Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Voinea Maria

Voinea Maria

Ratings: (0)|Views: 23|Likes:
Published by Daniela Rusu

More info:

Published by: Daniela Rusu on Jun 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2013

pdf

text

original

 
http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/voinea/2.htmIndividul ca fiinţă socială are drepturi şi obligaţii. El devine cetăţean când conştientizeazăcă aceste drepturi implică şi anumite obligaţii şi responsabilităţi pe care trebuie să lerespecte şi să şi le asume. În acţiunea socială el îşi manifestă identitatea personală(ansamblul competenţelor care îl fac să fie unic şi să realizeze într-o manieră specificăobligaţiile sale). Dacă drepturile naturale sunt aceleaşi pentru toţi indivizii ca fiinţe umane,obligaţiile sunt aşteptările societăţii de la individ. Felul în care sunt respectate şiîndeplinite, care depind şi de alte caracteristici strict personale, îi conferă un anumit statutsocial şi-l diferenţiază de ceilalţi.În formarea identităţii un rol important îl are viaţa privată, familia cu zestrea ereditară şieducaţia primită în primii ani de viaţă. În manifestarea ei îşi pun amprenta anturajul,instituţiile educative ş.a. Deci, pentru dezvoltarea personală elementele de viaţă privată şi publică se întrepătrund generând un raport de complementaritate. Acest tip de relaţie permite fundamentarea unui model de analiză a dezvoltării individuale în care elementelefundamentale ar fi :1.Semnificaţia identităţii şi factorii care o generează;2.Drepturile şi obligaţiile- statutul şi rolul social;3.Participarea activă şi inserţia socială.Identitatea este un construct de natură biologică, prin apartenenţa individului la speţaumană, psihologică, prin zestrea ereditară, purtând amprenta familiei de origine, şi social-culturală, prin elementele care conferă o specificitate poporului/etniei din care face parteindividul. Cu alte cuvinte toate dimensiunile bio-psiho-socio-culturale contribuie la creareaunei structuri unice, identificabilă în drepturile ei prin ceea ce este comun şi aparţinetuturor ca fiinţe umane şi altele ce se aplică şi izvorăsc din natura diferită a fiecăruia de aaparţine unui grup, colectivitate, dar şi de manifestare. Este vorba aici de o
identitate personală şi o alta socială
care se definesc atât prin achiziţiile care conferă acestora oanumită specificitate cât şi prin formele de manifestare ale obligaţiilor care îi revin dinmultitudinea rolurilor pe care le are de înfăptuit în viaţa socială.Dreptul la identitate este strâns legat cu cel la diferenţă care recunoaşte că fiecare este oindividualitate. Oamenii care nu sunt diferiţi n-au ce să comunice, nu se pot îmbogăţireciproc. Indiferent de culoarea pielii, că suntem bogaţi sau săraci, femei sau bărbaţi, adulţisau copii toţi suntem oameni, adică fiinţe umane care au nevoi ce conferă aceleaşi drepturifundamentale.drepturile conferă identitate individului iar ansamblul drepturilor, al aşteptărilor individuluide la ceilalţi defineşte statusul său. Ansamblul obligaţiilor, adică al aşteptărilor celorlalţi dela el, se traduce în rolul/rolurile pe care le are de îndeplinit. Între individ şi societate sestabileşte o relaţie de aşteptări reciproce în care drepturile şi obligaţiile sunt pârghiile prin
 
care fiecare se manifestă: individul ca fiinţă umană cu drepturi, societatea, prin instituţiilesale, ca organism care veghează la respectarea lor, la protecţia individului, la sancţionareacelor care se fac vinovaţi de nerespectarea drepturilor dar şi a obligaţiilor.
5.2. Raporturile drept - obligaţie - o abordare semiotică
Astăzi nu există nici o construcţie ştiinţifică care să nu poată fi supusă unei analize logicecapabilă să formalizeze conţinutul şi aparatul metodologic al acesteia. Analiza logică afaptelor sociale, interpretările şi descoperirile semnificaţiilor proceselor sociale, abordareasemiotică a elementelor constitutive ale vieţii sociale au conferit statutul de ştiinţă preocupărilor din domeniul socio-umanului, eliberând mintea cercetătorului de povaraefemerului, evidentului şi conferind repere pentru modele teoretice.Teoria generală a codurilor şi proceselor de semnificare conferă celor trei dimensiuni aleconceptului
 semn
trei domenii ale semioticii: sintaxa- teoria relaţiilor dintre semne,semantica- raportul semnelor cu obiectele la care se referă şi pragmatica- studiul semnelor raportate la subiectul care foloseşte semnul. Aplicată la viaţa socială, teoria generală acodurilor are o sintaxă şi o semantică socială. Ea porneşte de la următoarele postulate:1. Omul trăieşte într-un univers semnificant;2. Omul produce, primeşte şi transmite informaţii diferite care nu se reduc numai la semnelingvistice.
 Exemplificând,
indivizii exprimă câte ceva despre ei înşişi, transmit informaţii "indiciale" prin: mimică, gestică (semnul cu semnificaţie), prin vestimentaţie, tipul de autoturism(semnul pentru obiectul care-l semnifică) exprimând starea materială sau psihică adeţinătorului obiectului (semn pentru persoana care-l foloseşte). Aceste posibilităţi desemnificare, alese şi uneori utilizate în scop conştient pentru a desemna apartenenţa laanumite grupuri sociale, exprimă totodată o stare materială dar şi de spirit, transmit ointenţie, utilizarea lor depinzând de înţelegerea culturală comună.Pornind de la pătratul logic al lui Boethius şi de la analiza logică a propoziţiilor din diversedomenii ale ştiinţei şi filosofiei, A J Greimas a încercat să pună în evidenţă corelaţii întrevariabile.Raporturile dintre drept şi obligaţie pot fi analizate şi interpretate din perspectiva
 semnificaţiei ca fenomen de relaţie
care nu are o structură binară, ca şi gândireanoastră dihotomică (da-nu, bine-rău, frumos-urât ş.a.m.d.), ci o "logică" cu 4 valori, 2 peaxa semnificaţiei (drept-obligaţie), 2 pe axa absenţei semnificaţiei (absenţa obligaţiei-absenţa dreptului).Componentele modelului semiotic sunt trei variabile: normativă (N), economică (E), şi personală (P). Orice raport între oameni presupune intervenţiareglementării.
 Exemplificând 
cu viaţa şcolară putem afirma că raporturile dintre profesori şielevi sunt prezentate atât într-un regulament al instituţiei cât şi în regulamentul de ordineinterioară. Putem nota aceste tipuri de relaţii astfel:
 
Variabila normativă-N.
 N1-relaţii prescrise, considerate dezirabile din punct de vedere al şcolii; N2 relaţii care sunt interzise; N1- relaţii nedorite dar existente. Ele intră în sfera conduitelor antisociale (abandonulşcolar, chiulul) N2- relaţii neinterzise, dar deşi nu sunt interzise, sunt admisibile (izolarea celor careîncalcă drepturile, ironia etc.).
Variabila economică-E
E1- relaţii profitabile ( avantajoase din punct de vedere material);E2- relaţii păguboase, nedorite, prezintă dezavantaje, pierdere;E1- relaţii lipsite de avantaje, în care nu se câştigă;E2- relaţii nepăguboase, deşi nu se pierde, sigur nu se câştigă.
Variabila personală-P
P1- relaţii dorite, de încredere, respect al obligaţiilor, simţ al datoriei;P2- relaţii temute, de suspiciune;P1- relaţii nedorite, de neîncredere;P2- relaţii netemute, de nesuspiciune.Aplicând modelul în analiza raporturilor drept-obligaţie în şcoală vom descoperi 4 valori cuurmătoarele semnificaţii:
Pe axa semnificaţiei, prezenţa drepturilor şi obligaţiilor semnifică o stare normalăîn societăţile democratice în care drepturile sunt respectate iar indivizii se achită desarcini. Această stare generează acţiune în care nevoile sunt satisfăcute.
Pe axa neutră absenţa obligaţiei şi a dreptului înseamnă un refuz al dreptului dar  poate să însemne şi o încălcare a lui, un refuz al obligaţiei, dar şi o obligaţienesatisfăcută din motive independent de individ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->