Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
J.K. Rowling Harry Potter Si Printul Semipur

J.K. Rowling Harry Potter Si Printul Semipur

Ratings: (0)|Views: 12 |Likes:
Published by ana9o

More info:

Published by: ana9o on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2012

pdf

text

original

 
Toate drepturile rezervate. Este interzisă publicareasau reproducerea sub orice formă(electronică, mecanică, fotocopiere), precum şi transmiterea oricărorpărţi din această carte fără acordul editurii.Prima ediţie în Marea Britanie, 2005 Bloomsbury Publishing Pic, 38Soho Square Londra, W1D 3HBCopyright © 2005 J. K. Rowling Ilustraţie copertă © Warner Bros. Odivizie a Time Warner Entertainment Company L.P.Harry Potter, numele, personajele şi locurile sunt mărci înregistrate,copyright Warner Bros., © 2000Drepturile morale ale autorului au fost consfinţite.Publicat de:
EGMONT ROMÂNIA
Str. Buzeşti nr. 75, et. 3, sector 1CP 135, OP 33, Bucureşti, 011013Tel: 021 317 90 38, Fax: 021 317 90 45E-mail: egmontromania@ero.egmont.comwww.egmont.roTraducere: Ioana IepureanuRedactori: Gabriela Muntean, Rodica CreţuTipărit în Germania, 2005ISBN: 973-583-60l-7EGMONT 
Pentru Mackenzie, frumoasa mea fată; îi dedic geamănul ei din hârtie şi cerneală 
CAPITOLUL I -
CELĂLALT MINISTRU 
ra aproape miezul nopţii. Primul ministru stătea singur în biroul său şiparcurgea un memoriu lung, fără să reţină nici un cuvânt din ceea cecitea. Aştepta să primească un telefon de la preşedintele unei ţări îndepărtate, se întreba când avea să sune nenorocitul ăla şi, în acelaşitimp, încerca să îşi reprime amintirea neplăcută a săptămânii grele şiobositoare care tocmai trecuse. Drept urmare, îi era imposibil să semai poată gândi la altceva. Se străduia să se concentreze asupratextului şi atunci îi apărea şi mai clar în faţa ochilor chipul sfidător alunuia dintre adversarii săi politici. Respectivul apăruse mai devreme la
 
ştiri şi nu numai că enumerase toate nenorocirile care avuseseră loc însăptămâna aia (de parcă le-ar fi putut uita cineva), ci explicase înamănunt că guvernul era de vină pentru tot ceea ce se întâmplase.Primului ministru i se acceleră pulsul numai gândindu-se la acesteacuzaţii, care nu erau nici juste şi nici justificate. Cum ar fi pututguvernul să împiedice prăbuşirea acelui pod? Era ridicol să se sugerezecă nu se alocaseră fonduri suficiente pentru întreţinerea podurilor.Podul ăla fusese construit cu mai puţin de zece ani în urmă şi nici ceimai buni specialişti nu puteau să explice de ce se frânsese fix de la ju-mătate, aruncând douăsprezece maşini în apele învolburate ale râului.Mai mult, cum putea să se sugereze că acele două crime înfiorătoare şi îndelung mediatizate erau rezultatul numărului scăzut al forţelor deordine? Sau că guvernul ar fi trebuit să prevadă uraganul care lovisedin senin partea de vest a ţării, făcând numeroase victime şi pagubemateriale? Cum putea să fie el de vină pentru faptul că unul dintre mi-niştrii săi adjuncţi, Herbert Chorley, devenise un alt om în săptămânaaia şi hotărâse că sosise momentul să petreacă mult mai mult timpalături de familie?„în ţară domnesc jalea şi tristeţea", subliniase adversarul în încheiere, încercând, fără succes, să îşi ascundă un zâmbet.Din nefericire, avea perfectă dreptate. Primul ministru era şi elconştient de faptul că oamenii nu mai fuseseră de mult atât denăpăstui cum erau în momentul de faţă. nă şi vremea eradeprimantă, se lăsase o ceaţă rece cu toate că era mijlocul lunii iulie...nu era normal, ceva nu era în regulă...Termină de citit a doua pagină a memoriului, se uită la cât mai avea deparcurs şi se lăsă păgubaş. îşi întinse braţele deasupra capului şi seuită cu tristeţe în jur. Era o încăpere plăcută, cu un şemineu frumosdin marmură, construit cu faţa către ferestrele mari, de tip ghilotină,care acum erau închise din cauza frigului neobişnuit pentru acelanotimp. Primul ministru se înfiora, se ridică şi se apropie defereastră, cercetând ceaţa rarefiată care se împingea în geam. în timpce se uita afară, auzi pe cineva tuşind uşor în spatele lui. încremeni, privindu-şi chipul speriat oglindit în fereastra întunecată.Recunoscu vocea. Nu era prima dată când o auzea. Se întoarse foarte
 
 încet cu faţa către camera goală.- Da? zise el, încercând să pară mai curajos decât era. Timp de câtevasecunde se amăgi cu speranţa imposibilăcă nu avea să-i răspundă nimeni. Cu toate acestea, răspunsul sosi fără întârziere din partea unei voci clare şi ferme, care parcă citea odeclaraţie.Aşa cum ghicise încă de când îl auzise tuşind, vocea aparţinea unuiomuleţ cu o perucă lungă, argintie, care semăna cu o broască şi era înfăţişat într-un mic portret pictat în ulei, aşezat într-un colţ îndepărtat al camerei.- Primului ministru al încuiaţilor: trebuie să ne întâlnim fără întârziere.Rog răspundeţi urgent. Cu stimă, Fudge.Omuleţul pictat se uită întrebător la primul ministru.- Păi, zise primul ministru, ştiţi... nu este un moment bun pentru mine...vedeţi dumneavoastră, aştept să mă sune... preşedintele...- Puteţi vorbi şi altădată, spuse imediat portretul. Primul ministrusimţi cum i se pune un nod în gât; se temuse că lucrurile aveau sădecurgă astfel.- Dar chiar voiam să vorbesc cu...- Vom face în a fel încât domnul preşedinte să uite să vă suneastăzi. Vă va căuta mâine seară, spuse omuleţul. Vă rog să-i daţi urgentun răspuns domnului Fudge.- Păi... în ordine, atunci, zise primul ministru cu un glas scăzut. Bine,accept să vorbesc cu Fudge.Se grăbi să se întoarcă la biroul său, aranjându-şi cravata. Abia seaşezase şi îşi luase o mină care se dorea a fi relaxată şi lipsită de griji,când, dincolo de grilajul din faţa şemineului de marmură gol, se aprinseun foc din care ţâşniră flăcări de un verde ca smaraldul. Primulministru văzu, fără să lase să transpară nici un semn de nelinişte saude teamă, un bărbat trupeş apărând între flăcări şi învârtindu-se ca untitirez. Câteva clipe mai târziu, acesta păşi pe covoraşul frumos, şiprobabil valoros, din faţa şemineului şi îşi scutură urmele de cenusă depe mânecile pelerinei cu dunguliţe, ţinând în mână un melon verde praz.- A... domnule prim-ministru, spuse Cornelius Fudge, înaintând cu paşimari şi întinzând mâna. Ce plăcere să vă revăd.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->