I.

Definitia motricitatii = totalitatea actelor motrice efectuate de om pentru intretinerea relatiilor sale cu mediul natural si social inclusiv efectuarea deprinderilor specific ramurilor de sport. Miscarea omului se face prin urmatoarele componente: Actul motric = o miscare simpla executata in mod reflex, automat sau voluntar, in situatii in care este necesara interventia aparatului locomotor; Actiunea motrica = un sistem de acte motrice alcatuind un tot unitar in scopul indeplinirii unor sarcini imediate; Activitatea motrica = cuprinde un ansamblu de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de idei reguli si forme de organizare. Capacitatea motrica = este definita ca ansamblul posibilitatilor motrice naturale si dobandite, prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. = este un ansamblu de predispozitii sau potentialitati motrice ale omului pe care se contruiesc, prin invatare, abilitatile motrice, deprinderile si priceperile motrice. = este formata din: - deprinderi motrice de baza; - deprinderi motrice utilitar aplicative; - deprinderi motrice specifice unor ramuri / probe sportive; - priceperi motrice elementare si complexe; - calitati motrice de baza si combinate. In functie de elementele de continut solicitate intr-o activitate motrica, ea poate fi: Capacitatea motrica generala formata din: Calitati motrice de baza: Viteza Indemanare Rezistenta Forta Suplete Mobilitate Deprinderi motrice de baza mers, alergare, aruncare - prindere, saritura

Deprinderi motrice utilitar aplicative: tarare, catarare, escaladare, tractiune, impingere, trasport de obiecte, echlibru (dupa unii autori) Capacitatea motrica specifica cuprinde calitati motrice specifice manifestate in diferitele tipuri de activitati motrice profesionale, sprtive, ludice, loisir etc, si de deprinderi / priceperi motrice specifice acestor activitati. In antrenamentul sportiv (printr-un proces de instruire specializat) se urmareste maximizarea capacitatii motrice a individului punandu-se in evidenta capacitatea sa de performanta sportiva. Acesta este rezultatul interactiunii operationale a unor sisteme bio-psiho-educogene concretizate in valori recunoscute si clasificate pe baza unor criterii elaborate social-istoric.

II. Educatia fizica = activitatea care valorifica sistematic ansamblul formelor de practicare a exercitiilor fizice in scopul maririi potentialului biologic al omului in concordanta cu cerintele sociale. Ea reprezinta un sistem complex de instruire care se exercita simultan asupra individului favorizand ameliorarea conditiei sale fizice, psihice si integrare socio-culturala. Subsistemele educatiei fizice sunt: - educatia fizica sportiva si scolara; - educatia fizica militara; - educatia fizca profesionala; - educatia fizica independenta. Caracteristicile educatiei fizice: Este fiziologica prin natura exerciitilor; Este pedagogica prin metode; Este biologica prin efecte; Este sociala prin organizare; Este accesibila tuturor oamenilor; Are caracter formativ (pregateste subiectii pentru viata); Dispune de un volum mare de mijloace specifice si asociate. Modalitati de desfasurare a educatiei fizice: 1. Ca proces instructiv educativ bilateral specialistul are responsabilitati precise asupra procesului si activitatea motrica este dirijata; 2. Ca activitate independenta.

Sportul = reflecta o activitate specifica de intrecere care valorifica intensiv formele de practicare a exercitiilor fizice in vederea obtinerii unui comportament psihomotric complex concretizat in performante. Competitia = reprezinta o manifestare organizata si planificata de diferite forme de concurs reunite la un moment dat prin aceleasi reguli de functionare a carei finalitate consta in stabilirea unor ierarhii pe criterii ce fac posibila compararea intre indivizi. III. Exercitiul fizic si 3 caracteristici Este un act motric special si specializat, numit si gest motric, care se efectueaza in mod sistematic si constient dupa reguli metodologice riguros stiintifice pentru indeplinirea obictivelor specifice unui tip de activitate motrica din domeniu (educatie fizica, antrenament sportiv, activitati competitional sportive, activitati fizice recuperatorii, activitati fizice de timp liber, etc.) IV. Esenta EFS = consta in faptul ca ed fizica si sportul uramaresc perfectionarea dezvolatrii fizice si a capacitatii motrice a oamenilor. Atat ed fizica, cat si sportul prin continutul lor au reprezentat intotdeauna activitati sociale cu un real caracter biologic, ambele contribuind la ameliorarea insusirilor fizice ale omului si prin aceasta la cresterea calitatii vietii. S-a mentinut in filogen eza datorita persistentei nevoilor resimtite de indivizi in legatura cu trebuinta de practicare sistematica a ex fizice care a generat motivatii de ordin: fiziologic (sanatate, recuperare, congevitate), psihologic (inclinatia spre actiune, emulatie, simtul riscului), spiritual (se manifesta prin cultura fizica in sfera culturii universale). Idealul EFS = este un model prospectiv care sintetizeaza cerintele maximale formulate de societate in legatura cu contributia ed fizice si a sportului la dezvoltarea (devenirea) personalitatii umane pe plan somatofunctional, motric si integrativ social. Il constituie un model de personalitate armonios dezvoltata fizic si psihic, abiliatat cu deprinderi si priceperi necesare pt practicarea independenta a ex fizice individuale si in grup. Laturi ale idealului: 1. Dezvoltarea fizic armonioasa

2. Calitatile, priceperile si depreinderile motrice necesare pentru optimizarea randamentului in munca si in viata 3. Calitatile si deprinderile motrice specifice permit practicarea unor ramuri de sport in timpul liber 4. Cunostinte si tehnici necesare pentru formare capacitatii de practicare independenta a ex fizice 5. Calitatile morale, intelectuale, estetice, compentente si comportamente caracteristice omului integrat intr-o societate moderna. Trebuie sa fie in concordanata cu idealul educational general al societatii, acesta fiind enuntat si in legea invatamantului. Evolueaza continuu, modificandu-se in raport cu nevoile reale ale societatii si din aceasta cauza el nu se atinge integral niciodata. Scopul EFS Dezvoltarea complexa a individului in concordanta cu cerintele societatii de dobandire a autonomiei, eficientei si echilibrului cu mediul natural si social. Obiectivele generale EFS a) Mentinerea unei stari optime de sanatate b) Favorizarea dezvoltarii fizice armonioase c) Dezvoltarea capacitatii motrice generale prin educarea calitatilor motrice de baza si formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar aplicative si specifice unor ramuri de sport d) Formarea capacitatilor de practicare sistematica si independenta a ex fizice e) Dezvoltarea armonioaa a personalitatii in integritatea sa. V. Dezvoltarea fizica: - este suma modificarilor morfo-functionale ce apar in diferite etape de varsta - reprezinta rezultatul precum si actiunea indreptata spre influentarea cresterii corescte si armonioase a organismului, corectizarea in indici morfologici si functionali profesionali cat mai apropiati valorilor atribuite organismului sanatos. Evolutie In ortogeneza dezvoltarea fizica cunoaste o perioada ascendenta ce cuprinde: copilaria, adolescenta si tineretea si o perioada de platou cu elemente de progres

functional in partea de inceput ce corespunde maturitatii si o perioada descendenta corespunzatoare varstei a-3-a (batranetei). Obiective: 1. Armonie intre indici somatici si cei functionali 2. Proportionalitatea intre indicii somatici (atropometrici). 3. Preportionalitatea inre indicii functionali (fiziomotricitatea) VI. Deprinderile motrice Sunt componente ale capacitatii motrice Constau in acte sau actiuni motrice ajunse prin exersare la un inalt grad de stabilitate, precizie si eficienta Este un ansamblu de actiuni care prin repetare, exersare au dobandit precizie, rapididate si usurinta in executie ca urmare a modificarilor calitative care se produc in sitemul nervos central Sunt rezultatul invatarii motrice sistematice si continue si au la baza formarea legaturilor temporale la nivelul scoartei cerebrale Functiile EFS Sunt destinatii ale activitatilor cu continut predominant motric care au un caracter constant ssi raspund cerintelor de dezvoltare si mentinere a calitatii vietii omului la modul cel mai general. Functiile specifice: a) Functi de perfectionare a dezvoltarii fizice (armonie si proportionalitate) b) Functia de dezvoltare a capacitatii motrice concretizata de nivelul de exprimare al deprinderilor,priceperilor motrice precum si de manifestare a calitatilor motrice . Functiile asociate: 1. Functia igienica (sanogenetica) 2. Functia educativa ( culturala) cea mai complexa functie asociata pentru ca practicarea organizata a exercitiilor fizice contribuie la influentarea dezvoltarii personalitatii omului 3. Functia recreativa 4. Functia de emulatie 5. Functia de socializare

6. Functia economica VII. Viteza Este capacitatea omului de a efectua actiuni motrice intr-un timp minim pentru conditiile respective. Indemanarea - Este capacitatea (aptitudinea) individului de asi insusi si efectua actiuni motrice cu grad de dificultate diferite, dirijand precis si economic miscarile in timp si spatiu, cu vitezele si incordarile necesare, in deplina concordanta cuconditiile depuse si cu situatiile ce apar pe parcursul efectuarii actiunii. - Capacitatea de a coordona fie miscarile unor segmente ale corpului, fie actiuni de miscare la care participa intregul sitem locomotor. Rezistenta: Capacitatea de a efectua in timp indelungat o activitate oarecare fara a reduce eficienta ei Capacitatea de a face fata oboseli Forta: Este capacitatea organismului de a invinge pe parcursul miscarii de rezistenta pe baza contractiei musculare Aptidudinea de a invinge o rezistenta externa sau de a i se impotrivii cu ajutorul eforturilor musculare . VIII. Forme de manifestare vitaza viteza de reactie viteza de executie viteza de repetitie viteza de deplasare Viteza de executie: viteza miscarilor separate

 Se masoara prin timpul consumat de la inceperea efecuarii unui act sau actiuni motrice pana la terminarea acestuia Este timpul scurs de la inceputul si pana la sfarsitul miscarii Este determinanta in unele sporturi cu structuri motrice aciclice (probele de sarituri si aruncari din atletism, box, volei, scrima, schi alpin- proba de slalom) Este determinata de: nivelul tehnici(gradul de insusire a deprinderilor motrice specifice); nivelul celorlalte calitati motrice (forta si viteza de reactie simpla si complexa); incarcatura de effort IX. Forme de manifestare indemanare Indemanare generala: este capacitatea globala a individului de a-si adecva in mod eficient comportamentul motric la diferite solicitari cotidiene Indemanarea specifica( speciala): - este capacitatea specializata a individului de a efectua acte si actiuni motrice de o anumita categorie cu indici sporiti de eficienta; - se evidentiaza in momentul solicitarilor impuse de practicarea unor structuri de miscari combinate, complexe si caracteristice diferitelor domenii profesionale sau unor ramuri / probe sportive care implica prezenta eforturilor fizice complexe Indemanare in regimul altor calitati motrice : - se manifesta pe fondul efectuarii actiunilor motrice in care indemanare ca si calitate dominanta se afla in raport combinativ cu celalate calitati motrice fiind dependenta de caracteriticile structurii motrice care o solicita. Factori de conditionare ai indemanarii: 1. Calitatea sistemului nervos central: este nivelul de dezvoltare a proceselor de coordonare si plasticitatea scoartei cerebrale care permit elaborarea unor raspunsuri adecvate pe toata durata activitatilor motrice atat la sstimulii exteriori cat si la cei interni organismului, rol primordial analizatorul chinestiezic 2. Calitatea functionala (acuitatea finetea precizia) a organelor receptoare: chinestezic ,auditiv, vizual, tactil .Prin atrenament sportiv se reuseste formarea unor simturi complexe: simtul muscular, simtul ritmului, simtul armoniei, simtul plasticitatii, simtul expresivitatii motrice, simtul mingii, simtul zapezii, etc. 3. Calitatea transmiterii impulsurilor nervoase si a interventiei musculare 4. Capacitate de aticipare a executantului

5. Memoria si gandirea executantului 6. Experienta motrica anterioara a subiectului 7. Nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice (viteza, suplete, forta, rezistenta) care implica pentru fiecare dintre acestea, aspecte de coordonare, de reglare a proceselor nervoase (excitatia si inhibitia), de integrare a functiilor si activitatilor organismului . X. Forme de manifestare rezistenta Dupa ponderea participarii musculaturii corpului: 1. Rezistenta generala: este capacitatea organismului de a efectua timp indelungat actiuni motrice care angreneaza 70% din totalul grupelor musculare ale corpului uman 2. Rezistenta regionala: este capacitatea omului de a efectua actiuni motrice prelungite, pe baza participarii in mod permanent la effort a unui numar limitat de gupe musculare ( o treime din intrega musculatura a corpului) 3. Rezistenta locala : implica angrenarea intr-o activitate prelungita a mai putin de o treime din intrega musculatura a corppului: rezistenta musculara locala aeroba dinamica (este rezistenta manifestata de o grupa de muschi) rezistenta musculara locala aeroba statica (mentinerea efortului static realizat in lipsa miscarii) rezistenta musculara anaeroba dinamica rezistenta musculara anaerobica statica Dupa caracteriticile activitatilor care solicita depunerea eforturilor fizice indelungate : 1. Rezistenta generala: este capacitatea organismului de a efectua actiuni motrice de lunga durata cu indici optimali de eficienta 2. Rezistenta specifica : se refera la desfasurarea unor profesii sau la practicarea unor ramuri sportive Dupa modul in care este satisfacuta cerinta energetica: 1. Rezistenta aeroba : este forma a rezistentei in care energia necesara acoperirii chheltuielilor energetice se obtine din arderile rezultate in prezenta oxigenului asigurat tesuturilor

2. Rezistenta anaeroba: este capacitatea organismului de a efectua eforturi cu intensitati mari nu prin oxidare ci prin glicoliza 3. Rezistenta mixta: situata a prag anaerob Dupa durata efortului : 1. Rezistenta de durata lunga : mai mult de zece minute 2. Rezistenta de durata medie : 2-8 min 3. Rezistenta de durata scurta 2 min Dupa corelarea rezistentei cu celalate calitati motrice: 1. Rezistenta forta ( caiac-canoie, canotaj, schi font, ciclism) 2. Rezistenta viteza ( probe scurte de inot) Dupa constanta sau fluctuatiile intensitatii efortului degajat 1. Rezistenta in efort constant 2. Rezistenta in effort variabil Factorii de conditionare rezistenta : Stabilitate proceselor nervooase fundamentale Posibilitatile de activitate ale sistemelor si functiilor organismului ( pe plan cardio vascular , respirator, metabolic) Calitatea metabolismului si a surselor energetice: metabolismul anaerob alactacid ; metabolismul anaerob lactacid ; metabolismul aerob. Tipul de fibre musculare implicate in activitate Capilarizarea si reglarea periferica Compozitia biochimica a sangelui Capacitatea proceselor volitive .

XI. Forme de manifestare Forta 1. In functie de participarea grupelor musculare forta se clasifica in: Forta generala: consta din capacitatea organismului de a invinge sau de a se opune diferitelor forme de rezistenta prin incordarea si actionarea principalelor grupe de muschi Forta speciala( specifica): este capacitatea organismului de a se opune invinge diferite tipuri de rezistenta pe baza contractiilor selective a anumitor grupe ale musculaturii scheletici care actioneaza conform cerintelor de excutie a sarcini motrice

2. In functie de caracterul contractiei musculare: Forta statica : este actiunea muschilor asupra unor rezistente externe Forta dinamica : este acel gen de forta in care actionarea asupra rezistentei externe este realizata prin incordarea si scurtarea- lungirea muschilor striati ; poate fi in regim de invingere sau in regim de cedare Forta mixta : se manifesta pe diferite secvente ale actului, actiunii motrice prin marirea scurtarea sau mentinerea fibrelor musculare 3. Dupa capacitatea de effort dezvoltata : Forta absoluta (maximala): se mainfesta in regim static pe fondul cotractiilor intermediare Forta relativa : este determinata de raportul dintre forta absoluta si greutatea propriului corp 4. In fuctie de modul in care se combina cu celalate calitati motrice : Forta viteza : este capacitatea de a manifesta indici superiori de forta intr-un interval scurt de timp (haltare, lupte, aruncarea ciocanului, a greutati, gimnastica artistica) Forta rezistenta : este capacitatea care permite organismului sa se opun oboselii in prestatiile in care forta se combina cu durata actiunii Forta la diferite varste Pana la 11 12 ani : dezvoltarea paralela la ambele sexe, acesta se explica printr-o ameliorare a coordonarii neuromusculare La 13 14 ani creste forta musculara la baieti incheidu-se la 18 20 ani cu 2 3 ani mai tarziu decat la fete , la care se constata o stabilizare sau o usoara regresie (din cazua curbei productiei de androgeni . XII. Invatarea motrica= este un tip de invatare care are drept obiectiv specific achizitionarea unor abilitati si comportamente motrice : necesita controlul resurselor energetice ale organismului ; utilizeaza analizatori de care depinde eficienta. Invatarea motrica ca proces de instruire: Determina modificarea capacitatilor de miscare ale individului devenind evidenta cand este solicitata o anumita deprindere continua intr-o actiune motrica data.

Dupa modul in care are loc invatarea motrica poate fi: 1. Invatare spontana 2. Invatare neorganizata 3. Invatare sistematica (scoli si unitati de instruire sportiva) Dupa particularitatile metodologiilor abordate pentru insusirea deprinderilor motrice: 1. Invatare de tip euristic (invatare prin descoperire) 2. Invatare noneuristica (invatarea programata) Dupa prezenta fizica sau absenta cadrului de specialitate in timpul derularii demersului didactic: 1. Independenta 2. Asistata Dupa modul de exersare a deprinderilor motrice: 1. Invatare globala integrala (in cazul deprinderilor motrice simple) 2. Invatare partiala fragmentata (in cazul deprinderilor motrice complexe) Dupa diversitatea continutului: 1. Invatare intensiva (cand se abordeaza o singura tema din deprinderile motrice in aceeasi activitate) 2. Inavatarea extensiva (se abordeaza 2 sau mai multe teme din deprinderile motrice din aceeasi activitate) Dupa principalele componente ale capacitatii motrice vizate prin actiunea de insusire: 1. Invatarea pentru formare si perfectionare a deprinderilor motrice 2. Instruirea pentru educarea dezvolatarea calitatilor motrice 3. Instruirea pe directia dezvolatrii fizice armonioase Dupa etapele invatarii motrice 1. Invatarea pentru insusirea primara a deprinderilor motrice 2. Invatarea pentru consolidarea / fixarea unor deprinderi motrice 3. Invatarea pentru perfectionarea unor deprinderi motrice Dupa tipul de invatare care intervine intr-o deprindere motrica 1. Invatarea perceptiva 2. Invatarea decizionala (selectarea programului motor) 3. Invatarea efectorie Alte tipuri de invatare

1. Invatarea senzorio-motrica 2. Invatarea motrica propriu-zisa 3. Invatarea inteligent motrica Invatarea motrica ca finalitate - finalitatea este data de invatarea unor actiuni motrice care determina modificarea conduitelor motrice in sens ameliorativ - cantitatea si calitatea finalitatilor rezultate in urma invatatrii motrice depinde de modul in care s-au realizat perceperea si memorarea continuturilor de miscare supuse procesului de predare invatare. XIII. Aspectul, desprinderi si priceperi motrice Deprinderi motrice = forme concrete de activitate motrica care au la baza stereotipuri dinamice realizate prin legaturi temporale in scoarta cerebrala motrica - la baza formarii deprinderilor motrice se afla creearea de reflexe conditionate - rolul excitantului ii revine ex fizic repetat sistematic si continuu Caracteristicile DM 1. Sunt formate si conduse in mod constient 2. Odata consolidate se executa in indici ridicati de stabilitate, precizie, expresivitate si rapiditate 3. Se integreaza in sisteme de miscare ca unitati mai simple 4. Concomitent cu prefectionarea deprinderilor motrice are loc o scadere a atentiei in indeplinirea actiunilor motrice ca o consecinta a automatizarii unor componente ale deprinderilor 5. Sunt specifice unei activitati rezultate calitataive ale invatarii miscarilor 6. Sunt ireversibile (adica se intalnesc intr-un singur sens) 7. Ca aspect exterior poarta amprenata particularitatilor individuale 8. Calitatea executiei se altereaza daca nu sunt repetate un timp indelungat. Etapele invatarii motrice a. Etapa initierii (insusirii primare): are in vedere reprezentarea clara a deprinderii, ritmul general de executie, descompunerea deprinderii in elemente componente, corectarea greselirlor de executie;

b. Etapa consolidarii deprinderilor motrice: formarea tehnicii de executie, intarirea legaturilor temporare prin exersarea in conditii constante si variate, corectarea greselilor; c. Etapa perfectionarii deprinderilor: sporirea variantelor de exexutie, exersarea in conditii variate, includerea inlantuiri de alte deprinderi. Clasificarea deprinderilor In functie de structura deprinderilor: 1. Deprinderi motrice elementare (mers, alergare, into, etc.) 2. Deprinderi motrice compexe (sunt deprinderile partial automatizate) In functie de finalitatea lor: 1. Deprinderi motrice de baza (mers alegare saritura aruncare-prindere) 2. Deprinderi utilitar aplicative (catarare, escaladare, tararea, tractiunea si impingerea si transportul de greutati) 3. Deprinderi specifice unor ramuri / probe sportive 4. Deprinderi propriu-zise (tehnice): excutarea miscarilor cu maiestrie (patinaj, gimnastica, sarituri in apa, etc.) 5. Deprinderi inteligent motrice sau tactice: inlantuirea deprinderilor tehnice nu sunt numai de miscare ci si intelectuale pentru ca cuprind scheme operationale de tip intepretativ si decizional Priceperea motrica = posibilitatea deprinderii constiente si in conditii variate a unor actiuni de miscare pe baza cunostintelor si experientei dobandite intr-o activitate anterioara. Clasificare: 1. Priceperi motrice elementare: modalitati de actiune in care se organizeaza un raspuns motric pe baza cunostintelor si capacitatilor motrice preexistente 2. Priceperi motrice superioare (complexe): complexitatea structural functionala, apar ca postdeprinderi, utilizeaza scheme operationale Caracteristicile PM 1. Componente neautorizate ale activitatii motrice voluntare 2. Sunt dependente de experienta motrica anterioara 3. Exprima maiestria practica in situatii variabile 4. Se consolideza prin metode active de instruire in special problematizarea

5. Nivelul de manifestare este conditionat de plasticitatea scoartei cerebrale XIV. Efortul definitie, 3 procese Efortul = este un proces de invingere constienta de catre individ a solicitarilor mediului pt autodezvoltarea sa biologica; reprezinta o conduita de mobilizare, cencentrare si accelerare a fortelor fizice si psihice in cadrul unui sistem de autoreglaj constient si acontient in vederea mediului si a propriei persoane. Procese externe: 1. Volumul efortului reprezinta cantitatea totala de activitate motrica de sfasrata de catre subiect; se face urmatoarea succesiune: cresterea duratei lectiei, marirea nr de lectii, marirea nr de repetari, cresterea distantei repetate sau a duratei exercitiului. 2. Intensitatea efortului reprezinta cantitatea de lucru mecanic ce se efectueaza pe unitatea de timp 3. Complexitatea efortului reprezinta nr de actiuni motrice efectuate simultan in timpul unei activitati motrice si de structura lor biomecanica.