Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1 Metode de Separare

1 Metode de Separare

Ratings: (0)|Views: 717 |Likes:
Published by Pitariu Roxana

More info:

Published by: Pitariu Roxana on Jun 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/08/2013

pdf

text

original

 
III. METODE DE SEPARARE
Ş
I CONCENTRAREIII.1. CONSIDERA
Ţ
II PRELIMINAREIII.1-1. Clasificarea metodelor de separare
Aplicarea metodelor de separare sistemelor analitice are drept scop frac
ţ
ionarea unui amestecomogen sau heterogen în unit
ăţ
ile sale componente. Separarea poate fi considerat
ă
 
ş
i ca unpretratament aplicat robei de analizat prin care sunt elimina
ţ
i componen
ţ
ii care pe parcursul analizeipot provoca interferen
ţ
e. Ca urmare, metodele de separare confer
ă
o selectivitate ridicat
ă
pentrumetodele de analiz
ă
chimice
ş
i instrumentale.
 
Tabelul 1
. Clasificarea metodelor de separare dup
ă
mecanismul care st
ă
la baz
ă
.Bazele metodei Metode
Solubilitatea diferit 
ă
într-un solvent dat 
Solubilizare selectiv
ă
. Precipitare selectiv
ă
. Precipitareindus
ă
. Coprecipitare etc.
Solubilitatea diferit 
ă
între dou
ă
faze
Extrac
ţ
ie lichid / lichid. Extrac
ţ
ie lichid / solid.Cromatografie de reparti
ţ
ie pe coloan
ă
etc.
Varia
 ţ 
ia solubilit 
ăţ 
ii cu solventul 
ş
i temperatura
Cristalizare. Recristalizare. Cocristalizare etc.
Distribu
 ţ 
ia diferen
 ţ 
iat 
ă
între dou
ă
faze
:
1
. Distribu
ţ
ia solutului între o faz
ă
solid
ă
 
ş
i o faz
ă
 lichid
ă
pe coloan
ă
 
2
. Distribu
ţ
ia solutului între dou
ă
faze pe coloan
ă
 
3
. Reparti
ţ
ia pe o suprafa
ţă
solid
ă
plan
ă
 Cromatografie de absorb
ţ
ie pe coloan
ă
 Cromatografie de reparti
ţ
ie pe coloan
ă
 Cromatografia plan
ă
– pe hârtie, pe strat sub
ţ
ire
Distribu
 ţ 
ia diferen
 ţ 
iat 
ă
într-un „câmp” 
Separarea în câmp magnetic. Separarea în câmpelectric. Sedimentarea. Electrodepunerea (electrolizacu electrozi interni). Electroforeza etc.
Modificarea greut 
ăţ 
ii specifice într-un lichid 
Flota
ţ
ie ionic
ă
 
ş
i molecular
ă
. Flota
ţ
ia minereurilor
Schimb ionic 
Separarea prin schimb ionic. Cromatografia de schimbionic
ă
rimea solutului 
Filtrare. Ultrafiltrare. Osmoz
ă
. Dializ
ă
. Separare pe sitemoleculare etc.
Figura 1
. Clasificarea metodelor de separare dup
ă
tipul procesului care st
ă
la baz
ă
.Metodele de separare au la baz
ă
propriet
ăţ
i
ş
i mecanisme extrem de variate, ceea ce facepractic imposibil
ă
încadrarea lor într-o singur
ă
clasificare. Pentru clasificarea metodelor desepararetrebuie s
ă
se
ţ
in
ă
cont de urm
ă
toarele aspecte:(
i
) dac
ă
metodele implic
ă
etape de echilibru discrete sau etape de neechilibru continue(
ii
) tipul echilibrelor omogene sau heterogene care stau la baz
ă
 (
iii
) natura probei supus
ă
separ
ă
rii(
iv
) scopul urm
ă
rit prin separare (puificare, preconcentrare, frac
ţ
ionare, determinare calitativ
ă
 sau cantitativ
ă
).În
figura 1
este prezentat
ă
clasificarea metodelor de separare dup
ă
tipul procesului care st
ă
labaz
ă
, iar în
tabelul 1
este prezentat
ă
clasificarea metodelor de separare dup
ă
mecanismele care stau labaza lor.Majoritatea metodelor de separare se bazeaz
ă
pe izolarea componen
ţ
ilor în faze diferite. Prinfaz
ă
se în
ţ
elege o por
ţ
iune omogen
ă
dintr-un sistem, separat
ă
de celelalte faze (por
ţ
iuni) ale sistemului
 
PROCESEMECANICEMETODE DE SEPARARE
Cernere. Sedimentare.Centrifugare. Filtrare.Cromatografie de excludereUltrafiltrare. Dializ
ă
. etc.
FIZICE CHIMICEMETODE DE SEPARARE
Procedee cromatografice (solid /lichid, solid / gaz, lichid / lichid, lichid / gaz).Extrac
ţ
ie (lichid / lichid, lichid / solid).Electroforez
ă
. Distilare. Sublimare.Cristalizare. Topire zonar
ă
.Separare în câmp magnetic
ş
i în câmpelectric etc.
METODE DE SEPARARE
Precipitare / solubilizare selectiv
ă
.Volatilizare selectiv
ă
. Mascare.Schimb ionic. Electrogravimetrieetc.
 
prin suprafe
ţ
e de discontinuitate. Pentru a se realiza separarea unor componen
ţ
i în faze diferite trebuieca procesul s
ă
fie selectiv. O separare ideal
ă
a doi componen
ţ
i A
ş
i B, coprezen
ţ
i într-o faz
ă
omogen
ă
,const
ă
în izolarea lui A într-o faz
ă
care îl exclude pe B
ş
i transferarea lui B într-o faz
ă
care îl exclude peA. Un proces de separare include trei etape generale (
figura 2
):(
i
) în prima etap
ă
se porne
ş
te aproape totdeauna de la o faz
ă
omogen
ă
la care se ajunge printr-un procedeu fizic sau chimic (topire, solubilizare etc.) aplicat probei de analizat;(
ii
) în a doua etap
ă
, prin transform
ă
ri fizice sau chimice (ad
ă
ugarea unui solvent nemiscibil cuapa care poate extrage un component; ridicarea temperaturii pân
ă
la volatilizarea unui component;ad
ă
ugarea unui agent de precipitare etc.) se ob
ţ
ine un sistem heterogen în care componen
ţ
ii probei deanalizat se distribuie preferen
ţ
ial;(
iii
) în a treia etap
ă
se urm
ă
re
ş
te separarea fazelor sistemului heterogen
ş
i izolarea lor prinprocedee mecanice, fizice
ş
i mai rar chimice.
Figura 2
. Schema general
ă
a unui proces de separare
.
III.1-2. Echilibrul interfazic
Aproape toate metodele de separare presupun stabilirea unor echilibre interfazice ale c
ă
rorpropriet
ăţ
i dirijate sunt consecin
ţă
ale varia
ţ
iilor condi
ţ
ilor externe sistemului analitic. Pentruestimarea componen
ţ
ilor dintr-o prob
ă
se impune realizarea unor st
ă
ri de echilibru caracteristicecare s
ă
permit
ă
izolarea componen
ţ
ilor în medii (faze) corespunz
ă
toare determin
ă
rii lor. Din punctde vedere practic problemele cele mai dificile sunt legate de realizarea
ş
i controlul celor mai indicatest
ă
ri de echilibru pentru sistemele analitice investigate. Descrierea acestor st
ă
ri de echilibru se poaterealiza prin rela
ţ
ii cantitative, în baza c
ă
rora se realizeaz
ă
aplicarea în practic
ă
. O astfel de func
ţ
ie îndepline
ş
te „legea fazelor”, lege care coreleaz
ă
tipurile aparent diferite de echilibre eviden
ţ
iindtr
ă
s
ă
turile lor esen
ţ
iale, diferen
ţ
ele
ş
i similarit
ăţ
ile. De
ş
i legea fazelor furnizeaz
ă
informa
ţ
ii de ordincalitativ, totu
ş
i, faptul c
ă
aceasta coreleaz
ă
un num
ă
r mare de factori sub care evolueaz
ă
sistemeleanalitice în echilibru, o face foarte util
ă
în practic
ă
. Prin stabilirea diagramelor de faz
ă
, aceast
ă
legepermite selectarea condi
ţ
iilor optime pentru realizarea unei separ
ă
ri.Legea fazelor indic
ă
num
ă
rul gradelor de libertate (L) în func
ţ
ie de num
ă
rul minim decomponen
ţ
i (C) necesari pentru definirea compozi
ţ
ieie sistemului
ş
i num
ă
rul de faze (F):L = C F + 2 (1)Aceast
ă
lege permite precizarea num
ă
rului maxim de variabile care se pot alege în modarbitrar pentru a p
ă
stra starea sistemului analitic sau pentru a defini o anumit
ă
por
ţ
iune în sistem.Sub aspect analitic, într-o metod
ă
de separare intereseaz
ă
doar unele dintre variabilele intensive:temperatura, presiunea
ş
i compozi
ţ
ia, respectiv, concentra
ţ
ia fiec
ă
rei specii chimice. Specificânddou
ă
dintre aceste variabile, a treia va fi în mod automat determinat
ă
.În sens general, echilibrul termodinamic se define
ş
te prin invarian
ţ
a propriet
ăţ
ilormacroscopice ale sistemului considerat în timp. În cadrul oric
ă
rei separ
ă
ri, se consider
ă
stabilitechilibrul când nu se mai realizeaz
ă
procese de transfer interfazic. Din punct de vederetermodinamic, echilibrul s-a atins când varia
ţ
ia entalpiei libere a sistemului a atins o valoare minim
ă
 
ş
i este invariant
ă
în timp:
Δ
G
oT,P
= 0 (2)În ambele faze ale sistemului aflat în echilibru, poten
ţ
ialele chimice ale speciei analizate „i” suntegale:
μ
(1)i
=
μ
(2)i
(3)
μ
i
=
μ
oi
(T, p) + R.T.lna
i
(4)
PROBA INI
Ţ
IAL
Ă
:
component A
+
component B
 
Etapa 1. Procedee mecanice / fizice / chimice
SISTEM OMOGEN: (
component A
;
component B
)SISTEM HETEROGEN: (
component A
/
component B
)
Etapa 2. Transform
ă
ri fizice / chimice
FAZA “2”:
Component B
 FAZA “1”:
Component A
 
Etapa 3. Procedee mecanice / fizice
 
 în care:;
μ
io
(T,p) – poten
ţ
ialul chimic al componentului „i” în stare pur
ă
; T – temperatura absolut
ă
; p– presiunea; a
i
–activitatea termodinamic
ă
a componentului „i”.
Ţ
inând cont de rela
ţ
iile (3)
ş
i (4),rezult
ă
:
μ
o1
(T,p)+R.T.lna
1
=
μ
o2
(T,p)+R.T.lna
2
(5)
ln
21
aa
= -
 R
o
.
 
(6) în care:
Δμ
=
μ
2
μ
1
, energia liber
ă
necesar
ă
transfer
ă
rii unui mol de component din faza (1) în faza(2). Introducând nota
ţ
ia:D =
21
aa
(7)rela
ţ
ia (6) se poate rescrie sub forma:ln D = -
 R
o
.
 
= ln (
21
aa
) (8) în care: D – coeficient de distribu
ţ
ie.
III.1-3. Evaluarea eficien
ţ
ei metodelor de separare
In practica analitic
ă
, prin aplicarea metodelor de separare se urm
ă
resc dou
ă
obiectiveprincipale:(
i
) recuperarea cantitativ
ă
a tuturor componen
ţ
ilor (sau numai a unora) dintr-un amestec(proba supusa analizei);(
ii
) realizarea unui grad superior de izolare a componen
ţ
ilor din amestec, in medii libere deinterferen
ţ
e care s
ă
permit
ă
determinarea lor corect
ă
.M
ă
sura realiz
ă
rii acestor obiective se poate aprecia cu ajutorul urm
ă
torilor parametrii:
Factorul de recuperare
(R)
al unui component A – raportul dintre cantitatea de component Aizolat
ă
(Q
A
)
ş
i cantitatea ini
ţ
ial
ă
de prob
ă
luat
ă
în lucru (Q
A
)
i
:
i A A
QQ R
)()(
(9)In analiza cantitativ
ă
factorul de recuperare este dependent de cantitatea relativ
ă
acomponentului din proba supus
ă
analizei. Astfel, când un anumit component se afl
ă
în prob
ă
:(
i
) în cantitate relativ mare (macrocomponent) – acesta poate fi recuperat practic cantitativ(
R
> 0,9999);(
ii
) în cantit
ăţ
i mici (microelement; 0,1 - 0,01 %) – recuperarea sa se consider
ă
acceptabil
ă
 din punct de vedere analitic când
R
> 0,9900;(
iii
) în urme (10
-3
-10
-4
%) - pentru factorul de recuperare se accept
ă
valoarea
R
> 0,9500.
Factorul de separare
– reprezint
ă
o m
ă
sur
ă
a eficien
ţ
ei separ
ă
rii a doi componen
ţ
i A
ş
i B
ş
ieste definit de obicei în func
ţ
ie de componentul care interfer
ă
. De exemplu, factorul de separare alui „B” în prezen
ţ
a lui „A”:
 / 
( )( )
 A iB B B A B i A A
QQQ Q
(10)Deoarece, într-o metod
ă
cantitativ
ă
:
R
A
= 1, atunci: S
B/A
=
R
A
.Factorul de separare este influen
ţ
at de propor
ţ
ia în care se afl
ă
cei doi componen
ţ
i în probasupus
ă
analizei
ş
i de raportul cantit
ăţ
ilor izolate. M
ă
rimea acceptat
ă
a acestui raport depinde detoleran
ţ
a admis
ă
de procedeul analitic aplicat ulterior pentru determinare, respectiv de interferen
ţ
elecare în mod obi
ş
nuit nu pot fi sesizate.
Factorul de selectivitate
. La evaluarea eficien
ţ
ei unei separ
ă
ri este suficient adesea s
ă
seaprecieze separarea a numai doi componen
ţ
i din prob
ă
desemna
ţ
i ca standarde sau selec
ţ
iona
ţ
i caperechi de specii chimice care ridic
ă
cele mai mari probleme de separare. Pentru un asemeneasistem binar a fost introdus factorul de selectivitate (notat cu „
”; uneori mai este denumit
ş
icoeficient de separare) care are semnifica
ţ
ii concrete în func
ţ
ie de tipul metodei de separare. Ingeneral, în metodele de separare bazate pe echilibre interfazice, factorul de selectivitate este definitprin raportul coeficien
ţ
ilor de distribu
ţ
ie corespunz
ă
tori celor doi componen
ţ
i:
 A B
 D D
 
(11)

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
Ionut Balan liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Condrea Alina liked this
Silvia Stoica liked this
Crys Cristina liked this
morometed liked this
mime84 liked this
Dya Dyana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->