Professional Documents
Culture Documents
capitalul necesar pentru efectuarea tranzactiilor internationale. Comertul exterior este compus din:
valutei in tara. Importul necesita fonduri pentru a plati marfurile. Aceste fonduri pot provenii si din credite bancare, credit de stat sau subventii pentru imoport.
3/24/10
Balanta
comerciala
Poate
:
Excedentara
(activa)
atunci
cand
exportul
depaseste
valoarea
importului
Decitara
(pasiva)
importurile
depasesc
valoarea
exporturilor
Soldul
balantei
poate
:
Activ
excedent
valutar
(veniturile
in
valuta
provin
din
exporturi)
Pasiv
decit
comercial
In
cadrul
balantei
comerciale
valorile
exporturilor
sunt
Pentru a calcula soldul balantei comerciale: Se transforma valoarea importurilor in cifre FOB si se face diferenta intre valoarea exporturilor si a importurilor ( o valoare FOB/FOB) Se face diferenta direct intre valoarea FOB a exporturilor si valoarea CIF a importurilor ( o valoare FOB/CIF Variatia soldului balantei comerciale a Romaniei
3/24/10
comerciale pentru comert exterior cu capital privat Bancile comerciale pun la dispozitia participantilor creditele necesare. Banca pentru expoort si import EXIMBANK intervine mai activ pentru sprijinirea comertului exterior prin creditele si facilitatile pe care le ofera. Banca Nationala care acorda autorizatii partenerilor sau bancilor pentru operatiuni valutare, stabileste cursul valutar ocial, sconteaza titlurile de credit. Societatile de asigurare creditorul poate sa nu isi recupereze fondurile avansate datorita: incapacitatii de plata a debitorului, deteriorarea pretului sau a cursului valutar, pierderea mari. Bursele de marfuri
nantarea
si
creditarea
de
la
buget,
planicarea
exportului
si
a
importului,
planicarea
preturilor
si
mecanismul
de
decontare
al
unitatilor
participante.
Creditul
care
se
utilizeaza
in
comertul
exterior
este:
Credit
comercial
intervine
intre
participantii
la
tranzactii; este pe termen scurt (30-90zile maxim 180 zile). Mecanismul consta in deschiderea unor acreditive in favoarea creditorilor straini insotite de trate Credit bancar acordat cumparatorului de o banca, avand drept garantie marfa contractata.
3/24/10
cheltuielile legate de livrarea acesteia in conditii franco- froniera a exportatorului. Pret extern de contractare la export rezulta pe piata mondiala in functie de conjunctura si valoarea mari; rezulta din tranzactiile dintre parteneri. In stabilirea pretului extern se tine cont de evolutia viitoare a monedei din contract, eventualele variatii ale ratei dobanzii pe piata internationala, conditiile de livrare din contract, valoarea comisionului reprezentantilor care intermediaza tranzactia si valoare primelor de asigurare
Pentru evaluarea bunurilor importate se foloseste: Pretul extern de contractare la import (exprimat in valuta) care depinde de tranzactia dintre parteneri si de pretul de pe piata mondiala Pretul intern de livare (lei) este stabilit pentru livrarea mari pe piata interna; se stabileste coreland preturile externe cu preturile interne similare sau prin transformarea in lei a pretului extern la cursul pietei. Conform regulamentului privind efectuarea operatiunilor
valutare emis de BNR, persoanele juridice si zice sunt obligate sa incaseze valuta aferenta exporturilor in conturile deschise la bancile comerciale autorizate sa efectueze operatiuni valutare.
3/24/10
exportului
se
numeste
Declaratie
de
incasare
valutara.
Declaratia
de
incasare
valutara
contine
(DIV):
Datele
de
identicare
ale
agentului
economic
Numarul
contractului
si
al
licentei
(daca
este
cazul)
Denumirea,
cantitatea
si
pretul
unitar
al
mari
Contravaloarea
mari
in
lei
si
in
valuta
Numele
importatorului
Modalitatea
de
incasare
a
valutei
Termentul
de
incasare
Data
vamuirii.
multitudinea de efecte economice directe si indirecte, imediate si in perspectiva,rezultate din participarea la schimburi comerciale externe. O notiune mai restransa este rentabilitatea comertului exterior care reecta numai efectele directe si immediate ale unor categorii de tranzactii de comert exterior Rentabilitatea comertului exterior este ridicata atunci cand la export pretul extern in valuta este superior costurilor interne, iar la import pretul de vanzare pe piata interna este superior pretului la care produsele s-au achizitionat de pe piata externa.
3/24/10
sunt:
integral in tara in urma exportului si care trebuie sa acopere integral cheltuielile in valuta si sa procure un surplus economiei nationale. Beneciul in valuta reprezinta diferenta dintre pretul extern in valuta si suma cheltuielilor interne pentru export, exprimate in valuta.
acordata atentie modului de utilizare a creditului, garantarii acestuia, masurilor asiguratorii inpotriva nesolvabilitatii debitorului, impotriva riscului valutar si al variatiei dobanzilor.
incasarile
unei
tari
intr-un
interval
de
timp.
Echilibrul
valutar
poate
realizat
pe
anumite
articole
din
structura
importului
si
exportului,
in
anumite
tari
luate
in
consideratie
sau
per
global.
Balanta
comerciala
consemneaza
importul
si
exportul
de
marfuri
care
foarte
rar
sunt
egale.
Egalitatea
se
realizeaza
prin
credite
primite
sau
acordate.
O
balanta
pasiva
se
realizeaza
cu
credite
de
pe
piata
interna,
ceea
ce inseamna diminuarea rezervei valutare. O balanta activa se echilibreaza prin creditul acordat strainatatii prin intrarea de valuta si sporirea rezervei valutare.
3/24/10
provoaca scaderea cursului valutar. Un curs stabil, relativ micsorat, usureaza tranzactiile internationale, conduce la realizarea excedentului in valuta a balantei de plati. Cursul valutar ridicat stimuleaza exportul si face dicil imoportul.
centralizat
a
realizat
un
excedent
valutar
ca
urmare
a
unor
masuri
extreme.
Masurile
privind
comertul
exterior
din
acea
perioada
au
cuprins:
Utilizarea
monopolului
de
stat
si
a
hipercentralizarii
deciziei;
Intarirea
monopolului
operatiuinilor
nanciar-valutare
(BNR
si
BRCE);
iinterne; Limitarea importurilor cu consecinte asupra productiei si a mijloacelor de productie; Autoexcluderea de pe piata nanciar-bancara internationala Introducerea unor mecanisme de creditare si de decontare complicate si restrictive Promovarea exportului in cadrul CAER, piata pe care calitatea si pretul nu intampinau concurenta.
3/24/10
valutare s-a trecut in cealalta extrema importuri masive, uneori nejusticate, ceea ce a condus la epuizarea excedentului valutar realizat.