Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Valorile Culturale Cursul 2 19 Oct 2011

Valorile Culturale Cursul 2 19 Oct 2011

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by Gabriela Bayer

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Gabriela Bayer on Jun 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2012

pdf

text

original

 
Valorile culturale - valori populare şi valori mai serioase
Managerul care activeaîn sectorul cultural se confruntă cu diverse norme. Îneforturile sale de a elabora structurile necesare pentru creativitate, managerul în domeniulartelor trebuie să ţină cont de valorile-standard. Aceste valori influenţează modul în careartiştii şi alţi creatori îşi îndeplinesc munca. Unele valori pot fi descoperite foarte uşor; altele însă pot fi descoperite numai în urma unor studii minuţioase. În această prelegere vor fiprezentate unele modele populare, urmate şi de câteva valori legate de aspectul istoric almanagementului artelor.Modelele populare sunt: pâine şi distracţie poporului, spectacolul trebuie să continue şinu există nimic asemănător cu lumea spectacolului. Împăraţii romani ofereau poporului pâine şi jocuri. Aici este vorba despre locul politic alculturii. Cultura se află la interferenţa dintre sfera de influenţă a conducerii doritoare deputere şi nevoia de distraie a maselor, fapt care uşurează manipularea acestora.Managerul în domeniul artelor trebuie să înţeleagă în ce măsură componentele culturale suntfolosite pentru a acapara şi menţine puterea politică. Într-o operă a lui Klaus Mann, acestmodel este întruchipat de Mefisto - regimul nazist. Aici, pâinea şi distracţiile se referă la risculca artiştii să devină absorbiţi de structurile degenerate ale puterii. Afirmaţiile „spectacolul trebuie continue” şi „nu există nimic care ar putea fiasemănat cu lumea spectacolului” subliniază alte elemente ale culturii organizaţionale dinacest sector. „Spectacolul trebuie să continue” înseamnă că manifestarea culturală va avealoc, indiferent de costuri (sănătate, bani, relaţii personale). În tradiţia „romantică” a teatrului,expresia majoră a acestui principiu este decesul actorului pe scenă. În arta plastică, nuexistă o moarte mai măreaţă decât moartea cu pensula în mână. Pentru conducerea uneicompanii artistice, aceasta înseamnă că toate conflictele se rezolvă în culise, nu pe scenă.Cu alte cuvinte, data spectacolului este sacră. Artiştii, în general, sunt foarte conştiincioşicând este vorba despre respectarea obligaţiilor lor artistice.„Nu există nimic care ar putea fi asemănat cu lumea spectacolului” se referă la motivuldin spatele îmbinării plăcerii de a lucra şi banilor - anume în această ordine. Managerii îndomeniul artelor trebuie să ţină cont întotdeauna de acest principiu. Acei manageri ceurmăresc în principal obţinerea unui profit ar trebui să se orienteze către alte activităţi socio-
 
umane. Un regizor german a formulat în cadrul unui seminar relaţia dintre plăcerea de a lucra în domeniul cultural şi bani în modul următor: „O facem din plăcere, nu de dragul banilor!”(dar pentru a avea plăcerea activităţii derulate, avem nevoie de fonduri!).La un nivel mai profund se află valorile culturale care pot fi numite componenteculturale: aceste valori nu pot fi evitate atunci când ne aflăm în faţa unor gusturi, preferinţe,idei şi emoţii diferite. Dat fiind faptul că aceste valori sunt importante pentru formulareastrategiilor, pentru structurarea organizaţiei şi pentru îndeplinirea rolului de lider în cadrulorganizaţiei culturale. O analiză a componentele culturale se regăseşte în cele ce urmează.
1.Prima componentă: analiza istorică
Esenţa acestei componente rezidă în faptul că arta şi managementul trebuie să fieancorate ferm în perspectiva istorică a artei. Aceasta ne explică rolul şi scopul opţiunilor artistice şi culturale ale persoanei. În primul rând, trebuie înţelegem nu există o singură cale istorică ce ne-ar explica pe deplin deciziile luate. Istoria artelor recunoaşte existenţa mai multor căi dedezvoltare a culturii şi artei în trecut, căi care şi-au reflectat consecinţele asupra înţelegeriifenomenelor culturale din prezent. Acest postulat poate fi demonstrat luând drept exempluconsiderentele a doi savanţi cunoscuţi, Arnold Hauser şi Daniel Boorstin. Pentru Hauser esteimportantă studierea condiţiilor dominante economice, politice şi sociale, în care îşi areoriginea arta. Conform concepţiei sale privind arta în context istoric, artistul devine opersoatot mai independen. Cauza nu este geniul u, ci e reprezentadecircumstaele externe, astfel spus condiile de viă mai bune din punct de vedereeconomic, social şi tehnologic. În Grecia antică şi în Roma antică existau mai multeposibilităţi de exprimare, ceea ce constituia o armă importantă pentru supravieţuirea într-olume periculoasă. Aceste circumstanţe noi, de exemplu, au dus la apariţia ideilor despre „artade dragul artei”.Pe de altă parte, Boorstin pune accent pe individualitatea marilor artişti şi pe faptul căei întotdeauna reuşeau să creeze ceva inedit pe baza modelelor vechi sau ca reacţie împotriva acestora. De asemenea, după părerea lui Boorstin, există şi factori externi, dar geniul artistic se ridică deasupra lor, uneori eliminând şi / sau folosind aceşti factori, dupăcum s-a întâmplat în cazul lui Giovanni Boccaccio, scriitor italian din secolul al XIV-lea, care acreat provestiri „despre arta de a trăi bine” -
Decameronul 
.
2
 
Desigur, pot fi criticate ambele concepţii. Părerea lui Hauser este unilaterală, pentru căartiştii sunt responsabili pentru crearea propriilor opere, iar Boorstin este puţin prea romantic,crezând în mod idealist în geniul artistic. Demersul nostru ne ajută să înţelegem de ce esteimportant să ţinem cont de aspectul istoric. Pentru managerul ce activează în domeniulartelor este important să înţeleagă faptul că identitatea produselor artistice şi culturale arerădăcini în trecut şi este strâns legată de moştenirea culturală şi această dimensiune este deo natură complexă, ce depăşeşte raţionamentul propus de Hauser sau de Boorstin. Analiza istorică ne permite să integrăm un set de întrebări critice în sfera de decizii demajore pe care trebuie să le ia organizaţia culturală. Aceste întrebări pot fi formulate astfel:- puteţi explica producţia artistică şi culturală în cadrul istoric?- istoria artelor vă ajută să formulaţi clar misiunea organizaţiei culturale?- în ce măsură sunteţi conştient de influenţa mediului asupra organizaţiei culturale?- cum colaborează organizaţia cu artiştii foarte talentaţi?Procesul de analiză a impactului istoric asupra organizaţiei culturale îi ajutămanagerului în domeniul artelor să întrevadă mai bine propriile perspective şi ambiţii artisticeşi culturale. Astfel, managerul în domeniul artelor îşi asigură o bază solidă care îi permite săse orienteze în aspectele incerte din sectorul cultural.
Exemplul 1
Oare Vitruvius (100 î. Hr.) a scris prima carte despre managementul artelor?
Vitruvius a fost un arhitect şi inginer roman, care a trăit în secolul I î. Hr. El a scriscele
Zece cărţi despre arhitectură
, în care a explicat principiile clasice ale simetriei,armoniei şi proporţiilor în arhitectură şi a atras atenţia asupra modului în care ar trebui să fieinstruiţi arhitecţii. Această carte a jucat un rol important în dezbaterile despre arhitectură şia fost folosită ca îndrumar practic timp de sute de ani. Pentru noi este mai important săafm ce a scris Vitruvius despre educie, deoarece ideile lui nu şi-au pierdut dinactualitate. Astfel, cunoştinţele (în multe domenii) sunt „fiicele practicii şi ale teoriei”. Dacăne concentrăm asupra teoriei „alergăm după umbre, nu după substanţă”. În afara deaceasta, este important fie în calcul avertismentul lui Vitruvius privind importanţaeconomiei: „Arhitectul nu trebuie să solicite lucruri care nu pot fi găsite sau pot fi puse ladispoziţie decât cu eforturi foarte mari”. Pe de altă parte, cunoştinţele (bazate pe ideileclasice) pot introduce idei mai rigide despre lumea modernă.
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->