Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Normativ incendiu

Normativ incendiu

Ratings: (0)|Views: 10|Likes:
Published by adriana_mihaela2012

More info:

Published by: adriana_mihaela2012 on Jun 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2015

pdf

text

original

 
NORMATIV DE SECURITATE LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR Redactarea I-a
1
 
NORMATIV DE SECURITATE LAINCENDIUA CONSTRUCTIILOR
Indicativ:
Inlocuieste: P118-99
CONSTRUC
Ţ
II
ş
i ARHITECTUR
Ă
 
Elaborat de:S.C. SIGUR CONSTRUCT
BUCURESTI
 
 Aprobat prin Ordin comun de
:
MINISTERUL DEZVOLT
Ă
RII, LUCR
Ă
RILORPUBLICE
Ş
I LOCUIN
Ţ
ELOR
Cu Ordinul nr. din
MINISTERUL INTERNELOR
Ş
I REFORMEIADMINISTRATIVE
Cu Ordinul nr. din
 
 
NORMATIV DE SECURITATE LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR Redactarea I-a
2
 
Preambulla Revizuirea Normativului P 118-99 – parte I-a Cnstruc
ţ
ii - arhitectur
ă
 
La revizuirea Normativului de Siguran
ţă
la foc, indicativ P 118-99, prezint succintac
ţ
iunea focului asupra construc
ţ
iilor, care constitue al
ă
turi de rezisten
ţ
a structural
ă
, a douacerin
ţă
esen
ţ
ial
ă
de calitate portivit legisla
ţ
iei europene.In majoritatea domeniilor de activitate rela
ţ
ia produc
ă
tor – consumator, este în generaldirect
ă
 
ş
i poate fi controlat
ă
. In domeniul construc
ţ
iilor îns
ă
produc
ă
torul este multiplu:investitor, proiectant, executant, furnizor de materiale etc. Consumatorul este comlet str 
ă
in deceeace a f 
ă
cut ansamblul de factori ce compun produc
ă
torul. Consumatorul este spectatorul unei piese de teatru sau de la un concert, func
ţ
ionarul unui mare birou multietajat, elevul sau studentul,cump
ă
ă
torul sau vânz
ă
torul dintr-un mare supermaket, chiria
ş
ul sau proprietarul unuiapartament, utilizatorul garajului cu cinci etaje subterane, etc. Intre consumator 
ş
i cei care aucontribuit la edificarea imobilului nu exist
ă
nici cea mai mic
ă
punte de leg
ă
tur 
ă
. Ap
ă
rareaconsumatorului cade în întregime pe seama societ
ăţ
ii, a statului, care prin cerin
ţ
ele de calitateimpuse înc
ă
din faza de proiect la plan
ş
et
ă
, asigur 
ă
un nivel minim acceptabil de securitate aconsumatorului de construc
ţ
ii. Un alt aspect de care trebuie s
ă
se
ţ
in
ă
seama este cel al sintagmeitr 
ă
im azi în casele de ieri” (concepute unele cu o sut
ă
de ani în urm
ă
) ceeace face s
ă
se pun
ă
 mare accent pe calitatea actului legislativ în primul rând, având în vedere durata de viat
ă
aconstruc
ţ
iilor. Calitatea proiectului
ş
i a execu
ţ
iei se judec
ă
în raport de legisla
ţ
ia tehnic
ă
, dereglement
ă
rile existente la momentul dat.
Obiectivele securit
ăţ
ii la incendiu
Deosebim dou
ă
no
ţ
iuni:
incediul
 
ş
i
foculIncendiul
este procesul de ardere necontrolat
ă
Fiecare incendiu este un fenomen unic,nerepetabil, el depinzând de o multitudine de factori ca: natura produselor din alc
ă
tuireaconstruc
ţ
iei, a produselor din incint
ă
, a modului lor de distribu
ţ
ie, de geometria construc
ţ
iei, delocul în care a început incendiul, de caracterul
ş
i puterea (in kw) a sursei, de durata sursei deini
ţ
iere, de condi
ţ
iile atmosferice exterioare, de microclimatul interior, de m
ă
surile pasive de protec
ţ
ie la foc existente. Evolu
ţ
ia unui incendiu ca ardere necontrolat
ă
, este profund neliniar 
ă
 
ş
ieste caracterizat
ă
prin trei faze succesive:- faza de cre
ş
tere în care arderea se extinde relativ lent pe suprafa
ţ
a materialelor combustibile- faza de flash-over, definit ca momentul în care brusc se aprind toate materialelecombustibile din incint
ă
, indiferent de distan
ţ
a pân
ă
la focar 
ş
i
ă
ă
contact direct cuflac
ă
ra, ca urmare a câmpului radiant al fl
ă
c
ă
rilor 
ş
i a atingerii temperaturii deautoaprindere a materialului respectiv; temperatura în incint
ă
cre
ş
te brusc de la 50-100
0
Cla 1000-2000
0
C- faza de descre
ş
tere, pe m
ă
sura epuiz
ă
rii cantit
ăţ
ii de materiale combustibileIn func
ţ
ie de parametrii care condi
ţ
ioneaz
ă
incendiul, aceste trei faze pot avea durate
ş
i intensit
ăţ
ifoarte diferite; Proiectarea de conformare la foc a construc
ţ
iei are ca principal scop lungirea cât
 
NORMATIV DE SECURITATE LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR Redactarea I-a
3
mai mult posibil a fazei ini
ţ
iale de cre
ş
tere în incinta focarului
ş
i limitarea prop
ă
g
ă
rii la înc
ă
 perileadiacente, In fond incendiul într-o cl
ă
dire se compune dintr-o succesiune de incendii în incinteadiacente; timpul în care incendiul trece la înc
ă
 perea al
ă
turat
ă
depinde în cea mai mare m
ă
sur 
ă
de proiectant.
Focul
este un incendiu standard, stabilit în urma a sute de încerc
ă
ri
ş
i de analiz
ă
- aincendiilor reale, reprezentat printr-o curb
ă
de evolu
ţ
ie în timp a temperaturii în incintaincendiat
ă
, definit
ă
printr-o expresie matematic
ă
. In acest fel rezultatele încerc
ă
rilor la foc pot fiutilizate, devin o banc
ă
de date pentru normative, proiectan
ţ
i, speciali
ş
ti, utilizatori. Duratele de
rezisten
ţă
la foc
 
ş
i în general performan
ţ
ele de
comportare la foc,
se raporteaz
ă
a
ş
adar la
foc
 adic
ă
la incendiul standard,
ş
i nu la incendiul efectiv, nerepetabil
ş
i ca urmare nemodelabil
Securitatea unui sistem tehnic
, S, ca performan
ţă
, este abilitatea acestuia de a nu produceevenimente critice sau catastrofale. Focul asociat cu securitatea sistemului tehnic definesc
 securitatea la incendiu
,
de fapt la foc,
 
a sistemului
(
 Fire Safety
).
Obiectivele fundamentale ale securit
ăţ
ii la incendiu sunt:
 prevenirea incendiului 
(
Fire Prevention
)
ş
i
 protec
 ţ 
ia la foc
 
în condi 
 ţ 
ii de incendiu
(
Fire Protection
).
Primul obiectiv al securit
ăţ
ii la incendiu, din perspectiva protec
ţ
iei la foc, este de a limitala nivele acceptabile
 probabilitatea producerii de victime
 
ş
i
distrugeri ale propriet 
ăţ 
ii
 ş
i amediului înconjur 
ă
tor 
. Noua optic
ă
abordat
ă
de codurile na
ţ
ionale este de a da o prioritateabsolut
ă
salv
ă
rii vie
ţ
ii decât a propriet
ăţ
ii, în cazul unui incendiu. Din aceast
ă
perspectiv
ă
, seconsider 
ă
c
ă
distrugerile cl
ă
dirii provocate de incendiu sunt probleme ale proprietarului sauasiguratorului.Protec
ţ
iea vie
ţ
ii, are ca obiectiv
realizarea unei salv
ă
ri în siguran
 ţă
, care implic
ă
:-:
alertarea persoanelor 
în privin
ţ
a incendiului (cu
determinarea evacu
ă
rii
)
ş
i
asigurareatraseelor de salvare
(c
ă
i de
evacuare
),
ă
ă
afectarea evacua
ţ
ilor, de c
ă
tre foc sau produ
ş
i aiacestuia, pân
ă
la ajungerea într-un
 spa
 ţ 
iu de siguran
 ţă
, ceeace implic
ă
protec
 ţ 
ia structurii
 ş
i aaltor elementelor componente ale c
ă
iloe de evacuare; de asemeni
 
 protejarea persoanelor dincl 
ă
dirile vecine
prin limitarea propag
ă
rii
ş
i
 siguran
 ţ 
a for 
 ţ 
elor de interven
 ţ 
ie la incendiu
, care intr 
ă
 în cl
ă
dire pentru salvarea de vie
ţ
i
ş
i pentru controlul
ş
i localizarea incendiului.Proiectarea de conformare la foc a construc
ţ
iei are ca principal scop crearea condi
ţ
iilor caincendiul s
ă
poat
ă
fi localizat înainte de intrarea sa în faza de flash over; acest lucru se ob
ţ
ine în principal prin m
ă
suri de protec
ţ
ie pasiv
ă
 
ş
i activ
ă
, care s
ă
prelungeasc
ă
cât mai mult posibil primafaz
ă
a incendiului. Proiectarea are deci un dublu scop:- proiectarea sau modelarea ac
ţ
iunii focului îns
ăş
i; proiectantul are capacitatea de a-
ş
iconcepe singur incendiul înc
ă
de la plan
ş
et
ă
 - modul de r 
ă
spuns la ac
ţ
iunea dat
ă
 Este de remarcat c
ă
incendiul este singura ac
ţ
iune în construc
ţ
ii în care proiectantul poate modelachiar ac
ţ
iunea. La seism, z
ă
 pad
ă
, vânt, temperatr 
ă
, ploaie, etc. ac
ţ
unea este dat
ă
, are valori preciseasupra c
ă
rora proiectanul nu poate face nimic. El modeleaz
ă
doar r 
ă
spunsul la aceast
ă
ac
ţ
iune.Privind obiectivele securit
ăţ
ii la incendiu din perspectiva protec
ţ
iei, acestea pot fi atinse prin luarea de
m
ă
 suri de protec
 ţ 
ie
. Aceste m
ă
suri se pot clasifica în:
m
ă
 suri de protec
 ţ 
ie activ
ă
 
ş
i
m
ă
 suri de protec
 ţ 
ie pasiv
ă
.
 M 
ă
 surile de protec
 ţ 
ie activ
ă
controleaz
ă
incendiul sau efectele lui prin ac
ţ
iuni întreprinsede persoane (hidran
ţ
i, stig
ă
toare) sau dispozitive automate (
 sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte, spum
ă
 , pulberi, aerosoli, desfumare mecanic
ă
).
 M 
ă
 surile de protec
 ţ 
ie pasiv
ă
modelez 
ă
incendiul 
 
ş
i efectele lui îc
ă
din faza de proiectare prin îns
ăş
i structura
ş
i/sau elementele componente ale cl
ă
dirii sau instala
ţ
iei, nefiind necesareopera
ţ
iuni speciale pe timpul desf 
ăş
ur 
ă
rii incendiului (
elemente rezistente la foc, produse cureac
 ţ 
ie la foc controlat 
ă
 , desfumare natural 
ă
).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->