Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tehnologia Hoteliera Si de Restaurant

Tehnologia Hoteliera Si de Restaurant

Ratings: (0)|Views: 256|Likes:
Published by Mihaela Rusu

More info:

Published by: Mihaela Rusu on Jul 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2014

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA EUROPEAN DRGAN DIN LUGOJ
Ă Ă
FACULTATEA DE ŞTIINE ECONOMICE
Ţ
DISCIPLINA: COMER, TURISM ŞI SERVICII
Ţ
TEHNOLOGIA HOTELIERĂ ŞI DE
RESTAURANT
-CURS- ANUL III.
Lect. Univ. Drd. Aurel MIHU
Ţ
1
 
TEHNOLOGIA HOTELIERĂŞI DE RESTAURANTCap.1. ORGANIZAREA ŞI STRUCTURA RESTAURANTELOR 
Serviciile de cazare şi alimentaţie
au un rol distinct, esenţial şi primordial înansamblul prestaţiei turistice, fiind prin natura şi conţinutul lor, serviciile de bazăale consumului turiştilor la locul de petrecere a vacanţei. În teoria turismului, pentru a desemna in mod unitar aceste două categorii de servicii, se foloseştetermenul de
ospitalitate.
-
reprezintă un ansamblu de activităţi comerciale careasigură cazarea şi/sau servicii de alimentaţie persoanelor aflate departe de casă.
Ţinând cont de amploarea acestor activităţi, de volumul investiţiilor atrase, dedimensiunea forţei de muncă implicate, în mod uzual folosim conceptual de
industria ospitalităţii.
Teoria turismului consideră că industria ospitalităţii cuprindedeopotrivă activităţi orientate către obţinerea de profit (cele ale hotelurilor comerciale, restaurantelor, etc.) şi afaceri non-profit (cazarea şi alimentaţia înspitale, universităţi şi alte instituţii, catering industrial pentru birouri şi fabrici,etc).
 Scurt istoric al activităţii de cazare şi alimentaţie
Primele locuri de popas amenajate pentru acest scop se pare că au apărut în preajma marilor târguri, unde îşi desfăceau negustorii mărfurile, aşezămintele încare aceştia se puteau odihni, mânca şi spala, dar mai ales îşi adăposteau mărfurile pe timp de noapte, respectivele lăcaşuri fiind, de obicei, înconjurate de ziduri şi prevăzute cu porţi, cele mai multe dispunând atât de magazii pentru depozitareamărfurilor, cât şi de grajduri pentru animale de povară. Aceste aşezăminte aucontinuat să se dezvolte, cunoscând o creştere deosebită o dată cu înmulţireaexpediţiilor militare şi al explorărilor geografice, cunoscut fiind că în Evul Mediunu numai hanurile îi primeau pe călători, ci şi mănăstirile îî ospătau cugenerozitate. De altfel, denumirea de
hotel 
apare în Franţa medievală şi dacă laînceput desemna locuinţa de la oraş a nobililor, o dată cu creşterea fluxului decălători, semnificaţia acesteia s-a modificat începând cu încetul, hotelul devenindunitate de cazare pentru cei ce poposeau o vreme în acele târguri.Solicitările pentru cazare au crescut tot mai mult o dată cu dezvoltareacomerţului, pe teritoriul actual al ţării noastre primele forme organizate de acestfiind chervăsăriile, care apar în a doua jumătate a secolului XV-lea atât înMoldova, cât şi în Ţara Românească. Începând cu secolul al XVI-lea, datorităinfluenţei turceşti, chervăsăria îşi schimbă denumirea în han, cuvânt de origine persană, care înseamnă casă special amenajată, unde călătorul găseşte găzduire şimâncare contra cost. Creşterea afluxului de călători străini, dar mai ales anumărului mare de caravane cu mărfuri, ce veneau de la Viena şi Leipzig, mergândspre Orientul Apropiat, cu popas în Bucureşti, au făcut ca hanurile din acest oraş să
2
 
se dezvolte cu repeziciune, în secolul al XIX-lea fiind cunoscute, nici mai mult,nici mai puţin, de 43 de astfel de aşezăminte, dintre care unele s-au transformat,ceva mai târziu, în hoteluri, astfel în anul 1822, în Bucureşti existau 7 hanuri derangul 1 şi cca. 30 de hanuri mici şi mijlocii de rangul 2 şi 3, cel mai importantfiind „Hanul lui Manuc” construit în 1808. Apar şi primele hoteluri, astfel în anul1820, fostul han Gabroveni se transformă în hotel, în 1827 se construieşte înBucureşti hotelul Europa, în 1870 în Sibiu, începe să se construiască hotelulÎmpăratul Romanilor, în 1858 tot în Bucureşti, se deschidea hotelul Froschi, iar în1886 Hanul lui Manuc se transformă în hotel Daria. În 1880, la Sibiu, ia fiinţă„Asociaţia Turistică din Carpaţi”, iar în 1881 se construieşte prima cabanăromânească pe Negoiu. O dată cu aceste acţiuni de dezvoltare a turismului, sedeschid în Bucureşti noi hoteluri, cum sunt „Hotel Capşa”, Patria, France şi Orient,iar în 1911 se inaugurează în Sinaia, „ Palace Hotel”, cel mai modern hotel dinŢară, tot în Bucureşti în 1912 se dă în folosinţă „Hotel Atene Palace”, iar în 1913în Constanţa „Palace Hotel”. După 1919 iau fiinţă două societăţi de turism, care seunesc în 1925 şi formează „Turing Club României”, la care aderă asociaţiaturistică din Cluj. Între anii 1937-1940 a luat fiinţă „Organizaţia Naţională deTurism”, al cărui scop era să dezvolte toate formele de cazare din România,ajungându-se astfel, ca în 1944 să existe un număr de 35.000 locuri de cazare înîntreaga ţară. În 1990 existau peste 300.000 locuri de cazare, din care peste 50% pelitoral. În 1967 „Direcţia Generală de Hoteluri şi Restaurante” se transformă în„Oficiul Naţional de Turism”, iar în 1971 se înfiinţează Ministerul Turismului, cufilialele judeţene de turism, în Bucureşti activitatea fiind coordonată de „Oficiul Naţional de Turism” Bucureşti, în Braşov de „Oficiul Naţional de Turism Carpaţi”,iar pe litoral de „Centrala de Turism ONT Litoral”. Cazarea este considerată o parte integrantă a infrastructurii turistice, în lipsa căreia turiştii nu vor vizitalocalitatea respectivă.
Ca serviciu,
cazarea
 satisface una din nevoile esenţiale alecălătorului şi anume nevoia de adăpost.
Sectorul ospitalităţii are o poziţiedominantă în cadrul industriei turismului. Pe lângă încasările generate în moddirect, acest sector asigură pe plan mondial, milioane de locuri de muncă.
 
Printre grijile şi preocupările cotidiene ale omului se numără şi procurarea şi pregătirea unor produse pentru a se asigura alimentarea organismului. Problema produselor, a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate,servite şi în ultimă instanţă consumate, au constituit din cele mai vechi timpuri unapanaj al societăţii respective. Strămoşii noştri s-au ocupat cu creşterea animalelor şi păsărilor şi de aceea la baza hranei acestora au stat produsele ce le ofereauacestea, ca exemplu
carnea.
Sarmalele,
după cum se cunoaşte, au obârşie asiatică,dar sub formă de orez fiert cu mirodenii înfăşurate în diferite frunze comestibile,având un gust dulceag şi denumite
marmah
. Bucătăria românească a preluat acest produs şi a introdus carnea tocată, iar compoziţia nou creată a fost înfăşurată înfrunze de varză conservată în saramură, dându-se denumirea de
 sarmale
. Acest produs nu lipseşte astăzi din nici o bucătărie românească şi a fost preluat de multe bucătării ale altor popoare. Conform tradiţiei, servirea mâncărurilor se făcea de
3

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Mihaela Rusu liked this
MarkoSaiian liked this
Violeta Soimu liked this
Gabriela Chiriac liked this
Estera Oprea liked this
Dan liked this
George Popescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->