Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ORTODOXIA: STABILITATE MOBILĂ ŞI MOBILITATE STABILĂ

ORTODOXIA: STABILITATE MOBILĂ ŞI MOBILITATE STABILĂ

Ratings: (0)|Views: 22|Likes:
Published by Radu Teodorescu

More info:

Published by: Radu Teodorescu on Jul 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/28/2012

pdf

text

original

 
ORTODOXIA: STABILITATE MOBIL ŞI MOBILITATE STABIL
Ă Ă
 Teolog Radu TeodorescuDogma ortodox a fost stabilit ca fiind unic şi nerepetabil la ultimul Sinod
ă ă ă ă
 Ecumenic din anul 787 din Niceea [actuala localitate Iznik din Turcia de azi]. Sinodul şapteecumenic a avut loc între24 septembrieşi13 octombrie787. Evident de la acest eveniment s-au scurs muli ani, mai exact 1225 de ani. Dup atât de muli ani este cât se
ţ ă ţ
 poate de firesc s ne întrebm dac Sinoadele Ecumenice mai sunt actuale în vremurile
ă ă ă
 noastre de început de mileniu şi secol al XXI-lea?
1
Astfel, avea s aib loc la anul 1054
ă ă
 marea schism.
ă
Perioada istoric cuprins între anul 33 de la Hristos şi anul 787 nd a avut loc
ă ă
 ultimul sinod ecumenic avea s devin cunoscut istoric ca şi perioada formrii ortodoxiei.
ă ă ă ă
 Prin urmare vorbim de o perioad ce a durat istoric mai bine de 750 de ani. Ortodoxia avea
ă
 s devin în aceşti 750 de ani adevrul de credin şi de mrturisire a celor care vor s se
ă ă ă ţă ă ă
 ntuiasc şi a celor care sunt în drum spre mântuire. Faptul c s-au scurs atât de muli ani
ă ă ţ
 de la aceste evenimente al trecutului poate prea pentru muli descurajator. Trebuie s ştim
ă ţ ă
 c prinii de la sinoadele ecumenice nu s-au întâlnit pentru a dezbate probleme legate de
ă ă ţ
 economie, politic, arte şi sau probleme sociale ci scopul lor a fost de a cuta s definitiveze
ă ă ă
 cum se poate omul mântui şi ce trebuie s fac el pentru a se ntui.
ă ă
Sintez a dogmelor sinoadelor ecumenice, a fost elaborat simbolul de credin sau
ă ţă
 crezul cum este cunoscut în zilele noastre. Acest crez este mai mult decât orice un rezumatla Noului Testament şi o trecere în revist a principalelor evenimente din viaa pnteasc
ă ţ ă ă
 a Domnului Iisus Hristos. S-a spus de mai muli c de fapt dogmele sinoadelor ecumenice nu
ţ ă
 mai au nici o actualitate pentru zilele noastre ele fiind tipice lumii imperiului bizantin. Defapt Biserica Ortodox este considerat de mai muli o Biseric desuet dup cderea
ă ă ţ ă ă ă ă
 Constantinopolului. Suspectat de cezaropapism şi de complicitate cu puterea politic
ă ă
 bizantin auzim de mai multe ori c ortodoxia este o epoc apus din istoria umanitii care
ă ă ă ă ăţ
 a început cu Constantin cel Mare şi s-a încheiat cu asediul Constantinopolului.Aceleaşi plângeri le-am auzit şi în cazul existenei Domnului şi Mântuitorului nostru
ţ
 Iisus Hristos care din te ştim s-a nscut în Betleem Palestina. Destul de contorsionat
ă
 pentru aşteptrile zilelor noastre, Hristos nu s-a nscut nici la Londra, nici la New York, nici
ă ă
  în Seul şi nici în Sydney. Aceasta nu fiindc marile metropole nu ar fii bune pentru naştere,
ă
 ci fiindc „planurile lui Dumnezeu” erau de o cu totul alt natur decât planurile oamenilor.
ă ă ă
 Prin urmare, cum este eronat s spunem c viaa Domnului Iisus Hristos se leag exclusiv
ă ă ţ ă
 de istoria imperiului roman, este eronat s afirmm c ortodoxia se leag exclusiv de
ă ă ă ă
 Imperiul bizantin. Ortodoxia este un adevr universal care este o îngemnare dintre filosofie
ă ă
 şi religie. Ea nu este numai o dogm sau învtur religioas ci şi una filosofic.
ă ăţă ă ă ă
Sintez a filosofiei şi a religiei, avea s se nasc ceea ce cu toii cunoaştem azi ca şi
ă ă ă ţ
 Biserica Creştin Ortodox. Având un trecut şi o istorie lung şi ampl, ortodoxia şi-a propus
ă ă ă
 din cele mai vechi vremuri mântuirea omului sau restaurarea lui în Dumnezeu.
2
Ortodoxiaeste îns dinamic. Anul 1453 a însemnat pentru ortodoxie o mare lovitur fiindc atunci
ă ă ă ă
 avea s înceap una dintre cele mai mari confruntri cu islamul sau mahomedanismul.
ă ă ă
 
1
Biserica Catolic şi cea protestant [şi ulterior cele neoprotestante] aveau s resping autenticitatea celor
ă ă ă ă
 şapte sinoade ecumenice.
2
Dumitru Stniloae,
ă
Iisus Hristos şi restaurarea omului
(Sibiu 1943).
1
 
Mahomedanismul s-a prezentat pe sine ca şi o alternativ a creştinismului.
ă
3
Dup cum am
ă
 artat, plecând de la neajunsurile de ordin politic din imperiul bizantin, Mahomed a voit o
ă
 schimbare nu numai politic ci şi una religioas. Alternativa propus de el a fost renunarea
ă ă ă ţ
 definitiv la creştinism şi trecerea la islam.
ă
 Timp de mai bine de 400 de ani ortodoxia s-a aflat într-o perpetu disput cu islamul.
ă ă
 Aceast perioad a coincis istoric cu anii 1453 şi anul 1877 anul în care czut imperiul
ă ă ă
 otoman. Ceea ce a fost cel mai tragic a fost mai mult decât orice faptul c puterea politic a
ă ă
 voit s schimbe şi crezurile religioase ale vremurilor. Oricum, nu putem şterge din istorie
ă
 anii în care au avut loc sinoadele ecumenice. Chiar dac mai multe dintre deciziile şi
ă
 hotrârile sinoadelor ecumenice nu mai sunt actuale azi, spiritul acestor sinoade este înc
ă ă
 actual. Ca s ne mântuim trebuie s credem în Domnul Iisus Hristos, s ne botezm, s fim
ă ă ă ă ă
 ortodocşi şi toate cele asemenea. În acest sens, umanitatea ne-a propus mai multealternative referitoare la acest lucru. În China ni s-a propus crezul în filosofia religioas a lui
ă
 Confucius, despre Tao, yin şi yang, în India ni s-a propus religia lui Buddha sau în Persia ni s-a propus crezul în Zoroaster.
4
 Prin urmare, ortodoxia nu este o monad închis. Adevr mântuitor, ortodoxia se
ă ă ă
 preocup de soarta omului şi de ceea ce are omul nevoie pentru a se mântui. Ortodoxia nu
ă
 se intereseaz îns de nevoile şi aspiraiile de natur financiar, bancar sau economic a
ă ă ţ ă ă ă ă
 omului. Aceasta din motive foarte bine întemeiate. Scopul ortodoxiei a fost înc de la
ă
  început mântuirea omului. Dumnezeu Tatl a binevoit ca aceast mântuire s îi fie conferit
ă ă ă ă
 omului în şi prin Domnul Iisus Hristos. Ortodoxia a mrturisit dou firi în Domnul Iisus
ă ă
 Hristos: una omeneasc şi alta dumnezeiasc. Dac vrem s ştim mai multe despre Domnul
ă ă ă ă
 Iisus Hristos ca şi om şi personalitate istoric, paginile Noului Testament ne sunt de mare
ă
 folos. Dac vrem s ştim mai multe despre Domnul Iisus Hristos ca şi Fiul lui Dumnezeu
ă ă
 Logosul avem mrturii din vieile sfinilor şi din scrierile sfinilor prini. La fel de bine
ă ţ ţ ţ ă ţ
 Sinoadele Ecumenice ne sunt şi ele o bogat resurs din care ne putem informa.
ă ă
Acuzaiile c ortodoxia este un obscurantism închis incapabil de a face fa vremurilor
ţ ă ţă
  în care trim este o falsitate. Aceasta fiindc ortodoxia este deschis la dialog. Dialogul
ă ă
 ortodox se poart îns în anumite condiii. Ca şi confesiune creştin, ortodoxia a fost prima
ă ă ţ ă
 dintre cele care au existat, din ea desprinndu-se romano catolicismul şi mai apoiprotestantismul. Paradoxul ortodoxiei const în faptul c deşi dogmele ortodoxe s-au
ă ă
 definitvat, ortodoxia este într-o adaptare a concepiilor la mentalitatea secolului al XXI-lea.
ţ
Pentru secolul al XXI-lea Domnul Iisus Hristos este de multe ori o „figur ştears” a
ă ă
 istoriei care nu mai are prea multe de spus vremurilor şi timpurilor în care trim? Nu este
ă
 a din cauza faptului c omul de azi este un om iubitor de senzaii tari şi de plceri
ă ţ ă
 trupeşti? Poate c modalitatea ştears în care Îl percepem în vremurile noastre pe Fiul lui
ă ă
 Dumnezeu întrupat este raportarea noastr la Dumnezeu.
ă
 Trebuie s ştim c la ora actual noi suntem cei care avem nevoie de mântuire şi prin
ă ă ă
 urmare noi suntem chemai s Îl cutm pe Domnul Iisus Hristos. Acest Hristos care a fost
ţ ă ă ă
 nscut în ieslea din Betleem, care a fugit cu prinii lui în Egipt pentru a se ascunde de
ă ă ţ
 prigoana lui Irod cel Mare, care a intrat triumfal pe asin în Ierusalim [Tel Avivul de azi] şicare a cinat cu ucenicii si în foişor nu aduce nimic spectacular azi la fel cum nu a adus nici
ă
  în vremea sa.
3
Mahomed s-a nscut în anul 571 şi a murit în anul 632.
ă
 
4
Dimanica crezurilor religioase este din nefericire de mai multe ori decadent şi fragmentat.
ă ă
2

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->