Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
P134-2003 Proiectare Planseelor Tabla Cutata-beton

P134-2003 Proiectare Planseelor Tabla Cutata-beton

Ratings: (0)|Views: 566|Likes:
Published by DianaRitan

More info:

Published by: DianaRitan on Jul 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/09/2013

pdf

text

original

 
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA PLANŞEELOR COMPUSE DINTABLĂ CUTATĂ –
BETON
Indicativ P 134-2003
 Înlocuieşte NE 020
-19931. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domenii de aplicare
 
1.1.1.
 
Prezentele instrucţiuni se referă la calculul, alcătuirea şi încercarea plăcilor compuse tablă cutată
-
beton rezemate pe grinzi dispuse perpendicular sau oblic faţă de direcţia nervurilor tablei.
 
1.1.2.
 
O placă compusă se obţine prin turnarea betonului pe şantier într 
-un cofraj permanent, realizat din
tablă cutată de oţel. Dacă tabla cutată este prevăzută cu mijloace de conlucrare specifice, capabile să împiedice sau să limiteze lunecările între cele două elemente, eforturile longitudinale pot fi transmise
 între
tabla cutată şi beton, astfel încât, după întărirea betonului, se obţine o placă compusă lucrând în sensul
nervurilor tablei.
 
Tabla cutată îndeplineşte un dublu rol;
 
-
de cofraj în timpul execuţiei, fiind capabilă să preia greutatea proprie, a betonului proaspăt, a armăturilor precum şi încărcările tehnologice în faza de turnare;
 
-
de armătură de rezistenţă în zona întinsă, după întărirea betonului.
 
Placa compusă este parte componentă a unui planşeu, în care grinzile, dispuse după una sau douădirecţii, sunt grinzi metalice cu sau fără structură compusă, sau mai rar, grinzi sau centuri din beton
armat.
 
1.1.3.
 
Instrucţiunile se referă la asigurarea comportării corespunzătoare în exploatare, precum şi acondiţiilor de rezistenţă definite prin stările limită specifice (pct. 1.4).
 
Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se referă la asigurarea rezistenţei Ia foc, la izolarea termică saufonică a plăcii compuse. Pentru siguranţa Ia foc se au în vedere prevederile normativelor P 118
-1999; PC017-
1999 şi MP 00
8-2000.
 
1.1.4.
 
 Aplicarea acestor instrucţiuni se face respectând normele de calcul şi alcătuire pentru elemente din
beton armat (STAS 10107/0- 90; NH 012-
99) şi din oţel (STAS 10108/0
-78; ST009).
 
1.1.5.
 
 Acţiunile şi grupările acestora luate în considerare la proiectarea plăcilor compuse tablă cutată
-beton se stabilesc conform STAS 10101.
 
1.1.6.
 
Prevederile instrucţiunilor se aplică Ia construcţii civile şi industriale la care încărcările suntpreponderent statice, uniform distribuite şi aplicate Ia partea superioară a plăcii compuse.
 
 
Sunt admise şi solicitări dinamice, ciclice sau oscilante care, însă, nu afectează conlucrarea tablă cutată
-
beton. In aceste situaţii de încărcare, se va acorda o atenţie deosebită alcătuirii constructive a plăcilor 
compuse din
punctul de vedere al conlucrări.
 
 În cazul în care plăcile compuse oţel
-
beton sunt solicitate în planul lor (acţiunea seismică sau a vântului),este necesară verificarea planşeului ca şaibă orizontală, conform normelor specifice.
 
1.1.7.
Plăcile compuse tablă cutată beton se pot realiza ca elemente simplu rezemate sau continue.Modul de armare, de realizare a continuităţii în dreptul reazemelor intermediare la elementele continue,fixarea plăcilor pe grinzile de reazem şi recomandările privind alcătuirea acestor tipuri de plăci sunt
detaliate în capitolul 4.
 
 În cazul folosirii unor table ale căror caracteristici geometrice nu satisfac condiţia de verificare a săgeţii înfaza de execuţie, se poate adopta soluţia de sprijinire provizorie a tablei din oţel.
 
1.1.8.
 
Caracteristicile tablelor profilate din oţel
- dimensiunile geometrice ale profitului transversal, aria
efectivă a secţiunii transversale pentru lăţimea de livrare, momentul de inerţie al secţiunii, rezistentacaracteristică a oţetului din care este execută din tabla, acoperirea cu zinc, încărcarea capabilă sau altecaracteristici necesare proiectării
-
rezultă din documentaţia de firmă a producătorilor.
 
1.1.9.
 
 Aplicarea soluţiilor de realizare a plăcilor compuse tablă cutată
-
beton pentru care nu există
 
documentaţia necesară, descrisă la punctul 1.1.8, impune experimentarea soluţiilor, conform prevederilor din capitolul 5, în vederea stabilirii modului de rupere al elementelor şi a urmăririi conlucrării dintre tablacutată şi beton.
 
Rezultatele obţinute pe baza experimentărilor efectuate pe plăci compuse sunt valabile numai pentru tipulrespectiv de placă compusă; se pot face extrapolări pentru alte caracteristici ale plăcii compuse în limiteleprecizate în capitolul 5 şi Anexa A.
 
1.2. Conlucrarea tablă cutată
- beton
(1) Conlucrarea dintre tabla cutată şi beton reprezintă capacitatea tablei cutate de a împiedica sau de alimita lunecările longitudinale între suprafaţa de contact a celor două componente.
 
Conlucrarea poate fi asigurată prin:
 
- mijloace de c
onlucrare mecanică (pct. 1.2.1);
 
-
frecarea în cazul tablelor cu profile omega sau coadă de rândunică (pct. 1.2.2);
 
-
ancoraje de capăt (pct. 1.2.3).
 
(2) Nu se recomandă utilizarea plăcilor compuse la care conlucrarea tablă cutată
-
beton este asigurată
nu
mai prin aderenţă.
 
1.2.1. Mijloacele de conlucrare mecanică
 
(1) mijloacele de conlucrare mecanică se obţin prin presarea la rece. odată cu profilarea tablelor, a unor amprente sferice, ovale sau dreptunghiulare, plasate fie pe pereţii înclinaţi ai nervuril
or tablei cu profiletrapezoidale deschise(fig. 1.1.a
), fie, eventual, la nivelul tălpii superioare a tablelor cu nervuri în formă decoadă de rândunică.
 
 
(2) În cazul în care nu se dispune de table amp
rentate din fabricaţie, iar cantitatea necesară de tablăcutată este redusă, se admite amprentarea manuală a tablelor (cu condiţia specificării tehnologiei într 
-un
caiet de sarcini elaborat sau avizat de proiectant), în măsura în care soluţia este acceptabilă din punct de
vedere tehnico - economic. Detalii privind dispunerea amprentelor sferice sunt date la punctul 4.6.
 
(3) O altă soluţie de realizare a conlucrării mecanice în cazul tablelor neamprentate este sudarea petablă, în lungul nervurilor, a unor conectori (de exemplu, sub formă de cupoane de oţel beton îndoite ca în
 
).
 
(4) Se recomandă folosirea mijloacelor de conlucrare mecanică concomitent cu ancorajele de capăt de la
punctul 1.2.3 (1).
 
1.2.2. Frecarea tablă cutată
- beton
 
frecarea dintre tabla de oţel şi placa din beton este eficientă în cazul profilelor cu nervuri în coadă derândunică sau omega(
), formă ce favorizează împănarea betonului în cutele tablei, activând întimpul exploatării forţe capabile să se opună lunecărilor.
 
 Aprecierea comportării Ia lunecare în cazul acestor profiIe se face prin metodele de calcu
l bazate pe
experimentări (metoda
m-k 
şi metoda interacţiunii parţiale, pct. 3.5.2 şi Anexa A),
 
1.2.3. Ancorajele de capăt
 
Prin fixarea tablei cutate pe reazeme se asigură menţinerea poziţiei în timpul execuţiei şi împiedicarealunecărilor sub efectul
 încovoierii.
 
ancorările de capăt(
 
)se pot realiza cu mijloace speciale (dornuri cu cap, profile metalice), sau prin
turtirea locală a profilelor tablei cutate cu nervuri în formă de coadă de rândunică sau omega.
 
(1)
dornurile cu cap 
)pot fi sudate prin străpungerea tablei cutate sau dispuse în goluri
practicate în jgheaburile tablei. În acest ultim caz, dornurile pot fi sudate în
atelier pe grinda din oţel. Dacăse utilizează procedeul de sudare prin străpungerea tablei pe şantier, este interzisă suprapunereatablelor, sudura străbătând o singura tablă.
 
(2)
Profilele metalice 
 
se sudează pe faţa superioară a tablei, transversal pe direcţia nervurilor acesteia, înaxele reazemelor de capăt; varianta se aplică în cazul prinderii tablei de grindă prin electronituire.
 
 Ancorajele de capăt specificate la punctele (1) şi (2) se pot utiliza numai concomitent cu mijloacele deconlucrare menţi
onate la punctul 1.2.1.
 
(3)
ancorarea de capăt prin turtirea tablei 
)se utilizează numai în cazul tablelor din oţel cu profil în coadă de rândunică sau omega.
 
1.3. Proprietăţile materialelor 
 
1.3.1. Betonul
 
(1) Rezistenţele caracteristice şi de calcul ale betonului, f 
ck
, şi f 
cd
 
, precum şi alte caracteristici de calculale betonului realizat cu agregate obişnuite grele sau uşoare se stabilesc în conformitate cu STAS
10107/0-90, respectiv NE 012-99.
 

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Lica Emil liked this
aaaaabulfffffff liked this
nickmihalache liked this
Mois Nelica liked this
nelucom2238 liked this
kamus2808 liked this
Silviu Voicu liked this
aurelvaduva liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->