Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
(Alexandros Kalomiros) Impotriva falsei uniri bisericesti

(Alexandros Kalomiros) Impotriva falsei uniri bisericesti

Ratings: (0)|Views: 17|Likes:
Published by fratele
http://www.tezaurul-ortodox.com/
http://www.tezaurul-ortodox.com/

More info:

Published by: fratele on Jan 10, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

02/15/2013

pdf

text

original

 
Dr. Alexandros Kalomiros
Împotriva falsei uniri biserice
ş
ti
Cu un prolog de Photios KontogluÎn române
ş
te de Dora Sere
ş
 Cu o l
ă
murire editorial
ă
de R 
ă
zvan CodrescuTip
ă
rit
ă
la EDITURA CHRISTIANA, Bucure
ş
ti, 2005
Edi
ţ
ie electronic
ă
 APOLOGETICUM2006
 
Dr. Alexandros Kalomiros2Volumul poate fi distribuit liber pentru uz personal.Aceast
ă
lucrare este destinat
ă
tuturor iubitorilor de spiritualitate cre
ş
tin
ă
ortodox
ă
 
ş
i de istorianeamului românesc. Ea poate fi utilizat
ă
, copiat
ă
 
ş
i distribuit
ă
LIBER cu men
ţ
ionarea sursei.Scanare : CorinaCorectura : ElenaDigitalizare pdf : Apologeticum© 2006 APOLOGETICUM.http://apologeticum.nethttp://www.angelfire.com/space2/carti/apologeticum2003@yahoo.com
Digitally signed by ApologeticumDN: cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Bibliotecateologica digitala, email=apologeticum2003@yahoo.comReason: I am the author of this documentLocation: RomaniaDate: 2006.04.18 19:58:52 +03'00'
 
Împotriva falsei uniri biserice
ş
ti3
L
ă
murire editorial
ă
  p
ă
rut
ă
în Grecia în 1964 (Astir, cu un prolog de Photios Kontoglou), iar înenglez
ă
pentru prima oar 
ă
în 1967 (Boston, Holy Transfiguration Monastery,trad. George Gabriel
1
), aceasta este probabil cea mai controversat
ă
dintrec
ă
ţ
ile doctorului Alexandros Kalomiros (m. august 1990), teolog laic grec de orientare termtradi
ţ
ionalist
ă
, înc
ă
pu
ţ
in cunoscut în România
2
.Prin circumstan
ţ
ele pline de consecin
ţ
e ale istoriei, Ortodoxia are în lumea greceasc
ă
osensibilitate aparte fa
ţă
de cre
ş
tinismul occidental,
ş
i mai ales fa
ţă
de papalitate, cu care aintrat în conflict deschis mai ales dup
ă
Marea Schism
ă
de la 1054. Conflictul s-a radicalizat încontextul politic al cruciadei a patra (1204), când cavalerii latini au ocupat
ş
i pr 
ă
datConstantinopolul (r 
ă
mas sub o dramatic
ă
domina
ţ
ie latin
ă
pân
ă
în 1261), apoi pe fondul mariicontroverse isihaste din secolul al XIV-lea (în centrul c
ă
reia a stat polemica mistico-teologic
ă
 dintre Sf. Grigorie Palama
ş
i apuseanul Varlaam), pentru ca la 1453, când Bizan
ţ
ul a c
ă
zutsub turci, Apusul s
ă
-
ş
i atrag
ă
din nou antipatia grecilor, atât prin tentativele de unire bisericeasc
ă
ce au precedat tragicul eveniment (prin exploatarea interesat
ă
a situa
ţ
iei aproapedisperate în care ajunsese Imperiul r 
ă
s
ă
ritean
3
), cât
ş
i prin refuzul Romei
ş
i al marilor puterioccidentale ale timpului de a acorda un sprijin ferm
ş
i necondi
ţ
ionat împotriva p
ă
gânilor careasaltau cetatea cea mare a cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii.Este adev
ă
rat c
ă
, dup
ă
veacurile de cosmopolitism fanariot, pe fondul eclipsei politice
ş
i culturale a R 
ă
s
ă
ritului ortodox (
ş
i a lumii grece
ş
ti în special), mai ales intelectualii
ş
i o bun
ă
  parte a aristocra
ţ
iei, dar chiar 
ş
i reprezentan
ţ
ii „lumina
ţ
i” ai ierarhiei biserice
ş
ti
ş
i ai uneianumite teologii „oficiale”,
ş
i-au reevaluat pozi
ţ
ia fa
ţă
de Occident
ş
i au c
ă
zut, cu timpul, încealalt
ă
extrem
ă
: cea a ador 
ă
rii
ş
i promov
ă
rii ideologice a valorilor culturii
ş
i civiliza
ţ
ieioccidentale, pe linia unei modernit
ăţ
i dizolvante si uniformizatoare, adeseori total opace laaspectele pur religioase. Ca
ş
i la noi, politicianismul a jucat un rol important în secularizarea
ş
i înstr 
ă
inarea de sine a lumii ortodoxe grece
ş
ti, iar bastioanele dreptei credin
ţ
e
ş
i ale tradi
ţ
ieiau r 
ă
mas în poporul simplu si în m
ă
n
ă
stiri (cu marele pivot duhovnicesc al Athosului, în jurulc
ă
ruia s-au
ţ
esut zadarnic de-a lungul timpului nenum
ă
rate planuri de distrugere, perpetuate pân
ă
în momentul de fa
ţă
).Grecia secolului XX, ajuns
ă
, prin structurile ei oficiale, la un înaintat grad de laicism
ş
i stângism, este rezultatul degringoladei spirituale
ş
i identitare a secolelor XVIII-XIX.
Ş
i etrist
ş
i paradoxal c
ă
, de
ş
i Dumnezeu a cru
ţ
at-o de experien
ţ
a-limit
ă
a comunismului, pe careau împ
ă
rt
ăş
it-o decenii de-a rândul celelalte
ţă
ri cre
ş
tin-ortodoxe din Est, Grecia este
ş
i ea puternic marcat
ă
de secularism
ş
i de ticurile gândirii de tip marxist, accentuate - cel pu
ţ
in lanivel public
ş
i oficial - o dat
ă
cu intrarea în Uniunea European
ă
. Ca for institu
ţ
ional, BisericaGreac
ă
a fost
ş
i ea atins
ă
de febra „integr 
ă
rii europene”
ş
i a ecumenismului ideologizat, dar trebuie spus c
ă
au existat si reac
ţ
ii pe m
ă
sur 
ă
, iar ele au
ş
anse apreciabile s
ă
se coaguleze înviitor, atât în mediul monahal, cât
ş
i în anumite cercuri responsabile ale laicatului ortodox, ce
1
Dup
ă
aceea
ş
i versiune englez
ă
- dar urmând edi
ţ
ia din 1990 (St. Nectarios Orthodox Press, Seattle, WA) - s-arealizat
ş
i prezenta traducere în limba român
ă
.
2
Exist
ă
în române
ş
te, într-o bun
ă
edi
ţ
ie, micul volum
Sfin
 ţ 
ii
ă
rin
 ţ 
i despre originile
 ş
i destinul omului
 ş
icosmosului,
traducere
ş
i postfa
ţă
de diac. Ioan I. Ic
ă
jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998.
3
Din ra
ţ
iuni mai mult politice decât religioase, împ
ă
ra
ţ
ii din urm
ă
au fost dispu
ş
i la diferite grade de compromiscu Apusul schismatic, mergând pân
ă
la perfectarea unei formale uniri biserice
ş
ti, c
ă
reia i s-a opus îns
ă
categoricatât majoritatea clerului ortodox (în frunte cu marile lavre), cât
ş
i grosul popula
ţ
iei (de unde formula r 
ă
mas
ă
 celebr 
ă
 
ş
i definitorie pentru pr 
ă
 pastia c
ă
scat
ă
între cele dou
ă
arii ale cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii europene: „Mai bine turbaneleturcilor pe str 
ă
zile Constantinopolului, decât p
ă
l
ă
riile cardinalilor!”).
A

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->