Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
despre atmosfera pamantului

despre atmosfera pamantului

Ratings: (0)|Views: 108 |Likes:
Published by Lucian Nicodin

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Lucian Nicodin on Jun 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2013

pdf

text

original

 
A.
COMPOZITIA AERULUI ATMOSFERIC.
- Atmosfera = invelisul gazos al Pamintului format dintr-un amestec de gaze (aer)-Compozitia aerului - componente principale - azot - 78,09%- oxigen - 20,95% - continut volumic- argon - 0,93%- componente secundare - vapori de apa- bioxid de carbon – 0,03%- particule materiale- lichide: picaturile de apa din nori, ceata.sub forma de suspensii- solide: cristale fine de gheata, diferiteparticule solide (fum, praf, bacterii, polen.)
DENSITATEA=>
ρ
aer uscat
>
ρ
aer umed
 
daca aerul uscat are aceeasi temperatura si presiune ca si aerul umed (P
tot
), atunci el este mai greu decit aerul umed.
(
ρ
=m/V, deci
ρ
~ m)- Obs.: - In atmosfera, in general, presiunea si temperatura descresc cu cresterea inaltimii si conform faptului ca densitatea este directproportionala cu presiunea si invers proportionala cu temperatura,
ρ
~ P si
ρ
~ 1/T => densitatea creste, ramine constanta sau scade cuinaltimea, in functie de preponderenta unuia dintre cei doi parametri.
4) Variatia presiunii atmosferice
Variatia diurna
este o variatie periodica lenta, bine conturata la Ecuator si la tropice, si mai estompata pe masura indepartarii deacestea: amplitudinea variatiei diurne a presiunii atmosferice are valorile cele mai mari la Ecuator, scade la o patrime la latitudinea de 45
o
,si ajunge aproape nesesizabila in regiunea polilor.Variatia diurna a presiunii atmosferice este influentata si de caracterul suprafetei terestre; astfel, vara, in regiunile de uscat,maximul de dimineata si minimul de dupa-amiaza prezinta amplitudini mai mari decit deasupra oceanelor, in timp ce maximul de seara siminimul de dimineata apar mult mai atenuate.Variatiile zilnice ale presiunii atmosferice sint redate de hartile de hartile tendintei barometrice, la orele principale de observatiesinoptica (00, 06, 12, 18); pe aceste "harti de tendinta" se delimiteaza nucleele de scadere sau de crestere a presiunii atmosferice,obtinindu-se "nucleele izalobarice". In functie de marimea si intinderea acestor nuclee se fac aprecieri asupra proceselor de advectie amaselor de aer si se traseaza liniile de separatie dintre masele de aer diferite.Presiunea atmosferica este unul dintre cele mai importante elemente meteorologice, caci de variatiile ei in timp si spatiu sintlegate fenomenele atmosferice: curentii de aer sint determinati de neomogenitatile in directie orizontala ale presiunii atmosferice, iar variatiile ei in timp influenteaza evolutia vremii.
1.Procesele de incalzire si de racire a aerului atmosferic
In transportul caldurii de la suprafata terestra catre atmosfera si in interiorul atmosferei de la un strat la altul, principalul rol il auurmatoarele procese:-schimbul de caldura convectiv si turbulent;-emisia si absorbtia radiatiilor calorice de mare lungime de unda (schimb radiativ);-transformarile de faza ale apei (evaporare-condensare si sublimare a vaporilor de apa);-schimbul de caldura molecular.
a)Schimbul de caldura convectiv si turbulent 
 Aerul atmosferic se afla in continua miscare atit pe verticala cit si pe orizontala. Impreuna cu aprticulele de aer se produce si odeplasare a continutului de caldura a acestor particule. In acest fel se realizeaza schimbul de caldura intre suprafata terestra si straturilede aer situate in imediata ei vecinatate.Transferul de caldura de la suprafata terestra catre atmosfera se exprima prin intermediul
fluxului caloric 
.Valoarea fluxului caloric incepe sa creasca imediat dupa rasaritul Soarelui, atingind valori maxime la prinz. In cursul zilei, fluxulcaloric este orientat de la suprafata terestra catre atmosfera, iar din momentul apusului Soarelui si in cursul noptii, valoarea sa este din cein ce mai mica, modificindu-se si sensul lui, fluxul orientindu-se dinspre atmosfera catre suprafata terestra.Convectia termica, conditionata de incalzirea puternica a solului, difera in cazul uscatului si a marilor intinderi de apa. Deasuprauscatului, convectia termica este intensa in cursul zilei si pe cer senin. Deasupra intinderilor mari de apa, convectia termica este posibilanumai atunci cind temperatura apei este mai ridicata decit cea a straturilor de aer situate deasupra, situatie intilnita iarna si noaptea.
Turbulenta
reprezinta miscarea dezordonata a aerului, materializata prin mici turbioane (virtejuri), care se manifesta prindeplasarea aerului deasupra unor suprafete accidentate ca relief.Prin turbulenta, particulele de aer incalzite din imediata vecinatate a solului capata o miscare ascendenta, in timp ce particulelesituate in paturile superioare, fiind mai reci, capata o miscare descendenta. Aceste turbioane au si o deplasare orizontala. Intensitateaturbulentei depinde de natura reliefului.
b)Schimbul radiativ 
In fluxul caloric intra si radiatiile de mare lungime de unda cuprinse in domeniul infrarosu al spectrului, denumite radiatii calorice. Aceste radiatii sint emise atit de sol (receptor al radiatiilor solare), cit si de atmosfera.Radiatiile calorice emise de sol sint absorbite de aerul atmosferic si, in special, de vaporii de apa prezenti in acesta; aerul astfelincalzit devine si el o sursa de energie calorica, incit propagarea caldurii se realizeaza de la un strat la altul al atmosferei, fluxul caloric fiindproportional cu gradientul vertical de temperatura.Obs.: Radiatia solului are un rol important in procesele de racire a aerului atmosferic si, legat de aceasta, in producerea unor fenomene specifice, cum ar fi: roua, bruma si ceata, efecte ale radiatiei nocturne.
c)Transformarile de faza ale ape 
1
 
Vaporii de apa aflati in aerul atmosferic, in anumite conditii de temperatura si presiune, se transforma in picaturi lichide sau incristale de gheata. In timpul acestor transformari (de faza ale apei), se produc pierderi sau degajari de caldura. Aceste energii caloriceexercita o mare influenta asupra regimului termic al atmosferei.Datorita convectiei si schimbului turbulent, vaporii de apa sint antrenati catre paturile mai inalte ale atmosferei. Atingind starea desaturatie la o anumita temperatura se produce condensarea vaporilor de apa sau sublimarea acestora, procese care favorizeaza formareaceturilor si a norilor. In timpul condensarii sau sublimarii are loc o degajare de caldura proportionala cu masa vaporilor.Se mentioneaza si faptul ca inghetarea picaturilor lichide ce formeaza norii este un alt proces in timpul caruia se degaja caldura.
d)Schimbul de caldura molecula
In afara proceselor descrise anterior, propagarea caldurii la nivelul particulelor ce compun aerul atmosferic se poate realiza si princonductibilitate moleculara. Dar deoarece conductivitatea termica a aerului este foarte mica, de ordinul a 5
10
-4
, schimbul molecular decaldura este neinsemnat si deci nu-l vom considera in prezentul cadru.
2.Masurarea temperaturii aerului. Scari termometrice.
Temperatura aerului se masoara in adapostul meteorologic, la inaltimea de 2 metri deasupra solului, cu ajutorul termometrelor.Exista patru scari termometrice: Celsius, Reaumur, Fahrenheit si Kelvin. Pentru gradarea lor se folosesc asa-numitele
 puncte fixe
ale scarii termometrice: temperatura unui amestec de apa si gheata, si temperatura vaporilor de apa cin apa fierbe sub presiune normala.Distanta dintre aceste puncte fixe se imparte in parti egale, definindu-se scarile termometrice corespunzatoare.-
scara Celsius
marcheaza cu 0
o
punctul de topire a ghetii si cu 100
o
punctul de fierbere al apei;-
scara Reaumur 
marcheaza cu 0
o
punctul de topire a ghetii si cu 80
o
punctul de fierbere al apei;-
scara Fahrenheit
marcheaza cu 32
o
punctul de topire a ghetii si cu 212
o
punctul de fierbere al apei;-
scara Kelvin
(scara gradelor absolute) se defineste prin valoarea lui zero absolut, adica -273,15
o
C.Corespondente intre scarile de temperatura:1
o
C = 4/5
o
R = 9/5
o
Frelatia grade Celsius - Kelvin:T (K) = t
o
C + 273.15relatia grade Celsius - Fahrenheit: t
o
C = (9/5
t + 32)
o
F
a)Variatia diurna a temperaturii aerului. 
- caracterizata printr-o oscilatie simpla, avind o valoare maxima care se produce in jurul orei 14, si o valoare minima care seproduce cu putin timp inainte de rasaritul Soarelui.- depinde de factorii mentionati anterior, astfel:= vara, din cauza zilei mai lungi, la latitudinile medii diferenta dintre valoarea maxima si cea minima a temperaturii aerului dintr-ozi poate atinge 10 - 15
o
C. Iarna, in schimb, aceasta diferenta se reduce la 4 - 6
o
C.= relieful si altitudinea locului decaleaza momentul producerii valorilor extreme sau reduce amplitudinea variatiei diurne atemperaturii aerului.= acoperirea solului cu strat vegetal sau de zapada confera variatiei diurne a temperaturii aerului particularitati deosebite (ex.:iarna, pe cer senin, temperatura minima deasupra unui sol acoperit cu un strat proaspat de zapada va fi mult mai mica decit ceainregistrata deasupra unui sol neacoperit cu strat de zapada.= in conditii particulare de relief, valorile temperaturii la un moment dat pot fi extrem de diferite pe o distanta verticala relativ mica(la Lunz, Austria, intr-o zi de iarna, temperatura aerului pe fundul vaii era de -29
o
C, in timp ce pe unul din versanti, la 100 m inaltime, seinregistrau +2
o
C.= in studiul variatiei diurne a temperaturii aerului, o puternica influenta o exercita nebulozitatea. In zilele senine, maxima detemperatura se produce cu o ora - o ora si jumatate mai tirziu decit in zilele cu cer noros. Legat de influenta nebulozitatii, foarte importantaeste scaderea nocturna a temperaturii aerului, in conditii de cer senin si vint calm (radiatie foarte intensa) - minime mici - producereainghetului la sol.
3.Distributia temperaturii aerului pe verticala
Datorita variatiilor de temperatura inregistrate la sol, temperatura straturilor de aer aflate deasupra va suferi si ea modificari.Variatia temperaturii aerului pe verticala se defineste prin
gradientul vertical de temperatura
 
γ
,
care reprezinta variata temperaturiiaerului
t
o
pe distanta de 100 metri ascensiune.
m
o
100
=
γ  
,
unde semnul minus inseamna ca temperatura aerului, in mod normal, scade cu inaltimea.In functie de valorile temperaturilor care se pot inregistra la diferite niveluri din atmosfera libera, apar trei situatii:
γ 
> 0, temperatura aerului scade cu inaltimea - stratificare normala;
γ 
< 0, temperatura aerului creste cu inaltimea - strat de inversiune termica;
γ 
= 0, temperatura aerului nu variaza cu inaltimea - strat de izotermie.Obs.: cu prezenta unui strat de inversiune termica este asociata producerea unor fenomene meteorologice, ca de pilda ceata.
@ Parametrii care definesc umezeala aerului:1. Tensiunea elastica sau presiunea partiala a vaporilor de apa (tensiunea actuala
e
)
:- reprezinta presiunea exercitata pe unitatea de suprafata de catre vaporii de apa ce intra in amestec cu aerul uscat, in aerul umed;- se masoara ca si presiunea atmosferei, in mm Hg sau mb;- se noteaza cu
e
, exceptind cazul anumitor conditii de temperatura, cind poate avea valori maxime, denumite tensiuni de saturatie, notate
. Distingem:e < E - mediul se considera nesaturat in vapori de apa, deci evaporarea continua;e = E - mediul este saturat in vapori de apa;e > E - situatie speciala, in care mediul este suprasaturat in vapori de apa.- tensiunea de saturatie (
) a vaporilor de apa depinde de temperatura, de forma suprafetei evaporante, de puritatea lichidului care seevapora etc.Obs.: deasupra ghetii, E este ceva mai mica decit deasupra unei alte suprafete evaporante, in conditiile aceleiasi temperaturi,particularitate foarte importanta in procesul de formare a precipitatiilor.
2.
Umezeala absoluta (U)
se defineste prin cantitatea vaporilor de apa, exprimata in grame, continuta intr-un metru cub de aer umed.
3.
Umezeala relativa (R)
se defineste prin raportul procentual dintre tensiunea actuala a vaporilor de apa
e
si tensiuneamaxima
in aceleasi conditii de temperatura:
2
 
100
=
 E e R
Umezeala relativa arata cit de apropiat este aerul umed de starea de saturatie; in caz de saturatie (
e = E 
), umezeala relativa estede 100%. Daca
e
ramine neschimbata, umezeala relativa variaza in functie de variatiile de temperatura. Cu cit temperatura scade, cu atitumezeala relativa creste.
4.
Umezeala specifica (
)
. Se defineste prin cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame, continuta in 1 Kg de aer umed.
5. Deficitul de saturatie (deficitul de umezeala,
)
. Se defineste prin diferenta dintre tensiunea maxima
a vaporilor de apa sitensiunea actuala
e
pentru aceeasi temperatura:d = E - e (mb)
- mai poate fi definit ca numarul de grade cu care trebuie sa scada temperatura reala a aerului pentru a se atingetemperatura punctului de roua.6. Punctul de roua (
)
reprezinta temperatura la care vaporii de apa aflati in atmosfera devin saturanti:
)()(
 E e
=
,
adica temperatura la care aerul atmosferic ce contine o anumita cantitate de vapori de apa atinge starea de saturatie in urma uneiscaderi de temperatura la presiune constanta.Din momentul atingerii starii de saturatie, orice scadere de temperatura va fi urmata de fenomenul de condensare a vaporilor deapa, in care caz, vaporii in exces se vor depune sub forma de roua, de unde si denumirea de punct de roua.
7.
Raportul de amestec (
)
reprezinta raportul dintre masa vaporilor de apa continuti intr-un volum de aer umed simasa aeruluiuscat, continut in acelasi volum de aer (aceasta marime se mai numeste si starea higrometrica).
C.NEBULOZITATEA1.Condensarea vaporilor de apa din atmosfera.
 Alaturi de procesele de evaporare care au loc pe suprafetele mari de apa sau deasupra ghetii, in natura au loc si procese inverse,adica trecerea vaporilor de apa in stare lichida - condensarea, sau trecerea lor direct in stare solida - sublimarea.Condensarea si sublimarea vaporilor de apa se produce atit pe suprafata solului si obiectele aflate pe acesta (roua, bruma), instraturile de aer din apropierea suprafetei terestre (ceata), precum si in atmosfera libera (norii).Conditiile atmosferice in care se realizeaza condensarea vaporilor de apa depind de mai multi factori:- asigurarea starii de saturatie cu vapori de apa a aerului atmosferic - saturatia cu vapori de apa a aerului atmosferic serealizeaza pe doua cai: cresterea continutului in umezeala al aerului (ca urmare a amestecului aerului pe verticala si orizontala prin miscariturbulente) si racirea aerului pina la temperatura (punctul de roua) la care tensiunea actuala a vaporilor de apa devine maxima .- racirea aerului pina la temperaturi care conditioneaza condensarea - se realizeaza pe doua cai: prin radiatie (care este maximain conditii de cer senin si vint slab-ca sa existe totusi un oarecare amestec turbulent) care asigura scaderea temperaturii pina la valori alepunctului de roua, cind condensarea vaporilor pe obiectele de linga sol duce la formarea de roua sau bruma, si prin destindere adiabatica,adica prin modificarea volumului (destinderea=racire si comprimarea=incalzire, datorita variatiilor corespunzatoare ale presiunii) aerului,fara schimb de caldura, ci doar prin trecerea de la un nivel inferior catre unul superior, deci de la presiuni mai mari la presiuni mai mici(presiunea atmosferica scade de jos in sus).- miscarile ascendente ale aerului .- existenta cristalelor de gheata - constituie nuclee germen de condensare.
2.Norii
In conditiile in care condensarea sau sublimarea vaporilor de apa se produce la o inaltime oarecare in atmosfera libera, atunci seformeaza norii.In functie de inaltimea bazei lor deasupra solului( =
 plafonul norilor)
, partea atmosferei in care se observa de obicei norii a fostimpartita in trei etaje: superior, mijlociu si inferior - etajul superior - nori inalti - Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus - intre 5 si 13 km.- etajul mijlociu - nori mijlocii - Altocumulus - intre 2 si 7 km.- etajul inferior - nori inferiori - Stratocumulus si Stratus - intre sol si 2 km.Celelalte tipuri de nori pot fi extinsi pe cel putin doua etaje (Altostratus, Cumulus) sau in toate etajele, cum sint norii Nimbostratussi Cumulonimbus.
3.Forme de precipitatii. Clasificarea precipitatiilor.
Cantitatea precipitatiilor se defineste prin stratul de apa ce s-ar forma dupa caderea precipitatiilor pe o suprafata plana, considerataimpermeabila. - mm coloana apa sau l/m
2
. Intensitatea precipitatiilor = cantit. de apa cazuta in unitatea de timp.@. Precipitatii caracteristice atmosferei libere:
Clasificate dupa starea de agregare
:- lichide - ploaia - cade din Nimbostratus, Cumulonimbus, uneori din Altostratus, etc.- burnita - cade din Stratus sau datorata disiparii cetei.- solide - zapada - frecvent in anotimpul rece.- mazarichea - provenita din inghetarea fulgilor de zapada, sau a picaturilor de apa pe acestia.- grindina - reprezinta boabele de gheata formate vara in norii Cumulonimbus.- mixte- lapovita - formata atit din fulgi de zapada cit si din picaturi de apa.
@. Precipitatii formate pe sol sau pe obiectele de pe sol:
- roua si bruma - sint produse de condensare pe sol sau pe obiectele aflate pe sol, in urma unei raciri puternice prin radiatienocturna - se formeaza pe cer senin si vint slab: cind saturatia se realizeaza la temperaturi pozitive apare roua, iar la temperaturi negativeapare bruma. Aceste precipitatii nu depasesc 0,1 - 0,3 mm si se depun numia noaptea sau in primele ore ale diminetii.- chiciura - depunere solida, alba, cristalina, formata mai ales pe partile ascutite ale obiectelor, indeosebi pe conductoareleaeriene. Cele mai consistente depuneri de chiciura - in conditii de ceata si la temperaturi negative. Se depune in orice moment al zilei saunoptii.- poleiul - depunere transparenta de gheata pe sol sau pe obiectele aflate pe sol. Se formeaza prin caderea picaturilor de apasupraracita pe o suprafata mai calda sau prin caderea unei ploi calde pe o suprafata puternic racita. Frecvent iarna. Se poate produce sidin ceata care precipita burnita
1.Vinturi orografice:
a).
Feonul 
- vint cald si uscat ce sufla dinspre munte spre vale. Uneori, datorita lui, temperatura aerului poate sa creasca, in citeva minute,in zonele de cimpie, chiar cu 10
o
C, asociata cu o scadere a umezelii relative cu citeva zeci de procente. Efectele de feon se resimt inaproape toate zonele montane (indeosebi in Alpi). In principiu, feonul se formeaza in cazul escaladarii unui masiv muntos de catre o masa
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->