P. 1
Arthur C Clarke - Odiseea Spatiala 2001

Arthur C Clarke - Odiseea Spatiala 2001

Ratings: (0)|Views: 29 |Likes:
Published by Cosmina Ivanov

More info:

Published by: Cosmina Ivanov on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2013

pdf

text

original

 
2001 O odisee spaial
ţ ă
Arthur C. Clarke
INoapte preistoric
ă
1. Drumul ctre nefiin
ă ţă
Seceta dura de zece milioane de ani, iar epoca şopîrlelor gigantice sesfîrşise de mult timp. Aici la Ecuator, pe continentul care într-o bun zi avea s
ă ă
 fie cunoscut sub numele de Africa, lupta pentru existen atinsese o nou
ţă ă
 culme a ferocitii, fr ca învingtorii s se profileze cumva la ori
ăţ ă ă ă ă
zont. Înaceast lume stearp şi uscat numai cei mici, sau iui, sau puternici puteau
ă ă ă ţ
 prolifera, ori mcar spera s su
ă ă
pravieuiasc.
ţ ă
Oamenii-maimu ai savanei nu posedau nici una din aceste caliti, şi nu
ţă ăţ
 proliferau. De fapt, strbtuser chiar o mare parte din calea ducînd ctre
ă ă ă ă
 extincie. Vreo cincizeci dintre ci ocupau un grup de peşteri deschise deasupra
ţ
 unei vi arse de soare, înjumtit de un fir lende ap, alimentat de
ă ă ăţ ă ă
 zpezile munilor aflai la trei sute de kilometri spre nord. În vremurile aspre
ă ţ ţ
 curentul seca, iar tribul tria cu spectrul setei.
ă
Niciodat nu o duseser bine cu hrana, îns în prezent se stingeau de
ă ă ă
 foame. nd prima raz a zorilor se strecur în grot, Privte-Lun constat c
ă ă ă ă ă ă
 taic-su murise în decur
ă ă
sul nopii. Nu ştia c Cel Btrîn îi era printe, o atare
ţ ă ă ă
 relaie depşind complet limitele înelegerii sale. Privind îns trupul scheletic
ţ ă ţ ă
 simi o vag nelinişte, premergtoare sentimentului de tristee.
ţ ă ă ţ
Se luminase îndeajuns ca s porneasc. Priveşte-Lun apuc trupul
ă ă ă ă
 stafidit şi îl tîrî dup sine pe sub bolta joas a pterii. Odat ajuns afar, puse
ă ă ă ă
 cadavrul pe umr şi se ridic în picioare
ă ă
unicul animal
 din aceast lume capabil de aşa ceva.
ă
Printre ai si, Priveşte-Lun trecea drept un uriaş. Msura aproape un
ă ă ă
 metru şi jumtate înlime şi, în pofida slbiciunii, cîntrea peste cincizeci de
ă ă ţ ă ă
 kilograme. Trupul su musculos, acoperit cu pr, se gsea la jumtatea
ă ă ă ă
 drumului dintre maimu şi om, dar capul era mai aproape de uman decît de
ţă
 animal. Fruntea era îngust, arcadele proeminente şi totuşi poseda în
ă
 cromozomii si, fr umbr de îndoial, promisiu
ă ă ă ă ă
nea umanitii. În ochii ce se
ăţ
 roteau asupra naturii ostile a Pleistocenului sclipea deja o lumini situat
ţă ă
 dincolo de capacitatea antropoidului. În aceşti ochi întunecai, înfundai în
ţ ţ
 orbite, se nscuse conştiina de sine
ă ţ
primul pas spre o inteligen
care nu
ţă
 putea înc s se afirme epoci întregi şi care avea toate şansele s dispar
ă ă ă ă
 curînd pentru vecie.Nu se zreau semne de primejdie, aşa c Priveşte-Lun începu s
ă ă ă ă
 coboare panta aproape vertical, prea puin stînjenit de povar. Ca şi cînd
ă ţ ă
 apariia sa o aşteptau, restul tribului ieşi din adposturile spate mai jos în
ţ ă ă
 faleza stîncoas, grbindu-se spre apele mîloasc ale pîrîului pentru adpatul de
ă ă ă
 diminea.
ţă
Privte-Lun cercet partea opus a vii în cutarea Ce
ă ă ă ă ă
lorlali, dar nu se
ţ
 zrea nici urm de ei. Poate c nu-şi prsiser înc grotele, ori poate c
ă ă ă ă ă ă ă ă
 scormoneau deja dup mîncare, mai departe pe coasta dealului. Întrucît nu-i
ă
 avea în raza vizual, Privte-Lun îi uit; era incapabil si fac griji pentru
ă ă ă ă ă
 dou lucruri în acelaşi timp.
ă
 Întîi trebuia s se descotoroseasc de Btrîn, îns aceast aciune
ă ă ă ă ă ţ
 necesita puin efort mental. Muriser muli în ano
ţ ă ţ
timpul acela, unul în proprialui peşter. Nu avea altceva de fcut det s pun trupul acolo unde îl pusese
ă ă ă ă
 şi pe cel al copilului. La ultimul ptrar al lunii, iar hienele urmau s se ocupe
ă ă
 de rest. Tribul îl aştepta acolo unde valea începea s se piard în savan, ca şi
ă ă ă
 cum ar fi ştiut c trebuie s apar. Priveşte-Lun ls cadavrul sub o tu
ă ă ă ă ă ă ă
 osemintele vechi dispru
ă
ser
ă
 
şi se grbi s-i ajung din urm. Nu se mai
ă ă ă ă
 gîndi la tatl lui.
ă
Cele dou femele ale sale, adulii din trib şi majoritatea tinerilor
ă ţ
 scotoceau printre copacii uscai din vale, cutînd boabe, frunze şi rdcini
ţ ă ă ă
 zemoase, eventual mana cereasc reprezentat de o roztoare sau şopîrl
ă ă ă ă
 mic. Numai copiii şi cei mai neputincioşi dintre btrîni erau lsai la vatr.
ă ă ă ţ ă
 Dac ziua se încheia cu un surplus, poate c şi ei aveau s fie hrnii. Dac
ă ă ă ă ţ ă
 Cei doi copii
 
nu, hienele vor fi înc o dat norocoase.
ă ă
 Îns ziua se dovedi bun deşi, neposedînd amintiri concrete despre
ă ă
 trecut, Priveşte-Lun nu putea face comparaia. Descoperise un stup de albine
ă ţ
  în ciotul mort al unui arbore şi astfel savurase cea mai grozav delicates cu
ă ă
-noscut de semenii si. Înci mai lingea degetele conducîndui tovarşii
ă ă ă ă
 spre cas, în tîrzia dup-amiaz. Desigur, colecionase în schimb un numr
ă ă ă ţ ă
 respectabil de înepturi, dar nu le acorda atenie. Era mai aproape de
ţ ă ţ
 mulumire ca niciodat cci, cu toate c nu se sturase, nu mai era totuşi
ţ ă ă ă ă
 ameit de foame. Aceasta reprezenta culmea la care un om-maimu putea
ţ ţă
 vreodat s ndjduiasc.
ă ă ă ă ă
Satisfacia i se spulber cînd ajunser la pîrîu. Ceilali se aflau acolo. De
ţ ă ă ţ
 fapt erau prezeni în fiecare zi, îns asta nu le fcea prezena mai puin
ţ ă ă ţ ţ
 suprtoare.
ă ă
Cele vreo treizeci de fiine nu se deosebeau cu nimic de membrii tribului
ţ
 lui Priveşte-Lun. Vâzîndu-l sosind, începur s danseze, si scuture braele
ă ă ă ă ţ
 şi s ipe de pe malul lor, iar grupul lui Priveşte-Lun le rspunse în acelaşi
ă ţ ă ă
 mod.Incidentul nu lu amploare. Chiar dac se certau şi se înfruntau adeseori,
ă ă
 disputele oamenilor-maimu se tran
ţă
sformau rar în lupte serioase. Lipsii de
ţ
 gheare şi de coli, bine protejai de pr, nu-şi puteau provoca mult ru unul
ţ ţ ă ă
 altuia şi în orice caz, dispuneau de prea puin energie pen
ţ ă
tru astfel deextravagane. Mîrîitul constituia un mod infinit mai eficace de a-şi susine
ţ ţ
 punctul de vedere.Confruntarea dur circa cinci minute, dup care se stinse la fel de brusc
ă ă
 cum începuse. Bur cu toii pe sturate din apa tulbure. Onoarea le fusese
ă ă ţ ă
 salvat; comunitile îşi reconfirmaser dreptul asupra propriilor teritorii. Odat
ă ăţ ă ă
  încheiat aceast important chestiune, tribul îşi relu deplasarea de-a lungul
ă ă ă ă
 rîului. Pajiştea cea mai actrii se afla cam la un kilometru de caverne şi erau
ă ă
 constrînşi s o împar
ă
t cu o turm de animale mari, asemntoare antilopelor,
ă ă ă ă
 ce abia le tolerau prezena. Nu le puteau îns alunga, întrucât ele erau
ţ ă
  înzestrate cu coarne înfricoştoare, arme naturale ce lipseau omului-maimu.
ă ţă
a c Privte-Lun şi însoitorii si mestecau boabe, frunze şi rdcini,
ă ă ţ ă ă ă
 luptînd cu foamea, în vreme ce în jur, concurînd pentru aceleaşi alimente, segsea o potenial surs de hran cu mult mai bogat det ar fi avut ei nevoie.
ă ţ ă ă ă ă
 Sutele de tone de carne suculent strbtînd savana nu le depşeau îns
ă ă ă ă ă
 posibilitile, ci imaginaia. În mijlocul bel
ăţ ţ
şugului, se stingeau încet de foame. Tribul se întoarse la adposturi la lsarea serii, fr aven
ă ă ă ă
turi. Femelarnit rmas acas nguri de plcere nd Privte-Lun îi întinse ramura
ă ă ă ă ă ă ă
 plin de fructe pe care o crase cu el şi o atac cu lcomie. Nu era cine ştie ce,
ă ă ă ă
 dar era suficient s-o ajute s reziste pân ce rana pricinuit de leopard se va
ă ă ă
 vindeca, permiîndu-i si caute singur de mîncare.
ţ ă ă
Deasupra vii rsrea o lun plin. Dinspre muni sufla un nt îngheat.
ă ă ă ă ă ţ ţ
 La noapte avea s fie foarte frig îns, ca şi foamea, frigul nu constituia un
ă ă
 motiv de real îngrijorare. Fcea parte din modul lor de via.
ă ă ţă
Priveşte-Lun abia de se trezi în clipa în care într-una din grotele de la
ă
 poalele falezei izbucnir ipete şi gemete. Nu-i fu necesar s aud rgetul
ă ţ ă ă ă
 sporadic al leopardului ca s îneleag ce anume se petrece. Acolo jos, btrînul
ă ţ ă ă
 Pr Alb şi familia sa luptau şi mureau în întuneric, iar gîndul c i-ar fi putut
ă ă
 sprijini într-un mod sau altul nu-i trecu deloc prin minte. Logica implacabil a
ă
 luptei pentru existen excludea astfel de porniri şi nici o alt voce nu se ridic
ţă ă ă
  în noapte. Fiecare grot rmase tcut, ca s nu atrag dezastrul şi asupr-şi.
ă ă ă ă ă ă ă
 Tumultul se stinse, iar Priveşte-Lun prinse cu urechea fîşîitul unui trup
ă
 tîrît pe piatr. Doar cîteva secunde, apoi leopardul înşfac bine prada,
ă ă
 continuîndu-şi silenios dru
ţ
mul pe perniele labelor, cnd fr efort victima
ţ ă ă ă
 strîns în flci.
ă ă
Dinspre partea lui, pericolul dispruse vreme de o zi sau dou; poate îns
ă ă ă
 ali duşmani se aflau în preajm dînd tîrcoale, profitînd de razele Micului Soare
ţ ă
 care strlucea doar noaptea. Cînd se trdau prin zgomot, unii dintre prdtorii
ă ă ă ă
 mai mici puteau fi uneori alungai cu strigte şi urlete. Priveşte-Lun se
ţ ă ă
 strecur afar, se car pe un bolovan masiv de lîng intrarea pterii,
ă ă ţă ă ă
 ghemuindu-se pe el ca s scruteze valea.
ă
Dintre toate vieuitoarele trecute şi prezente ale Pmîntului, oamenii-
ţ ă
maimu erau cei dintîi capabili s priveasc Luna neclintii. Di nu-şi aducea
ţă ă ă ţ
 aminte, atunci cînd fusese foarte tînr Priveşte-Lun încercase chiar s ating
ă ă ă ă
 fantomatica apariie rsrit peste dealuri.
ţ ă ă ă
Nu izbutise niciodat, iar în prezent era destul de btrîn s îneleag şi de
ă ă ă ţ ă
 ce. Deoarece, fireşte, nu gsise înc un copac îndeajuns de înalt unde s se
ă ă ă
 
 
caere.
ţ
Cîteodat se uita în lungul vii, alteori la Lun şi întotdeauna asculta. Dac
ă ă ă ă
 totuşi aipea, somnul îi era alert şi agitat, ca cel mai uşor foşnet s-l deştepte.
ţ ă
 La înaintata vîrst de douzeci şi cinci de ani se gsea în posesia tuturor
ă ă ă
 facultilor sale fizice; în caz c norocul continua s îi sud şi reea s evite
ăţ ă ă ă ă
 accidentele, bolile, animalele de prad, foa
ă
metea, poate c avea s mai
ă ă
 supravieuiasc înc zece ani.
ţ ă ă
Noaptea se scurse, rece şi limpede, fr alte alarme. Luna urc între
ă ă ă
 constelaii ecuatoriale pe care nici un om nu le va vedea vreodat în peşteri.
ţ ă
  Între somn şi aşteptare înfiorat, se nşteau primele coşmaruri ale generaiilor
ă ă ţ
 viitoare.Şi de dou ori pe cerul negru trecu încet, ridicîndu-se la zenit şi coborînd
ă
 spre est, un punct tulburtor de lumin, mai strlucitor decît oricare stea.
ă ă ă
 
2. Stînca cea nou
ă
 Tîrziu în acea noapte, Priveşte-Lunâ se trezi brusc. Extenuat de eforturileşi dezamgirile zilei dormise mai adînc ca de obicei, dar fu imediat în picioare la
ă
 auzul îndeprtatului zgomot din vale.
ă
Se ridic în capul oaselor în întunericul fetid al peşterii, ascuindu-şi
ă ţ
 simurile în noapte, iar teama i se cuibri treptat în suflet. Niciodat în decursul
ţ ă ă
 vieii
ţ
deja de dou
ori mai lung decît media sp
ă ă
eciei sale nu auzise un
 astfel de sunet. Felinele se apropiau în tcere, trdate doar de un foşnet slab,
ă ă
 ori de troznetul vreunei ramuri. În vreme ce acesta era un scrîşnet continuu,prelung, tot mai puternic, ca şi cînd o fiar enorm s-ar fi mişcat în noapte fr
ă ă ă ă
 a ine seama de obsta
ţ
cole. Priveşte-Lun auzise odat zgomotul scos de un
ă ă
 arbore dezrdcinat; elefanii şi dinoterienii fceau aşa ceva destul de des,
ă ă ţ ă
 altminteri îns se mişcau la fel de silenios ca şi pisicile.
ă ţ
Apoi se fcu auzit un sunet pe care Priveşte-Lun n-avea cum s-l
ă ă ă
 identifice, cci se rostogolea întîia oar pe întinderile Terrei: impactul dintre
ă ă
 piatr şi metal.
ă
 Înaintea Noii Stînci se pomeni în zori, pe cînd îşi conducea ca de obiceitribul ctre rîu. Temerile nopii aproape le uitase, deoarece nimic ru nu se
ă ţ ă
 succedase zgomotului ciudat. Prin urmare, nu avea cum s asocieze acest lucru
ă
 straniu cu pericolul sau spaima. Mai mult, în înfişarea lui nu se gsea nimic
ăţ ă
 alarmant.Se întrupa într-o lespede paralelipipedic, de trei ori mai înalt decît el dar
ă ă
 suficient de îngust ca s fie cuprins cu braele, constituit dintr-un material
ă ă ă ţ ă
 perfect transparent. Într-adevr, se şi vedea cu dificultate, exceptînd
ă
 momentele cînd soarele se reflecta pe marginile ei. Cum Priveşte-Lun nu
ă
  întîlnise niciodat ghea sau chiar ap limpede, în natur nu exista nici un
ă ţă ă ă
 obiect cu care s compare apariia. Atrac
ă ţ
tiv era îns cu siguran întrucît, di
ă ă ţă
  înelept de precaut în privina lucrurilor noi, Priveşte-Lun nu preget s se
ţ ţ ă ă ă
 apropie de ea. Şi cum nimic ru nu pru s i se întîmple, îndrzni s întind
ă ă ă ă ă ă
 na spre suprafaa dur şi rece.
ţ ă
Dup teva minute de judecat intens, gsi o strlucit explicaie. Era o
ă ă ă ă ă ă ţ
 roc, fr îndoial, şi probabil crescuse în toiul nopii. La urma urmei, cu multe
ă ă ă ă ţ
 plante se întîmpla la fel; albe şi crnoase, preau s îşneasc pur şi simplu
ă ă ă ţ ă
 noaptea din pmînt. Adevrat c ele erau mici şi sferice, în vreme ce aceasta
ă ă ă
 era mare şi cu muchii ascuite, îns filozofi mai tîrzii şi mai vestii decît Priveşte-
ţ ă ţ
Lun vor fi pregtii s accepte excepii de la teoriile proprii.
ă ă ţ ă ţ
Superba mostr de meditaie abstract îl conduse, dup trei-patru minute,
ă ţ ă ă
 la o ipotez pe care dori s o verifice neîntîrziat. Plantele albe şi rotunde erau
ă ă
 deosebit de gustoase (chiar dac unele dintre ele produceau dureri violente);
ă
 poate şi aceasta mare...?Linsul şi încercrile de a muşca îl deziluzionar repede. Lespedea nu
ă ă
 coninea nimic hrnitor astfel încît, ca un om-maimu rezonabil, îşi relu
ţ ă ţă ă
 drumul ctre ap, iar zilnicele provocri lansate Celorlali îl fcur s dea
ă ă ă ţ ă ă ă
 repede uitrii monolitul cristalin.
ă
Cutarea hranei merse foarte prost, iar tribul se vzu nevoit s se
ă ă ă
  îndeprteze la mai muli kilometri de grote ca s gseasc cît de cît de mîncare.
ă ţ ă ă ă
 Sub razele nemiloase ale soarelui de amiaz una din femelele mai firave se
ă
 prbuşi, departe de orice adpost. Însoitorii ei se adunar roat, murmurînd şi
ă ă ţ ă ă
 agitînduse cu simpatie, dar nu era nimic de fcut. Dac ar fi fost mai puin
ă ă ţ
 epuizai, poate c-ar fi tran
ţ
sportat-o cu ei, dar aşa le lipsea fora necesar pentru
ţ ă
 un asemenea act de caritate. Trebuia s fie lsat în urm, s-şi revin sau nu
ă ă ă ă ă ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->