Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
proprietatile mecanice

proprietatile mecanice

Ratings: (0)|Views: 277 |Likes:
Published by grigore_george87

More info:

Published by: grigore_george87 on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/02/2013

pdf

text

original

 
Încercările mecanice
se realizează cu scopul de a determina modul de comportarea materialelor la acţiunea unor sarcini exterioare aplicate static (creşterea efortuluide solicitare se face lent şi continuu de la zero la valoarea maximă), sau dinamic(creşterea efortului este instantanee). S-a acceptat ca valoare limită la delimitareasolicitărilor statice de cele dinamice o viteză de creştere a efortului de 1N/mm
2
sec.Principalele încercări mecanice sunt: încercarea de duritate; încercarea latracţiune; încercarea la încovoiere prin şoc; încercarea la încovoiere; încercarea laoboseală etc.Proprietăţile mecanice indică modul de comportare a materialelor subacţiunea diferitelor forţe exterioare la care sunt supuse.1. Rezistenţa la rupere este proprietatea materialelor de a se opune acţiuniiforţelor care tind să le distrugă integritatea. În funcţie de tipul solicitărilor la caresunt supuse materialele, rezistenţa la rupere poate fi: rezistenţa la întindere,rezistenţa la compresiune, rezistenţa la încovoiere, rezistenţa la torsiune, rezistenţala forfecare.2. Elasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiuneaforţelor exterioare şi de a reveni la forma şi dimensiunile iniţiale după încetareaacţiunii forţelor exterioare. Materialele sunt total elastice până la un anumit grad desolicitare numit limită de elasticitate. O dată cu încetarea acţiunii forţei care a produs deformarea are loc revenirea elastică şi eliberarea unei cantităţi de energiemai mică decât cea care a produs deformarea fenomen cunoscut sub denumirea dehisterezis mecanic.3. Plasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiuneasarcinilor exterioare fără a-şi modifica volumul, fără a mai reveni la forma iniţialădupă încetarea acţiunii forţelor care au produs deformarea şi totodată fără a-şidistruge integritatea. Din punct de vedere a plasticităţii materialele sunt mai uşor deformabile sau mai greu deformabile dar există şi şi materiale care nu se potdeforma plastic (ex. fonta, sticla etc.) care îşi distrug integritatea se sparg lasolicitări exterioare. O dată cu creşterea temperaturii materialele îşi pot mări proprietăţile de plasticitate.4. Tenacitatea este proprietatea materialelor de a rezista la solicitărileexterioare şi de a se deforma mult înainte de rupere.5. Fragilitatea este proprietatea materialelor de a se rupe brusc su acţiuneasolicitărilor exterioare, fără a suferi deformaţii plastice prealabile. Proprietatea prezintă o importanţă deosebită la alegerea materialelor pentru execuţia unor piesesupuse la solicitări dinamice.6. Fluajul este proprietatea materialelor de a se deforma lent şi continuu întimp sub acţiunea unor sarcini constante. Proprietatea este dependendetemperatură. Cu cât temperatura este mai ridicată, mărimea sarcinilor suportate demateriale la aparia deformiilor în timp este mai mi. Cu această
 
 proprietate se caracterizează oţelurile refractare şi în general aliajele care lucreazăla temperaturi ridicate, sub sarcină.7. Duritatea este proprietatea materialelor de a se opune pătrunderii însuprafa lor a unor corpuri dure care tind le deformeze local suprafa.Proprietatea permite aprecierea rapidă a caracteristicilor de rezistenţă cât şi a altor  proprietăţi.8. Rezilienţa este proprietatea materialelor de a rezista la solicitări dinamice.Ea se măsoară prin energia consumată la ruperea prin şoc a unor epruvete desecţiune dată. Prin această proprietate se poate aprecia raportul dintre caracterultenace şi fragil al ruperii. Proprietatea se determină petru materiale destinate unor repere importante supuse la solicitări dinamice.9. Rezistenţa la oboseaeste proprietatea materialelor de a rezista lasolicitări variabile repetate ciclic. Proprietatea se măsoară prin efortul maximadmis pentru ca epruveta să nu se rupă după un număr teoretic infinit de cicluri. În practică se acceptă un număr determinat de cicluri respectiv: N=10
7
cicluri pentruoţeluri, N=5.10
7
cicluri pentru aliaje neferoase.10. Rezistenţa la uzură este proprietatea materialelor de a rezista la acţiuneade distrugere a suprafeţelor lor prin frecare.11. Ecruisarea este proprietatea materialelor de a-şi ri rezistenţa şiduritatea şi de a-şi micşora plasticitatea în urma deformării plastice la rece. 
Încercarea de duritate Vickers.
Încercarea Vickers este o metodă universală de determinare a durităţiiaplicabilă tuturor categoriilor de materiale de la foarte moi până la foarte dure, dela groase până la foarte subţiri, inclusiv straturi pe suprafeţe, elemente de structurăfaze şi constituenţi etc.Încercarea constă în apăsarea unui penetrator piramidal drept cu baza pătratcu unghiul la vârf între feţe de 136
o
din diamant, cu o forţă determinată şi un timpdeterminat şi surarea diagonalelor amprentei. Schema şi unele condiţii aleîncercării sunt prezentate în figura 1.8.Duritatea Vickers HV se exprimă prin raportul dintre forţa de apăsare F şisuprafaţa amprentei A care este un vârf de piramidă drept cu baza pătrat şi secalculează cu relaţia: 
2:]/[8544,1 68sin2
21222
undemmdaN   F  F  A F  HV 
o
+====
.Foa de apăsare se alege în funcţie de rimea duriţii şi grosimeamaterialelor, sarcini mai mici pentru materiale mai subţiri şi durităţi mai mici.
 
Aparatele pentru încercarea Vickers permit selectarea unor forţe de apăsare de 20,30, 50, 100 Kgf respectiv 196,1 ; 294,2 ; 490,3 ; 980,7 N în cazul încercării cusarcini mari.Fig.1.8 Schema încercării VickersExistă şi aparate Vickers cu sarcini mici 5, 10 Kgf respectiv 49,3 ; 98,6 N şiaparate cu microsarcini între 0,001 şi 0,200Kgf respectiv 0,0098 şi 1,96N.Aparatele cu microsarcini permit vizualizarea suprafei, alegerea zonei deîncercare, aplicarea amprentei şi măsurarea acesteia sub microscop cu o mărire de100 ori.Timpul de apăsare se alege în funcţie de material. La materialele mai moitimpii de apăsare sunt mai mari deoarece acestea au o deformare mai mare şi decinecesită un timp mai mare pentru o cedare completă.- pentru materiale cu duritate mare, oţeluri şi fontecu sau fără tratamente termice aplicate 10-15 sec
-
 pentru materiale cu duritate medie cupru şi aliaje de cupru,aluminiu şi aliajele sale 27-33 sec
-
 pentru metale şi aliaje moi 60-120 secSuprafaţa de încercat a probei trebuie lustruită ca la probele metalografice şichiar atacate pentru evidenţierea structurii atunci când este cazul. Aceasta asigură
Fd
1
d
2
    m     i    n .     1 ,     5     d
min.2,5dmin.2,5d136
o

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->