Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1 - Introducere in Arhitectura Calculatoarelor

1 - Introducere in Arhitectura Calculatoarelor

Ratings: (0)|Views: 31|Likes:
Published by Sabina Macarie

More info:

Published by: Sabina Macarie on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2012

pdf

text

original

 
1
Facultatea deInformatic
ă
-Ia
ş
i
ArhitecturaCalculatoarelor 
Curs pentru anul I Informatic
ă
FII -2003
hluchian@infoiasi.ro
FII2
Autori ale c
ă
ror prezent
ă
ri publice au fost folosite pentrupreg
ă
tirea acestei forme a cursului
Sivarama DandamundiJerry Breecher Randy KatzMichel AllemandDaniel AmyotJohn Morris
FII3
CUPRINS
I. Introducere în Arhitectura
ş
i organizareacalculatoruluiII. Circuite combina
ţ
ionale
ş
i func
ţ
iibooleeneIII. Circuite secven
ţ
iale
ş
i automateIV. Reprezent
ă
ri interne
FII4
Capitolul IINTRODUCERE
FII5
&I.1. EVOLU
Ţ
IE
FII6
Când au ap
ă
rutma
ş
inile de calcul?
Dup
ă
fiecare redefinire a no
ţ
iunii de
calcul
 –
abac
: adun
ă
ri –
ro
ţ
i din
ţ
ate
Leibniz (2)
ş
i Pascal (10): adun
ă
ri, înmul
ţ
iri –
Babbage
: instruc
ţ
iuni din exterior, calcul ramificat –
von Neumann
: program memorat; execu
ţ
ie însecven
ţă
de instruc
ţ
iuni; ierarhii de memorii –
calculatoare “paralele”
(de fapt, calcul paralel) –
calcul
(atoare)
probabilist
(e)
, neuronal
(e)
,evolutiv
(e)
, cuantic
(e)
Încearc
ă
automatizarea calculului în în
ţ
elesulrespectiv
 
2
FII7
Ma
ş
ini de calcul universale
O ma
ş
in
ă
de calcul universal
ă
se poatecomporta ca oricare ma
ş
in
ă
de calculparticular 
ă
Exemple:
Introducând în calculator un program corect delucru cu
»matrici, calculatorul se va comporta ca o ma
ş
in
ă
decalcul cu matrici»linii, unghiuri, forme –ma
ş
in
ă
de proiectare grafic
ă
»cuvinte, paragrafe, texte –ma
ş
in
ă
de tehnoredactat
FII8
Scurt
ă
istorie
a ideilor 
inventarea scrierii pozi
ţ
ionale a numerelor 
 –indieni, arabi
inventarea logaritmilo
 –John Napier of Edinburgh
algebra boolean
ă
 –George Boole, 1854
teorema de incompletitudine
 –Kurt Gödel, 1935
conceptul de calculator neumannian
 –John von Neumann, 1946Toate sunt legate de
calcul
(
ator 
) în în
ţ
elesul de ast
ă
zi
 
FII9
Scurt
ă
istorie-
inven
ţ
ii abstracte
ş
i concrete
1850: George Boole inventeaz
ă
algebra boolean
ă
 –propozi
ţ
ii logice sunt transformate în simboli –calcule cu propozi
ţ
ii logice, folosind reguli de tip matematic1938: Claude Shannon leag
ă
algebra boolean
ă
de circuite(comutatoare) –în teza sa de dizerta
ţ
ie1945: John von Neumann proiecteaz
ă
primul calculator cu programmemorat –comutatoarele erau
l
ă
mpi
1946: ENIAC –primul calculator electronic –18,000 de l
ă
mpi –5000 de adun
ă
ri, sute de înmul
ţ
iri pe secund
ă
1947: Shockley, Brittain
ş
iBardeen inventeaz
ă
tranzistorul
 –permite integrareamai multor circuite într-un modul –deschide drumul electronicii moderne
FII10
Scurt
ă
istorie
a calculatoarelo
1642-1945 : Calculatoare mecanice
 –Leibniz, Pascal, Babbage; Z1, Mark I
1945-1955 : L
ă
mpi
 –ENIAC, EDSAC, UNIVAC, IBM 70x
1952: primul succes comercial 19 calculatoare IBMvâdute
1955-1965 : Tranzistori
 –PDP-1, IBM 7094, CDC 6600,
1965-1980 : Circuite integrate
 –IBM 360, PDP-11, 4004, 8008, VAX –VLSI, ULSI
FII11
Scurt
ă
istorie
a microprocesoarelor IBM-PC (8088) : 1980Mac Plus (68000) : 198480486 : 1990Pentium : 1994PentiumII : 1997Pentium III : 1999Pentium IV : 2001
FII12
&I.2.CALCULATOARE VON NEUMANN
 
3
FII13
Calculatoare von Neumann
program memorat
 –memorie infinit
ă
(ideal), timp de acces egal
realizat
ă
practic prin
ierarhii de memorie
la execu
ţ
ie, dup
ă
o instruc
ţ
iune
i
urmeaz
ă
 –instruc
ţ
iunea memorat
ă
imediat dup
ă
ea (regula) –eventual instruc
ţ
iunea indicat
ă
de
i
(dac
ă
 
i
esteinstruc
ţ
iune
de control
)
adresa instruc
ţ
iunii urm
ă
toare se afl
ă
într -unregistru –PCîn fiecare moment, o singur 
ă
instruc
ţ
iune este înc
ă
rcat
ă
pentru execu
ţ
ie
FII14
Calculatoare von Neumann
Anterior:
 –conceptul de automatizare a opera
ţ
iilor luateseparat (Pascal, Leibniz) –conceptul de program –exterior (Babbage) –conceptul de calcul ramificat / control
Conceptul de programmemorat
 –John von Neumann e.a. (1946) –Concept arhitectural fundamental -procesoarele moderne
FII15
Calculatoare von Neumann
Programul
ş
i datele-stocate în (aceea
ş
i)memorie
ideal: infinit
ă
, omogen
ă
(loca
ţ
ii la fel de rapid accesabile)practic: o ierarhie de memorii fiecare fiind omogen
ă
Program counter (PC) indic
ă
locul din memorieal instruc
ţ
iunii de executat
con
ţ
inutul PC este actualizat la execu
ţ
ia fiec
ă
reiinstruc
ţ
iunio dat
ă
sau de dou
ă
ori
Instruc
ţ
iunile programului sunt aduse pe rânddin loca
ţ
ii de memorie
 în procesor 
regula: loca
ţ
ii succesive
incrementare PCexcep
ţ
ia: instruc
ţ
iuni de saltordine fizic
ă
 
ş
i ordine logic
ă
FII16
 Arhitecturaunui sistem de calcul
LIMBAJ MA 
Ş
IN
 Ă
programe utilizator sistem deoperarecompilatoareprocesor-memorieintr 
ă
ri / ie
ş
iriproiectare digital
ă
circuite
FII17
Componentele hardware ale unuicalculator 
ControlCalea de dateMemorieProcesorIntr
ă
ri (Input)Ie
ş
iri (Output)
FII18
Organizarea unui calculator 
Memoriecentral
ă
Cache N2
Cache N1Controler Controler Controler
Magistrala de intr
ă
ri/ie
ş
iri
 Adaptor
Magistrala sistemCPUProcesorRe
ţ
ea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->