Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Omraam Mikhael Aivanhov - Cartea Magiei Divine

Omraam Mikhael Aivanhov - Cartea Magiei Divine

Ratings: (0)|Views: 8 |Likes:
Published by Adrian Frenț

More info:

Published by: Adrian Frenț on Jul 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2013

pdf

text

original

 
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
CARTEA MAGIEI DIVINE 
colecia IZVOR Nr. 226
ţ
CUPRINSCap.IRevenirea practic
ilor magice şi pericolul lo
Cap.IICercul magic: auraCap.III
Bagheta magic
ă
Cap.IVCuvântul magicCap.VTalismaneleCap.VIDesp
re numrul treisprezece
ă
Cap.VIILuna, astrul magieiCap.VIIILucrul cu spiritele naturiiCap.IXFlorile, parfumurileCap.X
Facem magie cu toii
ţ
Cap.XICele trei mari legi ale magieiCap.XIIMânaCap.XIIIPrivireaCap.XIV
Puterea magic a încrederii
ă
Cap.XV
Magia veritabil: dragostea
ă
Cap.XVI
Nu cutai niciodat s v rzbunai
ă ţ ă ă ă ă ţ
Cap.XVII
A exorciza şi a consacra obiecte
Cap.XVIII
Protejai-v locuina
ţ ă ţ
Cap I
REVENIREA PRACTICILOR MAGICE ŞI PERICOLUL LOR
Iniierea este o munc pe care fiecare o face asupra lui însuşi, o munc
ţ ă ă
 ne
â
ntrerupt de organizare interioar, de purificare, de stnire de sine. Ori,
ă ă ă
 ceea ce se petrece acum, acest interes pe care îl constatm din ce în ce mai mult
ă
 pentru lucrrile de magie şi ocultism este mai mult det îngrijortor. Pentru c el
ă ă ă
 nu exprim nevoia unei spiritualiti adevrate ci dorina de a intra într-un
ă ăţ ă ţ
 domeniu necunoscut, misterios, interzis. De altfel, vedem rezultatele: aceste cri
ă ţ
 nu fac oamenii mai înelepi, mai echilibrai, mai puri; din contr, ele desctuşeaz
ţ ţ ţ ă ă ă
  în ei fore obscure, zpcesc ideile lor, fac din ei victime ale entitilor inferioare,
ţ ă ă ăţ
 care nu caut decât s se hrneasc pe seama oamenilor.
ă ă ă ă
 Timp de secole Biserica a combtut, pe nedrept, tradiia iniiatic. Dar ceea
ă ţ ţ ă
 ce e
ste
pe cale de a se produce acum: ştiinele oculte puse la dispoziia tuturor
ţ ţ
 oamenilor slabi, vicioşi, ru intenionai, nu
ă ţ ţ
este
de dorit. Dac Iniiaii din trecut au
ă ţ ţ
 dat ca precept: “a tcea” este pentru c ştiau c secretele Ştiinei iniiatice puteau
ă ă ă ţ ţ
 deveni arme foarte periculoase în mâinile oamenilor care nu erau pregtii s le
ă ţ ă
 primeasc. Pentru c natura uman este astfel fcut c, orice îi vei revela,
ă ă ă ă ă ă ţ
 adevrurile cele mai sublime, mai divine, ea va încerca s le utilizeze pentru a
ă ă
 servi interesele sale cele mai personale şi egoiste. De aceea tot ceea ce se d
ă
 oamenilor pentru binele lor, pentru salvarea lor, ei deturneaz şi utilizeaz în
ă ă
 realitate pentru ruina lor şi a altora.
Din ce în ce mai multe experimente se fac acum pentru a descoperi puterile ndir 
ii,influenarea obiectelor sau fiinelor umane, aciunea la distan, aflarea de
ţ ţ ţ ţă
 informaii secrete. Exist persoane care se exerseaz pentru a influena prin
ţ ă ă ţ
 gândire atleii care particip la competiii sportive şi astfel s-i fac s ştige pe
ţ ă ţ ă ă ă
 unii şi s-i fac s piard pe alii. Fr s vorbim de cei care se ocup s
ă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă
 impregneze obiecte cu influene nocive pentru a le trimite, sub aparena
ţ ţ
 cadourilor, unor demnitari sau înalte persona
l
iti în scopul de a le duna şi a slbi
ăţ ă ă
 
1
 
ara lor.
ţ
Toate aceste c
ercetri care se fac asupra puterii gândulu
ă
i
i, pentru a o utiliza într-un scop distructiv, sunt la fel de periculoase ca şi cercetrile asupra armei
ă
 atomice şi, din punct de vedere moral, ele sunt înc şi mai de condamnat. Omul
ă
 nu are dreptul de a se servi de acest factor divin, gândirea, pentru a face ru.
ă
 Aceasta
este
magie neagr, iar cei ce o practic trebuie s ştie c mai repede sau
ă ă ă ă
 mai târziu vor fi pedepsii.
ţ
 Nu este
nimic ru în sine a vrea s cunoşti puterile gândului. Dar şi aici, exist
ă ă ă
 din nefericire tot felul de oameni care vor s utilizeze aceste cunoştine în sensul
ă ţ
  în care le convine. Întotdeauna natura inferioar este cea care se manifest în om
ă ă
 pentru a-l împinge s profite de toate mijloacele care-i cad în mân. Iat de ce
ă ă ă
 atâtea civilizaii au disprut pân acum, şi a noastr de asemenea va disprea,
ţ ă ă ă ă
 dac aspectul moral, dragostea, buntatea nu vor fi biruitoare. Când lsm
ă ă ă ă
 intelectul s domine, cum el nu are prin el însuşi nici o moralitate, el
ă
n
u sepreocup decât de a pune noi
ă
mijloac
e stinifice şi tehnice la dispoziia omului, fr
ţ ţ ă ă
 s se întrebe cum le va folosi. Şi este de asemenea pentru ştiinele oculte. Pentru
ă ţ
 c nu trebuie s credem c, dac oamenii sunt atraşi de ştiinele oculte, este
ă ă ă ă ţ
 pentru c ei au aspiraii mistice, sau un elan spre spiritualitate. Deloc. Ei pot fi
ă ţ
 chiar cei mai mari materialişti. Dar, deoarece s-au convins c pot gsi aici mijlocul
ă ă
 de a-şi satisface ambiiile lor, s obin succese, îşi spun: “De ce nu? S încercm,
ţ ă ţ ă ă ă
 vom vedea cum va fi”, şi încearc
ă
.Oamen
ii au dorine, nevoi... acestea nu lipsesc! Ceea ce le lipsesc, sunt
ţ
 calitile de inteligen, rbdare, perseveren, pentru a obine ceea ce îşi doresc.
ăţ ţă ă ţă ţ
 Ei caut mereu s ajung t mai repede folosind mijloacele cele mai uşoare. Şi
ă ă ă
 când li se propune magia, ei cred c ea le poate aduce succese rapide şi sunt gata
ă
 s se avânte în orice experien.
ă ţă
Privii câi editori, de câiva ani încoace, s-au apucat s publice lucrri de
ţ ţ ţ ă ă
 ocultism! Unele dintre aceste cri conin reete înspimânttoare, mernd pân
ă ţ ţ ţ ă ă ă
 la a indic cum s faci un pact cu diavolul. Ceea ce
ă ă
este
foarte grav şi poate nu oştii, este c exist muli oameni, mai muli decât v imaginai, care se
ţ ă ă ţ ţ ă ţ
 intereseaz de aceste practici. Şi cei mai puternici reesc! De ce? Pentru c
ă ă
 pasiunile lor, ambiiile lor, invidia şi încpânarea pe care o depun pentru
ţ ă ăţ
  îndeplinirea acestora, serveşte drept hran, momeal spiritelor infernului; ei
ă ă
 reuşesc astfel s le atrag, s comunice cu ele, şi aproape s le dea via.
ă ă ă ă ţă
Oamenii nu îşi dau seama de pericolul pe care îl prezint practicarea magiei
ă
 negre. Ce responsabilitate
exista
pentru autorii şi editorii acestor cri! Cum ei nu
ă ţ
 se gândesc decât cum s ştige bani, ei se pzesc s explice în detaliu cititorilor
ă ă ă
 toate pericolele care decurg din aplicarea reetelor lor, nu le pas c alii îşi vor
ţ ă ă ţ
 pierde sufletul din cauza lor. Ei pun la dispoziia unor oameni care nu au învat
ţ ăţ
  înc s-şi stpâneasc impulsurile lor instinctive mijloace de satisfacere a tuturor
ă ă ă ă
 ambiiil
ţ
or... Cum putem s
ă
credem c acti oameni vor rezista? Unii doresc s obin
ă ă ţ ă
 dragostea unui brbat sau a unei femei, sau s se rzbune pe un duşman, sau s-
ă ă ă ă
şi satisfac ambiia sau lcomia de bani, şi cum aceste dorine sunt mai puternice
ă ţ ă ţ
 decât gândirea, ei decid s recurg la magie neagr.
ă ă ă
Este
atât de tentant s vezi
ă
 toate aceste dorine îndeplinite! Câi oameni, care ştiu c alcoolul sau tutunul le
ţ ţ ă
 distruge sntatea, nu pot s înving nevoia de a bea şi de a fuma! Este la fel cu
ă ă ă ă
 practicile magice: de ce s pui la dispoziia unor oameni slabi
ă ţ
mijloac
e care, subinfluena unei dorine sau a unei pasiuni necontrolate, le vor folosi la a pierde pe
ţ ţ
 alii sau a-i pierde pe ei? Ei da! Pentru c ei atrag entiti malefice care vor s-i
ţ ă ăţ ă
 prade, de asemenea, şi pe ei. Numai c, nimeni nu-i previne. Autorii crilor de
ă ă ţ
 magie neagr ar trebui s ştie c sunt nte criminali şi c într-o zi justiia divin îi
ă ă ă ă ţ ă
 va pedepsi. S nu fie mirai, în ziua aceea. Nu avem dreptul de a atrage oamenii în
ă ţ
 regiunile infernului, nu avem dreptul s-i antrenm decât spre Ce
ă ă
r.Câte
cazuri se cunosc, în istorie, de oameni care au pierit lamentabil pentruc s-au amestecat în magia neagr! Desigur, se pot obine şi rezultate, dar trebuie
ă ă ţ
 cunoscute pericolele pe care aceasta le reprezint şi ar trebui s nu se angajeze
ă ă
 nimeni pe acest drum, pentru c abisul îi aşteapt pe vrjitorii şi magicienii negri.
ă ă ă
 La ce serveşte s ai ambiii spirituale, dac nu ai conştiina consecinelor
ă ţ ă ţ ţ
 apropiate sau
in
deprtate ale actelor tale?
ă
2
 
nd oamenii în
cep s presimt existena lumii invizibile cu fiinele care o
ă ă ţ ţ
 populeaz şi cînd devin conştieni de prezena facultilor psihice din ei
ă ţ ţ ăţ
,
care lepermit s acioneze în aceast lume,
ă ţ ă
este
tentant pentru ei s încerce. Îmi
ă
 amintesc, nd eram foarte nr (paisprezece sau cincisprezece ani) fceam
ă ă
 experiene care nu erau totdeauna foarte “catolice”. Aveam prieteni, şi a,
ţ
 pentru a vedea dac reesc, m amuzam concentrându-m asupra lor pentru a-i
ă ă ă
 sugestiona: unuia i-am ordonat si ridice bereta, altuia s caute un obiect pe
ă ă
 pmânt sau s se opreasc traversând strada. Erau experiene pe care le fceam
ă ă ă ţ ă
 aşa, pentru a vedea.Mi se înmpla, de asemenea, s m plimb prin parc pe malul Mrii Negre
ă ă ă
 (locuiam la Varna, în acea perioad), şi câteodat nu gseam nici un loc pe bnci
ă ă ă ă
 pentru a m eza. Atunci, m îndeprtam puin, şi m concentram asupra unuia
ă ă ă ţ ă
 care sttea aşezat, gândindu-m: “Haide, ridicai-v, ridicai-v!” Câteva secunde
ă ă ţ ă ţ ă
 dup aceasta, respectivul se ridica, şi eu, inocent, îi luam locul! Mai aveam un alt
ă
 prieten, şi într-o zi, vndu-l înaintea mea pe strad, m-am concentrat asupra
ă ă
 piciorului lui drept pentru a nu mai putea avansa. El s-a oprit aproape de unarbore, asupra cruia s-a aplecat, şi, ca şi cum aş fi sosit din înmplare m-am
ă
 apropiat de el. “Oh, Mikhael, mi-a spus, nu ştiu ce mi s-a întâmplat, nu mai pot s
ă
 merg. - Nu te îngrijora, o s treac, i-am rspuns, fr a-i spune c eu eram
ă ă ă ă ă ă
 cauza! Iat, fceam astfel de lucruri. Desigur, nu aveam dreptul, dar eram foarte
ă ă
 nr şi auzisem
ă
v
orbindu-se de puterile gândului şi nim
eni nu mi-a spu
s ce era bine şice era ru.
ă
Dar într-o noapte, stând în pat, mi s-a întâmplat ceva ce n-am mai putut uitade atunci: am vzut apndu-mi dou personaje. Nu eram adormit, dar nu eram
ă ă ă
 nici treaz. Deci, în acest semi-somn, mi-au aprut dou fiine: unul avea o statur
ă ă ţ ă
  împresionant, respira fora, puterea, dar faa sa era dur şi privirea sa sumbr,
ă ţ ţ ă ă
  înspimânttoare. Cellalt, alturi de el, strlucea: era o fiin foarte frumoas, a
ă ă ă ă ă ţă ă
 crei privire exprima imensitatea dragostei divine... Şi era ca şi cum ar fi trebuit s
ă ă
 aleg între cele dou fiine... Eram impresionat de puterea primului, dar în inima
ă ţ
 mea, în sufletul meu eram speriat de ceea ce simeam înspimânttor în el.
ţ ă ă
 Atunci, m-am lsat atras mai mult de cellalt, şi l-am ales pe acela care avea faa
ă ă ţ
 lui Cristos, care era imaginea blândeii, buntii, sacrificiului.
ţ ă ăţ
Acum, când m gândesc la toate acestea, îneleg c dac Providena nu m-
ă ţ ă ă ţ
ar fi ajutat s aleg drumul bun, aş fi putut deveni un mag negru, pentru c aveam
ă ă
 din tineree capaciti psihice foarte mari. Ce m-a salvat, a fost faptul c nu eram
ţ ăţ ă
 ru, eram numai curios s fac experiene. Ei da, dar eram foarte tânr, fr
ă ă ţ ă ă ă
 discernmânt, fr un ghid, şi toate acestea se puteau termina foarte prost. Pentru
ă ă ă
 c, s nu credei c toi aceia care au czut în practicarea magiei neagre au fcut-
ă ă ţ ă ţ ă ă
o cu bun ştiin. Se poate întâmpla desigur şi aşa, dar sunt foarte puini oameni
ă ţă ţ
 care şi-au spus într-o bun zi: “Iat, vreau s devin un mag negru şi am s
ă ă ă ă
ac
totulpentru a ajunge”. Muli dintre
ţ
ei nu aveau poa
te la început nici cea mai mic intenie
ă ţ
 rea, dar erau ignorani, imprudeni, şi s-au bizuit pe forele lor şi pe stnirea lor
ţ ţ ţ ă
 de sine şi s-au lsat antrenai.
ă ţ
 Trebuie s lsm deoparte toate practicile oculte care permit realizarea
ă ă ă
 ambiiilor personale. De altfel, ocultismul nu
ţ
este
adevrata ştiin spiritual şi nu
ă ţă ă
  îmi place acest cuvânt “ocult”, pentru c ştiinele oculte sunt bine cu ru
ă ţ ă
 amestecate, şi exist muli ocultişti care s-au înpotmolit în regiunile tenebroase
ă ţ
 ale acestei ştiine. Eu, cu ştiina pe care v-o transmit, nu o s v aduc niciodat
ţ ţ ă ă ă
 spre astfel de practici. La ce v-ar servi s obinei bogii, puteri, plceri, pentru a
ă ţ ţ ăţ ă
 v trezi mai departe legai, persecutai, posedai şi obligai s recurgei la
ă ţ ţ ţ ţ ă ţ
 exorcişti pentru a v elibera?
ă
Exist magie şi magie. Adevrata magie, magia divin, const în a şti s
ă ă ă ă ă
 utilizezi totul, absolut totul, pentru realizarea Împriei lui Dumnezeu. Invers,
ă ăţ
 toate practicile care pun achiziiile cele mai el
ţ
evate ale spiritului uman în serviciul naturiiinferioar 
e, in de vrjitorie. Din pcate, puini magi ajung la acest grad superior la
ţ ă ă ţ
 care nu-i mai intereseaz magia în sine, unde înceteaz chiar s mai fac operaii
ă ă ă ă ţ
 magice, unde înceteaz s mai comande spiritelor, elementalilor, geniilor, de a
ă ă
 realiza dorinele lui personale. Foarte puini, numai cei mai mari printre ei, nu se
ţ ţ
 
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->