Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cap8.

cap8.

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 941|Likes:
Published by dan07

More info:

Published by: dan07 on Jan 10, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

 
 
Capitolul 8. TESTAREA CREDIBILIT
ĂŢ
II AGEN
Ţ
ILORECONOMICI
8.1. Necesitatea test
ă
rii credibilit
ăţ
ii8.2. Modalit
ăţ
ile de protec
ţ
ie fa
ţă
de risc; surse de ob
ţ
inere ainforma
ţ
iilor, reguli în prezentarea acestora, scopul test
ă
riicredibilit
ăţ
ii agen
ţ
ilor economici8.3. Calculul indicelui de bonitate
ş
i al unor indicatori deapreciere a agen
ţ
ilor economici
  Întreb
ă
riTeste gril
ă
 
 
Capitolul 8 Testarea credibilit
ăţ
ii agen
ţ
ilor economici
C A P I T O L U L 8
Testarea credibilit
ăţ
ii agen
ţ
ilor economici
8.1. Necesitatea test
ă
rii credibilit
ăţ
ii agen
ţ
ilor economici
Procurarea resurselor materiale în condi
ţ
iile economiei de pia
ţă
are loc, a
ş
a cum s-a ar 
ă
tat, princontact direct între parteneri, (între consumatori
ş
i furnizori). În multe situa
ţ
ii partenerii se cunosc (aumai avut rela
ţ
ii comerciale de vânzare-cump
ă
rare, au mai purtat tratative pe parcursul func
ţ
ion
ă
rii lor ca agen
ţ
i economici) îns
ă
, elementele negociabile pentru conlucrare în viitor sunt cu totul noi. Înaceste condi
ţ
ii, fiecare negociere presupune adunarea unui
 pachet de informa
ţ 
ii 
, de date cu privirela partenerul de afaceri; aceasta pentru faptul c
ă
fiecare afacere implic
ă
un anumit risc ce poateinfluen
ţ
a profitul întreprinderii, dac
ă
nu chiar existen
ţ
a ei. Un aforism spune:
"când faci afaceri încrederea trece prin suspiciune" 
; aceasta înseamn
ă
c
ă
întreprinderile, managerii acestora, trebuies
ă
ia preventiv toate m
ă
surile care s
ă
diminueze sau s
ă
elimine pericolele generate de risc.Aspectul apare firesc dac
ă
avem în vedere c
ă
 
ş
i raporturile dintre oameni presupun anumitem
ă
suri de precau
ţ
ie, anumite garan
ţ
ii atunci când este vorba de un împrumut, de utilizarea temporar 
ă
 a unui bun, de un serviciu fa
ţă
de un ter 
ţ
. Dac
ă
cineva î 
ţ
i solicit
ă
cu împrumut o sum
ă
mare de bani,fie el chiar prieten, imediat în subcon
ş
tient se pun în func
ţ
iune circuitele care analizeaz
ă
situa
ţ
iasolicitantului în vedere lu
ă
rii unei decizii
ş
i anume: dac
ă
solicitantul are posibilitatea restituirii împrumutului, punctualitatea sa, garan
ţ
iile de care poate dispune din punct de vedere al veniturilor proprii, al sprijinului din partea familiei sau a cunoscu
ţ
ilor, modul în care s-a comportat anterior însitua
ţ
ii similare etc. Pe baza acestor informa
ţ
ii se poate lua una din deciziile urm
ă
toare:
acordarea împrumutului 
, cu convingerea c
ă
solicitantul prezint
ă
toate garan
ţ
iile care elimin
ă
 riscurile;
acordarea împrumutului 
, dar cu asumarea de c
ă
tre cel solicitat a tuturor riscurilor; în acestcaz, împrumutul se acord
ă
pe baz
ă
de obliga
ţ
ii fa
ţă
de solicitant, ca urmare a unor leg
ă
turimorale, sentimentale, paternale etc., care pot s
ă
transfere riscul în domeniul acceptabilului
ş
i s
ă
 scoat
ă
pe cel care l-a provocat în afara r 
ă
spunderilor fa
ţă
de creditor;
respingerea acord 
ă
rii împrumutului 
, datorit
ă
gradului mare de risc
ş
i lipsei de garan
ţ
ii pentruprotec
ţ
ie.Asemenea situa
ţ
ii se întâlnesc
ş
i în desf 
ăş
urarea rela
ţ
iilor comerciale privind procurarearesurselor materiale pentru consumul productiv. În
testarea credibilit
ăţ
ii
, partenerii ac
ţ
ioneaz
ă
îndou
ă
sensuri:
în amonte
, în raport cu furnizorii cu care se stabilesc rela
ţ
ii de aprovizionare,
ş
i
în aval 
 cu clien
ţ
ii cu care se stabilesc rela
ţ
ii de desfacere, de vânzare a produselor fabricate. Desigur,elementele care dau
credibilitate
sunt uneori diferite în func
ţ
ie de furnizori
ş
i de clien
ţ
i, alte ori sunt îns
ă
comune, maiales cele referitoare la
testarea privind solvabilitatea financiar 
ă
.
Factorii
care determin
ă
 
necesitatea test
ă
rii partenerilor 
înaintea pornirii unei afaceri sunt:
În primul rând 
, num
ă
rul mare de agen
ţ
i economici care ac
ţ
ioneaz
ă
pe pia
ţă
, apari
ţ
ia,transformarea sau dispari
ţ
ia frecvent
ă
a unor firme
(ceea ce determin
ă
m
ă
suri obligatorii de
 
Managementul desfaceriiprotec
ţ
ie, în general, fa
ţă
de partenerii necunoscu
ţ
i în special, cu privire la condi
ţ
iile perfect
ă
rii unor afaceri). Date cu privire la Germania, de exemplu, relev
ă
c
ă
anual se înfiin
ţ
eaz
ă
între 45000-55000firme, din care circa 4% dispar în primul an de existen
ţă
, iar un num
ă
r de circa 10000 firme devinanual insolvabile. În Statele Unite ale Americii, num
ă
rul firmelor nou înfiin
ţ
ate anual este de ordinulsutelor de mii, iar al firmelor lichidate, fuzionate sau declarate în stare de faliment, cam de acela
ş
iordin de m
ă
rime. Desigur, regulile generale din economia de pia
ţă
cu privire la "mi
ş
carea natural
ă
" înrândurile agen
ţ
ilor economici se manifest
ă
 
ş
i în România, aspect care implic
ă
evident m
ă
suripreventive de reducere a riscurilor în tranzac
ţ
ii.Pentru
ţ
ara noastr 
ă
,
necesitatea test
ă
rii riguroase a credibilit
ăţ
ii partenerilor de afaceri, afurnizorilor 
ş
i clien
ţ
ilor 
, este mai necesar 
ă
pentru c
ă
mul
ţ
i agen
ţ
i economici sunt noi, nu au trecut"istoric", nu au date de referin
ţă
asupra activit
ăţ
ii lor anterioare, obiectul activit
ăţ
ii este, în general, înschimbare, leg
ă
turile cu eventualii parteneri abia se consolideaz
ă
etc.
În al doilea rând 
, necesitatea test
ă
rii credibilit
ăţ
ii partenerilor 
este dictat 
ă
de fluctua
ţ 
iasitua
ţ 
iei economico-financiare a firmelor 
, chiar 
ş
i a celor mai mari
ş
i mai solide, care constituie unfenomen frecvent. Agen
ţ
ii comerciali cu o situa
ţ
ie foarte solid
ă
, solvabili, platnici la termen, pot evoluarapid spre o stare de insolvan
ţă
, dup
ă
cum
ş
i fluxul invers este deseori întâlnit. Ca urmare, chiar 
ş
i încazul unor rela
ţ
ii tradi
ţ
ionale (de durat
ă
) cu parteneri cunoscu
ţ
i, apare necesitatea verific
ă
riicredibilit
ăţ
ii lor înaintea încheierii unor afaceri.
În al treilea rând 
, insolvabilitatea se propag
ă
foarte u
ş
or în lan
ţ
,
întocmai ca un lichid învasele comunicante
. În economia de pia
ţă
, insolvabilitatea este real
ă
, aceasta nu poate fi"deblocat
ă
" prin m
ă
suri decise de administra
ţ
ie, ducând astfel la lichidare sau faliment. Acest pericol,al propag
ă
rii în lan
ţ
a insolvabilit
ăţ
ii, accentueaz
ă
foarte mult importan
ţ
a
test
ă
rii credibilit
ăţ
iipartenerilor de afaceri
.Toate aceste argumente scot în eviden
ţă
necesitatea institu
ţ
ionaliz
ă
rii în economiaromâneasc
ă
a unor practici specifice de protec
ţ
ie a întreprinderilor împotriva
riscului 
, atât în afacerilerealizate cu parteneri din
ţ
ar 
ă
cât
ş
i cu parteneri din str 
ă
in
ă
tate.
8.2. Modalit
ăţ
i de protec
ţ
ie fa
ţă
de risc; surse de ob
ţ
inerea informa
ţ
iilor, reguli în prezentarea acestora, scopultest
ă
rii credibilit
ăţ
ii agen
ţ
ilor economici
 
 În
ţă
rile cu economie de pia
ţă
, dezvoltate din punct de vedere economic, sunt utilizate în moduzual tehnici, devenite clasice, de reducere a
riscului 
ş
i de testare a credibilit 
ăţ 
ii partenerilor 
,
ţ
inând seama tocmai de argumentele prezentate mai sus. În România, au existat în perioada interbelic
ă
tehnici
ş
i institu
ţ
ii specializate pentru protec
ţ
iacreditorilor.Concep
ţ
ia general
ă
actual
ă
de func
ţ
ionare a sistemului de protec
ţ
ie a creditorilor reflect
ă
oadaptare la specificul economiei de pia
ţă
,
ş
i anume existen
ţ
a unui foarte mare num
ă
r de agen
ţ
ieconomici de talie mic
ă
 
ş
i mijlocie (deci cu un capital
ş
i cu cifr 
ă
de afaceri de volum relativ reduse),care îns
ă
particip
ă
cu o pondere mare, de peste 50%, la formarea produsului na
ţ
ional brut. În acestecondi
ţ
ii, este de în
ţ
eles rolul pe care îl pot avea garan
ţ
iile b
ă
ne
ş
ti ale ter 
ţ
ilor, ca
ş
i formele de protec
ţ
iepe baz
ă
de garan
ţ
ii reprezentate de bunuri. În cele mai multe cazuri,
garantul 
este o
institu
ţ 
iebancar 
ă
,
sau
o firm
ă
asociat 
ă
, ori
 parteneri de afaceri 
care au anumite interese în bunul mers alafacerilor firmei creditate. În economia de pia
ţă
sunt practicate în principal urm
ă
toarele
sisteme de protec 
ţ 
ie financiar 
ă
:

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mike Turturean liked this
Vali liked this
Ion Bragaru liked this
Ion Bragaru liked this
Alina Botez liked this
Daria Ceres added this note
ok
Evelinka Babìì liked this
Evelinka Babìì liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->