IN0EX LEXICAL ?

l GLOSAR IB

Montagner, 1988). Ata?amentul este unul dintre aspectele majore ale impulsiei de afiliere.

B
Bucurie: 17, 32, 35, 37, 42,,46

Index lexi ?i glosar

ecanisme de ap?rare, gestiune

ftr. Culpabilitate: 48

D
rare: 49, 74, 76
atie: tulburare de dispozi?ie.
rie: dispozi?ie depresiv?.
A
ste: cel mai bun ?i cel mai r?u lucru. ?n cadrul speciei umane, dragostea rezult? din conjunc?ia dintre impulsia sexual? ?i cea de afiliere.

propus
a extinsde Sami-Ali.
mai t?rziu Ia ideea de purificare a "sufletului". Ast?zi desemneaz? desc?rcarea psiho-motorie a afectelor; din acest punct de vedere, catharsisul E este c?utat ?n anumite practici psih
g?turilor interindividuale"
ie erotic?: 47, 50 Afinitate: 54-55, 96-100 Agonistic: 72, 73 ?i urm?toarele Agresivitate: 23, 43,71,74-75, 82 Aletitimie: 82, 115, 130, 150-152; termen propus de Sifheos (1973) p
us? afectivit??ii, ?ns? cognitivismul contemporan con?sider? afectivitatea ca pe o parte a cogni?iei. Cognitivism: mi?care contempo?ran? centrat? pe studiul cogni-?iilor ?i de aici amplu m
?ie: termen utilizat ?ntr-un sens larg pentru a desemna st?rile ce constituie via?a afectiv?, iar ?ntr-un sens mai restr?ns pentru a desemna st?rile afective tem?porare induse de anteceden
l rela?iilor
atie: mam?-copil. Se stabile?te
11,16,39,55-57,74,78, ?n urma fenomenului
93 ?i urm?toarele; capacitatea dede "amprent?" ?i locul
a se pune ?n ?n cursul unei?i"perioade
celuilalt sensibile".
de a-i percepe A fost
afectele mai ?nt?i
(empatie de eviden?iat? la p?s?ri (Heinroth,
afecte), reprezent?rile (empa?tie1910; Lorenz, sau
de g?ndire) 1935,
de1937),
a-i ?m
atie (postulat): postulatul em?patie este ipoteza ?mp?rt??it? de partenerii unei ac?iuni sociale cu privire la faptul c? fiecare este capabil de a tr?i acelea?i afecte ca ?i cel?lalt. Este de ase
 TEORII GENERALE

ne ?n func?iune un prim sistem (in sens ontogenetic) "Economico--Reprezentati v-Comunica?ional" (ERC), a c?rui caracteristic? este de a lega ?ntr-un ansamblu solidar imaginea concret?,
rije?te copilul. Permite comunicarea afectelor printr-o adap?tare corporal? reciproc? ?i un acord afectiv. Prin urmare, evolu?ia sa este legat? de evolu?ia rela?iilor ?i de calitatea schimburil
m-discurs. Este marcat de apari?ia func?iei simbolice ?i de dezvoltarea comunic?rii verbale. ?n mod normal, sistemul emo?ional este supus sistemului discursiv, dar fiecare dintre cele dou?
unddezvoltarea
faptul c? este legat dede
sistemului uncomunicare
univers rela?ional bipolar
care este ?n care
limbajul separarea
?i care subiect/obiect
se construie?te este incomplet?. Este vorba de un mod de reprezentare ?i comunicare primitiv, profund saturat de
ulterior.
haice cu obiectul matern prin constituirea unui obiect intern ?i a unei prime rela?ii de dragoste unificat?. La r?ndul ei, rezolvarea con?flictelor oedipienne permite renun?area la primul obie
?ionalizat.
entionalize -f?c?nd referire la exerci?iul precedent - cititorul va alege mimica pe care o va considera potrivit? cu scopul de a reprezenta tr?irea aleas?.
istem de comunicare care s-a deta?at ?n mod progresiv de expresia afectiv? imediat? pentru a vehicula ?n mod conven?ional informa?ii mai ?nt?i despre anumite st?ri de spirit diferite, ap

s?

ciale a familiei.
 ?4 167
PSIHOLOGIA EMO?IILOR ?I A SENTIMENTELOR TEORII GENERALE

orespund unor
comunic?rii: forme distincte
comunicare ?i elementare
cu sine, comunicare de cu preg?tire ?n vederea ac?iunii,
ceilal?i. Concep??iile iar emo?iile
precedente mixte sunt
insistau asupra un amestec
func?iei de modalit??i
"rela?ionale", de preg?tire;
?n sens general exemplu:
de rela?ie pruden?a
cu mediul, combina?ia
este ce
?n timp dintre de
aici este vorba un
zult? din ur? combinat? cu depresie, schimb? rela?ia f?r? a preg?ti o anumit? ac?iune.
are este informat
eg?titoare de starea ?i dispozi?iile celui dint?i. Dat fiind c? forma expresiilor este fixat? ereditar, patternurile expresive pot realiza un repertoriu propriu speciei ?i pot permite comu
a ac?iunii.
nu pot fi recunoscute doar dup? expresie (ex. : gelozia, ru?inea, nostalgia, m?nia, vinov??ia, dispre?ul... - observ?m c? aceast? ultim? categorie corespunde afectelor tonice, ?n timp ce em
re o au: protec?ie, dep??irea unui obstacol, diminuarea unui contact etc.).

oie incit? la p?r?sirea locului unde lipse?te ceva mai mult dec?t c?utarea unui loc precis sau potolirea nevoii respective, ?n timp ce inten?iile "adev?rate" se bazeaz? pe anticip?ri ale unor s
e serve?te la crearea sau la modificarea rela?iei subiectului cu mediul s?u. Din acest punct de vedere, comportamentul expresiv poate influen?a comunicarea, dar nu reprezint? scopul ace
orme de comunicare" (Frijda, 1982).
ii restrictive asupra comunic?rii. Dup? p?rerea lui, nu sunt "comu?nicative" dec?t produc?iile voluntare cu con?inut informativ.
u este ?ns? adev?rat?. Criteriile implicite ale lui Frijda sunt necesare pentru a defini un sistem de limbaj, dar nu ?t un sistem de comunicare.
 164 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A
SENTIMENTELOR
TEORII GENERALE iu?

872, cu principiile propuse de unul dintre speciali?tii contemporani ai emo?iilor, N. Frijda, un secol mai t?rziu (19K4).

ndivi?dului - desc?rcarea de tensiune, adaptarea la ac?iune - ?i pentru rela?iile interindividuale - expresia emo?iilor ?i informeaz? pe ceilal?i asupra st?rii, ?i prin urmate, asupra inten?iilor s
u neag? rela?iile fizice ?i cognitive ale subiectului ?i mediu?lui ?n care tr?ie?te. Poate utiliza locomo?ia, modific?rile corporale ?i adapt?rile senzoriale.
ale ale evolu?iei biologice.
a exercitat? ca noutate ?n domeniu ?i acum face parte din cuno?tin?ele considerate ca definitive. ?n schimb, insist? asupra aspectului func?ional adaptativ: emo?ia serve?te de mediator ?

de a modifica rela?iile subiectului ?i ale mediului in care tr?ie?te ac?ion?nd asupra comportamentului altor indivizi. Principiul activ?rii
portamental? sau de diminuare a acestei activ?ri (prin activare ?n?eleg?ndu-se orientarea ?i preg?tirea inten?ional? pentru ac?iune, efort sau r?spuns).

finite ca st?ri de preg?tire sau de activare a sistemelor comportamentale ?n mare parte ?nn?scute, dar influen?ate ?i de practic? ?i ?nv??are, ?ntr? ?n categoria st?rilor motiva?ionale.

n?a de ac?iune"
u; astfel (Arnold,
se poate explica1960;
faptulLeventhal, 1979),mai
c? sunt posibile "mod de preg?tire
multe a ac?iunii"
comportamente (Frijda,
pentru 1986) emo?ie.
o singur? ?i rezult?nd dinaspectul
La fel, activarea
?nstruc?turilor particulare
discu?ie poate ale aprecierii (Frijda,
explica recunoa?terea 1986,
emo?iilor 1987). (Frijda,
la ceilal?i Tendin?el

eg??tesc ac?iuni multiple ?n serviciul unei aceleia?i inten?ii ?i ?nglobeaz? at?t preg?tirile latente, c?t ?i flexibilitatea comportamental?.

? posibilele gre?eli de interpretare.

?i patternuri ?n cursul evolu?iei speciei; cu alte

 163
TEORII GENERALE
PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A
SENTIMENTELOR

emo?iilor ?i a diverselor senza?ii". Cele trei principii, devenite clasice, sunt urm?toarele:

r, ?i chiar
a?iune dac? Suflet
?i Pasiune, pe termen
?i Trup,lung. unelecel
determin?nd dintre ele au
mai adesea devenit
religii inutile,
?i morale au r?mas
represive. Aceste totu?i ?nculor
concep?ii stadiul
privire primar.
la emo?iile Este de exemplu
perturbatoare cazul
sau disruptive au mimicii pefundamental
fost repuse care o adop
?n

care amenin??, urechile sunt ridicate, gura larg deschis? cu buza superioar? contractat?; la un c?ine supus, urechile sunt pleo?tite, gura este inclus?
ologie ?i psihologie comparat?. Darwin declar? aici c? naturalistul poate ?i trebuie s? se ocupe de expresia comportamental? (cu excep?ia "senza?iei"7). "Expresia emo?iilor este comun? om
?i predeterminate ale siste?mului nervos ?i. par?ial, ?n virtutea obi?nuin?elor.
nului expresiv ce corespunde ?n acest caz predetermin?rii structurilor nervoase, idee conform? cu primul prin?cipiu, dar ?i ideea de scurgere a for?ei

ta astfel s? se ciocneasc? ?n mod direct de dificultatea epistemologic? a postulatului empatic, dar cu toate acestea, prin adaptarea unei metodologii etocomparative, justifica existen?a te
 160
PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A SENTIMENTELOR
TEORII GENERALE

c?ii corporale vegetative, de ce nu ar func?iona ?i varianta invers? ?

fapt cert: este modul ?n care reac?ioneaz? spectatorii la un film sau o pies? de teatru, dramatic? sau comic?.,. Reprezent?rile fic?ionale genereaz? pl?nsele ?i r?sete autentice.
mimic?, posturi, exerci?ii musculare ?i respiratorii5 induce de ase?menea afecte ?i reprezent?ri. Putem considera ca valabile recipro-cit??ile urm?toare:

Reprezent?ri < Afecte

iv) ?i aspectul evaluativ (conolativ).

Activit??i corporale
uzelor (interpretarea situa??iei) sau dc consecin?ele ac?iunii. Ca urmare. Lazarus face deosebire ?ntre evaluarea primar? a aspectului pozitiv sau neg
ac?iilor Fiziologice r?m?n in aceast? viziune cu totul secundare sau, in orice caz. nedeterminante, ba chiar, conform lui Weiner (1982, 1986), de-a dre

?ti drept tratament pentru anxietate ?i depresie.

pe care a ales-o drept exemplu atunci c?nd ??i elaboreaz? un model. Dar un exemplu poate fi generalizat? Am demonstrat eterogenitatea evantaiului
le empaticc.
ia "cog-ni?ie/emo?ie". Dezbaterea ?n cauz? s-a desf??urat. ?n anii '80, uneori lu?nd numele cercet?torilor "Zajone/Lazarus".
se poate reduce la cogni?ie ?i care are o natur? diferit? de aceasta. Emo?ia ?i cogni?ia fac parte din dou? sisteme, care, de?i sunt ?n interac?iune, sunt independente.

reac??iile cognitive, care prezint? st?ri latente mai lungi. C?ile

5- Cf. P. Ekman ?.a., 1983; S. Bloch, 1989

' pSrC^^ e
n)0 pi,orbazata
"ur, t y?^ caebi ? ? ??ia, - (cu a.te cuvinte a
mrf,t.( *???%?? . Concepu." respt-;uv? areui?nf?rt
" datC faloIog,ce ? ?^ W"d**to ?n se, l . ^ . moZ^
 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A TEORII GENERALE 159
SENT IMENTELOR

la nivelul comportamentului ?i al reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, senza?ie de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?cat?, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, tr

Teoriile cognitiviste

evoie s? fie modificate ac?iunile in curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre?g?tirea ac?iunii ?n baz?/tratamentelor precedente, Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziolog
este unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici
,ficodat ?i transpus
o stare ?ntr-o form?
de con?tientizare de "forme
a unor reprezentare intern?
de stare" (de "cogni?ie").
ale unei ?n a douadeetap?
serii de subsisteme: este aplicat
asisten??, uninformare,
ac?iune, plan de preg?tire
reglare ?n vederea ac?iunii.
?i monitorizare. Iarmoment
La un ?n a treia etap?
dat, este
toate efectuat?
fa?etele o evaluare
prezentate de

Preg?tirea ac?iunii

ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care ?nc? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate.
Perccoere
Eveniment inductor Reprezentare cognitiv?
Receptare)?
"sau/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul Interpretare
de tipul "unaCodare
n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r,
> Ac?iune

Evaluare

Lazarus, 1982, 1984...).

?nt?i receptat ?i codat de c?tre un "analizator". Un "comparator" ?i apreciaz? gradul de interes ?i emite unul dintre urm?toarele patru semnale de per?tinen?? : pl?cere, durere, mirare, do

4. Cf. Scherer, Summerfidd, WaJlbott<?!.), 1986 ?i Wallbott& Scherer, 1986.

 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A TEORII GENERALE 159
SENT IMENTELOR

la nivelul comportamentului ?i al reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, senza?ie de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?cat?, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, tr

Teoriile cognitiviste

evoie s? fie modificate ac?iunile in curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre?g?tirea ac?iunii ?n baz?/tratamentelor precedente, Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziolog
este unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici
,ficodat ?i transpus
o stare ?ntr-o form?
de con?tientizare de "forme
a unor reprezentare intern?
de stare" (de "cogni?ie").
ale unei ?n a douadeetap?
serii de subsisteme: este aplicat
asisten??, uninformare,
ac?iune, plan de preg?tire
reglare ?n vederea ac?iunii.
?i monitorizare. Iarmoment
La un ?n a treia etap?
dat, este
toate efectuat?
fa?etele o evaluare
prezentate de

Preg?tirea ac?iunii

ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care ?nc? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate.
Perccoere
Eveniment inductor Reprezentare cognitiv?
Receptare)?
"sau/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul Interpretare
de tipul "unaCodare
n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r,
> Ac?iune

Evaluare

Lazarus, 1982, 1984...).

?nt?i receptat ?i codat de c?tre un "analizator". Un "comparator" ?i apreciaz? gradul de interes ?i emite unul dintre urm?toarele patru semnale de per?tinen?? : pl?cere, durere, mirare, do

4. Cf. Scherer, Summerfidd, WaJlbott<?!.), 1986 ?i Wallbott& Scherer, 1986.

 TEORII GENERALE 157

Capitolul 6 Teorii generale

mecaniciste sau teorii procesuale

orii sunt numeroase ?i s-au organizat ?n principal ?n jurul a dou? tipuri de probleme:
-prima este cea a originii centrale sau periferice, ?n jurul c?reia se grupeaz? dezbaterea James-Lange contra Cannon,
-cea de-a doua prive?te rela?ia emo?ie-cogni?ie: emo?ia este un element al cogni?iei sau constituie o entitate autonom? ?

erea James-Lange contra Cannon

?n primul r?nd la o problem? de cauzalitate formulat? ?n termeni secven?iali: pentru James ?i Lange rolul esen?ial ?i primar este atribuit reac?iilor corporale ?i comportamentale, ?n timp c
? opozi?ie schematizat? la extrem provoac? c?teva pro?bleme2. Mai ?nt?i cea a specificit??ii reac?iilor. ?n cazul ?n care preced, reac?iile corporale pot avea dou? func?ii:
-alerteaz? subiectul, care evalueaz? situa?ia, iar evaluarea este urmat? de diverse reac?ii specifice;
i fi trasat ceea ce consider ca fiind cadrul de baz? al problemei, s? abordez, ?i asta doar atunci, teoriile. Spun teoriile fiindc?, v? da?i seama, ?n fa?a acestor abord?ri ?i obiecte multiple, es
-alerteaz? subiectul, dar sunt foarte u?or diferen?iate, iar eva?luarea situa?iei este mult influen?at? de perceperea st?rii interne specifice care o preced?.
ele cazuri trebuie s? admitem existen?a unor patternuri specifice ale modific?rilor fiziologice ?n func?ie de emo?ii.
im punct merit? discutat. Am amintit deja observa?iile recente f?cute de Ekman ?i Bloch ?n acest sens. ?ns? literatura care tniua/.? subiectul ?n discu?ie dezv?luie o situa?ie confuz?3, f?r? ?n

Z~CfJ.p7e^ (ed7), mlogie humaine, aide-memoire mithodoi

PUL, Lyon, 1993.
 160 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR Şl A
SENTIMENTELOR TEORII GENERALE

orale vegetative, de ce nu ar func?iona ?i varianta invers??

: este modul in care reac?ioneaz? spectatorii la un film sau o pies? de teatru, dramatic? sau comic?... Reprezent?rile fic?kmalc genereaz? plan?ete ?i r?se
osturi, exerci?ii musculare ?i respiratorii5 induce de ase?menea afecte ?i reprezent?ri. Putem considera ca valabile recipro-cit?ulc urm?toare:

tiv) ?i aspectul evaluativ (conotaiiv)

Activit??i corporale
a cauzelor (interpretarea situa??iei) sau de consecin?ele ac?iunii. Ca urmare. Lazarus face deosebire ?ntre evaluarea primar? a aspectului pozitiv sau
ac?iilor fiziologice r?m?n ?n aceast? viziune cu totul secundare sau, in orice caz. nedeterminante, ba chiar, conform lui Weiner (1982, 1986). de-a drep

e pe care a ales-o drept exemplu atunci c?nd ??i elaboreaz? un model. Dar un exemplu poate fi generalizat? Am demonstrat eterogenitatea evantaiulu
ratament pentru anxietate ?i depresie.
ce.
?ie/emotie" Dezbaterea in cauz? s-a desf??urat in anii '80, uneori lu?nd numele cercet?torilor "Zajonc/Lazarus".
educe la cogni(ie ?i care arc o natur? diferit? de aceasta. Emo?ia ?i cogni(ia fac parte din dou? sisteme, care. de?i sunt in interac?iune, sunt independe

cognitive, care prezint? st?ri latente mai lungi. C?ile

l ? f V Ekn "nsa.. J983; S. Bloch I9

 158
PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A SENTIMENTELOR
TEORII GENERALE 159

reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, sen/ai? de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?ea??, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, triste?ea, ru?inea, excita?ia erotic?
v primar.

Teoriile cognitiviste

voie s? fie modificate ac?iunile In curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre-ptirea ac?iunii ?n baza tratamentelor precedente. Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziologic
ste unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici
codat ?i transpus ?ntr-o form? de reprezentare intern? (de "cognijie"). ?n a doua etap? este aplicat un plan de preg?tire ?n vederea ac?iunii. Iar ?n a treia etap? este efectuat? o evalua
fi o stare de con?tientizare a unor "forme de stare" ale unei serii de subsisteme: de asisten??, ac?iune, informare, reglare ?i monitorizare. La un moment dat, toate fa?etele prezentate de
schema urm?toare:

Eveniment inductor Preg?tirea actjunii

ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care
Reprezentare ?nc?
cognitiv? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate.
*? Aetiunel
Codare
au/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul de tipul "una n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r.
 TEORII GENERALE

iste sau teorii procesuale

meroase ?i s-au organizat ?n principal ?n jurul a
me: j
a originii centrale sau periferice, ?n jurul c?reia se grupeaz? dezbaterea James-Lange contra Cannon, cea de-a doua prive?te rela?ia emo?ie-cogni?ie: emo?ia este un element al cogni?iei s

es-Lange contra Cannon

Capitolul 6 Teorii generale
?nd la o problem? de cauzalitate formulat? ?n termeni secven?iali: pentru James ?i Lange rolul esen?ial ?i primar este atribuit reac?iilor corporale ?i comportamentale, ?n timp ce pentru
chematizat?
olele la extrem
precedente provoac?
au oferit c?tevaapro?
?prezentare blemepragma
aspectelor
2. Mai ?nt?i cea a specificit??ii reac?iilor. In cazul ?n care preced, reac?iile corporale pot avea dou? func?ii:
ale emo?iilor cotidiene. Acest ultim capitol este teoretic.
asai ceea re?consider
az? subiectul, ca fiind
care evalueaz? cadrai de
situa?ia, iar baz? al problemei,
evaluarea s? abordez,
este urmat? ?i asia
de diverse doar
reac?ii atunci, teoriile. Spun teoriile fiindc?, v? da?i seama, ?n fa?a acestor abord?ri ?i obiecte multiple, este
specifice;

az? subiectul, dar sunt foarte u?or diferen?iate, iar eva?luarea situa?iei este mult influen?at? de perceperea st?rii interne specifice care o preced?.
trebuie s? admitem existen?a unor patternuri specifice ale modific?rilor fiziologice ?n func?ie de emo?ii.
merit? discutat. Am amintit deja observa?iile recente f?cute de Ekman ?i Bloch ?n acest sens. ?ns? literatura care trateaz? subiectul ?n discu?ie dezv?luie o situa?ie confuz?3, f?r? ?ndoial?

o~ expunere conving?toare asupra problemei ta discu?ie la

XX?IS?; Ax, 1953; ?tem, 1955; Schwartz, ^taberg

L HJL
R 'S ml m0l08ie hmmim - *
aidim moi " 3. %
?i Singer, 1981 etc.