Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Anghinare

Anghinare

Ratings: (0)|Views: 26|Likes:
Published by jenyturcu

More info:

Published by: jenyturcu on Jun 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/27/2013

pdf

text

original

 
Anghinare
Cynara cardunculus L.,Cynara scolymus L.
Caractere de recunoaştere:
Planta: Specii de cultură bienale sau perene, erecte, puternicramificate, viguroase, înalte de 0,6-1,8 m; partea subterană: rizom dezvoltat, cu numeroaserădăcini adventive; tulpina aeriană: groasă, cu peri moi, deşi, păienjenii; frunze: în primul an rozetăde frunze bazale, din anul doi apar frunzele tulpinale alterne, penat-sectate sau fidate, cu 5 - 8 perechi de segmente lanceolate, din nou sectate, terminate printr-un vîrf ascuţit, uneori spinos;culoare verde-deschis pe faţa superioară, albicioasă pe cea inferioară datorită perilor moi şi deşi;flori: tubuloase, roşii-violacee, în antodii mari, globuloase (4-5 cm diametru), cu involucru cu 4 - 5rînduri de foliole ghimpoase. (C.cardunculus are diametrul antodiului mai mic); fructe: achene brune, de cca. 7 mm, cu papus gălbui lung.
Înflorire
: VII—IX.
Observaţii:
Unele lucrări le consideră ca subspecii reunite în specia Cynara cardunculus.
Materia primă:
Folium Cynarae - frunze mari 1-2 penat partite, aproape glabre pe faţa superioară,tomentos păroase pe faţa inferioară, cu lobi neregulat rotunjiţi sau ascuţiţi, cu sau fără spini. Deculoare verde sau verde-albicioasă pe faţa superioară şi alb-cenuşie pe faţa inferioară. Fără mirosspecific, cu gust foarte amar.
Ecologie şi zonare în cultură:
Principala cerinţă ecologică a plantei este faţă de temperatură,nerezistînd sub 0°C cînd solul este descoperit. Iernează mai bine în locuri adăpostite; în primul an, pentru ca planta ierneze mai uşor, se recomandă nu se facă ultima recoltare de frunze detoamnă, iar la culturile mai vechi se recomandă scurtarea tulpinii florale la 15-20 cm şi bilonarea.Preferă solurile adînci, bogate în substanţe nutritive, cu reacţie neutră, soluri aluvionare, permeabile şi cu umiditate suficientă; sînt contraindicate solurile grele, reci, cu apa freatică lasuprafaţă, ceea ce duce la putrezirea părţilor subterane.Are pretenţii ridicate faţă de umiditate, reacţionînd favorabil la irigare.Cultura este zonată în sudul ţării, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Dolj, putîndu-seintroduce şi în Constanţa, sudul Prahovei. Se pretează să fie cultivată şi ca medicinal-ornamentală,în parcuri şi grădini.
Tehnologia de cultură:
Anghinarea se recomandă să se cultive după pră
ș
itoare îngrăşate cu gunoide grajd. Pe aceeaşi solă poate reveni numai după 4-5 ani. Ca lucrări de bază se recomandă arăturiadînci de toamnă la 28-30 cm care se lasă în brazdă crudă peste iarnă.Odată cu arătura adîncă de toamnă se încorporează în sol 60-70 kg/ha s.a. fosfor şi 50-60 kg/ha s.a. potasiu, iar în primăvară 70-80 kg/ha s.a. azot administrat în proporţii egale în două etape, unaînainte de însămînţare şi alta la 2-3 săptămîni de la răsărire. Primăvara devreme terenul se lucreazăcu cultivatorul în agregat cu grapa cu discuri, menţinîndu-se pînâ la însămînţare curat de buruienişi cu un grad ridicat de umiditate. Înainte de însămînţare terenul se tăvălugeşte.
 
Cu o zi sau două înainte de însămînţare, seminţele se umectează la o temperatură de 25 -30°. Dupăzvîntare, seminţele se seamănă imediat. Însămînţarea se face la sfîrşitul lunii aprilie, cînd nu maieste pericol ca plantele răsărite să fie atacate de brumele tîrzii.Semănatul se face cu semănătoarea SPC-6 la intervalul de 60-70 cm între rînduri. La hectar sefoloseşte cantitatea de 4-5 kg sămînţă cu puritatea de 95%, germinaţia de 80% şi umiditateamaximă de 12%. Greutatea medie a 1000 seminţe este de cca. 48 g, iar la 1 g intră în medie 21seminţe. Pentru fiecare procent scăzut de germinaţie creşte porporţional cantitatea de sămînţă lahectar. Adîncimea de semănat este de 1,5 - 2 cm. Plantele răsar după 14-18 zile de la însămînţare şise prăşesc de 3-4 ori. În caz de secetă se recomandă a fi udate sau irigate.Pentru iernare la culturile din primul an nu se ia ultima recoltă de frunze, pentru că astfel plantarezistă mai bine la îngheţ. La culturile din al doilea an şi mai vechi se scurtează tija florală la 15-20cm de la pămînt. În ambele cazuri plantele se bilonează înaintea primului îngheţ. în luna martie sedesfac biloanele şi se afinează solul între rînduri.Evaluarea preliminară a producţiei de frunze se face în timpul vegetaţiei, în etape diferite. Ultimaevaluare se face înainte de recoltare şi ea se consideră definitipentru fiecare recoltă. Sestabileşte greutatea medie pe m
2
a frunzelor verzi recoltate de pe 5-10 m
2
din diferite locuri.Randamentul de uscare este de 1 kg frunze uscate din 7-8 kg frunze verzi.Dacă de la 1 m
2
se culeg 0,5 kg frunze verzi, producţia se evaluează astfel:(0,5 KG X 10000 m
2
) : (7,5 randament la uscare)= 666 kg frunze uscate7,5 randament de uscareLa 4 recolte, cîte se obţin în mod obişnuit, rezultă producţia medie anuală de cca. 2664 kg frunzeuscate la hectar.Recoltarea frunzelor este o lucrare foarte importantă atît pentru asigurarea conţinutului în principiiactive a frunzelor, cît şi pentru a-i asigura plantei continuarea nestînjenită a vegetaţiei.Peţiolul frunzei, ca şi nervura principală, au conţinut slab în principii active în stadiul avansat dedezvoltare. Datorită acestui aspect recoltarea frunzelor trebuie să se facă în momentul cînd ajung la30-35 cm lungime, cînd peţiolul şi nervura principală sînt încă fragede. Recoltarea frunzelor înacest stadiu va permite obţinerea a 4-5 recolte de frunze de calitate superioară. Operaţia se face prin tăierea frunzelor cu secera sau cuţitul, de la exteriorul rozetei, şi la 2-3 cm de la locul deintersecţie a lor. Frunzele mici din interiorul rozetei - inima propriu-zisă - nu se taie, ele asigurînddezvoltarea altei rozete. Ultima recoltă se ia la sfîrşitul lunii septembrie, după care se formeazărozeta de frunze pentru iernare. Se recomandă folosirea mănuşilor de cauciuc pentru evitareaînţepăturilor.În primul an de cultură se obţin 2500-2800 kg/ha frunze uscate, în anul al doilea pînă la 3 500kg /ha. Seminţele se recoltează de la plantele cele mai viguroase în al doilea an de cultură, cîndajung la maturitate. Se taie capitulele florale, se pun la uscat în strat subţire de un rînd, în încăperi,
 
 poduri bine aerisite sau la soare - timp de 10-15 zile. Se desfac prin batere cu băţul sau se treieră cu batoza (cînd activitatea este mare). Se condiţionează seminţele obţinute la selector, aducîndu-se lacondiţiile de calitate cerute.Germinaţia seminţei durează pînă la 7 ani. Energia germinativă este de 7 zile, iar facultateagerminativă pînă la 14 zile.
Bolile, dăunătorii şi mijloacele de combatere:
în tot timpul vegetaţiei, Anghinarea poate fiatacată de Ramularia cynarae (pătarea brună a frunzelor de anghinare) care produce pe faţainferioară a frunzelor pete cenuşii, iar pe cea superioară pete de culoare brună. Pentru combatereaacestei boli se recomandă stropiri cu zeamă bordeleză 1%, numai în primul stadiu de vegetaţie a plantelor sau cu cel puţin 40 zile înainte de recoltare. Se mai poate combate prin arături adînci detoamnă şi un asolament raţional.Anghinarea mai este atacată de Bacillus carotovorus care provoacă putrezirea rădăcinilor. Secombate prin mijloace de igienă culturală.Puricii verzi şi şoarecii de cîmp atacă uneori culturile de anghinare. Puricii verzi atacă frunzele din primăvară pînă toamna. Se combat prin prăfuiri cu insecticide, numai în primul stadiu de vegetaţieal plantelor.Şoarecii atacă rădăcinile plantelor aproape în tot timpul anului, mai ales noaptea. Se combat cumomeli otrăvitoare.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării:
în anul II şi eventual în anul III de pe parcelelelăsate pentru a produce seminţe se recoltează frunzele pînă în momentul înfloririi.Uscarea frunzelor se face la umbră, în poduri sau încăperi bine aerisite, pe rame sau pe rogojini,hîrtie, în strat subţire de un rînd de frunze. Pentru grăbirea uscării peţiolul se despică în lung.Uscarea la umbră se face cu rezultate foarte bune şi pe sfoară, ca la frunzele de tutun. Frunzele sîntuscate atunci cînd peţiolul se rupe cu zgomot.Durata uscării este de aproximativ 3 săptămîni, în funcţie de anotimp. Uscarea se poate face şi lasoare, cînd se scurtează durata la 7-10 zile, dar conţinutul în principii active este mai scăzut, ca şiîn cazul uscării pe cale artificială, în uscătorii la o temperatură de 40-45°C.Randament la uscare 6-8/1.
Condiţiile tehnice de recepţie
admit max. 5% impurităţi (frunze brunificate sau pătate), corpuristrăine organice - max. 0,5% şi minerale - max. 1%, umiditate - max. 13%.
Compoziţie chimică:
Frunzele conţin 0,2 - 0,3% acid 1-4-dicafeil-chinic sau cinarină, acidclorogenic (acid β-cafeilchinic), polifenoli, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), un principiuamar-cinaropicrina; glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, pectine, zaharuri, acid malic, lactic,gliceric şi glicolic, derivaţi triterpenici, săruri de potasiu şi magneziu etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->