Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
REFERATBUZBUCHI

REFERATBUZBUCHI

Ratings: (0)|Views: 38|Likes:
Published by Popa Florin

More info:

Published by: Popa Florin on Jun 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2013

pdf

text

original

 
CAPITOLUL I
Metode de analiză a semnalului vibroacustic
 
1
. Analiza în domeniul frecvenţă
 
 Analiza vibraţiilor şi zgomotului, în scopul controlului vibroacustic al sistemelor mecanice,constituie o metodă modernă şi eficientă pentru determinarea condiţiilor de funcţionare.
 
 Analiza vibraţiilor şi zgomotului se poate face:
 -
 în domeniul frecvenţă;
 -în domeniul timp;-în domeniul amplitudine;-
cu metode speciale de analiză.
 
 Analiza în domeniul frecvenţă a vibraţiilor şi zgomotului generat de maşini şi utilaje,reprezintă o metodă modernă de control, pentru depistarea cauzelor determinante, dinurmătoarele motive:
 
modificări ale anumitor componente spectrale, în corelaţie cu defecte evolutive şi care nuafectează sensibil nivelul de vibraţii global, sunt detectabile în spectrul de frecvenţă;
 
o creştere a nivelului global de vibraţii indică modificări funcţionale, dar nu dă nici o indicaţieasupra cauzei, cauzele fiind adesea relevate prin modificări însemnate ale unor componente din
spectrul de frecven
ţă.
 
 Analiza semnalului vibroacustic în domeniul frecvenţă se poate realiza global, printr 
-o filtrare
ponderată. Pentru analiza semnalului în domeniul audiofrecvenţă sunt utilizate curbele de
ponderare prezentate în fig. 1.
 
 Fig. 1Curba de ponderare A e
ste utilizată pentru nivele de presiune acustică reduse; curba deponderare B este utilizată pentru nivele de presiune acustică medii, iar curba C pentru niveleridicate. Curba de ponderare D este utilizată pentru măsurarea zgomotului propdus de avioane.
Π
n mod obişnuit se utilizează curba de ponderare A, care este mai apropiată de filtrareaponderată realizată de aparatul auditiv. Curbele B şi C nu oferă corelaţii suficiente cu percepţiasubiectivă a zgomotului.
 Analiza semnalului vibroacustic în domeniul
frecvenţă se poate face cu filtre:
-
cu bandă de frecvenţă de lăţime constantă;
-
cu bandă de frecvenţă de lăţime procentual constantă.
 
Recomandările de alegere a modalităţilor de analiză sunt destul de complexe şi depind într 
-o
mare măsură nu numai de caracteristicile semnalului studiat, ci şi de performanţele aparaturii.
 
 Analiza de frecvenţă cu banda de filtrare constan(3…1000 Hz) este de preferat în cazulsemnalelor staţionare periodice, cu un număr mare de componente armonice stabile în spectru,
sau
 în cazul studiului transmiterii vibraţiilor, al producerii deteriorărilor prin oboseală sau uzură,cu toate că la frecvenţe mari volumul rezultatelor obţinute îngreunează interpretările; orecomandare generală indică banda de filtrare îngustă, cu lăţime constantă, concomitent cu oscară liniară de frecvenţe, pentru studiul vibraţiilor, al cauzelor, al fenomenelor de rezonanţă învibraţii.
 
 Analiza cu bandă de lăţime procentual–constantă, faţă de frecvenţă, este indicată, în acelaşitimp, cu scara de frecvenţă logaritmică, pentru fenomenele la care primele armonici sunt
 
importante şi cu relativă instabilitate în frecvenţă datorită unor uşoare fluctuaţii de frecvenţă aleexcitaţiei, turaţiei etc.
 
 În cazul analizei de frecvenţă, cu filtre cu bandă cu lăţime constantă, în fiecare secundă se potstudia B2/8…B2/4 poziţii de filtrare succesive (B este lăţimea benzii în Hz). Reducerea timpuluide analiză se poate realiza rotind cu viteză amplificată semnalul înregistrat. În felul acestalăţimea filtrului creşte proporţional, ceea ce permite o viteză mai mare de baleiere a domeniuluide frecvenţă şi deci un timp de analiză mai redus, asigurând în acelaşi timp aceeaşi rezoluţie.
 
Posibilităţi net superioare de reducere a timpului de analiză îl oferă analiza spectrală în t
imp
real, care se preferă îndeosebi la semnalele nestaţionare în amplitudine sau frecvenţă.
 
 Analizoarele în timp real, cu compresie de timp şi filtrare digitală, după o conversie analog
 
digitală, înregistrează semnalul într 
-o memorie de tip digital.
Memoriile sunt recirculate cu viteză mărită, cu o amplificare deci a frecvenţelor, în scopulanalizei digitale (1, 1/3, 1/12 octavă).
 
 Amplificarea frecvenţelor, implicit posibilitatea de mărire a lăţimii benzii de filtrare în acest mod,
are ca efect o impo
rtantă reducere a timpului necesar analizei. Acelaşi efect îl are şi filtrarea prin prelucrarea digitală a datelor din memorie sau dintr 
-o
 înregistrare continuă. În acest caz este de remarcat de asemenea că prelucrarea semnalului se
poate realiza în mod c
ontinuu, prin înregistrarea continuă de semnale noi, odată cu îndepărtarea celor vechi.Filtrarea digitală este indicată pentru filtrarea cu bandă de lăţime procentual constantă şi scarălogaritmică în frecvenţă.
 Tehnica de prelucrare a datelor, prin tran
sformarea rapidă Fourier (FFT –
Fast Fourier
Transform), a condus la dispozitive în care analiza unui fragment de semnal se realizeazădigital, concomitent, pentru toate componentele, desigur cu eficienţă sporită în timp şi înprecizia datelor obţinute, cu
 
recomandare pentru banda de filtrare constantă şi scară liniară.
 
Este de remarcat de asemenea că la analizoarele de tip digital menţionate există posibilităţi deprelucrare la intervale şi durate date de timp a unui număr prestabilit, în funcţie de preciz
ia
dorită, de fragmente de semnal care sunt mediate şi ulterior analizate sau prelucrate pentrudeterminarea spectrului, a funcţiilor de corelaţie etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->