Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Roșia Montană, o opinie

Roșia Montană, o opinie

Ratings: (0)|Views: 349|Likes:
Published by Petre Irimus
O opinie despre situatia de la Rosia Montana
O opinie despre situatia de la Rosia Montana

More info:

Published by: Petre Irimus on Jul 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2012

pdf

text

original

 
Roia Montană, între mirajul aurului i puterea dezinformării
ș ș
Mărturisesc că, până acum două săptămâni, nu m-a interesat în mod special subiectul Roia Montană, mai ales că eram
ș
  prizonierul clieelor mediatice de gen ”dăm aurul ării pe gratis” sau ”vin canadienii, ne distrug munii i motenirea
ș ș ș
ț ț
 istorică i ne lasă un dezastru ecologic pe cap”. Încă una dintre afacerile găunoase prin care sublima noastră clasă politică a
ș
 spoliat ara în ultimii 20 de ani, mi-am spus, uimit fiind, totui, de coalizarea, de o amploare fără precedent, a unor fore
ț ș ț
 ”civile”, care au reuit să blocheze, ani buni, proiectul de exploatare a minereurile aurifere din inima Apusenilor.
ș
La trezirea din amorire a spiritului meu civic faă de proiectul în cauză au contribuit doi factori, primul fiind total
ț ț
 neinspirata, în termenii insistenei transformată în agresivitate pentru public, campanie de promovare condusă pe toate
ț
 canalele media sub sloganurile ”Oamenii de la Roia Montană nu vor decât să muncească” sau ”Scrisoare către România”.
ș
 Cu toată nepotrivirea strategică a campaniei de promovare în pur stil american cu opinia publică românească, target-ulintermediar (cel final fiind autorităile), am îneles motivaia demersului: oamenii (de la compania care vrea să scoată aur)
ț ț ț
 au investit milioane până acum, aa că nu mai au cale de întoarcere.
ș
Al doilea motiv a fost intervenia neobinuită pentru un ef de stat a preedintelui Băsescu (dar ce obinuit la preedinte?)
ț ș ș ș ș ș
 care a susinut public că ”proiectul Roia Montană trebuie făcut, dar cu renegocierea partajării beneficiilor”i că ”problema
ț ș ș
 este că Guvernul să aibă curaj să spună, în primul rând românilor, ca acest proiect trebuie început i dus la bun sfârit”.
ș ș
 Hopa, e groasă acolo dai Băsescu se bagă i, mi-am zis din nou i am acceptat invitaia unui ONG (apropiat de
ș ș ș
ț ț
 compania care vrea să exploateze zăcământul) de a face o documentare în zonă, împreună cu ali ziariti din Timi i din
ț ș ș ș
 Arad. Ne vreau să vă plictisesc cu amănuntele călătoriei, dei ar iei un reportaj drăgu, voi trece direct la concluziile trase
ș ș
ț
  personal, după ce am ascultat atât argumentele (profesional prezentate, firete) companiei Roia Montană Gold Corporation
ș ș
 (RMGC), pe cele ale Fundaiei Culturale Roia Montană, unul dintre cei mai eficieni opozani ai proiectului i
ț ș ț ț ș
 susinători ai conservării zonei i pe cele ale unor localnici, dar mai ales după ce am văzut cam despre ce este vorba în
ț ș
 zonă.Roia Montană, patru milenii de istorie legată de minerit
ș
Roşia Montana este o localitate rurală poziţionata geografic în vestul României, în Munţii Apuseni, În judeţul Alba.Comună incorporează 16 sate, dintre care, cele mai mari sunt: Roşia Montana, Cărpiniş, Vârtop şi Corna. Localitateminieră, Roşia Montana face parte din aşa-numitul "Patrulater al aurului", o porţiune cu rezerve considerabile în Româniadin punct de vedere al resurselor de argint, aur, aramă, plumb şi zinc.Primele informaii despre exploatări miniere în regiune datează, se pare, din seculul 20 Î.Ch., zona fiind menionată
ț ț
 înaintea perioadei romane de către amintită de către Herodot, Pliniu, Titus Liviu. Fără îndoială, Roia Montană este una
ș
 dintre cele mai vechi exploatări de metale preioase din Europa. Prima menionare certă datează din perioada romană,
ț ț
 când era cunoscută sub numele de Alburnus Maior A fost înfiinată de către romani în timpul domniei lui Traian ca ora
ț ș
 minier cu coloniti din Iliria, iar primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din
ș
 februarie 131. Din perioada medievală a colomizării regiunii cu sai datează menionarea toponimului Valea Roşiei
ș
ț
 (Rubeo flumine) din care au derivat denumirile ulterioare Roitseifen şi Rotbach în germană sau Verespatak în maghaiarăFundamental, întreaga existenă a zonei i a localnicilor este legată de minerit.
ț ș
După exploatarea intensivă a zăcămintelor de aur i argint de către romani, vreme de 170 de ani, a urmat o perioadă tulbure,
ș
 în care mineritul nu s-a oprit, însă s-a făcut la o scară mult mai redusă, pe toată perioada medievală.Reluarea exploatării intensive a minereului în patrulaterul s-a realizat în perioada imperiului austriac i nu s-a oprit până
ș
 acum cinci ani. După austrieci i un unguri a urmat exploatarea românească în regim mixt de stat i privat, locuitorii din
ș ș
 zonă având privilegiului exploatării minereului nobil. Parte din procedura de armonizare şi unificare a reglementărilor din provincii datorate Marii Uniri din 1918, Legea minelor din 1924 menţionează faptul ca munţii din Roşia Montana suntîmpărţiţi în părţi de mină (cuxe) care reveneau localnicilor. Deţinerea acestora în baza unor documente numite titluri decuxa conferea localnicilor acţiuni şi dreptul de a le transmite prin moştenire sau vânzare.Ultima perioadă de revigorare economică şi socială se înregistrează în cei 10 ani anterior momentului naţionalizării din1948, când sectorul particular de exploatare a zăcămintelor aurifere este suprimat.În primii ani ai puterii socialiste, între 1952-1960, printr-un SOVROM, o firmă mixtă Sovieto - Română, în afară de aur i
ș
 de argint, 17.288 tone de uraniu au părăsit România spre URSS. o rezervă energetică uriaă...
ș
Proiectul RMGCO companie româno - canadiană, Roia Montană Gold Corporation (RMGC), a obinut licena de concesiune pentru
ș
ț ț
 exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur i argint din perimetrul Roia Montană, licenă obinută
ș ș
ț ț
 asociere (transfer) cu Minvest SĂ Deva. Licena este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006.
ț
 Altfel autorizaia de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat în decembrie 2004, dar exploatarea de mici dimensiuni a
ț
 continuat până în 2006, în condiiile în care licena nr.47/1999 nu a fost anulată.
ț ț
RMGC este o companie înfiinată în anul 1997, în judeul Alba, în care acionari sunt Gabriel Resources, firmă canadiană
ț ț ț
 i acionar majoritar – cu 80,46% din totalul aciunilor, compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31% i ali
ș ș
ț ț ț
 acionari minoritari – cu 0,23%. Proiectul minier de la Roia Montană este prevăzut a se desfăura pe parcursul a 17 ani,
ț ș ș
  pe o suprafaă de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur i 1600 tone de argint.
ț ș
 Compania nu a primit încă toate autorizaiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la
ț
 Ministerul Mediului.
 
Argumente pro i contra
ș
Proiectul Roia Montană este combătut de o parte a membrilor Academiei Române prin Declaraia Academiei Române în
ș
ț
 legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roia Montană i Academia de Studii Economice Bucureti în urma uno
ș ș ș
 analize tiinifice date publicităii. Potrivit Fundaiei Culturale Roia Montană, exploatarea va fi una deschisă, iar metoda
ș ș
ț ț ț
 de separare a minereului preţios de steril este cea prin leşiere cu cianuri. Pentru a putea obţine un avantaj economicconsiderabil, raportat la valoarea investiţiei, 4 munţi din imediata vecinătate a Roşiei Montane urmează a fi supuşi procedeului de dinamitare, în timp ce Valea Cornei va fi transformată într-un iaz de depozitare a cianurii cu o suprafaţă de6 km, cu un dig înalt de 180 m. Impactul va fi resimţit în mod imediat şi nemijlocit de comunitate şi mediu, cu efectetransfrontaliere vizibile.Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de laBaia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei i a Dunării,
ș
 moartea a 1200 tone de pete i contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni.
ș ș
Pe plan cultural, există temerea distrugerii iremediabile a patrimoniului istoric constând din vestigiile din perioada romană.Centrul istoric al comunei este declarat zonă protejată i nu va fi afectat de exploatarea minieră. Aici, 35 de case monument
ș
 istoric i trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. În 2010 a fost finalizată restaurarea
ș
  primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăpostete expoziia de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. În
ș
ț
 momentul de faă, cea mai mare parte a caselor monument istoric sunt într-o stare avansată de degradare, instabile i
ț ș
 imposibil de folosit.În prezent, Roia Montană nu dispune de condiiile de bază pentru practicarea turismului la standarde europene – reeaua
ș
ț ț
 de canalizare este restrânsă, iar accesul spre frumuseile naturale ale zonei este dificil.
ț
Proiectul Roia Montană Gold Corporation (RMGC) este „tipic pentru operaiile imediate care compromit definitiv
ș
ț
 dezvoltarea de largă perspectivă a zonei” i „echivalează cu radierea unei pări notabile din suprafaa unui jude i a două
ș ș
ț ț ț
 milenii de istorie”, a susinut Uniunea Arhitecilor din România (UAR), într-o poziie oficială exprimată în 26 noiembrie
ț ț ț
 2010.Un studiu recent realizat de arhitectul britanic Dennis Rodwell, expert Unesco, arată că propunerea de a include Roia
ș
 Montană pe lista tentativă a UNESCO are “deficiene majore”, în condiiile în care iniiativa nu este susinută de
ț ț ț ț
 localnici, iar acordul comunităii este un criteriu esenial în procedura de listare.
ț ț
Impactul asupra populaiei
ț
Cartierul Recea din Alba Iulia, construit de compania RMGC pentru roienii care au acceptat strămutarea din satul natal în
ș
 vederea extinderii zonei de exploatare auriferăZona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roia Montană i
ș ș
 implică strămutarea sau relocarea familiilor situate în zona industrială a proiectului, inclusiv a bisericilor i cimitirelor. În
ș
 urma consultărilor cu comunitatea, compania a propus locuitorilor satului Roia Montană două soluii cu privire la
ș
ț
 amplasarea zonelor de strămutare, pentru extinderea zonei de exploatare pe o suprafaă cât mai mare din actualul perimetru
ț
 al comunei. O parte din locuitori i-au exprimat dorina fermă de a nu pleca din comună i ca atare nu vor să-i vân
ș ș ș
ț
 companiei proprietăile, indiferent ce ofertă primesc, în timp ce ali locuitori au decis să părăsească satul, dar pe un alt
ț ț
 amplasament din zonă pentru a beneficia de oportunităile pe care le va oferi mineritul la suprafaă (în fond o activitate
ț ț
 industrială) respectiv posibilitatea, prin avantajele oferite de companie, de a se muta definitiv din Roia Montană, la ora.
ș ș
 Compania oferă, în condiii avantajoase, locuine în Alba Iulia, în cartierul Recea, respectiv la circa cinci kilometri de
ț ț
 Roia Montană, în locul numit Piatră Albă. Cartierul Recea din Alba Iulia a fost finalizat i inaugurat în mai 2009, iar până
ș ș
 în prezent 125 de familii au acceptat să se mute în casele din noul amplasament.Distrugerea comunităii Roia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei pări a populaiei, demolarea de
ț ș ț ț
 clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire i alte aciuni similare este inacceptabilă
ș
ț
  pentru o societate civilizată se spune într-o declaraie a Academiei Române[22].
ț
Proiectul satului Piatră AlbaPiatră Albă este un proiect al firmei RMGC Roia Montană. Situat la mai puin de 5 kilometri de centrul actual al satului
ș
ț
 Roia Montană, proiectul urmărete să asigure o nouă aezare pentru locuitorii acestei zone, acetia fiind încurajai de
ș ș ș ș
ț
 companie să-i părăsească zona de locuit, inclusiv mutarea cimitirelor i bisericilor pentru extinderea zonei de exploatare a
ș ș
 zăcământului aurifer. Noua localitate este prevăzut a se dezvolta pe o suprafaă de aproape 60 de hectare, în prima etapă, cu posibilitate de a se
ț
 extinde. Proiectul companiei cuprinde construcii noi, cum ar fi: primărie, biserică, dispensar, farmacie, poliie, potă,
ț ț ș
  bancă, centru cultural, muzeu, pavilion deschis, pavilion deschis - piaă comercială, coală primară, gimnaziu, grădiniă,
ț ș ț
 creă, hotel, cafenea, magazin mixt, magazin sătesc, locuine colective, locuine unifamiliale, zonă târg, acces parcare
ș
ț ț
 subterană, piaă i alei pietonale, sală de sport, teren de fotbal, loc de joacă, patinoar, pârtie de sanie, parc, han, staie de
ț ș ț
 transport în comun, benzinărie, parcare supraterană, iaz artificial, drum de acces pentru zona rezidenială centrală, drum de
ț
 acces pentru coai grădiniă. Toate aceste construcii promise, parte specifice activităilor de turism montan, dacă vor 
ș ș
ț ț ț
 fi realizate, vor majoră costurile de exploatare ale companiei, existând posibilitatea legală de recuperare a „investiiei” de
ț
 la statul român. Dacă Proiectul de minerit Roia Montană va fi aprobat atunci nouă localitate va fi prima afectată de
ș
 
 
operaiile tehnologice generatoare de zgomot („pucarei concasare), praf (transport minereu dislocat i concasarea
ț ș ș ș
 acestuia), elemente toxice (cianuri, steril), etc. De asemenea, deshumarea morilor i „strămutarea” acestora, a cimitirelor 
ț ș
 i bisericilor va afecta latura morală i spirituală a locuitorilor, acesta fiind i motivul pentru care Biserica se opune cu
ș ș ș
 înverunare acestei strămutări, impusă de tipul de exploatare a aurului, la suprafaă i prin cianurare.
ș ș
ț
Argumentul economicPlanul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României.Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinutede statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC, redevenţe plătite de RMGC, precum şi alte taxe şiimpozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional.Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică,materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şivor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, înfaza de construcţie şi cea de operare. Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1.7 miliarde de dolari. Dinaceştia, aproximativ 400 milioane au fost deja investiţi de RMGC. Faza de construcţie va mai aduce încă 876 milioane dedolari, iar diferenţa de aproximativ 500 milioane este planificată a fi cheltuită în fazele de dezvoltare şi în cea de închiderea minei.Planul de afaceri, realizat luând în calcul un preţ mediu al aurului de 900 dolari / uncie şi al argintului de 12,5 dolari /uncie, duce la un profit net al companiei Roşia Montană Gold Corporation de 1.9 miliarde USD, din care Gabriel Resourcesva încasa dividende nete de 1.3 miliarde USD.Protecia mediului – reabilitarea i închiderea minei
ț ș
Costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către Roşia MontanăGold Corporation (RMGC).La începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune într-un cont special constituit (fond de garanţie) întreaga sumăestimată pentru lucrările de reabilitare şi monitorizare pe termen lung a mediului – Înainte de începerea exploatării,reabilitarea mediului este garantată.Acest cont poate fi accesat numai de către autorităţile competenţe şi doar în scopul reabilitării mediului.Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe bazafuncţionării minei timp de 16 ani. Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi, în colaborare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autoritate guvernamentală competentă în domeniul activităţilor miniere. Actualizările asigură că în cazul puţin probabil de închidere prematură a proiectului, în orice moment, GaranţiaFinanciară pentru Refacerea Mediului (GFRM) reflectă întotdeauna costurile aferente refacerii ecologice.Actualizările anuale cuprind următoarele patru elemente variabile:Modificări aduse proiectului care afectează obiectivele de refacere ecologică;Modificări ale cadrului legislativ din România inclusiv punerea în aplicare a directivelor UE;Tehnologii noi care îmbunătăţesc metodele şi practicile de refacere ecologică;Modificări ale preţului unor produse şi servicii esenţiale pentru refacerea ecologică. Lucrările de închidere şi refacere ecologică la Roşia Montană cuprind următoarele activităţi:Acoperirea cu covor vegetal a haldelor de sterilReumplerea carierelor, cu excepţia carierei Cetate care va fi inundată şi transformată într-un lac;oCariera Jig va fi umplută în totalitate iar după reabilitare va ata ca o pantă cu mici terase.oCarierele Orlea şi rnic vor fi umplute parţial şi vor arăta ca nişte terase tăiate în versanţii văii Roşia.oCariera Cetate va fi inundată şi va fi amenajată sub formă a 2 lacuri.Acoperirea cu covor vegetal a iazului de decantare şi a suprafeţelor barajelor;Demontarea instalaţiilor de producţie scoase din uz şi refacerea ecologică a suprafeţelor dezafectate;Epurarea apelor prin sisteme semi-pasive (cu sisteme de epurare clasice ca sisteme de rezervă) până când nivelulindicatorilor tuturor efluenţilor se încadrează în limitele admise şi nu mai necesită continuarea procesului de epurare;Întreţinerea vegetaţiei, combaterea fenomenului de eroziune şi monitorizarea întregului amplasament până cândRMGC demonstrează că toate obiectivele de refacere au fost realizate în mod durabil. RMGC nu va aştepta până la terminarea operaţiunilor miniere pentru a începe reabilitarea ecologică la Roşia Montană.Programul de reabilitare se va desfăşura după cum urmează:Anul 5: Ecologizarea haldei CetateAnul 10: Ecologizarea haldei CârnicAnul 13: Umplerea carierelor Anul 15: Acoperirea barajului iazului de decantare, inundarea carierei CetateAnul 18: Acoperirea iazului de decantare, ecologizarea amplasamentului uzineiMonitorizarea post-închidere este estimată între 30-50 ani pentru a ne asigura măsurile luate pentru reabilitareamediului au fost eficace şi că nu există nici un pericol de poluare.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->