 0,3% din
ţ ă ă
 populaie are la dispoziie 15% din resurse. În mai mult de 20 de ri din Africa de nord şi din
ţ ţ ţă
 Orientul Apropiat (perimetrul care se întinde de la Tunisia la Sudan şi Pakistan), resursele de ap
ă
 sunt foarte reduse -1000 m
3
/locuitor pe an.
Creşterea estimat a populaiei în urmtorii ani atrage dup sine creşterea corespunztoare a
ă ţ ă ă ă
 necesarului de ap; cum rezervele de ap de pe Glob sunt relativ constante este pe deplin justificat
ă ă ă
  îngrijorarea organismelor internaionale privind imposibilitatea asigurrii necesarului de ap pentru
ţ ă ă
  întreaga populaie a Globului.
ţ
De altfel
, problema apei în lume nu se refer numai la nivelul rezervelor, ci şi la calitatea apei;
ă
 prin poluare intens cantiti semnificative de ap dulce sunt scoase din circuit. Paralel cu creşterea
ă ăţ ă
 consumului de ap potabil creşte şi volumul de ape reziduale, care nu întotdeauna pot fi purificate
ă ă
 corespunztor cerinelor impuse surselor de ap potabil.
ă ţ ă ă
Creşterea semnificativ a necesarului de ap nu este numai efectul exploziei demografice la
ă ă
 nivel mondial, al creşterii consumului de ap pentru nevoile individuale ale populaiei, ci şi al
ă ţ
 dezvoltrii industriale şi agricole fr precedent la începutul acestui mileniu. Suprafeele agricole
ă ă ă ţ
 irigate au crescut de 5 ori fa de începutul secolului trecut; numai în ultimii 40 de ani suprafeele
ţă ţ
 agricole irigate în ri din Asia (China, India, Pakistan) şi Statele Unite s-au dublat.
ţă
1
 
 În prezent, pe scar mondial, omul recolteaza pentru diferite scopuri în jur de 3 800 km
ă ă
3
deap dulce pe
ă
an.
12.
Apa - principiu nutritiv
Faptul c apa reprezint constituentul principal al organismelor vii sugereaz importana sa în
ă ă ă ţ
 meninerea vieii. Se ştie ca organismul nu poate suporta o pierdere de ap care s depşeasc 10-
ţ ţ ă ă ă ă
15% din cantitatea total pe care o conine.
ă ţ
2
 
Apa este necesar desfşurrii proceselor fiziologice normale din organism, ceea ce explic
ă ă ă ă
 prezena sa în concentraii crescute în organismul animal şi vegetal.
ţ ţ
 În organismul uman, apa se gseşte în concentraii cuprinse între 72,2% (nou-nscut de 0-6
ă ţ ă
 luni) şi 50,8% (la vârsta de 71-84 de ani).
Apa este un aliment miner 
al de prima importan şi de compoziia sa trebuie s se in seama nd
ţă ţ ă ţ ă
 se apreciaz valoarea nutritiv a regimurilor alimentare ale unei regiuni date.
ă ă
Organismul uman îşi satisface nevoia de ap prin ingestie, sub form de ap potabil, diferite
ă ă ă ă
 buturi şi prin alimente în compoziia crora, apa întra în cantiti variabile.
ă ţ ă ăţ
La omul sntos, necesarul de ap este în raport direct cu cantitatea de ap eliminat de
ă ă ă ă ă
 organism. Aceasta cantitate variaz în funcie de temperatura ambiant, modul de via, compoziia
ă ţ ă ţă ţ
 alimentelor ingerate.Necesarul de ap al organismului este de 1000-3000 mL/24 de ore la copil (la nou nscut, 140
ă ă
 mL/kg corp) şi de 2000-2500 mL/24 de ore la adult (35 mL/kg corp).Aceste cantiti se asigur, mai ales, prin surse exogene şi anume:
ăţ ă
ap potabi
ă ă
- 1300 mL/zi;consumul de alimente - 800 mL/zi.
1.3. Importana apei pentru activitatea uman
ţ ă
Omul utilizeaz apa nu numai pentru satisfacerea necesitilor sale fiziologice ci şi pentru alte
ă ăţ
 necesiti directe, decorative, în scopuri economico-industriale, agricultur etc.
ăţ ă
Necesiti directe
ăţ
Omul consum apa pentru scopuri ca: igiena individual, pregtirea hranei, splatul vaselor etc. Pe
ă ă ă ă
 plan mondial consumul mediu de ap potabil pentru o persoan este estimat la 40 L/zi; se
ă ă ă
 apreciaz c sunt suficieni câtiva litri de ap pe zi/individ pentru a se spla într-un lavoar, 30-80 L
ă ă ţ ă ă
 pentru un duş de 4-5 minute,
150200
L pentru o baie în cad, 80-120 L pentru splatul hainelor, 10-15
ă ă
 L pentru pregtirea hranei, 5-15 L pentru splatul vaselor manual şi 13-31 L pentru un ciclu de
ă ă
 splare a vaselor la maşin. Diferenele consumului de ap pentru o persoan pot merge de la 10
ă ă ţ ă ă
 litri pentru un agricultor dintr-o zon srac la 100-200 L sau chiar 300-400 L pentru un cetean
ă ă ă ăţ
 dintr-o ar puternic dezvoltat.
ţ ă ă
 În funcie de nivelul de civilizaie şi de accesul la resursele materiale locuitorii din zonele urbane au
ţ ţ
 acces la 230 L ap pe zi.
ă
Se estimeaz c cei 230 L de ap sunt folosii astfel:
ă ă ă ţ
1% ca ap de but;
ă ă
6% pentru preparareahranei;
59% igiena in
dividual (baie, duş);
ă
22% splarea vaselor şi a hainelor;
ă
12% utilizri diverse (splarea maşinii, stropirea plantelor, salubrizarea
ă ă
 locuinei). Scopuri decorative:
ţ
-
fântâni arteziene, lacuri artificiale
-
meninerea salubritatii centrelor populate;
ţ
Necesiti economico-industriale: apa poate fi utilizat direct în procese de producie; cantitatea
ăţ ă ţ
 folosit în acest scop depinde de natura procesului tehnologic;
ă
Utilizarea în agricultur: apa este utilizat pentru irigaii, în zootehnie, piscicultur etc.
ă ă ţ ă
În cu
rsul secolului XX populaia Globului a crescut de la 1,7 miliarde de persoane în 1900 la mai
ţ
 mult de 6 miliarde în 2000, deci, practic s-a triplat. Consumul de ap potabil a crescut în aceeaşi
ă ă
 period de aproximativ 6 ori.
ă
 În condiiile în care cantitatea total de ap rmâne constant, se pune tot mai acut problema
ţ ă ă ă ă
 incapacitii de a se asigura necesarul de ap pentru întreaga populaie a Globului. În prezent se
ăţ ă ţ
 consider real situaia de „stres hidric" acuzat de unele organisme internaionale referindu-se la
ă ă ţ ă ţ
 mai puin de 1700 m
ţ
3
disponibili pentru fiecare locuitor al planetei pe an.
Pân în anul 2030, aproximativ jumatate din populaia Globului va tri în zone cu o lips acut
ă ţ ă ă ă
 de ap, arat raportul "Water in a Changing World" (Apa intr-o lume schimbatoare) elaborat de
ă ă
 experii Organizaiei Naiunilor Unite.
ţ ţ ţ
„Este incredibil cum, în multe ri ale lumii, apa este considerat înc o resur inepuizabil.
ţă ă ă ă ă
 Apa este, în fapt, o resurs limitat care a ajuns aproape de limitele sale. Nu am niciun dubiu ca
ă ă
 aceasta va depasi pretul petrolului în numai câiva ani", susine Horst Enzelmuller preşedintele
ţ ţ
 consoriului energetic german Techem
ţ
3

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Ady Podosu liked this
Edward liked this
luminitan1 liked this
Ciumac Elena liked this
Sirbu Madalina liked this
michellemmFp liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->