Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eco Serv Grile

Eco Serv Grile

Ratings: (0)|Views: 48|Likes:
Published by Anton Adriana

More info:

Published by: Anton Adriana on Jun 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

 
 ÎNTREBĂRI1.
Economia Servicikir
 Între caracteristicile serviciilor se numără: nematerialitatea (1), netangibilitatea (2),neperisabilitatea (3), nestocabilita
tea (4).a. 1,2,3; b. 1,3,4; c. 2,3,4; d. 1,2,4;
2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
 
a. serviciile sunt neproductive; c. există şi servicii materiale; b. serviciile sunt omogene; d. serviciile sunt tangibile.
 
3. Evaluarea serviciilor este mai dificilă şi adesea subiectivă datorită caracteristicii lor de:
 a. nestocabilitate; b. a
bsenţă a proprietăţii; c. nematerialitate; d. nici una dintre acestea.
 
4. Care din cei trei economişti este considerat întemeietorul clasificării sectoriale a ramuriloreconomiei:
 a. Colin Clark; b. Allen Fisher; c. Jean Fourastié.5. Sectorul secundar al economiei cuprinde:
a. cercetarea ştiinţifică; b. industria extractivă; c. industria prelucrătoare şi construcţiile.
 
6. Dezvoltarea şi multiplicarea serviciilor a condus la:
 
a. dispariţia unor categorii de servicii; b. apariţia sectorului cuaternar;c. dispariţia unui sector economic7. Cercetarea ştiinţifică, învăţământul, sănătatea, cultura, activităţile legate de timpul libersunt cuprinse în sectorul eco
nomic:
a. primar; b. secundar; c. terţiar; d. cuaternar;
 
8. Care din următoarele mutaţii în economia românească după 1990, reprezintă “semne” alemodernizării economiei: creşterea ponderiisectorului terţiar în populaţia ocupată (P.O.) (1);creşterea ponderii sectorului primar în P.O. (2); scăderea ponderii sector
ului secundar înP.O.(3); PIB (4).a. 1,2,3; b. 2,3,4 ; c. 1,2,4; d. 1,3,4.
9. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare, ponderea serviciilor este:
 a. 35
 –
40%; b. 25- 35%; c. 30 -35%; d. 40
 –
45%.
10. Scindarea terţiarului apare din următoarele cauze:
 
a. dezvoltarea şi multiplicarea servic
iilor; b. tangibilizarea serviciilor; c. separabilitatea serviciilor;
11. Împărţirea economiei în sectoare în funcţie de nivelul progresului tehnic şi receptivitateafaţă de acesta aparţine lui:
 a. J. Naisbitt; b. J. Fourastié; c. D. Bell; d. J. Nusbaumer.
12. Ansamblul serviciilor şi sectorul terţiar se află în următoarea relaţie:
 
a. primul îl include pe al doilea; b. al doilea îl include pe primul; c. sunt egale; d. nu au legătură.
 13. Care este criteriul de clasificare în cele trei sectoare (primar, secun
dar, terţiar):
 
a. receptivitatea faţă de progresul tehnic; c. intangibilitatea; b. complexitatea proceselor de producţie; d. eterogenitatea.
 ECTS
14. În care din ţările dezvoltate ale lumii, ponderea populaţiei în servicii este de peste 73%:
 
 
a. SUA,
Canada, Germania; b. Canada, Franţa, Olanda;c. SUA, Italia, Olanda; d. SUA, Canada, Olanda.
 
15. Indicatorii prin intermediul cărora se poate asigura o evaluare obiectivă a calităţii vieţiisunt în număr de:
 a. 3; b. 25; c. 45; d. 250.
16. În ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, sectorul serviciilor deţine o parte însemnatădin totalul forţei de muncă:
 a. 2/3; b. 1/10; c. 1/2; d. 1/4.
17. Ce se înţelege prin “terţiarizare”?
 
a. deplasarea continuă a forţei de muncă spre ramurile din sfera serviciilor; b. deplasarea forţei de muncă spre sectorul agricol;c. deplasareaforţei de muncă spre sectorul industriei.
 
18. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare (Portugalia, Grecia, Turcia), pondereaserviciilor este de:
 a. 35-40%; b. 25
 –
35%; c. 30
 –
35%; d. 40 -45%.
19. În câte grupe importante au fost structuraţi indicatorii calităţii vieţii din ţara noastră:
 a. 3 grupe; b. 5 grupe; c. 6 grupe; d. 8 grupe.
20. În funcţie de participarea la crearea producţiei materiale, serviciile sunt grupate în:
 a. m
ateriale şi nemateriale; b. productive şi neproductive;c. pure şi asociate bunurilor tangibile; d. toate acestea.
 
21. Calitatea vieţii se reflectă în următorii indicatori:
 a. calitatea mediului social-
politic; b. nivelul şi evoluţia veniturilor;c.nivelul şi structura consumului; d. condiţiile de muncă şi satisfacţia muncii;
e. toate acestea.
22. Care din următoarele servicii reprezintă acţiuni tangibile:
 
a. îngrijirea sănătăţii; b. educaţie; c. servicii juridice; d. asigurări.
 
23. În decursul ultimelor două
 
secole, mărirea duratei medii de viaţă s
-a produs în beneficiul:
a. timpului de muncă, transport, şcolarizare; b. timpului de transport, şcolarizare, liber;c. timpului de muncă, şcolarizare,
liber; d. timpului de
muncă, transport, liber.
 
24. Care din următoarele clasificări face parte din categoria clasificărilor pe “produs”:
 
a. Clasificarea Internaţională Tip Industrii (CITI); b. Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN);c. Clasificarea Bunurilor şi Serviciilorpentru Gospodării (CBSG);d. Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE).
 
25. Care din următoarele clasificări face parte din categoria clasificărilor pe “activităţi”:
 
a. Clasificarea Bunurilor şi Serviciilor pentru Gospodării (CBSG); b. Clasificarea Internaţională Tip
Industrii (CITI);c. Clasificarea SchimburilorInvizibile;d. nici una dintre acestea.ECTS
26. Serviciile de „Hoteluri şi restaurante” reprezintă în Clasificarea Activităţilor dinEconomia Naţională (CAEN):
 
a. o secţiune; b. o diviziune; c. o clasă; d. o grupă.
 27. România s-
a preocupat de modernizarea şi armonizarea clasificării activităţilor după1990. Astfel ea a adăugat sistemul:
 
 
a. Clasificarea Internaţională Tip Industrii (CITI); b. Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN);c. Nomenclatorul Activităţilor şi
Produselor (NAP);d. Standard Industrial Clasification (SIC).
28. Pentru cuantificarea ofertei serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori lanumărul mijloacelor de transpor
t disponibile (1);
numărul de călători (2); tipul mijloacelorde transport(3); numărul lucrătorilor(4).
 a. 1,2,3; b. 1,2,4; c. 1,3,4; d. 2,3,4.
29. Clasificarea Internaţională Tip Industrii a activităţilor economice este o clasificare:
 
a. simplă; b. ierarhică; c. simplă şi cu mai multe nivele; d
. nici una dintre ele.
30. După natura beneficiarului serviciile se clasifică în:
 
a. materiale şi nemateriale; b. intemediare şi finale; c. marfă şi nemarfă; d. de piaţă şi non
-market.
31. Armata şi poliţia intră în categoria serviciilor:
 a. intermediare; b. non-
market; c. marfă; d. market.
 
32. Serviciile factor se referă la venituri din investiţii (1); redevenţe (2); venituri din muncă(3); leasing (4).
 a. 1,2,3; b. 1,2,4; c. 1,3,4; d. 2,3,4.
33. Transporturile şi telecomunicaţiile intră în categoria servic
iilor:a. non-
market; b. factor; c. intermediare şi finale; d. nici una dintre acestea.
 
34. Dezvoltarea rapidă a informaticii şi telecomunicaţiilor antrenează creşterea rapidă aserviciilor:
 
a. “în situ”; b. non
-factor; c. non-market; d. nici una dintre acestea.
35. Ţările în curs de dezvoltare, au un avantaj în:
 
a. bunuri; b. servicii; c. bunuri şi servicii intensive în muncă.
 
36. Serviciile de sănătate sunt servicii:
 a. non-
marfă; b. intermediare; c. colective personalizate.
 
37. Ţările dezvoltate au un ava
ntaj comparativ în:
a. bunuri; b. servicii; c. bunuri şi servicii intensive în cunoaştere.
 
38. Serviciile personale (coafură, frizerie) se încadrează în categoria serviciilor:
 a. intermediare; b. finale cu caracter industrial; c. finale cu caracter neindustrial.
39. Starea de sănătate a populaţiei, este determinată în mare măsură de:
 a. nivelul general de dezvoltare economico-
socială; b. structura consumului;c. standardul igienei individuale; d. gradul de cultură; e. toate cele
de mai sus.ECTS40. Servicii
le de închirieri locuinţe sunt servicii:
 
a. personalizate; b. destinate colectivităţii în ansamblul său;c. cu efect asimilabil investiţiilor umane; d. servicii cu car
acter locativ.41. Totalitatea actelor de vânzare-
cumpărare de servicii, în interdependenţa lor exprimă:
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->