Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dimensiunile Culturale Geert Hofstede

Dimensiunile Culturale Geert Hofstede

Ratings: (0)|Views: 93|Likes:
Published by Alexandra Black

More info:

Published by: Alexandra Black on Jul 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

 
DIMENSIUNI CULTURALE ÎN MANAGEMENTUL ROMÂNESC*
 
 Prof. univ. dr.
Ioan Mihu
ţ
 
Universitatea Cre
 ş
tin
ă
„Dimitrie Cantemir" Bucure
 ş
ti
 
 Lect. univ. dr.
Dan Lungescu
 
Universitatea „Babe
 ş
-Bolyai" Cluj-Napoca
 
 Abstract The success orfailure of a na
 ţ 
ional economy is strongly influenced by a set of cultural traitsrather than natural conditions or technologicalfactors. Within the interna
 ţ 
ional literature there are somemodels that try topoint out the mainfactors which shape a culture and thereby differentiate the culturesall over the world. Thus, the most known and used model is the Geert Hofstede's one, which is the standard tool used for describing the cultural impact on one economy. Our work tries to emphasize themain components of the Romanian culture. We used our own questionnaire in order to detect how the Romanian culture is positioned on the bases of the Geert Hofstede 's cultural dimensions. We havefound a very high level ofpower distance and a low rank of individualism and a medium rank of masculinity(rather masculinity than feminity); the uncertainty avoidance seems to be a high-middle one; as with thelong-term orientation, things appear to reveal a moderate one.
 Keywords: culture, organizational culture; Romanian culture; organizational behavior; Hofstede culturaldimensions; power distance; individualism; masculinity; uncertainty avoidance; long-term orientation.
1. Introducere
 Dintre numeroasele accep
ţ
ii ale conceptului de
cultur 
ă
 
ne intereseaz
ă
, în contextul de fa
ţă
,sensul folosit în antropologia social
ă
, acela de
ansamblu al tiparelor de gândire, sim
 ţ 
ire
 ş
i ac
 ţ 
iune aleunui grup.
Sunt cuprinse aici elemente de „rafinament social" (de civiliza
ţ
ie în sens calitativ), dar mai
 
ales tr 
ă
s
ă
turi ale vie
ţ
ii de zi cu zi. Altfel spus, cultura este „programarea colectiv
ă
a gândirii, caredistinge membrii unui grup de membrii altuia" (Hofstede, 1996, p. 21). De asemenea, consider 
ă
mvalorile
ş
i timpul esen
ţ
e
ş
i dimensiuni-cheie ale unei culturi. Sistemul de valori specific unui grup
 
social d
ă
expresie antitetic
ă
gândirii
ş
i sim
ţ
irii colective (bun - r 
ă
u, ra
ţ
ional - ira
ţ
ional etc.). Timpul înspa
ţ
iul cultural, ca scurgere succesiv
ă
de momente, d
ă
membrilor comunit
ăţ
ii în
ţ
elegere, sens deac
ţ
iune comun
ş
i „continuitate fluid
ă
între trecut - prezent-viitor" (Gh. Ionescu, 1996, p. 127). Fiecare
 
individ este purt
ă
tor al unor modele de gândire, sim
ţ
ire
ş
i manifest
ă
ri poten
ţ
iale dobândite pe parcursul
 
vie
ţ
ii (Hofstede,Rezultatele detaliate ale acestui studiu sunt prezentate în: Dan Lungescu,
Comportamentul organizational 
 ş
imanagementul restructur 
ă
rii economiei române
 ş
ti,
tez
ă
de doctorat, conduc
ă
to
ş
tiin
ţ
ific prof. univ. dr. Ioan Mihu
ţ
,
 
Universitatea „Babe
ş
-Bolyai", Cluj-Napoca, decembrie 2005.
5
 
 
Management & marketing
 
1996, p. 20), care sunt reprezentate în cultura grupului social. Dac
ă
facem referire laorganiza
ţ
ii, cultura organiza
ţ
ional
ă
„absoarbe" caracteristicile fundamentale ale culturiina
ţ
ionale care le definesc specificul (natura diferen
ţ
elor). în acela
ş
i spa
ţ
iu cultural,
 
organiza
ţ
iile se autodiferen
ţ
iaz
ă
, din punct de vedere managerial, prin mixul carac-teristicilor specifice culturii organiza
ţ
ionale care sus
ţ
in capacitatea de adaptare
ş
i desupravie
ţ
uire. Cu alte cuvinte, binele
ş
i
ă
ul, frumosul
ş
i urâtul, ra
ţ
ionalul
ş
i ira
ţ
ionalul,
 
succesul (performan
ţ
ele)
ş
i insuccesul etc. vin toate de la oameni. Rezult
ă
c
ă
, la fiecaregrup social, putem defini cultura organiza
ţ
ional
ă
ca un
mix valoric al modelelor de gândire, de sim
 ţ 
ire a realit 
ăţ 
ii
 ş
i de ac
 ţ 
iune (comportament) care impune schimb
ă
ri de paradigme viabile în „fluiditatea " timpului.
Dezvoltarea unei culturi izvor 
ăş
te din faptulc
ă
, atunci când un grup de oameni tr 
ă
iesc împreun
ă
o perioad
ă
mai lung
ă
, tind s
ă
 împ
ă
rt
ăş
easc
ă
acelea
ş
i valori
ş
i opinii (Br 
ă
tianu, 2003, p. 8) cu privire la ceea ce este bine sau r 
ă
u, adev
ă
rat sau fals, adecvat sau impropriu etc.
 
Cel mai cunoscut instrument de analiz
ă
a unor dimensiuni culturale a fost realizatde profesorul olandez Geert Hofstede, care a studiat, pe baza unui sondaj, comportamentulorganiza
ţ
ional din câteva zeci de
ţă
ri
ş
i a reu
ş
it s
ă
identifice un set de cinci variabile(dimensiuni) fundamentale care diferen
ţ
iaz
ă
o cultur 
ă
de alta. Din motive obiective,Hofstede nu a putut efectua sondajul s
ă
u în unele
ţă
ri din Europa de Est (foste
 
i
.Cu toate acestea, pe site-ul oficial al modelului
 
Hofstede (http://www.geert-hofstede.com) sunt estimate
ş
i valori privind România, dar 
 
ele nu sunt rezultatele vreunei cercet
ă
ri de teren. în anul 2005, compania de training
 Interact 
din Bucure
ş
ti, împreun
ă
cu
The Gallup Organization România,
urmând fidelmetodologia Hofstede, folosind exact acela
ş
i chestionar (cu 26 de întreb
ă
ri, dintre caredou
ţ
ilor), publicat la
 
http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/english.html, a realizat un studiu prin care la trei din
 
cele cinci dimensiuni culturale valorile indicilor sunt cu abateri flagrante de la estim
ă
rile
ă
cute pentru
ţ
ara noastr 
ă
de c
ă
tre Geert Hofstede. Acest prim studiu dedicat
ţă
rii noastre,dup
ă
îns
ăş
i p
ă
rerea consultantului coordonator, ofer 
ă
date cu un grad de credibilitaterelativ redus: „în urma studiului au rezultat idei extrem de interesante, care arunc
ă
olumin
ă
nou
ă
asupra evolu
ţ
iei mediului de afaceri din România". Desigur, cele dou
ă
sondajeasupra „comportamentului românilor 
ş
i a mediului de afaceri" realizate de c
ă
tre
 Interact 
sunt bine-venite, studiul publicat demonstrând c
ă
în România problemele culturaletrebuie abordate diferit.
 
Din câte cunoa
ş
tem, studiul de fa
ţă
 
ş
i teza de doctorat la care am f 
ă
cut trimitere
 
constituie cel de-al doilea demers consistent realizat în România pe aceast
ă
tem
ă
. Printr-un sondaj
ş
i un chestionar propriu (cu 42 de întreb
ă
ri noi), s-a încercat s
ă
se cuantificevalorile înregistrate de cultura româneasc
ă
prin prisma acelor cinci dimensiuni alemodelului cultural Hofstede. Dup
ă
cum se va vedea în continuare, rezultatele demersuluiîntreprins sunt comparabile cu (extrem de apropiate de) estim
ă
rile profesorului olandez,ceea ce consider 
ă
m c
ă
demonstreaz
ă
veridicitatea atât a concluziilor noastre, cât
ş
i aconsidera
ţ
iilor lui Hofstede privind România. Rezult
ă
indubitabil c
ă
perceperea,
 
cunoa
ş
terea
ş
i în
ţ
elegerea anumitor elemente caracteristice
ş
i fenomene sunt în
ţ
aranoastr 
ă
afectate puternic atât de izola
ţ
ionismul comunist (nu sunt cunoscute, la nivelul
 
 popula
ţ
iei obi
ş
nuite, anumite practici
ş
i concepte organiza
ţ
ionale), cât
ş
i de
 
dezechilibrele majore produse de înl
ă
turarea acestui sistem politic totalitar (de exemplu, popula
ţ
ia percepe folosirea abuziv
ă
a puterii ca fiind un element comunist
ş
i
 
6
 
 
Dimensiuni culturale în managementul românesc
 
se
declar 
ă
împotriva acestei practici, de
ş
i, comportamental, i-a fost favorabil
ă
). Experien
ţ
a
 
demonstreaz
ă
c
ă
în
ţă
rile foste comuniste majoritatea elementelor organiza-
ţ
tbnale
sunt
 
cunoscute prea pu
ţ
in
ş
i/sau au implica
ţ
ii emo
ţ
ionale majore, astfel încât,
dac
ă
 
întreb
ă
rile au
 
aceea
ş
i formulare (
ş
i chiar acela
ş
i con
ţ
inut) ca în culturile occidentale, r 
ă
spunsurile pot fi
 
denaturate puternic.
 
Ţ
inând seama de aceste fenomene, am considerat de cuviin
ţă
s
ă
ne abatem puternic de
 
la metodologia utilizat
ă
de Geert Hofstede. în primul rând, am elaborat un chestionar totaldiferit ca form
ă
, dar prin care am urm
ă
rit elementele eviden
ţ
iate de
Hofstede
ca fiinddefinitorii pentru dimensiunile culturale respective. Concluziile noastre
s-au
apropiat foartemult de cele estimate de Hofstede pentru cultura organiza-
ţ
ional
ă
 
româneasc
ă
, astfel încâtne permitem s
ă
consider 
ă
m c
ă
demersul nostru
ş
i-a
atins
scopul. Din chestionarul utilizat (cu42 de interog
ă
ri a e
ş
antionului reprezentativ
de
responden
ţ
i), pentru prezentarea
ş
idimensionarea celor cinci variabile culturale, am
selectat un
num
ă
r redus de întreb
ă
ri relevante.în al doilea rând, întrucât nu am cercetat
decât o
singur 
ă
cultur 
ă
, nu am putut construi un modelmatematic prin care s
ă
cuantific
ă
m numeric tr 
ă
s
ă
turile culturale române
ş
ti pe scala decompara
ţ
ie intercultural
ă
 
Ho&tede
(0-100).
 
A
ş
adar, am cuantificat cultura româneasc
ă
pe baza celor cinci dimensiuni ale
modelului
Hofstede:
ecartul puterii (distan
 ţ 
a fa
 ţă
de putere), individualism, masculinitate, evitareaincertitudinii
 ş
i orientarea pe termen lung,
 prin medii procentuale, ale
r
ă
spunsurilor,
 pe seturide întreb
ă
ri semnificative
ş
i definitorii pentru fiecare dintre cele
cinci
variabile. Chestionarulutilizat în cercetarea noastr 
ă
, dup
ă
cum am mai men
ţ
ionat,
a cuprins
un num
ă
r de 42 de
 
întreb
ă
ri (în afar 
ă
de cele de identificare). Men
ţ
ion
ă
m c
ă
 
volumul
e
ş
antionului de responden
ţ
i
 
a fost de 931 de unit
ăţ
i, deci mult mai mare decât
cele din
cercet
ă
rile lui Geert Hofstede. Am
 
ob
ţ
inut r 
ă
spunsuri din 41 de jude
ţ
e ale
ţă
rii,
singurul
 jude
ţ
din care nu am avut nici un
 
respondent este Giurgiu. Am grupat jude
ţ
ele pwtrei'zone: Ardeal (Transilvania, Banat, Cri
ş
ana
 
ş
i Maramure
ş
- 16 jude
ţ
e), Moldova
(inclusiv
Bucovina - 8 jude
ţ
e), Sud (Muntenia, Oltenia
ş
i
 
Dobrogea - 17 jude
ţ
e +
Bucure
ş
ti).
în structura e
ş
antionului, cu frecven
ţ
a relativ
ă
de 0,6%, aminclus
ş
i pozi
ţ
ia
responden
ţ
i
„Str 
ă
in
ă
tate" (cu unit
ăţ
i statistice din Republica Moldova, Ucraina
ş
iGrecia).
 
2. Dimensiunile culturale
 
2.1. Ecartul puterii (EP)*
 
Ecartul puterii exprim
ă
 
 gradul de egalitate sau inegalitate dintre membrii unei societ 
ăţ 
i.
O valoare mare arat
ă
c
ă
inegalit
ăţ
ile în ceea ce prive
ş
te puterea
ş
i averea suntconservate
ş
i m
ă
rite; în acest tip de societ
ăţ
i exist
ă
un sistem de caste care nu permite
 
*
 în literatura
româneasc
ă
se folose
ş
te formularea
distan
 ţă
fa
 ţă
de putere
 pentru traducerea expresiei
 pawer distance
din limba englez
ă
. Consider 
ă
m c
ă
aceast
ă
traducere este gre
ş
it
ă
:
 power distance
înseamn
ă
 
intervalul
încare se afl
ă
valorile caracteristicii „putere", adic
ă
distan
ţ
a (ecartul) dintre limita superioar 
ă
 
ş
i
cea
inferioar 
ă
aledomeniului caracteristicii respective. Nu este vorba de un element exterior acelei caracteristici (distanfa fa
ţă
de ea),ci de unul interior (distan
ţ
a intern
ă
, ecartul valorilor) - nu este o
distan
 ţă
fa
 ţă
 
 de
 putere,
ci o
distan
 ţă
a puterii,distan
 ţ 
a parcurs
ă
de putere,
un element care descrie distribu
ţ
ia puterii.
A
ş
adar, în
cercetarea noastr 
ă
folosimtraducerea corect
ă
, care este
ecartul puterii.
 
7
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->