Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Conceptul de Personal It Ate

Conceptul de Personal It Ate

Ratings:

4.25

(4)
|Views: 2,574 |Likes:
Published by elena dumitru

More info:

Published by: elena dumitru on Jan 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

 
CONCEPTUL DE PERSONALITATE
Ca domeniu distinct de cercetare şi cunoaştere, ca ramură specială a psihologiei, psihologia personalităţii s-a conturat începând de abia cu deceniul al treilea al secoluluiXX. Nu există unanimitate cu privire la natura obiectului său de studiu (investigaţie), nuexistă un model unic al personalităţii, ci modele eterogene. În calitate de numitor comunal definirii personalităţii apar: unitatea, integralitatea şi structuralitatea.La nivelul personalităţii operează simultan trei tipuri de caracteristici (niveluri):
1.
caracteristici general- umane (universale)2.caracteristici tipologice (particulare3. caracteristici strict individuale (singulare)
Personalitatea umană reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene dinunivers; este o realitate extrem de complexă şi dinamică, cu multiple laturi. Ca urmare aacestui fapt, personalitatea necesită o abordare multidisciplinară.Personalitatea apare, din perspectivă psihologică, într-o dublă ipostază:
1. ca realitate
(personalitatea este totalitatea psihologică ce caracterizeazăşi individualizează un om particular, concret);
2. în calitate de concept 
(personalitatea înglobează aproape toată psihologia; nuexistă nici o experienţă psihologică, denumită prin diferite concepte, care să nu fieintegrată în conceptul de personalitate. Conceptul de personalitate tinde să acopere toate procesele psihice şi astfel, să prezinte un tablou coerent al modalităţilor în care o persoană gândeşte, simte şi se comportă).
 În ambele ipostaze, personalitatea ocupă un loc central în psihologie, atât dinconsiderente teoretice, cât şi practice:1. din punct de vedere teoretic
- personalitatea este cadrul de referinţăfundamental pentru definirea sensului şi valorii explicative a celorlalte noţiuni psihologice;
2. din punct de vedere practic
- psihologia persoanei devine unul dintre factoriiimportanţi în optimizarea, raţionalizarea şi dirijarea conduitelor umane, personalitateafiind principalul ghid şi modelarea concretă a omului.1
 
 PRECIZĂRI CONCEPTUALE:1. Individul 
desemnează totalitatea elementelor şi însuşirilor fizice, biochimice, biologice şi psihofiziologice - înnăscute sau dobândite - care se integrează într-un sistem pe baza mecanismului adaptării la mediul natural;
2. Individualitatea
rezultă prin diversificarea şi diferenţierea organizăriistructural-funcţionale a individului, fiind o specificare a individului;
3. Persoana
reprezintă un ansamblu de însuşiri psihice care permit adaptarea lamediul social; implică manifestarea actuală a omului într-o socială dată, manifestare carese subordonează unui anumit rol social.
4. Personalitatea
este corespondentul în plan social al individualităţii din planul biologic; reprezintă mecanismul şi logica generală de organizare şi integrare în sistemgeneric supraordonat a componentelor bio-psiho-socio-culturale; desemnează persoana plus o notă de valoare.
5. Personajul 
reprezintă modul concret de manifestare în exterior, princomportament, a persoanei şi personalităţii; este echivalent cu rolul social; există maimulte tipuri de personaje: sociale, volitive, „mască".
6. Statutul 
desemnează „ansamblul de comportamente pe care o persoană le poateaştepta sau pretinde din partea altora, în virtutea poziţiei pe care o ocupă în viaţa socială"(J. Stoetzel, 1963).
7. Rolul 
desemnează ansamblul modelelor şi normelor sociale asociate unuianumit statut.
Linton
precizează că rolul este în fapt standardul comportamentelor dictatede un anumit statut.
TEORII, MODELE ŞI PERSPECTIVE DE ABORDARE A PERSONALITĂŢII 
Pentru ca o teorie a personalităţii să fie validă, ea va trebui să îndeplineascăurmătoarele caracteristici:
a) să fie verificabilă
(o bună teorie trebuie să posede concepte clare, logice, să plece de la ipoteze verificabile empiric, experimental); 
b) să aibă consistenţă internă
(să nu prezinte contradicţii interne);2
 
 
c) să aibă valoare euristică
(să stimuleze direct cercetarea în definireaconceptelor operaţionale şi în precizarea modului în care acestea pot fi verificateempiric);
d) să dispună de economicitatea conceptelor 
(să utilizeze un număr cât mai redusde concepte pentru explicaţie); 
e) să fie comprehensivă
(să explice cât mai multe aspecte ale comportamentului, pentru a favoriza exactitatea);
f) să aibă valoare funcţională
(să îi ajute pe oameni să înţeleagăcomportamentele cotidiene şi să se autocunoască).
1
.
 S. Freud (psihanaliza clasică
)
Sigmund Freud
a interpretat funcţionarea psihicului uman în termeni biologici, prin analogie cu funcţionarea somatică. Cu alte cuvinte,
Freud c
onsidera că la bazaactivităţii psihică stă aşa numita
energie psihică
, care diferă sub aspectul formei, dar nuşi al conţinutului de energia fizică.
 Mai mult, el consideră că energia fizică poate influenţa psihicul, de unde rezultăconceptul psihanalitic de instinct 
.
Instinctul constituie reprezentarea mentală a unor ştimuli de natură fiziologică. Instinctul devine, la
Freud
, baza care activează şidirecţionează personalitatea. Impulsul reprezintă o formă de energie care face legăturadintre nevoile biologice şi dorinţele de natură psihică şi are rol motivator. Se poate spune
Freud
este partizanul unei teorii homeostatice asupra personalităţii 
. Scopulinstinctului este satisfacerea nevoii şi prin aceasta, reducerea tensiunii nervoase.
Freud
este de părere că energia psihică poate fi însă şi deplasată iar modul în care se realizeazăaceastă deplasare determină modul în care se structurează personalitatea.
2. C.G. Jung (psihologia analitică)
1. C.G.Jung
nu este de acord cu
Freud
în ceea ce priveşte natura libido-ului. Elconsideră libidoul nu este o energie eminamente sexua, ci o energie vitanediferenţiată.3

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Vari Zsolt liked this
Nastelu Lu liked this
Amy Vargas liked this
Maria Boaghe liked this
Andreea Budescu liked this
mihaelarosculet liked this
Constanta Stama liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->