Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Biomateriale - Tehnologia Generala de Prelucrare a Biomaterialelor

Biomateriale - Tehnologia Generala de Prelucrare a Biomaterialelor

Ratings:
(0)
|Views: 60|Likes:
Published by dancocalia

More info:

Published by: dancocalia on Jul 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2013

pdf

text

original

 
CURS 41
 
Tehnologia generală de prelucrare a biomaterialelor
Tehnologia generală de prelucrare a biomaterialelor are la bază următoarele principii:1)Cea mai mare parte a biomaterialelor necesită a fi aduse în contact cu alte substanţe.Indiferent de proporţia lor faţă de biomaterial, ele sunt considerate ca materiale auxiliare .2)Atunci când contactul dintre biomaterial şi auxiliari are loc în masă, actul în sine seinterpretează ca operaţie de amestecare (biomaterialul fiind sub formă de pulbere, granule,fibre, fie compozite sau poroase). Rezultatul amestecării se va numi
amestec de prelucrare.
3) Aducerea volumului de amestec de prelucrare într-o anumită formă se numeşte
profilare
şieste posibilă prin mai multe metode şi procedee ce depind de proprietăţile intrinseci aleamestecului. Profilarea poate interveni în mai multe poziţii ale fluxului tehnologic: dreptcomponentă la etapa de finisare a semifabricatului, în cadrul fazei de asamblare sau chiar şi laconsolidare.4) Stabilizarea formei amestecului profilat cu ajutorul unor procese ce determină tranziţia destare fizică şi organizarea noii faze se va numi
formare
. La majoritatea tehnologiilor deobţinere a produselor medicale, formarea are loc după profilare. Există însă şi situaţii când procesele specifice celor două etape tehnologice au loc într-o singură fază de procesare şi se vadenumi
profilare-formare.
5) Ansamblul de operaţii ce urmăresc modificarea geometriei sau a structurii morfologice înmasă sau de la suprafaţa semifabricatului, se vor denumi
operaţii de finisare
.6) Aducerea în contact a semifabricatului sau a subansamblului cu un alt material auxiliar (Aux 2), care poate fi un alt amestec, semifabricat sau subansamblu, se constituie ca operaţiedenumită
asamblare
şi urmăreşte modificarea compoziţiei chimice şi a structurii morfologice asistemului supus prelucrării. Rezultatul operaţiei îl constituie aşa-numitul
ansamblu.
7) Operaţiile prin care se asigură imobilizarea componenţilor ansamblului, unele în raport cualtele, poartă numele de
consolidare
.Principiul tehnologic general de prelucrare a biomaterialelor 2
 
l. Amestecarea
Pentru obţinerea biomaterialelor se utilizează mai multe tipuri de amestecuri ce se diferenţiazăîntre ele prin
 formulare
, stare fizică finală şi procedee de realizare.Formularea amestecurilor precizează componenţii şi proporţiile acestora ce urmează a fi aduseîn contact. Din acest punct de vedere se disting:
 
amestecuri fizice,
caracterizate prin aceea că între componenţi nu se manifestă decâtinteracţiuni intermoleculare slabe (van der Waals sau de hidrogen) în timpul preparării şistocării acestora;
 
amestecuri chimice (preparative)
caracterizate prin aceea că în timpul preparării întrecomponenţi au loc procese chimice.In privinţa componenţilor ce urmează a fi introduşi în amestec, la nivelul fiecărui tip seidentifică:
-
componenţi permanenţi;
-
componenţi opţionali, care pot lipsi din formulare,dar contribuie la diversificarea aplicaţiilor.Starea fizică finală clasifică amestecurile în:A -
amestecuri umede
, particularizate prin aceea că acestea conţin cel puţin un component pur lichid, cu funcţie de solvent pentru alţi componenţi (soluţii, emulsii, paste, latexuri, suspensii,spume);B -
amestecuri uscate
, constituite din mai mulţi componenţi, toţi aflaţi în stare solidă.Procedele de preparer a amestecurilor sunt diferenţiate în raport cu modul de operare (continuusau discontinuu), modul şi ordinea de adăugare a componenţilor (concomitent sau succesiv), parametrii tehnologici utilizaţi (regim de curgere, turaţie, temperatură etc.) şi utilaje folosite.
2. Profilarea
Profilarea reprezintă operaţia ce are drept scop conferirea geometriei de bază a produsului(preliminară sau finală). In raport cu principiile cunoscute de conferire a formei unei entităţimateriale se utilizează în mod preferenţial profilarea prin curgere.
(1) Metoda umplerii
  permite obţinerea geometriilor simple şi complexe pe seama ocupării volumului unui corp(numit
matriţă
, a cărui formă este negativul formei produsului finit) cu o stare materială ce posedă proprietăţi de curgere. Dacă umplerea matriţei se face la presiune superioară celeatmosferice, operaţia poartă numele de
injecţie
.Procedeul prin turnare în forme se aplică amestecurilor sub formă de soluţii, paste izometrice,soluţii gelatinizante, spume a căror vâscozitate permite încadrarea lor în clasa lichidelor (
η
=40.000 cP). El se pretează obţinerii foilor, filmelor (membranelor), dar se poate extinde şi lacorpuri cu geometrie complexă.Procedeul prin turnare în matriţe filtrante (procedeul prin filtrare) se aplică pastelor fibroase.3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->