MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEAI Anu 182 (XV) —Ne 99508 Leg, oeoRETE ABTA gu ALTE AcTE Lan, 2 decor 2014 jPogina ‘Anexa la Ordinul viceprim-ministruld, ministul dezvolti ‘egionate's\ administrajei public, x. 2952/20%% pentru aprebarea.reglementii tahnice Normativ Driving proactarealfundaitor de supratai", incicaty NPN2-2018 net ‘ FO000111250220152 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII2014 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARI REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementarii tehnice ..Normativ privind proiectarea fundatillor de suprafata”, indicativ NP 112-2014") In conformitate cu prevederie art. 10 si art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind caltatea tn construct, cu modifcdie ulterioare, ale art. 2 alin. (3) gi (4) din Regulamentul privind tipurle de reglementar tehnice si de chelluieli aferente activitsii de reglementare in constructi, urbanism, amenajarea tentoriului si habitat, aprobat prin Hotdrarea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile si completanie ulterioare, avand in vedere Procesub-verbal de avizare nr. 34/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 Inginerie geotehnica si fundaji" si Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generala, In temeivl at. 4 pet. Iie) sal art. 12 alin. (7) din Hotdrarea Guvemului nr. 1/2013 privind organizarea gi functionarea Ministerului Dezvoltari Regionale si Administratiei Publice, cu modifcarile ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale gi administratiei publice, emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aproba reglementarea tehnic’ .Normativ privind proiectarea fundatilor de suprafata’, indicativ NP 112-2014, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Normativul NP 112-2014 se aplica la proiectarea, ‘undatilor de suprafata ale constructilor noi, care se efectueaz ‘in cazul servicilor de proiectare contractate dupa dala intrari in Vigoare a prezentulufordinis, At. 3. — Contractele pentru servile de proiectafe incheiate pana la data intra im vigoare a prezentului ordin se finalizeaa ‘cu respectarea reglementatilor tehnice In vigoare la data semnari acestora ‘Art. 4. — Prezentul ordin' se publicd in Monitorul Official al Romaéniel, Partea |, 51. intra in vigoare ta 1 ianuarie 2015. ‘Art. 5. — La data intraril fi vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiior si turismul 1, 275/2005 pentru aprobarea reglementari tehnice ,Normativ pentru proiectared structuilor de fundare directa", indicativ NP 112:20042, publicat in Mgnitorul Oficial al Romanie, Partea I. nr. 454 51 454 bis din'@7 mai 2005, se abrogé, P. Viceprim-ministr, minisirul dezvoitari regionale si administratei publice, Shhaideh Sevil, ‘Secretar de stat Bucuresti, 24 noiembrie 2014 Nr. 2.352. FO00011125022015 °) Ordinal ne. 2352/2014 w fst pubes h Monitorul fia al Romane, Para nr 935 dn 22 dacombrle 2014 ete reprodus gin acest mumar bis. Ondina s\ ana xe pubic in Bustin! Construchlr, ett de insull Nayanal da Cercatare-Dezvotare Tetnonial Durabla URBANINCERC™ ‘Const, Urbanism si Dezvottare 2 Reglementareatehnicd,Normatv pentru proiectaroa structure de undare dest’ ndicalw NP 112-2004, a fost pubicata in Blstnl Constuctlor 114 dn 2005, editat de Instat Na¥onal de Cercetare-Dezvetare in Construct si Economia Canstuctilor NCERC — BucurestMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 936 bis/22.XI1.2014 | NORMATIY ‘ . PRIVIND PROIECTAREA FUNDATILOR DE SUPRAFATA, indicatiy NP 112 - 2014 a # FO00011125022015MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA |, Nr. 936 bis/22.Xi1.2014 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA I. PROLECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA ‘Scop si domeniu de aplicare Definisii, notatii si simboluri Bazele proicctarii geotehnice Cerinte generale Situatii de proiectare Durabilitate Proiectarea geotehnicd prin calcul Generalitayi Actiut Parametrii geotehnici Date geometrice Stiri limita ultime (SLU) 4 ti de serviciu (exploatare - SLE) Abordari de calcul Etapele preliminare ale proicctarii géotehnice Stabilirea adéneimii de fundare =" Alegerea tipului de fundatie —_ 23 394 Alegerea metodei de calcul Criteriiprivind consteuetia s Griterii privind terenul de fundate alcdtuitdin yuri Criterii de alegere a metodei de calcul Calculul la stiri limita ultime Capacitatea portanta Principii generale Aria comprimatd a bazei fundatiei Aria efectiva (redusd) a bazei fundatiei Metoda prescriptiva Metoda difecta : Metoda indirecta ’ Rezistena la lunecare Stabilitatea general Caleulul fa starea limita de serviciu (exploatare) Generalitati Deplasiti si deformarii Tasarea absoluta Deplasar si deformatii posibile . Deplasii $i deformaiChaiid) 11125022015 Incarcarea transmisa fa teren Calcul! la vibra Fundatii pe rociMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL.2014 PARTEA a IL - a, PROIECTAREA STRUCTURALA A FUNDATHLOR DE SUPRAFATA. M1 12 113 13.1 113.2 113.3 14 41 W42 ms 16 11.6.1 16.1.1 11.6.1.2 1.6.2 1.6.2.1 Scop si domeniu de aplicare Definitii, notaii si simboluri Cerinje generale privind proiectarea infrastructurilor Cerinje privind proiectarea fundatiilor Cerinfe privind proicctarea substructurilor Cerinfe privind proiectarea infrastructurilor Eforturi transmise infrastructurilor Prevederi generale Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismic’ de incarcari Materiale utilizate la fundaii Proiectarea fundatiilor izolate Fundatii pentru stalpi si pereti de beton armat monolit Fundatii tip talpa de beton armat Fundati tip bloc si cuzinet Fundatii pentru stalpi de beton armat prefibricat Dimensiunile seetiunilor de beton Pahare cu pere{i amprentati Pahare cu pereti netezi Fundatii pentru stalpi din ofel Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi si pereti Domenin de aplicare sy ~~ % a Eforturi transmise fuundatiilor de Stlpii $peretif Structurali de Beton armat Dimensionarea bazei fundagiilor Caleulul eforturilor sectio Fundajii continue sub stal Sectiunea de beton Armarea flindatiilor 5 Fundajii continue sub pereti structurali de beton armat Fundatii continue sub perefi structurali de zidarie Prevederi wenerale de aledtuire Fundatii la cladiri amplasate pe teren de fundare fayorabil, in zone cu seismicitate ay $0,152 * Fundatii la clddiri amplasate pe teren de fiindare fayorabil, in zone cu seismicitate a> 0.15 2 ie Funclati la cladiri amplasate pe terenuri speciale Dimensionarea fundatiilor Solutii de fundare ta pereti nestructurali Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fimdare diferite Fundatii la rosturi de tasare Proiectarex radierelor de beton armat Aleatuire general si domenitude aplicare Elemente de proiectare a radieretor Elemente constructi¥Q00011125022015 Rosturi de turnare si masuri prevazute in proiectare referitor la rezistenta si tehnologia de executie ale radierelor Infrastructuri Probleme generale Tipuri de infrastructuri Infrastructuri aledtuite doar din fundatiiAnexa A Anexa B (normativa) — Coeficienti partiali si de corelare pentru starile | MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 935 bis/22.XIl.2014 Infrastructuri aledtuite din unul sau mai multe subsoluri si din fundagii Determinarea eforturilor pentru calculul infrastructurii Preciziri privind calculul eforturilor in elementele infrastructurii Dimensionarea elementelor infrastructurii Verificarea plangeclor Verificarea peretilor Verificarea peretilor in zonele de discontinuitate Transmiterea eforturilor 1a infrastructurd prin intermediul plangeelor - menghina” Prevederi generale Elemente de calcul, dimensionare si verificare Elemente specifice de alcatuire ale infrastructurilor Adincimea de incastrare echivalenti, Principii de calcul pentru fundatile partial incastrate it ultime Anexa C (normativa) — Adancimea de inghey Anexa D Anexa E Anexa F Anexa G. AnexaH Anexa} Anexa K Anexa L Presiuni conventionale Calculal presiunilor pe teren pentru fundajile solicitate excentrie Calculul la starea limitd ultima. Capacitatea portals ig acti ner cog cin de gare Catcutut la seu ta de setviciu (exploatare) Parametrii geotehnici de compresibilitate Metode de calcul pentru fundatiite continue sub stalpi Metode de calgul pentru radiiere Anexa M (normativ) — Referingg normative FO00011125022015MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII,2014 INTRODUCERE 1, Prezentul normativ conjine prevederi generale de proiectare a fundaiilor de suprafaya pentru cladiri si constructii industriale si agrozootehnice (fundatii izolatc, fundajii continue sub stdlpi sau pereti, precum si radiere generale de beton armat) 2. Prevederile prezentului normativ sunt armonizate cu prevederile din sistemmul de standarde curopene pentru proiectarea constructiilor din seria SR EN 1990...SR EN 1999, in cea ce priveste proiectarca fundatiilor de suprafata. 3. Normativul utilizeazt ca documente de referingi standardele si reglementirile tehnice aflate in vigoare la data elaborarii acestuia, enumerate in Anexa M. 4. La proiectarea fundatiilor de suprafa(a pe terenuri speciale (pamanturi sensibile la umezire, pamdnturi contractile, pimanturi lichefiabile, etc.) se vor avea in vedere i prevederile din reglementirile tehnice specifice aplicabile. 3. Normativul se adreseazi proiectantilor, specialigtilor cu activitate in domeniul constructiilor atestayi /autorizayi in conditiile legii, organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea. proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarca lucririlor), executangilor de lucriiri, operatorilor economici specializati in domeniul ingineriei geotehnice, precum si investitorilor/beneficiarilor de constructii. 6. Normatiyul est@ alcditit din 2 pari care trateaz’ urmatoarele aspecte ale proicctirii fundafiilor de suprafaya: % te 3 Parteal = Proieétarea geotehnicd @ fuundatiilor de suprafai Partea a Tl “a ~Projectarea structurala a fisndatiilor de suprafaya. = FO00011125022015MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne. 935 bis/22.x11,2014 PARTEAL PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA 1.1 Scop si domeniu de aplicare (1) Prevederile privind proiectarea geotehnied a fundatiilor de suprafaja din prezentul normativ sunt armonizate cu principiile expuse in standardul SR EN 1997-1 cu erata si Anexa national asociate. (2) Din punct de vedere al proiectirii geotehnice, fundatiile de suprafal se pot clasifica in doud categorii in functie de adancimea de fundare, D si/sau de adancimea relativa de incastrare, Du/B: ~ fundatii de suprafata directe, cand sunt indeplinite condifiile (L.12) si/sau (1.1) Ds3.00m (uta) unde D adincimea de fundare Sau & 4 nm De/B SAS . > tb) unde . 4 7 D. adancimea de incastrare echivalentd (vezi Anexa.A a prezentului normatiy) B Tatura mica a bazei fundat fectangulare sau diametrul haze fundatitcirculare - fundatii de suprafatd parfal incastrae, cdind sunt indeplinite eonditite (12a) s/Sau (1.2b): D>3,00m (12a) sat 15 Figura 1.3 - Fundatie situata in vecindtatea unui taluz10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl 2014 suprafaga Fundatie _ Tabelul 11 Definitie | ‘Semnificatie Teren Pamant, rocd sau material de umpluturd care exist’ pe amplasament inainte de execufia lucrarilor de constructii. Fundatie Partea inferioara a unei constructii care are rolul de a transmite incarearile la teren si de a participa, alaturi de celelalte elemente structurale, la asigurarea rezistenjei, stabilitajii, exploatérii si urabilitatii constructiei. Fundatie de] Fundatie la care incdredrile transmise de structura sunt preluate exclusiv directa | prin contaetul dintre baza fundatii si tren. de | Fundatie la care incdrcdrile transmise de structura sunt preluate atat prin suprafatd partial | baza fundagiei eat gi prin suprafaya laterald in contact cu teremul, incastrata Categorie Tncadrarea Tueririi geotehnice in funcjie de exigenjele proiectiri | geotehnica seotehnice. Rise geotehnic | Defineste importana efectelor negative asupra__persoanelor, constructiilor invecinate si mediului, pe durata executiei si in exploatare. 9 ‘Actiune geotehni ‘Acfiune transmis structurli de teren, umpluturi, apa de suprafagl sau a apa subterana. Epes GLotermes dativenges Stabilite eu Clartaté tpe orice alta cale, comparabil privind terenul luat in considerare in calcul se refer la aceleasi tipuri de pamanturi gi roci gi pentru care este de astepiat o comportare geotehnica Similard, prtecum si Ig structuri similare. - Se considera pertinente, cu ‘oc. infgpatie ‘objinuie pe plan local. Constructie | Constructi®incadrdlia clasclo dg.impOFiangA I $111, eppfor@eoduiut special P1001 3 xe ‘Construct ‘Constructic ineadratd in clasele de importanga III si IV, conform codului obisnuit P.100-1 1997-2, (4) In prezentul normatiy se folosese notatiile si simbolurilé din SR EN 1997-1 si SR EN (5) Principalele notatii $i simbolurijutilizaté’ia Partea Ya prezentului normativ sunt prezentate in tabeltil 1.2. Tabelul L2 Notatie sau simbol_ Semnifieatie | | Litere LATINE | Aria total a bazei fundaiei_ 1 a Aria efectiv redus 9 baephfwrlgipS 0 2 2015 [de | Aria comprimata a bazet fundati =, OO mn Valoarea de calcul a datelor geometrice Geom | Valoarea nominala a datelor geometrice a Modificarea adusa valorii nominale a datelor geometrice B Lajimea (latura mica) a bazei fundafiei rectangulare sau diametral bazei fundajiet circulareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl,2014 G | Actiunea verti manent a. =| Valoafea de calgul a actiunilor permanente desigbilizatoare pentru Vefificarea la e Layimea efectiva (redusd) a fundatieh Ce ‘Valoarea de calcul limitd a efectului unei actiuni c Coeziunea pimantului ia Coeziunea efectiva (in termeni de eforturi efective) & Coeziunea nedrenati ua Valoarea de calcul a coeziunii nedrenate D Adancimea de fundare al De Adancimea echivalenté de incastrare d Distanja dintre marginea fundatiei si marginea taluzului E Valoarea efectului acfiunilor 7 Es Valoarea de calcul a efectului actiunilor E.xi__| Modulul edometric Ey ‘Modulul de deformajie liniard | Espa | Valoarea de calcul a efectului acjiunilor stabilizatoare Eas | Valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare € Excentricitatea componentei verticale a unci actiuni totale fayi de central de _greutate al bazei fundatiei eo Excentricitatea prin faport cu axa longitudinala a bazei fundatiei eu “Excentricitatea prin Ben cu axa transversald a bazei fundatiei [Fa Valoarea de calcul a unei actiuni | F,__] | Valoarea caracteristicd # tmei ait se subpresiune iy Gage | Whoaes depeaicll aqjuntior verte Penmangile. Sabilizatoaré pena verificarea la Subpresiune GC sind Valoarea de calcul a actiunilor verticale permanente ‘stabilizatoare pentru verificarea la cedarea hidraulica a fundului sdpaturii (cu greutatea submersati) H ‘Actiunea orizontalé sau componenta orizontalé a unei actiuni totale aplicati paralel cu baza fundatici | Hy Valoarea de calcul a lui H,___| Adaneimea de inghet _ ; — 3 th Nivelul apei pentru verificarea la cedare hidraulic’ a fundului sApaturi W Tndlsimea unci prisme de pAmant pentru verifieawea lu cedare hidraulicd a fundului sapaturii [ hex Valoarea caracteristicd a intlfimii coloandi de api fafa de talpa unei prisme de paméint pentru vefificarea Ja ¢edare hidraulicd a fundului sapdturit i Gradientul hidrautic Ep ‘Coeficient al presiunii in stare de repaus a pamantului : [A | Raportul /a.0 L Lungimea (latura mare) a bazei fundatici rectangulare sau a sistemului de [| fundare FO00011125022015 - iF Lungimea efectiva (redusa) a fundajiei [2 ‘Actiunea variabild, verticala sau inclinata Qos ‘Valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la subpresiune q Presiunea din greutatea pimantului la nivelul bazei fundagiei [Ra Valoarea de calcul a rezistenjei fata de o actiune "12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl.2014 Suwa | Valoarea de caloul a forjei curentului destabilizatoare in teren Sixx | Valoarea caracteristicd a fortei curentului destabilizatoare in teren s Tasarea totala [so __| Tasarea instantanee (imediata) SL Tasarea de consolidare 2 Tasarea prin curgere lent (tasare secundar) rf Ts Valoarea de calcul a rezistenjei la forfecare dezvoliatd asupra parti unei structuri in contact cu terenul u Presiunea apei din pori wang | Valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori v ‘Acfiunea verticalii sau componenta vertical a unei acjiuni totale aplicata la baza fandatici Vs____| Valoarea de ealeul a lui V Vs Valoarea de calcul a actiunii verticale efective | [Vs __ | Valoarea de calcul a acfiunii verticale destabilizatoure fase Valoarea caracteristicd a actiunii verticale destabilizatoare Uy X Valoarea de calcul a proprietatii unui material = ~ — Xi Valoatea caracteristica a proprietatiiunui material = Litere GRECESTI :-. & i z Telinarea fatide orizOntala a bazei fundajiei : | B ‘Unghil taluzului fal de orizontala Be | o Unghiul de inelinare a lui O fai de vertical | & Unghiul de frecare lainterfaja fudatie —teren, in planul bazei LI ly Greutatea volumica a pimantului ; y Greutatea volumica submersata _ if a Coeficient partial pentru coeziunea efectiva Xe Coeficient partial pentru coeziunea nedrenati te Coeficient partial pentru efectul unei actiunt 4 ht 3 Coctcieg pial “pentru acfiuni, care {ine cont de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor actiunilor prin raport cu valorile tor reprezentative t Coeficient partial pentru o actiune | 26: Coeficient partial pentru o actiune permanent [yous | Coeficient partialipentru 9 acfiune permanent destabilizatoare tian | Coeficient ae pentru 6 aefiune permanenta stabilizatoare_ ‘Ym____| Coeficient partial pentru un parametru al =| Yo Coeficient partial pentru un parameu stratul 7 i a Coeficient partial BOG G Fathead Cpbineaul care fine cont de incertitudinile asupra modelului _ | 2 Coeficient parjial pentru o aejiune variabilé Yes Coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala [in | Gooficient partial pentru o rezistenta Linas Coeficient partial care tine cont de incertitudinile asupra modelului de rezistenaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL.2014 he Coeficient partial pentru rezistenja pimantalui [en Coeficient partial pentru rezistenta la alunecare Te Coeficient partial pentru capacitate portanta ja ___| Cocficient partial pentru incertitudinile in modelarea efectelor actiunilor yous | Coeficient partial pentru o actiune destabilizatoare care provoaci 0 cedare hidraulica sos» | Coeficient partial pentru o actiune stabilizatoare care se opune cedairii hidraulice Greutatea volumica a apei h Coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (se aplica la tg @°) h Coeficient partial pentru greutatea volumic’ a pimantului @ ‘Unghiul de rotire a bazei fundatiei fata de orizontala v Factor pentru conversia de la valoarea caracteristicd la valoarea reprezentativa Guiza | Valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator [eno | Componenta orizontald a presiunii efective a pamantului in stare de repaus lo Unghiul de frecare intema in termeni de eforturi efective @«___| Valoarea de calcul a lui 9 ir ‘Unghiul de frecare interna la starea critica a gs. | Valoarea de caloul a lui @, # T[Coeficient detécare (6) Unitajite de mast recomandate la proiscarea geotehnicg sunt : Tabelul 1.3 [ Veins oe UM. Forti KN cate fh tabelul Masi kg Moment kN Masi volumici kg/m’ “Greutate volumici kNim Efort unitar, presiune, rezistena, rigiditate kPa ‘Coeficient de permeabilitate | ms | Coeficient de consolidare ms a = 1.3 Bazele proiectarii geotehnice 1.3.1 Ceringe generale (1) Pontra ficcare situatie de proiectare geotehnica. trebuie si se verifice faptul ed nu este atinsé nici o stare Jimité pertinent, astfel eum este aceasta definita in CR 0. (2 Situaite de proectare gofenich si init ape, be aut in vedere pont fundatiile de suprafaya sunt ori Saar A Sat ile 2 $i 6. cu erata si Anexa national asociate. (3) Situatiile de proiectare si starile limita se iau in considerare in funcyie de urmitorii factori: ~ conditille de amplasament cu privire la stabilitatea generald gi la migearile terenuluis — natura si marimea structurii si elementelor acesteia, inclusiv oricare alte cerinje specifice (durata de viata, etc.);14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.Xi1,2014 ~ conditiile referitoare la vecinatati; ~ conditiite geotehnice si hidrogeologice; — influenja mediului (hidrotogie, ape de suprafayl, subsidengi, variatii sezoniere de temperatura si umiditate, ete.); — scismicitatea regionala. (4) Starile limita pot apairea separat tn teren/in structurd sau simultan tn teren gi structural. (5) Pentru proiectarea geotehnicd a fundatiilor de suprafafa trebuie luate in considerare urmatoarele situatii care pot conduce Ia stair limit, dupa ea — pierderea stabilitatii generale; — epuiizarea capacitatii portante, cedarea prin poansonare; ~ cedarea prin alunecare; ~ cedarea combinaté in teren si in structura; ~ tasirile excesive; ~ ridicarea excesiva a terenului datorita umflari, inghetului si altor cauze: — vibratiile inacceptabile. (6) La proiectarea geotchnica a fundatiilor de suprafata trebuie utilizaté una dintre metodele urmatoare sau © combinatie intre acestea: (6.1) O.metoda directa in gare se efectueaza calculele specifice pentru fiecare stare limita L Experienta dobandita poate ardta care tip de stare limitk guvemeazi proiectarea lucririi. La Verificarea lao anu stare limita, calculul trebuie s& modeleze cat mai erect mecanismul de cedare prevazut. +, (6.2) @ metodé indirectitbazata pe experiente comparabile §4 pe rezultatele incerearilor pe teren/in laborator sau pe obseryatii, aleas4 in corelare cu incarearile la starea limita de exploatare, astfel ined sf fie satisficute ceringele pentru toate starife limita pertinente, (6.3) O metoda prescriptiva bazatd pe valori ale unor presiunt acceptabile: (7) in vederea stabilirii cerinfelor minime privind conginutul Studiului geotchnie (Raporuului de investigare a teremului conform SR EN 1997-2). a alegerii metodei de proiectare care trebuie utilizata sia verificdrilor de control, trebuig identificate, in conformitate eu prevederile din NP 074, categoria geotchnied si riscul geotehnie asociat, (7.1) in-eonformitateygu NP 074pancadrarea preliminara intr-0 categorie geotehnica poate fi schimbat& pe durata procesului de proiectare i de execute. (7.2) Diferitele aspecte ale proieetarii unei tuerari pot conduice la incadrari in categorii geotchnice diferite, Nu este necesar si se trateze intregul proiect in concordanta cu cea mai inalti dintre categorii. (8) Prevederile prezentului_ norma categoria geotehnica 1, 2 si 3. se aplict Ja proiectarea geotebnic& a lucririlor din (9) La proieetarea este obligatorie folosirea Imtolcordeeatel diese | FUSUBT TF SCESO" 1.3.2 Situatii de proiectare (1) Situagiite care trebuie luate in considerare pentru proiectarea geotehnica sunt precizate in SR EN 1997-1, Sectiumea 2, cu erata $i Anexa nationala asociate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 (2) Situatiile de proiectare trebuie sf includa urmatoarele criterii principale, dupa caz: (21) Caracteristicile amplasamentului si condijiile de mediu — acceptabilitatea general’ a terenului pe care este amplasatA structura, in termeni de stabilitate generala gi de miscdri ale terenului; — planurile de stratificasi — dispuncrea si clasificarea diferitelor zone de pamant si roca sau elemente ale lucrarii care intervin in modelul de calcul; — in cazul construcfiilor aflate pe sau in apropierea unor masive de roc’: « alternanga de strate tari si moi; + existen{a unor falii, rosturi si fisuri + posibila instabilitate a blocurilor de roca; — exploatiri miniere, caverne sau alte construc{ii subterane; ~ miscdri ale terenului datorate subsidenjei miniere sau altor activitasi; ~ caverne de dizolvare, cum sunt goluri sau fisuri umplute cu material moale, procese de dizolvare in curs; ~ efectele afuie suprafefei terenuluis — efectele coroziunii sau alterarii chimice, ingheului, secetelor prehungite, etc.; — varia{iile nivelurilor apelor subteranc, inclusiv cele datorate epuizmentelor generale, inundagiilor, disfunetionalitajilor sistemelor de drenare gi ale retelelor purtatoare de apa, exploatirii apei, ete.; — incadraréa seismic3 a zone; a 4 ~ efectul oli structari asupra Structurlor $iiretclelOFexistente, precum siasupra mediului local. ilor care conduc la modificari ale geometriei (2.2) Caracteristicile constmetici 5 ~ actiunile, grupaiile de actiuni si ipotezele de inc: ~ sensibititatea la deplasari diferentiale si/sau deformatii ale construcfiei: — restricjile de deplasdri diferentiale si/sau deformayii in exploatarea normala a constructici. 1.3.3 Durabilitate (1) Evaluarea conditillor de mediu interne si externe din punctul de vedere al durabilitati si al masurilor de protectie sau de asigurare@ifezistenteloriadecvate ale materialelor se face in conformitate cu prevederile generale din sistemul de standarde SR EN 1990...1999 si cu prevedetile specifice din SR EN 1997-1, Sectiunea 2, cu erata si Anexa najionalt asociate. 1.4 Proiectarea geotehnicd prin caleul 1 Generalitati (1) Proccarea gotcnich min pba tls fica i sonformiate on cringe fundamentale din CR 0 si cw PRR te ro GaBoon eu Anexa national $i din prezentul normativ, (2) La proiectarea geotehnica intervin ~ actiunile, care pot fi: «© incareari impuse;6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 + deplasdri impuse, de exemplu cele cauzate de migcirile terenuluis — proprietiile pimanturilor, rocilor sau altor materiale; datele geometrice; — valorile limiti ale deformatiilor, deschiderii fisurilor, vibratiilor, etc.; ~ modelele de calcul (3) Este obligatoriu ca recunoasterea condijiilor de teren s se facd In functie de categoria geotehnicd si riscul geotehnic asociat, Aceasti recunoastere, precum si controlul calitapii executiei Iuerarilor sunt mai importante pentru satisfacerea cerinjelor fundamentale decat precizia rezultatd din alegerea modelelor de calcul si cocficientilor partiali, (4) Modelul de calcul trebuie s& descrie comportarea presupusi a terenului pentru starea limit4 considerata. Daca unei stari limiti nu i se poate asocia un model de calcul fiabil, calculul se face pentru o alta stare limita, folosind coeficienti care sf asigure ca depasirea stiri limite considerate este suficient de improbabila. (5) Modelul de calcul poate fi — un model analitic; = un model semi-empiric; — un model empiric, (6) Modelul de calcul ales trebuie si fie exact. (7) Modelul de calcul poate include simplifieari. In acest caz, iRatele objimute pot fi modificate pentru a s¢ asigura cd proiectarea prin calcul esige © fie acoperitoare. 14.2 Actiuni specifice & c (1) Definitia actiunilor este conforma cu preyederile din GR 0 iar valorile actiunitor se stabilese conform prevederilor din standardele\pertinente di ia SR EN 1991, de constructie asupra fundatiilor (2) Modul de determinare a valorilor actiunilor transmi este prezentat in Partea a I]-a a normativului (3) La proiectarea geotehnic’ se jine seama si de urmatoarele aetiuni speci — greutitile pamanturilor, rocilor gi apei; a — eforturile din teren; — presiunile pimantuluis — presiunile apei subterane (dupa caz, presiunea apei libere); ~ presitinea apei din pori: . ~ forele hidrodinamice: ~ suprasarcinile; ~ lucratrile de terasamente; — incareaile din trafic; ~ miscarile pimintului cauzate de: + activititi legate de licraneUPHERNG 1125022015 + ridicarea si contractia produse de vegeiatie Sati climd (variayii de umiditate sau temperatura, inclusiv actiunea inghefului); + alunecarea sau tasarea masivelor de pamént; + accelerajiile produse de cutremure, explozii, vibrati si inedreari dinamice. (4) Valorile acfiunilor geotehnice se determina anterior efectuarii calculului, dar pot fi modificate pe parcursul diferitelor etape ale proiectarii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 (5) Valoarea de calcul a unei actiuni geotehnice se determina: (5.1) Prin calcul, cu relagia [2.1 din SR EN 1997-1]: Fax it Fre (3) unde: Fx valoarea de calcul a actiunii yr coeficient partial pentru situafii permanente sau tranzitorii, definit in Anexa Ba prezentului normativ Feo valoarea reprezentativa a actiunii: Freep = “Fic unde: y factor pentru conversia de la valoarea caracteristica la valoarea reprezentativa, definit in CR 0 (y este, dupa caz, yo sau yi sau yo) Fy valoarea caracteristica a actiunii (5.2) Prin evaluare directa. in acest caz, este indicat ca valorile coeticientilor partiali date in Anexa B si fie utilizate ca valori de referinta pentru definirea nivelului de sigurantd cerut. 1.4.3 Parametrii geotelu & (1) Paraiiétrii geotehinici reredig ori maselor de mint side toed (2) Parametrii geotehnici sunt definiti in SR EN 1997-F, Sectiunea 3: (3) Determinarea yalorilor parametrilor geotchniéi se face in conformitate cu SR EN 1997-2 si AneXa nationals: 5 7 (4) Determinarea valoritor caracteristice ale paramietrilor geétéhnici se faee conform normativului NP 122. ¥ j (5) Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se determina cu relatia [2.2 din SR EN 1997-1] XK ay und Xy —_valoarea de calcul a parametrului geotehnie Xi valoarea caracteristicd a parametrului geotehnic jx coeficient partial pentru situagti permanente sau tranzitofii, definit in Anexa B. (6) Atunei cand valorile de calcul ale parametrilor geotchnici sunt evaluate direct. e: ca valorile coeficiengilor partiali din Anexa B a prezentului normati de refering’ pentru definirea nivelului de siguranta cerut. indicat si fie utilizate ca valori 1.4.4 Date geometrice (1) Nivelul si panta suprafere’ eegEHtyG piyelusig, paizerriarie interfetelor jun xeologice, nivelurile de exeavare” 31 -dimensianile ici trebuie tratate drept date geomettice (2) Valorile caracteristice ale nivelurilor terenului, apei subterane si apelor de suprafati trebuie si fie valori misurate, nominale sau estimate ale nivelurilor superioare sau inferioare. (3) Se recomand’ ca valorile caracteristice ale nivelurilor terenului yi ale dimensiunilor fundatiei sa fie valorite nominale, 1718 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl,2014 (4) Atunei cand se apreciazt cA abaterile datelor geometrice au un efect important asupra fiabilitayii structurii, valorile de calcul ale datelor geometrice tebuie determinate direct sau calculate din valorile nominale cu relatia [2.3 din SR EN 1997-1): G4 = norm = Aa (5) unde: a, —_valoarea de calcul a datei geometrice oon _-Valoarea nominali a datei geometrice da <0,10m. 1.4.5 Stari limita ultime (SLU) (1) Starile limita ultime sunt definite in conformitate cu CR 0 yi SR EN 1997-1. (2) La proiectarea geotehnica, trebuie si se verifice faptul ci nu sunt depisite urmatoarcle tari limit, atunci ednd acestea sunt pertinente: (2.1) EQU: pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, in care rezistenjele materialelor structurii si ale terenului nu aduc o €6ntribusie important la asigurarea rezistentei. Condiia de verifigare este definite rlain [2.4 din SR EN, 1997-1} ; Fuad SE wns + Ty 5 a) unde: e 8 Fuad “Valoarea de calcul a efeetului actiunilor destabilizatoare: Een = EU Feeos Xi/ Joes s\n is Ewe Valoareade calcul a efectului actiunilor stabilizatoare: Eons = Ebpe Fo: Xe! Iisa 0 yea Coeficien|i partiali pentru situatile permanente si tranzitorii definiti in Anexa B a prezentului normativ 1% valoarea de calcul a rezistenjei la forfecare dezvoltata asupra partii unei structuri in contact cu terenul. ‘ova - in procctarea yootehisa,veriicaren FQU exe Timi fa et rare, cur este fandaye rigid pe un ren sineos si este, in pnsip, distners ata de analiza, stobilitiit generale st de probleme davorate de resale arhiinediee. (2.2) GBO: cedarea sau deformatig excesiva a terenului, in care tezistenja paménturilor sau a rocilor contribuie in mod semnificatiy la asigurarea rezistentei. Conditia de véfificare este definita de relatia [2.5 din SR EN 1997-1] Fys Re ay unde: Ey valoarea de calcul a efectului actiunilor: Ea= Ely Fat Xmas as} 00001 1125022015 (18a) Ea> te E{F cops Xe ynis aa} (L8b) unde: ye coeficient parjial pentru efectul unei actiuni definit in Anexa B Ry valoarea de calcul a rezistentei faya de 0 actiuneMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Ne. 935 bis/22.XI12014 Ro Ri ye Frogs Xedpoe; aa} (9a) sau Ra= Ri jt Frogs Xs aa} /7e (9b) sau a= Ri pe Frepi Kulp a} (196) unde: ye — coeficient partial pentru o rezistenta, definit in Anexa B. ‘Nota | - Siarea limit GEO este descori critics pentru determinarea dimensiunilor elementelor structurale din fundapit sau strueturi de funda. Nota 2 - fn uncle situait de proiectare, aplicarea coeficientilor partial asupra actiunilor generate de pimant sau transmise prin pamint pot conduce la valori de calcul nerezonabile sau chiar imposibile din punct de vedere fizic. In asemenea situati, coeficienjit partial pot fi aplicati direct asupra efectelor actiunilor, stabilite pe baza valorilor reprezentative le actiunilor, Nota 3 - in procedurile de calcul in care coeficientii partiali sunt aplicati asupra efectelor actiunilor, coeficientul partial al actiunitor se ia 7 = 1,0. (2.3) UPL: pierderea ecbilibrului structurii sau terenului provocati de subpresiunea apei (presiunea arhimedic#) sau de alte-ctiuni verticale. 4 Conditia de veriticare este defini de relajia (2.8 din SR EN 1997-1]: Vasa S +Re e (1.10) unde: - ¥ ’ "a . Vaws valoarea de calcul a gruparii intre seule verticale permanente si variabile destabilizatoare Voss = Guat ses ; di Gavi _valoareatde calcula acjiunilor permanente verticale stabilizatoare Qswsi _ valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la ) subpresiune, Ry valoarea de calcul a oricarei alte rezistente aditionale la ridicare; rezistentele aditionale la ridicare pot fi de asemenea tratate drept actiune permanenti verticala stabilizatoare. Notd - Coeficienti partali pentru Gyuss Oso Gus $i Ry ponte stati perman Anexa B a prezent sau tranzitori sunt dati in (2.4) HYD: cedarea hidraulicé a terenului, eroziunea interna gi eroziunea regresiva in teren, sub efeetu! gradienilor hidraulic. Conditiile de verificare sunt definite de relajite (2.9 a, b din SR EN 1997-1}: tisass $ Ores (ita) unde: isa. valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de pamant, pentru orice goloana de panydint pertinenta Gung tensiunea totala verticala stabilizatoare Ja baza aceleiasi coloane ica FO00011125022015 Sioa S G's ub) unde: Six valoarea de calcul a fortei curentului in coloana de pamant Ga greutatea in stare submersati a aceleiasi coloane, 1920 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr, 935 bis/22.XIl 2014 Nott - Coeticiengi patiali pentru uae Guna Sous $i Gyn penttu situa permanente sau tranzitorii sunt defini in Anexa B a prezentuli normati. (2.5) STR: cedarea interna sau deformatia excesiva a structurii sau clementelor de structurd, ca de exemplu fundajiile continue, radierele generale sau perejii de subsol, in care rezistenja materialelor structurii contribuie somnificativ la asigurarea rezistentei. Starea limita STR este tratata in Partea a TT-a a prezentului normativ. (3) in cazurile unui rise anormal sau ale unor conditii de teren si de incdrcare exceptional de dificile (de regula, situatiile care se incadreazd in categoria geotehnicd 3 asociatd unui rise geotehnic major) este indicat sa se utilizeze valori ale coeficientilor partiali mai mari sau mai mici (dupa caz) decit valorile date in Anexa B a prezentului normativ. (4) Pentru lucrari temporare sau pentru situatii de proiectare tranzitorii se pot utiliza valori diferite ale coeficientilor partali (dupa caz) de valorile din Anexa B a prezentului normativ, in cazul in care consecinjele probabile o justifica.celeia 1.4.6 Stari limita de serviciu (exploatare - SLE) (1) Starile limita de serviciu (exploatare) sunt definite in conformitate cuyCR 0 si SR EN 1997-1, ‘ . (2) Verificarea pentru starile limit de exploatare, in teren sau intr-o seeyiune, element sau imbinare a structui,trebuie sf rmareascdndepinigea condiic [2:10 din SR EN, 1997-1]: Esty | § @.12) unde: : . 1 , EF, ~ valoarea de calcul a efectului unei actiuni sau combinatiilér de actiuni Cs valoarea'de caleul limiti.a efectului unei actiuhi sau Gombinaitor de actiuni, 3 (3) Este indicat si se modifice in mod adecvat valorile caracteristice ale parametrilor geotchnici in cazul in care se produce 0 modificare a acestora pe durata de viata a constructiei, de exemplu prin variatia nivelului apei subterane sau prin uscare. (4) Valoarea de calcul limitd a efectului unei actiuni, dé exemplu o anumita deplasare gi/sau deformatic a fundatiei sau a unor parti ale structurii de flandare, este acea valoare pentru care se considera atins4 ip structurd o stare limita de exploatare, (5) Conform SR EN 1997-1 si Amexa nationali, coeficienti exploatare au valoarea egald cu |,0. partiali pentru starea limita de 1.4.7 Abordari de caleut (1) Abordarile de calle! definese shodul in care sunt utilizate relatiile (1.8) si (19) prin combinarea seturilor de coeficienti partiali on acfiuni sau efectele actiunilor (4), pentru parametrii geotehnici (M) si mee re i we 15 (2) Abondaile de calcu se apie ROS Vif ROB AO sas utime GEO si STR, dupa az. (3) Modul de calcul al valorilor Ey si Ry definite in relajiile (L8 a, b gi L9 a, b, c) trebuie determinat prin alegerea uneia dintre cele dou abordari de calcul (abordatile de calcul 1 si 3) din SR EN 1997-1 si Anexa nationala, (4) Coeficientii partiali din Anexa B a prezentului normativ, care se utilizeaza pentruMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.X11,2014 determinarea valorilor Ey si Ru, sunt grupati in seturile notate A (pentru actiuni sau efectele actiunilor), M (pentru parametrii pamantului) si R (pentru rezistente). Valorile acestora se aleg in functie de abordarea de calcul utilizata, (5) Abordarea de caleu! 1 (5.1) Gruparea I: 41 “+” MP4" RI (5.2) Gruparea 2; 42 “+” M2“+" RI Nota 1 - Nota: “+” inseam’: “de grupat eu” Nota 2 - Coeficientii partial sunt apicatiasupra aetiunlor si parametrilor de rezstenta ai terenului Not 3 - Daca este evident cd una dintre cele dowd grupiri guverneaza proiectarea, mu este nevesar si se mai cefectueze caleulele gi cu cealalta grupare. Totusi, grupiri diferte se pot dovedi eritice pentns aspectediferite ale aceluiagi proiect. (6) Abordarea de caleul 3 Gruparea: (47* sau 42") "4" M2 Nota 1 = Notafa Nota 2- *: Coefieienti partial sunt aplicati asupraaetiunilor provening! de la struct. Nota 3 -: Coeficiemti partiali sunt aplicati asupra actiunilor geotehnice, Nota 4 - La calculul stabilititi taluzuritor sau al stabifititit generale, acti apticate asupra terenului (de empl acne pepvenind de 1s gructr, Tac date Ge trafic) sunt tae dep aii golehnce, folorndwae tl APE oie pri. 5 Etapele preliminare ale proi etd ghotehnice 1 Stabilirea adancimii de fundare RB “+ nseamind “de grupat eu". (1) Addingimes. de fundare este distanja masuraa, de ta niveldlterenului (natural sau sistematizat) pana la baza fundatici. (2) Stabilirea adancimii de fundare a unei fundajii se face jindnd seama de urmatoarele eriterii: (2.1) Geotehni “ologice si climatice — adincimea ta care apare un strat de pimant cu capacitate portanta adeevatt; — nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane si presiumea apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) in corelare eu problemele eare pot apare in executiei sau in exploatare; ile ale terenului si redugeri ale rezistentei stratului portant provocate de feetele climatice sau de hucrarile de executie: curgerea-apci, — prezenfa pmanturilor speciale; — adineimea pana la care se pot produce degradari prin inghe (Anexa C a prezentului normativ); — adéneimea de afuiere: — prezenja de materiale solubile (gat ry calciu, roci saline, etc); ~ Chet arr de uniiibdad deg OHSZ RAGE secet uate de pia cu precipitatii abundente asupra proprietiiilor piménturilor structural instabile din zonele cu climat arid, (2.2) Proiectul de arhitecturd prin care se impune cota utili (cota + 0,00 sau cota ultimului nivel subteran, dupa caz).2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL.2014 (2.3) Vecinatati = efectele excavatiilor si/sau a epuizmentelor generale asupra fundatiilor si clidirilor invecinate; — excavalii ulterioare prevazute pentru utilitati sau alte constructii (2.4) Conditii speciale in exploatarea constructiei care pot influenta caracterist comportarea terenului de fundare (temperaturi excesive transmisc la teren, etc). si (3) Adancimea minima de fundare se stabileste ca fiind adancimea cea mai mare care rezultd in functie de criteriile de mai sus. (4) Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, paménturi lichefiabile, etc.), adéncimea de fundare este indicat& in reglementirile tehnice aplicabile specifice. 1.5.2 Alegerea tipului de fundatie (1) Fundatile trebuie alese astfel ineat s4 transmita la teren incdrcdrile construetiei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor \d verificarea terenului de fundare la stiri Limita. (2) Stabilirea tipului de fandatie se face indind seama de urmatoarele criterit: 2.1) Sienna stricta! af Rbnipmatict |p * « Aipul Sstemului structural (in ere, eu perei ete — dimensiumile structurii (deschideri, travei uprateran si subteran) — materialele utilizate (beton, metal, zidarie, etc.); i r ~ acfiunile transmise de eonstructie pele — mécanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismicd (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatilor, etc.); —_ sensibilitatea la tasari a sistemutui structural (2.2) Conditiile de exploatare ale constructiei ~ eforturile transmise ta funda(ii (din sarcini statice si dinamice ~ vibratii produse de utitaje, etc.); posibilitatea pierderilor de api sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale; ncdilzirca terenului jn cazul constructiilor eu degajari mari de calduri (cuptoare, fiurmale, ete); — degajarile de gaze agresive care polueaza apele meteorice si accentucazi agresivitatea chimicé a apelor subterane; — influenta deformatiitor terenului de fundare asupra exploatirii normale a constructici: — limitarea tasdrilor in functie de cerinjele tehnologice specifice. 3) Condiiile de execatie ale infrastructurit = adiineimea sapaturit pentru, findayiil a stabilitaqii sapaturii: POOR PPS ZZOTS — existenfa unor constructii in vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii (instabilitatea taluizului, afuicrea terenului la realizarea epuizmentelor, ete.); — sistemul de epuizmente; — prezenta rejelelor de apa-canal, de gaze, de energie electric, ete. ci si modul de asigurare aMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL2014 23 (2.4) Conditiile de teren — natura si stratificayia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de paimant sau de roci $i evolutia acestora in timp; — conditiile de stabilitate general a terenului (terenuri in pant cu structuri geologice susceptibile de alunecdri de teren, ete.); — conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pamant, ete,); = conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaya, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenului de afuiere, etc.). (3) Se recomada ca la alegerea tipului de fundajie si se jind seama si de consideratii practice cum sunt volumul de lucriri de excavatie, toleranje in exceutie, spafii de lucru, et. 1.5.3 Alegerea metodei de calcul (1) Metoda de calcul tebuie aleasi astfel incat rezultatele objinute si asigure indeplinirea conditiilor privind verificarea terenului de fundare La stari limita, (2) Alegerea metodei de ealeul se face (indnd seama de urmatoarelecriteriiys 1.5.3.1 Criterii privind constructia (1) Importanga congtructiei : ~ construc spebiae, CS, astfel@um puns definite fbelgh 1; — constructii obignuite, GQ, astfel cum Suibidefinite in tabelul 1.1;. (2) Sensibilitatea Ia tasiri diferentiale — construcfii sensibile la tasari, CST; = constructii nesensibile la tasdri, CNT ¥ (3) Restricfii de deformatii in exploatare normals — construct cu restrielii, CRE; ~ construct fir restrictii, CRE. 1.5.3.2 Criterii privind terenul de fundare aledtuit din pamanturi (1) Terenuri favorabile (TF); prin terenuri favorabile se inféleg terenurile bune si medii definite conform NP 074. (2) Terenuri dificile sau conditii saturat ineiireat rapid). iale de incarcare (TD) (de exempta, pamant coeziv 1.5.3.3 Criterii de alegere a metodei de caleul in tabelul I.4 sunt sintetizate crite Ki sery 4 wags asren!MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII.2014 Tabelul 14 Construcfia cma Metoda a | Sensibilitate 4 de limitg | P™Portanga | latasiri | deformasiiin | 5 de calcul diferentiale | exploatare undare COTS CRE | CRE| TF [1D Prescriptiva, | a E SLU | SLE [ SLU | SLE Directs [SLU [SLE . [SLU | SLE E SLU [SLE L Ea ‘Nota | ~ Folosirea metodei preseripive la proieetarea finala este permis dour atunei cind sunt indeplinite simaltan cele paru conditii (CO*CNT-CFRE TF). Nota 2~ Prin folosirea metodet prescriptive. se considera indeplinie, implicit, conde de verificare la SLU sh SLE. Nota 3 ~ Metoda preseriptiva se poate folosi la predimensi Nota 4 ~fn eau folosirii metode dire, calcula sti limit ext obligatoria, Nota 5 — in cazul teremului de fu it din roci Sténcogge $1 semistincoase, in conditiile unei stfiltificatii practic uniorme 5 orizontals, este admin Toenvea mete’ reserntive in toate cari ou excepia cal onset spe i if 1.6 Caleulul la stiri limita ultime (1) Caleulul it state limita ultimg se face pentru efuparile de actiuni (cftete ale actiunilor) definite conform CRO: - Combinarea (ctectelor) actiunilor pentru situatiile de proi tranzitorie (Gruparea fundamentala, GF); - Combinarea (efectelor) actiunilor pentru situatia de proiectare seismica (Gruparea seismic’, Gs). (2) Pentru stabilirea dimensiunitor in plan ale fundafiei este necesar, dupa c: urmatoarele stiri limita ultime, de tip GEO: (2.1) Capacitatea portanta (Figura L4.a) (2.2) Rezistenta la lunecare (Figura. 1.4 b) (2.3) Stabilitatea generalt (Figura 14 c) (3) Pentru verificarea la starea limita ulti clare persistent’ sau normala gi calculul la de tip STR se vor avea in vedere urmatoarele: (3.1) Trebuie Iwate in considerare deplasarile diferentiale verticale si orizontate ale fundatiilor pentru a se asigura c@ acestea nu conduc Ia o stare limita ultima in structura. (32) Se poate adopta 0 presin? RRepidblie WRAP LE! peui6.3), eu conditia ea deplasirile si nu conducé la o stare limitd ultima in structurd (3.3) in pamanturile care se pot ridica, trebuie evaluat umflarea diferentiala potentiala, iar fandatile si structura trebuie dimensionate astfel incat sd reziste sau si fie adaptate pentru a 0 prelua pe aceasta.1.6.1 Capacitatea portant MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL,2014 a) Capacitatea portant ©) Stabilitatea generala Figural - Stari limita ultime de tip GEO 1.6.1.1 Prineipii generale — , * (1) Pentru calculul fa starea limita de capacitate portanta trebuie satisficutl condita [6.1 din SR EN 1997-1] Vis Re . (13) unde: Pd Ry valoarea de calcul a actiunii verticale sau componenta verticald a unei actiuni totale aplicata la baza fundatiei ¥q se determing conform prevederilor din capitolul 11.2 Noté - Kjtrebuie st includ’ greuiaiea propric a fundatici, ercutatea oricdnai material de umplutur i ile pamintul, fie favorable, fie nefaorabile, Presiunile apei, care nu se datoreari Ihetredrilor transmise terenulu de fundare,trebuie incluse ea actiuni, valoarea de caleul a capacitatii portante. (2) Limitarea exeentricitajilor (2.1) Fundagie eu baza dreptunghiulara unde: en FO00011125022015 1 3 (4a) excentricitatea forjei Ma fad de axa transversal (latimea bazei fundatiei, B) excentricitatea fortei Va fai de axa longitudinala (lungimea bazei fundatiei, L), 2528 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 935 bis/22.XIl.2014 (2.2) Fundatie cu baza circulara eh £0,589 (14) unde © excentricitatea fortei Vy fat de centrul bazei fundatiei r raza bazei fundatici. (3) Dimensiunile (minime) ale baz: conditiile urmatoare, dupa caz: fundatiei se determina astfel incat sa fie indeplinite G.1) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situajii de proiectare persistente (permanente) si tranzitorii, aria comprimata a bazei fundatiei, Ac, trebuie sf fie egal cu aria total’, 4. (3.2) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situagii de proiectare accidentala gi seismica, aria comprimata a bazei fundajiei, 4c, trebuie s& fie mai mare de 75% din aria totalt, 4, respectiv aria efectiva (redusi) a bazci fundatici, 4”, trebuie si fie mai mare de 50% din aria total, A 2 Aria comprimatit a bazei fundatiei (1) Aria ‘comprimatd a bazei funllei se defineste pe baza urmatoatelor ipoteze: (1.1) Rezistenta idee pentru pimiinturi este nul (1.2) Deplasarile/deformafiile sunt proportionale cu eforturile, (13) Oigritgge presiunilor la baza fundagiei este liniard, conform fearici Navier. (2) Caleutul are corinne se face in fanciie de flan bazel fundayici, dupa cum urmeaza: (2.1) in cazul fundatie’ cu baza dreptunghiulard solicitats exeentric dupa o singurd direciic, aria comprimata se calculeaza cu relayiile: Ae (L-2e)B sau (Lis) te = 1,5 (B-2en)L unde: ¢..B,en definite conform relatiilor din tabelul 1.5. (2.2) in cazul fundatiei cw baza dreptunghiulara solicitata excentric dupa doua directii, aria comprimata se¢alculeaza pe baza distributiilor de presiuni la baza fundatiei.. (2.3) In eazul fundatiei cu baz circulard solicitata excentric, aria comprimatii se calculeaz’ pe baza distributiei de presiuni Ia baza fundatiei. 1.6.1.3 Aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei (1) Fundate cu baza dreptunghiti COR Aals Lee Gul eBus cre a=LB (L16.a) unde: 1 latura L redusa: L’ = unde: eL=Mp/ VaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 2r B’ latura B redusa: B= B-2ey unde: eu MI Va lara (2) Fundatie cu baza A= 0,785 (B-2e)B (1.16.b) unde: B diamewul bazei. 1.6.1.4 Metoda preseriptiva (1) Determinarea capacitijii portante prin metoda prescriptiva se bazeazi pe valorile presiunilor acceptabile determinate empiric. (2) Presiunile acceptabile pe terenul de fundare (presiunile conventionale) sunt definite pentru situafiile in care terenul de fundare apartine categoriei de terenuri favorabile (bune sau medi), conform NP 074. (3) Modul de determinare a valorilor presiunitor conventionale este prezentat in Anexa D a prezentului normativ. (4) in Anexa G din SR EN 1997-1 este prezentat un exemplu pentru stabilirea unor presiuni acceptabile Ja fundarea pe roci. Atunci cind se utilizeaza 0 asemenea metoda, este indicat ca evaluarea rezultatului calculului si se bazeze pe experienta comparabila. (5) Calculul capacitajii portante & terenluiide fundare pe baza presiunilor gonventionale se ieremtiaza jn funetie de . a (5.1) Tipurile de aefiuni directe sau orice combinasit catre constructie. tré Aestea transmise fundatiilor de (5.2) Gruparile de actiuni. (6) Conditiile care trebuie verificate Ia starea limit de capacitate portanta, pentru cazurile cind 4c = A (conform 1.6.1.1 pet. (3.1)), sunt prezentate in tabelul 1. (7) in cazurite cand Ac 3 2 valoarea (Ry/Ew) 4 m $i fy > 2/3 hw. la care incursiunile ia domeniul postelastic sunt limitate), se vor calcula ca perefi care pot a¥ea rotiri imitate 1a bazae(grocking walls”), ta eforturile rezultate din caleul elastic, in eazul tn care acestia reazema direct pe fundatie si mu pe un subsol de betom armat. (9) Dac’ mecanismul de plastificare careé“asigura disiparea cnergici induse de cutremur implied dezvoltarea de deformatii inelastice si in elementele substructurii, pentru verificarea terenului de fundare se considera valorile eforturilor capabile ale elementelor infrastructur (10) Efosturile transmise infrastructuritor de citre Suprastructufil®)eare au o comportare quasi-clastica la actiunile seismice (g < 1,5 sau de citre structurile din clasa de ductilitate joasi - DCL) gi/sau ta care se admite plastificarea terenului de fundare vor fi cele rezultate din calculul structurii in situatia de proiectare seismica. (11) La proiectarea sistemelor de fundare se va lua in considerare efectul componentei verticale a acjiunii seismice, in concordanga cu P 100-1. ILS Materiale utilizate la fundatii 11.5.1 in mod uzual, fundatiile se realizeaza din: ~ betonarmat; — beton simplu: ~ ridarie de piatral La realizarea fundatiilor proiectate A confarmitate erile prezentului normativ. se recomand’ folosirea pecmuies HAED Uditeee 90 pe thdeSincacarior si de destinatia constructiei. 1.2 Caracteristicile betoanelor utilizate la executarca fundajiilor se stabilese de cite Proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenta acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii "142 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne. 935 bis/22.XI1,2014 Clasete minime de beton utilizate sunt urmiitoarele: a) Pentru elemente din beton simplu C4/5 — pentru umpluturi/egalizari 51 C8/10 pentru bloc (la fundatiile tip bloc de beton simply si cuzinet de beton armat). b) Pentru elemente din beton armat C16/20, respectindu-se prevederile din P 100-1 in functie de clasele de expunere (din punct de vedere al durabilitatii), clasa minima va respecta prevederile NE 012/1 c) Pentru betonul din sub-betonari la stalpi metalici 625/30. Tipul de ciment care se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii se stabileste in functie de influenta conditiilor mediului de fundare, conform NE 012/1. 11.53 Ofelul beton trebuie si indeplineasc’ conditiile definite in ST 009. Ofetul folosit in fundatit va fi de clasé B sau C, Ojelurile neductile, sau mai pusin ductile, se pot utiliza in situatiile in care, prin modul de dimensionare, se poate asigura © eomportare in domeniul clastic a acestor armatur. 1.54 Pentru fundafiile continue ale constructiilor cu cel mult un nivel amplasate in mediul rural se pot aplica si solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatiile se pot reali ¢idin zidarie de piatra sau beton ciclopian. 155 Prevederile prezentului normatiy hu se aplicd pentma proisetprea fundatilor realizate din zidarie de piatr® sau-alte materiale locale. IL.6 Proiectarea fundatiilor izolate (1) Prevederile prezentului capitol se aplicd la proiectarea fundatiilor izolate ale stilpilor de beton armat, perctilor structurali de beton armat gi stalpilor de ofel. Detaliile constructive si de armare pentru fundajii izolate pot fi utilizate si in cau unor elemente structurale continue. (2) Tipiiile de funda a) Fundatiile pentru stalpi gi perefi de beton armat monolit: = fundayii tip taipa de beton armat; tip bloc gicuzinet. olate ate fac obieetul prezentuliii normativ sunt: b) Fundayiile pentru stélpi de beton armat prefabricat: = fundatii tip pahar: — alte tipuri de fundatii adop@O Gi@arbihi2deOmeAdrb Hintre stilpul prefabricat si fundatie, c) Fundatiile pentru stalpi de ofel: — fundayi tip bloc si cuzinet; — funda tip talpa de beton armat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xI1.2014 (3) Proiectarca fundatiilor izolate de beton armat se face pe baza prevederilor standardului SR EN 1992-1-1 Dimensiunile in plan ale fundatiilor izolate se stabilesc conform prevederilor din Partea I a prezentului nommativ (4) La alcdtuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele teguli cu caracter general: 4) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+ 100 mm grosime; b) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat in axul stalpului sau perctelui; ¢) pentru stalpi sau pereji de calcan/rost sau pentru situafii in care exist in vecinatate alte elemente de constructii sau instalatii, se pot utiliza fundagit excentrice in raport cu axul elementului; in acest caz momentul transmis t4lpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare. 11.6.1 Fundatii pentru stilpi si pereti de beton armat monolit 1.6.1.1 Fundatii tip talpa de beton armat Fundagiile tip talpt de beton armat pentrti Stilpi si perefi%le prismatica (Figura If.4-2) sau de forma de obelise (Figura 114-b). Beton de epilizare t Beton de egalzare a » Figura 1.4 ~ Fundatii tip talpi dé beton armat (1) inalfimea fundafiei (/) s@ stabilegte funetie de urmatirele cond «) asigurarea FigititanitFundatiet de beton armat; daca se respectt condifia /1/L > 0,30 unde # este ingltimed miaximit a fundatict si L este dimensiunes cea mai mare in plan, se admite ipoteza distributie liniare a presiunilor pe teren: b) verifcarca fundatiei la for tigtoare fra sf fie necesare aematuri transversal inalyimea maxima H va filuatd astfe! inciit.s4 se respecte conditia: #odd61 1125022015 aay unde Vey este forta taietoare maxima, iar Faye este vapacitatea betonului simply ta fort taietoare, conditie care asiguré faptul c& sectiunea de beton poate prelua forta thictoare nefiind necesare armaturi transversale, in relatia (113): po \ Vy $V gy. =0N2K-(100 9, kale SB 4344 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 =“ <0,02 P= gsm B este dimensiunea fundatiei pe directia perpendiculara lungimii £ si d este inalyimea utild a sectiunii: d= H-a, Ay este aria armaturilor intinse care se prelungese cu o lungime 12 hy +d Se va respecta conditia: Vere 2 Vig “B-H =0,038K°" f?B-H (4) ©) verificarea fundasici la strapungere fird a fi nevoie de armaturd; indljimea maxima H va fi luata astfel incat s& indeplineascd conditiile: © in lungul perimetrului w; (la distanja 2d de marginea stilpului) si se respecte conditia: Veg SM nae = 012K (100, - f,)!" (Ibs) in care: 4 —— 5 Pi=VPcPy unde Sips Suntepefcieni de armare pe cele doul diresilyiar % : 3 11.6) ud ' i unde f este un coeficient care jine seama de influenja momentului incoveigtor, Valoarea lui se poate calcula conform metodei din SR'EN 1992-1-1, sawse poate lua 1,15 pentru stilpii centrali gi 1,5 pentru restul stilpilor. In cazul unei incdredi centrice f= 1. inaltimea d este media indlyimilor utile pe cele dou ditecti ale fundayei, d = (+d, ‘Valoarea neti a forjei de strapungere poate fi redusi: Neues = Nea Nea forta aplicata forta de reactiune vertical din interiorul e¢ terenului minus greutatea proprie a fundati jurului considerat, adicé rea in Tungul unor ¢ontururi de calcul 4 situate la cel mult 2d de la fata stalpului. in acest az membnul drept din relatia (11,5) se multiplicd cu coeficientul 2d/a in care a este ana la care se consider perimetrul u. Restul variabilelor sunt cele de la punctul b). 4) Conditiile de la punctele b) $F OOMGidie FedonShdatiOih Gazul cénd se alege o inaltime H care nu respect aceste condijii, fundatia va fi previzuti cu armaturi corespunzitoare calculate cu relajiile din capitolele 6.2 si 6.4 din SR EN 1922-1-1. De asemenea, se va verifica si conditia: Vea: Vana (iL?) in care:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XI1 2014 Veama este definit in capitolele 6.2 si 6.4 din SR EN 1922-1-1 €) Valoarea minima a indlyimii fundatiei este Hfyin = 300 mm, (2) inalfimea la margine a fundatiei tip obelise (H") rezulta in functie de urmatoarele conditi a) valoarea minima este Hq = 250 mm; )_panta fejelor inclinate ale fundayiei nu va fi mai mare de 1/3. (3) Armaitura fandajiei (Figura ILS a gi b) este compussi din: a) armatura de pe talpa, realizata ca o rejea din bare. Aria de armatura rezultd din dimensionarea la moment incovoietor in sectiumile de Ia faa stdlpului. in calculul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de eforturile transmise de stilp. Se vor considera situatiile de incarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitirile maxime in fundatie. Coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0,001 Diametrul minim al armaturilor este P= 10 mm Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm: distanja minima este de 100m. Armatura se distribuie uniform pe litimea fundati Tungimea minima egala cu d, inaltimea utila.a sectiu se prevede la capete cu ciocuri cu la marine b) arindtura de la partea superioaré, realizati din minim trei bare dispuse in dreptul stalpului sau cio refea dezvolata pe toatisuprafaja Funda Fundatiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevad la partea superioara cu armatura constructiva, Ses La fandagiile care lucreaz eu arie activa, armatiita de la partea superioara rezultd din calculul la incovoigre. Dimensionarea armaturii se face in secfiuinile de consoli cele mai solicitate, considerind momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incdreérilor din greutatea fundatiei, a umpluturii peste fundatie si a incdrearilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stilp. in aceasti situate de solicitare arméatura se realizeaza ca o refea de bare dispuse paralel gu laturile fundatiei. Diametrul minim al armaturilor este @ = 10 mm. - Distanyemaxima intre armaturi este de 250 mm; distanya minima este de 100 mm. ¢) armature transversala necesar’ pentru preluarea forjelor taietoare sau pentru strapungere se realizeaza ca armaturd inclinaté dispusa in dreptul stilpului. Armatura se prevede in cazul in care nu sunt respectate recomandarile de la (1.6.1.1.(2) pet.b) sic) gi se caleuleaza conform SR EN 1992-1-1 4) armaturi pentru stdlpi si pereti (nwusti) Armaturilé verticale din fundatié, pentru eonectarea cu ed de beton armat, rezultt fn urma dimensionarit/veri Apul in fundaie (must) 5 9 alcatuiasca astfel ineét in iki) gaa itis. a stilpului. aflat deasupra fundatiei, barele de armatura si fie continue (fara innadiri). in Figura IL.Se este prezentatd 0 solutic altemativa de realizare a mustitilor pentru stilpi in cazul cénd barele nu pot fi executate fla innadiri, Armatura trebuie prelungiti in fundayie pe o lungime cel putin egal eu fam unde fy se determing conform SR EN 1992-1-1 si P 100-146 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 995 bis/22.XI1.2014 Ammatura de la eolturi {5 -Ingime suprapunere lp hungime articulate plastica a) b) °) Figura {1.5 — Exemple de armare a fundatiilor tip talpa de beton armat Etrierii din fundatie au rol de pozitionare.a armaturilor verticale pentru stip; etri dlispun la distante de maximum 250 mm si ee! payin in 3 seetiuni. (4) Caleulul momentelor incovoietoare in fundatie Pentru caleulul mémngntelor incovoictoare in-Fundatie se considera sectiunite dle ineastrare de Ja fafa stalpului si presi ‘- bier sprain de incastrare considerat. in caleulé my se ia in considerare greutatea:proprie a fundatiei (Figura Calculul simplifieat al momentelor incovoictoare in talpa fundatiei sé face cu relagiile (11.8) $i (11.9): (p,- 5] (ug) Paci =(P\+ P22 * (9) Figura 11.6 — Calculul momentelor ineovoietoare in fundajie tip talp& de beton armatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIL2014 a7 11.6.1.2 Fundatii tip bloc si cuzinet Fundagiile tip bloc de beton si cuzinet sunt aleatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazemé un cuzinet de beton arma in care se incastreaza stalpul (Figura TI.7). a) Bloc de beton cu o treapti ’b) Bloc de beton cu dou’ trepte Figura IL.7 — Fundatii tip bloe gi cuzinet, (1) Blocal de beton simpiu se realizeaz3 respectiind urmatoarele condi a) indltimea treptei este dé miniiiém 490mm la blocul de beton cu o treaptd; b) blognl de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror iaaltime minima este de 300 mm; indijimea treptet inferioare este de minimum 400 mm; c) clas betonului te minim @8/10, dar nu mai micd decét clasa betonului necesara din conditii de durabilitate: mn 4 At tgar si respecte valorile minime din a si in cazul blocului realizat in trepte 4) inakimea blocului de beton se stabileste astfel tabelul 114; aceastd conditie trebuie respect (Figura 11.7); Fabelul 11.4 Valoriminime (ge Presiunea efectiva pe teren (kPa) ©) tosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel incat sA se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele doud supratete jt = 0,7 conform SR EN 1992-I-1, prin realizarea de asperitai de cel putin 3 mm indlyime distanyate la 40 mm. (2) Cuzinetul de beton armat se proiecteaz’ respectind unnatoarele:48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatict: b) dimensiunile in plan (/-5i 6.) vor respecta urmatoarele conditit: — Vor fi mai mari decdt dimensiunite care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenga de calcul la compresiune a betonului; — pentru raportul //L, respectiv 6/B, se vor lua in considerare urmitoarele intervale: * bloc de beton cu treapti: [yl =0,50 + 0,65 * bloc de beton cu mai multe trepte: //L=0.40 + 0,50 ©) inilfimea cuzinetului (i) va respecta urmitoarele valori minime: — he ® 300 mm; = hdle2 0,25; — tg A> 0,65 (Figura 11.7); daca tg A 1,00 nu este necesara verificarea cuzinetului la fort tHietoare. Dacd nu se respectii aceasti conditie, se va face verificarea la fora taietoare conform SR EN 1992-1-1; d) rosturile orizontale dintre bloc gi cuzinet se vor trata astfe! i$¥¢ s8 Se asigure vondifii pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele dou suprafete 07 conform SR EN 1992-I-1, prin realizarea.de asperitati de cel putin 3 mm indigime gistantate la 40 mn... (3) Caleuluif shomentelor incovoietoare_pozitive in euzinel se face considgrind teastrarea consolelor in sectiunile dea fafa siélpului (Figura 11.8). be x x Paes Pe Figuéall.8 ~ Calculul momentelor incoyoietoare in cuzinetul de beton armat Presiunile pe suprafaja de contact dintre cuzinet gi bloc, funetie de care se determin’ eforturile sectionale in cuzinet, sunt determinate de eforturile din stalp (nu se fine cont de greutatea cuzinetului), FO00011125022015 Presiunile pe suprafafa de contact dintre euzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi, se determina cu relatile: 4 Man 11.10) Bl, \MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1,2014 Daca: po 0, atunci hingimea zonei active (comprimate) este: “) i t aL, ( (uy unde: No, Meg) $i Meo) Sunt forfa axiald si momentele incovoietore la nivelul tilpii cuzinetului Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu relatile: au. es : (m3) Daca aria activa de pe suprafaja de contact cuzinet = bloc este mai ifed Wear 70% in aria cuzinetului (Iz), atunci euzinetul se va ancora de bloc cu armaturi. Aria acestor armaturi Poate fi ealculat din condivia ex forte din armituri si fle eval cu yolumal, de ininder obtinugpe baza ungi distributi liniare « presiunior. (4) Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele, condifi a) Armatura de la partea inferioard — se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de arméturd rezulta din verificarea fa moment incovoictor in sectiunile de la faa stalpului (Figura 1.7) = coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0.001; = diametrul minim al armaturilor este = 10 mi = distanja maxims inire armaturijeste 250-mm; distanfa miniméeste 100 mm; ~~ armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede i eapete cu ciocuri cu lungimea minima egala cu hungimea de ancoraj, méisurati de Ja margine, eventual intoarsé pe orizontali b) Armdtura de la partea superiourd se dispune end cuzinetul are desprinderi de pe blocu! fundatiei. Aria de armaturi pe fiecare direitie revulta din: — verificarea la compresiune GaGEUfI # Seb LRA Delph grmat pe suprafara de contact dintre cuzinet si bloc: — preluarea intinderilor cAnd zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, ca armatura de ancorace: ~ verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului inearcat cu fortele dezvoltate in armaturile de ancorare; 4950 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 Armatura se realizeaza ca o refea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinenului si ancorate in blocul de beton simplu, dupa modelul din Figura 11.7; — diametrul minim al armaturilor este ® 10 mm; — distanta intre armaturi este de minim 100 mm si de maxim 250 mm. ©) Armaturile penira stdlpi sau pereti (rmastiti) arméturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stilpul de beton armat, rezulta in urma dimensionarii stdlpului sau peretelui; = se recomanda ca armaturile din cuzinet $4 se aleatuiasca astfel incat in prima sectiune potential plastica « stdlpului, aflat deasupra fundatiei, barele de arméturi si fie fird innddiri. in caz. contrar se poate utiliza solugia alternativa din Figura ILS = etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armiturilor verticale pentru stalp gi se dispun in cel putin 2 sectinni: — armiturile trebuie prelungite in fundajie pe o lungime cel pufin egalé cu lungimea de ancorare 4) Arméturi inclinate dispuse pentru preluarea fore t&ictoare in e@ngolele/@uizinetului dack ty #1 (Figura 11.7), care se vor dimensiona conform SR EN 1992-14, 11.6.2‘Fundatii pentru stalpi destin sabmat prefabricat Fundagiledibthtepotiru eitipi G0 bolle amet prefabricas por fiigalio'ca Api armate (Figura IL9 a si b) sau fundayi tip pahar (Figura 1.9-c). | cso Placi otel Beton subturmare _ Buloane ancora Figura II.9-a— Prinderea stilpilor prefabricali de fundatii tip talpa, cu buloane metalice ‘Talpite armare se proiecteava copfim pryyedeyilgnds ly Ys. Pentru fundatia tip pahar, cea mai utilizata in practica curentS, se dau prevederi de proieetare in paragrafele urmatoare. Aceasta fundatie poate fi realizata din beton armat monolit, din guler prefabricat plus talpa din beton armat monolit, sau poate fi integral prefabricata, Pahatele pot avea pereti amprentati (sau nervurati) sau pereti netezi.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL2014 51 ‘Mortar fara contractic wo “C. Spraituri mesalice Mutat in fundatie Cota Coftaj \ | t Fanatic Surub de reghire Placuta metalica Figura IL.9-b — Prinderea stdlpilor prefabricati de fundatii tip talpa, cu mustati in canale injectate Figura 11.9-c—Fundati tip pahar de beton armat 11.6.2.1 Dimensiunile seegiunilor de beton (1) inalgimea paharului Inaltimea paharatui (Hp) se stabileste din condifii de asigurare a lungimii de ancoraj (fy) a armaturilor longitudinale ca eee iiaeopants 502 5 — Hy se poate reduce, corespunziitor, dacd armitura este intoarsd la baza stalpului, = hg se determina conform SR EN 1992-1-1 sau P 100. solicitares = Hy > ha +100 mm: _ considerand conditii normate de condifiile de aderenta sunt stabilite funetie de modul de realizare a stélpului prefabricat.52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xI1,2014 Se recomanda respectarea urmatoarelor condifii constructive generale: ~ Hy> 1,2 lyin cazul stalpilor cu sectiune dreptunghiularé cu dimensiumile J, $i uy > bs — Hf, 2500 mm in cazul stilpilor la constructii etajate; — Hy2 Hy; H,este indlyimea liberd a stalpului de la faja superioard a fundatiei pand ta rigla acoperisului sau pana la grinda de rulare a podului. Conditia este valabila pentru inalyimi ale stalpilor mai mici decdt 10 m. (2) Grosimea fundului paharului Grosimea fundului pabarului (#7) rezulta in urma verificarii la strapungere, in urmatoarele oui situatii de proiectare: © in faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, incarcarea axiala va fi egala cu greutatea stilpului multiplicaté cu un coeficient dinamic egal cu 1,5. Verificarea la stripungere se va face conform relatiilor de la 11.6.1.1(c) eu f° Grosimea minima se va lua y= 250 mm, faza finald, verificarea la strapungere se va face in funetie de tipul de pahar, amprentat sau neted (vezi 1.6.2.2 si 11.6.2.3). (3) Grosimea minima a peretilor paharului (b,) va fi de: ‘© 200 mm in eavul paharélor din beton armat monolit; ‘© 150:mm la paharele din beton armat prefabricat; © by min (Iesb,) / 3, 11.6.2.2. Pahare cu pereti amprentati (1) Paharele care au, de la tumare, pereti amprentati sau nervurati (Figura 11.10) pot fi considerate ca actiondnd solidar cu stilpul. Acest tip de pahar este obligatoriu in cazul in care stélpul poate fi solicitat la eforturi de intindere. 2 yd > Simm z 2 ast =| | 1 Figura 11.10 ~ Pahare de beton armat cu amprente, Dimensiuni amprente (2) Cand dintr-o combinajie de incdreéri rezult& efortuti de intindere In stip, trebuie luate misuri constructive privind suprapunerea armaturilor din stalp gi a armaturilor din fundaticMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 conform Figurii 1.10, in care Zp este lungimea de suprapunere conform SR EN 1992-1-1, iar s este distania intre barele din stalp gi barele din fundatie. (3) Caleulul la steipungere se efectueaza ca in cazul unui ansamblu stilp/fundajie monolit, cu conditia si se verifice transmiterca forfecirii intre stilp si fundajie. Daca aceasti conditie nu este indeplinita, calculul la stripungere trebuie facut ca pentru paharele cu pereti netezi. 11.6.2.3 Pahare cu pereti netezi (1) Se poate admite c& forja axial din stalp este transmisa la teren prin dous componente: o parte se transmite prin betonul de monolitizare la perejii paharului — ; i alta prin fundul paharului — N2 (Figura 11.11): Beton de monolitizare Nra ‘TI _ Figura 1.11 — Fore axiale transnilse paharului si tlpit fund Nra=Ni#Ns (iia) ‘in care: Ny = As Yonferd Ay este aria lateral a stalpului pe inalfimea paharului, undes Ac = let 2b fous — este rezistenia de calcul la intindere a betonului de monolitizare yw. este coeficiental conditiilor de lugr, cu valoarea Yo = 0,30 in cazul constructiilor fara poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim uyor de lucru; y4¢ > 0 in cazul halelor eu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al construetiilor solicitate dinamic din inearcarile curente de exploatare Rezulti: Nie Ni FO00011125022015 Forta Np este utilizata ta verificarea la strapungere a tundului paharului. Se recomanda ca marimea lui Airs fie luatd astfel incat forta N2 si tie preluata doar de beton. (2) Solicitarile peretilor paharului in plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de momentul si forta tdictoare din stilp (Mrs $i Vra) se preiau prin presiuni pe perctii paharului (Figura 11.12). Se admite, de asemenea, ca in partea 53MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22 Xi 2014 inferioara presiunile actioneazé la baza paharului. Astfel, rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: 1,28 Me/Hp + Vea (iL15) Figura I1.12 — Solicitari pereti fundatii pahar in plan orizontal, A Aceasti forjé soligitiJa incovoigre peretele frontal gi a intindere centrica pereti logitudinali. Forta de intindere intf-uniperete longitudinal (Np) se determina din relagia: j = Pr. a > (IL16) Momentele incovoietoare din peretele frontal au valori mici si se pot neglija. (3) Veriticarea p paharului fh plan orizontal a) Peretiise ancl Ja intindéte centried cu fort Nigiprovenit& din actiuni paratele cu acestia. Armétura rezullatd (A,y) se dispune simetric pe fefele peretelui si se distribuie in jumitatea superioara a paharului (Figura I-14). b) La verificarea la compresiune excentrica in sectiunea orizontala de la baza paharului considerdnd sectiunea chesonati cu dimensiunile /)~'Bj)si grosimea peretilor 6,’ (la baza paharului), sectiunea se verifica la eforturile N si M, determinate astfel: Fora asiila: N=Ne Momeatul incovoietor: 4 M = Mpa VeaHly cna), Ammatura reaultaté din calculul paliarului la compresiune excentrica, (dy), se dispune pe directie yerticala, uniform distribuita pe laturile seetiunii. ©) Verificarea peretélui lateral la fort taietoare se face sub ooo forei P22. 4) Grosimea peretilor se vay apmprimata sa preia forja de compresiune rezultatd din orice RT Tao ort Oe bielei (Figura 11.13), (18) (tg)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 55 in care: by este lajimea bielei comprimate; by este grosimea peretelui; Rd x ste efortul capabil al betonului. by 0 — 1 Ay ; bo : % : (H.20) ve} cos a2) b= 1, »» ind [r, =| lua te | sind +] fa, : 2 ees in care: 6 = Inn 9f tage sunt lungimile de ancoraj ale armaturié orizontale, respectiv Verticaley iar ¢ este acoperireaven beton. Lungimile de ancoraj se calculeaz& cu relatiile din SR EN 1992-1-1, unde l, ,94 Se determina cu refafia: Us lives = g. be | (11.22) in care: @ este diametrul barei foo este vezistenta de calcul a barei fou este efortul unitar de adeFA DEAR daled@aan Qn coal B23): fea = 2.25 mina faa (23) in care: ‘fas este rezistenia de calcul la intindere a betonului ‘| este un coeficient legat de conditiile de aderenta si de pozitia barei in timpul betondrii56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA |, Nr. 935 bis/22xIl,2014 m= 1,0 cand conditiile de aderenta sunt "bune", conform SR EN 1992-1-1 si ni = 0.7 fn toate cclelalte cazuri, De regula, pentru barele orizontale jy = 0,7, iar pentru barele verticale m) = 1,0 ‘nz este un coeficient legat de diametrul bare m= 1,0 pentru ® < 32 mm m= (32 - @Y100 pentru @ > 32 mm. (4) Verificarea tilpii la strpungere se face conform Figurii 11.11 sub acyiunea foryei Na, pe perimetre plecand de la fata interioara a paharului, conform SR EN 1992-1-1. (5) Calculul tilpii fundatiei pahar ‘Talpa fundajiei pahar se verifica la moment incovoietor si la forta taietoare conform T1.6.1.1 Verificarea la moment incovoietor gi forta taictoare se face in sectiunile de ta fafa paharului, Se recomanda ca indljimea tilpii la margine M4 s respecte conditia #4 = Hy +100 mm. Dac aceasta conditie nu se respect - de exemplu in cazul paharelor prefabricate - este necesard verificarea la lunecare in rostul orizontal conform prevederilor SR EN 1992-1-1 (6) Alte prevederi constructive a) Armatura dispusd in peretii paharului trebuie sa respecte urmatoarele cerinje minimale: = coeficientul minim de armatura Orizongiil este 0,001 pe fecare fas - coeficientul minim de armatur’ verticals este 0,001 pe fiecare fax a sectiunii peretelui paharyhi b) Armarea paharilut Schema de armare a paharului recomandata este data in figura [.14, Figura 114 —Exemplu de armare a paharulti dled 22930) 3 Armature orizonale se ancoretsP OO Sut e2 ORO." B tare intinse Armaturile verticale se ancoreaza in talpa fundatiei. In eazul paharelor prefabricate armatura vertical se realizeaz’ sub forma de bucle, ancorate corespunzator. Prin bucle trebuie sti treacd minim doua bare longitudinale din armitura tlpii, Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA |, Nr. 995 bis/22.xi1 2014 — diametrul minim: 10 mm in jumatatea superioara a paharului si 8 mm in restul paharului; = cel pusin 2x3 bare orizontale in jumatatea superioaré a paharului; ~ distanja maxima intre armituri este 200 mm. Barele verticale din pahar vor avea diametrul minim 8 mm si se vor dispune la cel mult 200 mum distanga ©) Monolitizarea paharului Se recomandi ca dimensiunile golului paharului s4 fie mai mari decat cele ale sectiunii stalpului pe fiecare directie si sens cu 50 + 75 mm la baza paharului si, respectiv, cu 85 = 120 mm Ia partea superioari a paharului. imbinarea dintre stalp si fundatic se realizeaz& prin betonarea spajiului din pahar. Betonul va avea minim clasa betonului din pabar. Suprafetele stilpului si paharului se curagd si se umezese inainte de montare in pahar si monolitizare. Se recomanda folosirea unei piese de centrare a stalpului, montatd pe fundul paharului Daca intr-un pahar se monteaz mai mult stilpi (in dreptul unui rost), distama intre acestia va fi cel pujin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalpi, precum si a paharului, 11.6.3 Fundasii pentru stilpi din ogel 9% (1) Fundatiile izolate ale stalpilor din otel se realizeara ca fundatie cu blo& gi cuzinet (Figura 11,7) sau ca fundatie de beton armat (Figtrile 11.15 a, b si c). Daca eforturile din stalp sunt relativ reduse, conducand la guruburi de ancoraj u diametru mic, orientativ, di< 25 mm, se poate utiliza solutia din figura II.13-a, ‘Stalp metalic Piulite Beton de subwrnare Placa de baz fara contractii ~30 mm\ Saiba Piulita de-calare Careasa surubuti @< 25 mm a Beton de egalizare Figura II.15-a~ Exempla de fundatie de stilp metalic solicitat cu eforturi reduse FO00011125022015 Daca stalpii sunt solicitagi la eforturi mari se pot utiliza solutiile prezentate in Figurile 11.15-b sau IL15-c. Partea evazata a fundatiilor poate avea una sau mai multe trepte, (2) Stalpul metalic se realizeazd cu o placd de bazi prevazuta cu rigidiziri care asiguri transmiterea presiunilor la fundatie gi a forfelor la suruburile de ancorareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.X-2014 Sectiunea in plan a placii de baza rezulta din conditile privind limitarea presiunii maxime pe suprafaja de contact cu betonul la urmitoarele valori: rezistenja la compresiune a betonului din cuzinet; rezistenfa la compresiune a mortarului de poz. Stalp malic. Suprabeonare basa slp din Teton ara Beton de subturnare fara contractit~ 30mm Teava PVC 0100 L=250 mm Sd aiba Piulita dailare Pasa de armatura 08/100/100 Careasa de suruburi Beton be evalizire Figura II.15-b— Exemplu de fundatie de stilp metalie solicitat cu eforturi mari ‘Stalp metalic sypcabetonare baza stalp penitu protectia anticoroziva ‘Console de forfecare Beton de subsurnare sudate pe placa de baza fara contract ~ thm Teava PVC Q100 L=250 nm i ‘ so! . Pasa de aratura ' >08/100/100 Sib Cae: «} rintta de calare suruburi O15 1 Beton de egalizare Figura TI.15-c ~ Exemplu de fundatie de stilp metalic solicitat cu eforturi mariMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 Presiumea pe placa de bazi se determind considerind actiunile de la baza stalpului (determinate conform 1.4.2(3)) sau forya de pretensionare a suruburilor. (3) Suruburi de ancoraj (3.1) Suruburile de ancoraj vor fi proiectate conform prevederilor serici de standarde SR EN 1993 si P 100-1, cap.6. (3.2) Pentru evitarea ruperii fragile, se recomanda ca detaliul de prindere a stalpilor in infrastructurd si asigure o zona de deformatie liber a suruburilor de ancoraj de minim 5d,, unde d, este diametrul tijei surubului. (3.3) Se recomanda ca transmiterea forjelor orizontale de la infrastructurd la suprastructurd si niu se realizeze prin intermediul suruburilor de ancoraj, Pentru aceasta, se poate aplica una din urmatoarele conditii constructive: 8) inglobarea bazei stalpului intr-o suprabetonare armatd, cu inaljimea de cel pugin 400 mm sau jumatate din inaltimea sectiunii stalpului (Figura 11.15-b); b) prevederea unor elemente sudate (Figura 1i.15-c) sub placa de baza a stalpului, care vor fi inglobate in goluri special executate in fundajii, odatd cu sub-betonarea bazei. Aceste elemente vor fi dimensionatg®astfel incdt SA poatd transmite forta tietoare de la baza stalpului la fundatie; ©) inglobarea stilpului in infrastructura pe o indltime caresi ii asigure ancorarea direct, fara a fi necesare suruburi de ancoraj. (4) Sectiunea de béton f Pentrusdledtuirea fundatied se utilizeaza prevederile de la 11.6, Dimensiunile in plan a parti saperioare a fundatici se vor allege, astfel, incat de la placade baza a stilpului la marginea fundatiei si fie minim 150 mm pe fiecare laturd. 1 sau 1.6.1.2. Dimensiunile in plan ale Cuzinetului se stabilese th fuunctie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul de beton simplu la valori mai mici decat rezistenta de calcul Ja compresiune a betonului; (5) Armarea fundatiei se poate realiza dupa modelul din Figura 11.16. aL taste asiiss ura T.16~ Exemplu de armare fundatie pentru stalpi metalici Se vor respecta urmitoarele condigi a) armatura verticald din fundajie (mircile | si 2) rezulta din verificarea la compresiune excentricd a sectiunii de rost dintre partea superioara a fundatiei si partea evaza 5960. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stalpului; b) armatura orizontaki de la partea superioari a fundatiei (marcile 1 si 2) poate fi suplimentati cu una sau doud retele de bare, in cazul stAlpilor puternic solicitati: — diametrul minim al armaturilor este @ = 10 mm; — distana dintre armaturi va fi cuprinsa intre minim 100 mm si maxim 200 mm; ©) armaturile orizontale minime (marca 3), dispuse pe perimetrul fundayiei, vor avea: — aria egala cu cel putin 1/4 din aria armaturii verticale din cuzinet; = oarmare minimi de @,= 8 mm la maxim 200 mm. Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi si perefi 1. Domeniu de apt re Prevederile prezentului capitol se,gplica la proiectarea fundatiilor continue (grinzi sau retete de grinzi) ale stalpilor si peretilorde beton armat monolit gi zidarie. Prin adaptarea sistemelor de fixate ale stipilor (pahar, suruburi de ancorare), fandatile continue pot fi utilizate si pentru stalpii de betofy armat prea sau pentru. fundatiile structurilor eu stalpi metalic. 4 i a | Fundatile continue pot fi aledtuite ea gringi independente sau ea reyele de grinzi. (1) Souris de grinds de fumdare epntin. sub stip si perei poate fi impusd, 1h general in urmiitoarcle cazuris , 4 4) fundajiijizolate care nu pot fi extinse suficient in plan (constructii cut travei sau desehideri mici care determina “suprapunerea” fundatiilor independente), stilpi Linga un rost de tasare sau la fimita proprietatii, etc. (Figura 11.17-a). in figura s-au indicat punctat fundatiile independente necesare, care se Inlocuiese eu grinzi: 'b) fundatii izolate care nu pot fi centrate sub stélpi (Figura 11.1726), ete. fundatii continue fundatie continua ~*" soamsicaisett 113500201 ¢ sumealensicrs limita de proprietate) (limita de proprietate) a) b) Figura IL.17 ~ Exemple de situat e se adopt solutia cu grinda de fundare izolataMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 2) Solujia de rejele de grinzi de fundare se adopta in azul constru normale de fundare gi fird prezenta apei freatice la: ile, in conditii ) construcfii cu pereti de beton armat sau zidarie (cu substructurd sau cu rezemare directa pe fundatii); b) construcfii cu cadre de beton armat sau metalice, eventual conlucrdnd cu pereti de beton armat sau zidarie (cu substructura sau cu rezemare directa pe fundatii) (Figura 11.18); Solutia se poate adopta la orice tip de constructie atunci cind se doreste realizarea unei infrastructuri relativ rigide care s@ asigure conlucrarea spatiala a elementelor structurale, iar presiunile efective pe teren nu impun realizarea unui radier general. Sect.1-1 Fundatie continua I a ' EG Figur 11.18 Fundayi subs forma de refele de grinz’ Grinzile pot fi aleatuite ca talpi de beton armat sau in solutia bloc de beton simpli si euzinet de beton armat, u. 7.2. Eforturi transmise fundafiilor de stalpii si perefii structurali de beton armat Valorile eforturilor transmise’ déstalpii gi peretii structurali de beton armat la fundatii se determina conform prevederilor dela 11.4.2. 11.7.3. Dimensionarea bazei fundatiilor Stabilirea dimensiunilor in plan ale bazei fundatilor se face conform prevederitor din Partea | 4 prezentului normativ, Este indicath majorarea valorié layimii obtinute prin calcul cu 20%; aceasta majorare este necesard pentru ca datorita interactiunii dintre grinda stat nedeterminata si terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are 0 distributic neliniara, cu concentrari de efdrtiX)i) Qohdld B TiGIAE inhi mare, aflate, de obicei sub stalpi. 17 Calculul eforturilor seetionale Calculul eforturilor sectional grinzile continue este dat in Anexa J a prezentului normativ. 6MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 Pentru cazurile curente, cand infrastructura este suficient de rigida, pot fi acceptate distributii liniare de presiuni pe teren (Figura 11.19). Calculul presiunilor pe teren (si imp! dimensionarea tilpii fundajilor) se poate face acceptand ipoteza sectiunilor plane. in cazul infrastructurilor cu deformatii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea in considerare a interacjiunii dintre infrastructura $i terenul de fundare. 75. 5, Funai continue Sub stalpi ‘ fa 11.7.5.1 Sectiunea de beton Fundatiile continue sub stalpi se realizeaza, de regula, ca gringi sau ca bloc de beton simplu gi ceuzinet de beton armat (Figura I1.20), ‘we "8068071 125022015 - ° - a)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 Figura 11.20 — Conditii constructive pentru grinzi de fundatii Pentru fundatile tip grind& dreapta, indljimea sectiunii grinzii de fundare, H. (Figura 11.20-a) se recomanda a se alege cu valori cuprinse intre 1/3 + 1/6 din distanga maxima (Lo) dintre doi stalpi succesivi, dar nu mai pujin de 500 mm. Laimea minima, 8, va fi de 300 mm. Daca sectiunea grinzii nu este dreptunghiulara si are forma din Figura I1.20-a, inaltimea talpii, 1, se determind din conditia Hy 2 Le £ 7 E, . iar inaljimea vutei, //,, rezultidin conditiile: ‘s+* ; é s hi” 1 ee ‘ é 1.24 et Ps , . ot Condiftii constructive: ' a — H,2 300mm ~ H’ > 200.mm (pentru grinzile cu vute) +50 mm la marginea fundatiei (; sau H’) se Stabileste, astfel incat si fie asigurata lungimea de ancoraj a armaturilor transversale de_pe talpa fundatici (ia = 1501; @, = diametrul barelor longitudinale) * Penira,fundagile cu sectiunea tip bloc gi cuzinet se adopts condi fundatii izolare de la 116. constructive pentru 1.7.5.2 Armarea fundajiilor (1) Anmatura de rezisten(a din grinda de fundare fezulta din ealculul sectjunilor caraeteristice Ja moment ineovoietor, for Wietoare si, dacd este cazul, moment de torsitine. in cazul structurilor flexibile (cAdGH43 CdotndndsdpltatA lufr metode exacte de calcul al cforturilor, cu luarea in considerare a interactiunii intre fundatie si teren. Daca grinda de fundare este rigida (orientativ, H./Lo> 0,125) se pot utiliza metode aproximative de calcul. in Anexa J a normativului sunt prezentate metodele de calcul pentru determinarea eforturilor secfionale in lungul grinzii de fundare (M, V, 7) 63MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Ne. 935 bis/22 XII 2014. De reguli, se urmareste evitarea dezvoltirii detormaiilor plastice in grinzile de fundare in ccazul actiunilor seismice, prin ierathizarea eforturilor de calcul. (2) Armatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se va distribui pe toatt lasimea tilpii, dupa regulile de la grinzile din suprastructur. Se pot dispune si arméturi ‘inclinate. Coeficientul minim de armare in toate sectiunile (sus si jos) este ,., 0,26Lm pentru grinzi calculate in gruparea fundamentala de incareiti $1 Py, sate pentru. grinzi calculate la acfiunea seismicd, dar nu mai putin 0,002 in toate cazurile Diametrul minim al armaturilor longitudinale este 14 mm. Pe fe{ele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim @=10 mm la 300 mm. (3) Etrierii rezulta din verificarea la forta taictoare si moment de torsiune. Coeficientul minim de armarea transversala este 0,001, dar nu mai pujin de Prana = 0,089 ¥ ‘ Sn a 4 Diametrul minim al etriegilor este $ mm, Daca vgs. sfinzit este 400 ma'sau mai mult se dispun etvieet dubli (@u 4 ramuri). Armatura de rezistenyi & tilpii Bcd in, sectiting transversalg, rezulta, din, verificarea consolelor la moment incgyoietor. Daca se respect conditiileprivisid sectiunea de beton date a 11,6.1,1 (I) nu este necesard verificaréa consolelor la ford thietoare Armatura mim tebuie 8 respecte conde dave entra etreri grinzi (4) Longitudinal grinzii, in console, la partea superioara se dispute armimr’ constfuctivs (coeficient minim 0,001 din sectiunea grinzii gi 1/5 din armitura transversati a consolei). Daca grinda de fundare este solicitatd 1a momente de torsiune, consolele se armeazA pe directic transversalé cu etrieri, iar longitudinal se dispyne armaturi dimensionati corespunzittor stirii de solicitare. (5) Anmaturile pentri: stilpis(mustati) rezultiedin dimensionarea cadrelor de beton armat. Mustatile pentru stalpi se prevad eu etrieri formind carcasi care si asigure pozitia coreeta a acestora in timpull umndrii betonului. 11.7.6, Fundatii continue sub perefi structurali de beton armat (1) Consideratié generale Pere strctufali de bélon armat avand rigiitate si rezistengé mare transmit infrastracturi, in gruparea seismica de neta Re Gres incovoietoare si forje Uiictoare) gi sunt, in general i Te QU ried), astel inet solujia de fundajie independenta nu poate fi utilizata decat in unele eazuri particulare. Eforturile mari (N, M, V) transmise de pere(ii infrastructurii pot fi preluate, in general, de fundafii dezvoltate in plan ca o rejca de fundatii continue, pe una sau doua direciii (Figura 11.19) sau de infrastructuri cu rezisten{a yi rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de beton armat, plansce gi fundatii de tip radier considerate ca o structura spatial.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL2014 Prin icrarhizarea rezistenjei elementelor sistemului structural (suprastructurd si infrastructurd) se realizeazii dirijarea mecanismului de plastifieare in cazul actiunilor seismice intense. De reguli, deformayiile plastive sunt dirijate in suprastructura, iar infrastructura este proiectata si rispunda in domeniul elastic de comportare. (2) Scetiunea de beton Fundatiile continue sub pereti (in multe cazuri conlucrind cu stalpi) se realizeazd, de regula, ca tilpi de beton armat (Figura 11.21) sau ca bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat. Dac pe fundajii reazemi exclusiv pereti de beton armat, sectiumea grinzii va respecta cerinjele pentru fundayit izolate de la 11.6. (3) Armarea fandatiilor (a) Armatea transversala a tilpilor se va face cu respectarca prevederilor de la 11.6 (1). (b) Armarea longitudinala a talpilor va respecta condiile de la 11.7.5.2.(2) (c) Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu peretele de beton armat, se stabilese din urmatoarele: — verificarea la lunecare in rosturile de tumnare ale betonului; — verificarea la moment incdvaictor si forti axial a peretelujy substmeturii; armatura rezultata din aceasta conditje mu poate depisi aria corespunzitoare suspend greutitii fundatiet; & se? # ~ verificarea secyiunii de la baza peretelui la moment inébvoietoF detershinat dé presisnea pimantului pe planul peretelui; in ealeul se poate consider # efectul favorabil al forte: axiale dia pereter Caletiul si aleatuired armatbrilor vor respecta prevederile codului R211. Armatura trebuie prelungita in fundaie pe o Tungime cel putin egal cu fy, unde Ag se determina conform SR EN 1992-1-1 si | [st is Figura 112 OFM Pehieuperdiai® Beton armat ue sub pereti structurali de zidarie Fundatii co 11.7.7.1 Prevederi generale de aledtuire Conformarea fundatiilor se diferentiaz’ functie de urmatoarele conditii: 65,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL2014 a) condifiile geotehnice ale amplasamentului; b) zona seismicd de calcul a amplasamentului, caracterizata prin acceleratia seismicd de proieetare (a,): © ae < 0,158; + ag>0,15g; ©) cliidire cu sau fird subsol Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; in anumite situafii pot fi avantajoase si fuundatiile eu desclredri pe reazeme izolate, Fundatiile se pozitioneaza, de regula, centric si, numai in anumite situatii particulare, cexcentric fata de peretii pe care fi sustin. 11.7.7.2. Fundatii la clidiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu seismicitate ay< 0,15¢ (1) Fundatii la cladiri fara subsol rile de fimdatii utilizate suntgele prezemtate in Figurite 1,22 * £25. Tipurile de fundatii din beton simplu prezentate in Figurile 11.22 s#11.23 pat fi utilizate daca rezultatele calculelor de dimensionare permit acgastd. sqlujie: (vezigsi B 100-1, punctul 8.53.22). # Lajimea soelulii 8, sau a'Blocutuf de fundatig & (in Situatiain care nu este prevazut soclu) trebuie sf fie"mai mare decdt grosimea peretelui structural’ b cu minim 50 mm de fiecare parte; if @ * Acecasi prevedere $e aplica si pentru latimea bldcului.B fay de laqimea soclului By. Blocul de fundatic poate fi realizatcu una sau Goud trepte (Figurile 11.22 + 1124). perebe:seictesal fonerior Figura T1.22.a—Bloc de fundajie din igura 11.22.b - Bloc de fundatie si soclu beton simpli din beton simplyMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 er Inaljimea soclului sia treptelor blocului de fundatie va fi de cel putin 400 mm, La determinarea indljimii blocului din beton simplu se va respecta valoarea minima tg a data in tabelul 1.4. in cazul constructiilor fir subsol la care addncimea mare de fundare determin un soclu inalt, se pot introduce centuri suplimentare pe indljimea acestuia (Figura 11.25), Pentru cladirile fara subsol se recomanda si urmatoarele: 4) grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe blocul de fundatie: 8 > 6+100 mm, (B= B+100 mm); b) dimensiunile minime necesare pentru executarea sipiturilor, conform tabelului IL. Prin proiect se pot adopta si solufiile prezentate in Figurile 11.27 si 1.28, daca se considera c& starea de eforturi transmisa sistemului de fundare de catre suprastructura cladirii justifica acest lucru. ‘Tabelul 11.5 ‘diincimea sipaturith (mi) Tilfimes miniora (mm) 0,40 trie * +B le ti Figura 11.23 - Bloe de funidatié en dott trepte si socta din beton simpla FO00011125022015MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl2014 ‘ (2) Fundatii la cladiri cu subsol . Pere subsolului se previd sub esti sais, pe Gt posibil axayi fat dé acestia. Fundatile pop din etou dup Figure 1136, 2 sib ) sawn beton arma (Figtrile 1126,¢ sid). , ¢ Peretele de, subsol, daci se ropes: din beton simplu, Ya fi geved eu ddud centuri amplasaite a nivel plangeului peste subsel i respeciv la baza peretelui (Figura: 1.26): vezi siCR 6, punctul 7.2.3.2. F § : Peretii dé subsol dir beton armat Vor respecta indicafiile de conformare dé la 11.9. Armatura verticala din stilpisorii de beton armat ai peretelui de zidaie de la suprastructura va fi ancorata fie in centura de la baza peretelui de subsol, fie in talpa de fundagie din beton’ armat, Figura 11.25 - Bloc de fundatie din beton simplu si soclu inalt cu doua centuri din beton armatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 » ,* be Po 48, FOR) uF Figura H.26= Peretide subgol din beton simplu cu ee din’beton armat fa extremitatigtatpi de fundagii din beton simply (a b)si tipi dimbeton armat (cgi d) é b) Figura 11.27 - Fundagii cu bloc din beton simplu gi soclu din beton armat (3) Fundatii cu descarcari pe reagems ige}4fe) 1 25022015 La cladirile din clasele de importanga IMt si IV care transmit incarcari verticale reduse, se pot prevedea si fundatii izolate din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele directii, care sunt detaliate in figura 11.30 (conform P 100-1, punetul 8.5.3.1.(2)).70 MMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 995 bis/22.XI1.2014 1.7.73 Fundatit la clidiri amplasate pe teren de fundare favorabil in zone cu ate a,> O15 g seismi (1) La cladirile Pari subsol, fundatiile se beton armat (Figura 11.27) sau grinzi cont realizeaza sub forma de fundajii rigide cu soelu din tinue de beton armat (Figura TI.28). Fighra 11.28 - Fundatii dé tip grinzi continue’din beton armat Q # b a (2) La cladifile cu,subsol,fundatiile 51 peretit de subsol se mealizeaza din beton armat (Figura 11.29). 4 é Dimerisioharda Seetiunii de beton'si a armatiurilor se face SR EN 1992-1-1 si Anexa Nationala. in concordant eu prevederile din San Figura 11.29 - Pereti de subsol 5italpi de fumndayii din beton armatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 935 bis!22.XIl.2014 mplasate pe terenuri speciale (1) Pamanturi cu umflari si contracyit mari Cerintele si principiile de aleatuire, proiectare si executie ale constructiilor civile, industriale gi agrozootehnice cu sisteme de fundare directa, pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM) sunt precizate in normativul NP 126. (1.1) Fundajii cu descairedri pe teazeme izolate Fundatiile cu descdrcari pe reazeme izolate sunt folosite pentru reducerea umflarii terenului prin marirea presiunii efective pe talpa fundatici, pani la o valoare cel putin egal’ cu presiunea de umflare, dar care nu va depasi capacitatea portanta a terenului. Capacitatea portant a terenului de fundare trebuie sf fie suficient de mare pentru a face posibila distanfarea rationala de-a lungul zidurilor a blocurilor de fandatic. Fundatiile cu descarciri pe reazeme izolate se folosesc, de regula, in cazul unor adancimi de fundare mai mari decat cca. 2.0 m. Fundatiile cu descdreari pe reazeme izolate nu sunt indicate in cazul cand sunt de asteptat tasdri inegale ale acestora. De asemenca, acestea se vor evita in regiunilecu seismicitate ridicata Fundagiile cu desgarcari pe reazeme izolate transmit terenului Maredzile ‘exterioaie prin blocuri de fundatie dispuse discontinuu in lungul pereilor. § + Fundajiile cudescAredri pe reazeme izolate suntalcathite din) é = bloeuri de beton simpluy ‘ ‘ = gfinzi de betorl armat. ‘ Reazemelé izolate se dispun obligatoriu in punctcle de interseetie ale peretilor structurali din zidarie sau in cele in care sunt concentrate incdrcairi importante. Reazemele izolate dispuse in lungul peretilor structurali din zidarie au 0 forma dreptunghiulara in plan, Pozitia in plan a blocurilor de beton simplu se va al bazelor lor sd coincida, pe cat posibil, cu axul peretelui & Elementgle de desctiteare sufit aledtuite din grinzi dé beton armat cate constituie suportul zidurilor gi cafe transmit incdredrile la reazemele izolate, ege astfel fnedt centrele de greutate ale in cazul obisnuit al constructiilor Riri subsol, clementéle de déscircare aledtuiese gi soclul Zidului, depasind cu cel pufin 25 em.cota trotuarului constructie. Grinzile se fac, de regull, mai late depat zidul de Weasupra cu ¢ca, 5 em de fiecare parte, Grinzile se realizeaza. in general continue, din beton.armat turnat monolit. Pentra uguringa execufiel se va urmari, pe cit posibil, ca grinzile si aiba aceeasi inaltime (Figura 11.30). Pentre asigurarea une’ riyidiayi Gla Qfuhbardane G (1.2) Masuri constructive J aye in NP 126 sunt precizate masurile constructive speciale (specifice) care trebuie s4 fie respectate, dupa caz, la fundarea pe PUCM. nR MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI2014 Figura 11.30 - Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate (2) Pamanturi sensibile ta umezire Normativul NP 125 cuprinde reguli si masuri specifice referitoare la fundarea constructiilor pe terenuri aledtuite din pimdnturi a ciror structura si comportare mecanica se modifica substantial si ireversibil in contact eu apa, denumite generic pamdnguiri sensibile la umezire - PSU. Prevederilé acestui normativ s€ aplicd la proiectaea, exeeutia si ‘exploatarea fundaiilor de suprafaya amplasate pe PSU. 5g * (2.1) Aledtuitea constructivi a fundayiilor : 4 Fundaile sé realizeaz, dupt caz, confarm Figurilor 128 gf 11.29. (22) fa NP. 125 sunt preetzate masurile constructive Speciale (specificeyeare trebuic si fie respectate, dypai caz, la fundarea pe PSU. a la 1.7.7.5 Dimensionarea fundatiilor (1) Lajimea bazei fundajiei, 8, se stabileste functie de calculul terenului de fundare ta eforturile transmise de fundatie conform prevederilor din Partéa I a prezentului normativ. (2) Fundatiile supuse Ja solicitari excentrice provin, de regula, din pozitionarea excentrica & fundafieivsub! peretele structural; de exemplu fundagille zidurilor de-calean amplasate 1a rosturi de tasare sau Seismige, sau pe limita de proprieiate (Figurite 11.31 si 11.32). Aceste fundatii se dimensioneazi astfel incdt rezultanta tuturor fortelor axiale, NV, sa se mengind in ircimea mijlocie a bazei, pentru ca fitreaga lajime sa fie activa la transmiterca’presiunilor pe teren, F000011125022015MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA |, Nr. 939 bis/22.XI12014 73 sree tyes, Byo228 | a) ») Figura [7.31 - Fundatii cu bloc supuse la solicitari excentrice Tum pr Ree | a) b) Figura {1.32 - Fundatii cu bloc si solu supuse la Solieitari excentrice Cand aggst Iueru nu poate fF-realizat, iar ltimeajactiva B= 1,5 b (Figura 11.31-a; Figura 11.32-a) au satisfuce din punct sewers presiunilor efective accepiabile la teren, se fine seama de efeetul faVorabil'al deformarif terenului si a blocului de fundayie gi se admite lijime activa B, ~ 2.25 b (Figura 11.31-b; Figura 11,32-b);cu urmitoarele conditi — peretele care sprijind pe fundayie tebuie sa fie legat de constructe la partea superioar’ prin placa planseului sau centura planseului, precy si prin ziguri transversale, suficient de sae iecomandbil mami oankbs eos SOT S. — forturile care se dezvolta la interfaja dinire peretele structural si Fundayie wrebuie s® nu depaseasca rezistentcle unitare de proiectare ale materialelor din care sunt alcatuite aceste elemente. (3) in cazul fundagiilor sub pereti cu goluri pentru usi (Figura 11.33) se verifica conditia:74 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl.2014 ft 2 Ly LIN100 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Ne. 935 bis/22.Xil.2014 ANEXA D Presiuni conventionale D.1 Presiunile conventionale, pon, se determina ludnd in considerare valorile de baz Peoov din tabelele D.1 + D.5, care se corecteaza conform prevederilor de la pet. D.2. ost - Pentra piminturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza prescriphilor specifice ‘Tabelul D.t Denumirea terenului de fundare Peony [kPa] Roci stancoase 1000 + 6 000 Roci semi- | Mame, mame argiloase gi argile maroase compacte 350 = 1100 stincoase | Sisturi argiloase, argile sistoase gi nisipuri cimentate 600 = 850 ‘Nota in intervalul indicat, valorle de baz se aleg tind seama de compactitatea gi starea de degradare a rocit stancoase sau semistincoase, Ele mu variazA cu adincimea de fundare si dimensiunile bazei fundaye, ‘Tabelul D.2 Denumirea terenului de fundare Peon [kPa] Pansdnturi | Bloeuri si bolovaniguri eu interspatile umpliie GUTISIP | — 759 foarte | pietrig | grosiere 64 interspayiilé umpluté eu ala ‘argiloase— 350. = aor Pamanturi, 550 grosiere | Piditiguri titres Wtgoatseliggolary 350) _ Picitiguri cu nisip argilos * & 350+ 5007 | Nota "=f intevalul indicat, valorile de baz se aleg(inind seama de consisenja pimdatului ails aflat in inversati. terol ote valor hime pennyle= OS 5 eninegorespunaatoae l= | Tabelul D.3 Gradul de indesare Denumirea terenului de fundare indesat” | Indesare medie”” LL a ss 4 Beow [kPa] [Nisip mare 7 | 700 600, | Nisip:mijlociu 600 500 Pamanturi | Nisip fin + useatstuumed a 350 Toarte umedisau satufat 350, 250 sresieg yl scat "350 300 Nisip_— 0 Tamed 250 200. peg foarte ined sau satura 200 130 ‘Nota "'- ingazul in care au este posibila prelevarea de probe newulburate, stabilirca gradului de indesare se poate face pe baza penetririé dinamice in foraj Sau a penetra statice. D.2 Valorile de baz’ din tabelER OOO: 6. 258phaOphSiunilor conventionale pentru fundatii avand laimea talpii B = 1,0 m si adancimea de fundare faja de nivelul terenului sistematizat D = 2,0 m. Peniru alte latimi ale tilpii sau ake addncimi de fundare presiunea conventionala se calculeaza cu relatia: Peony = Poon + Ca + Cp (Dl)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.X11,2014 unde: Peon Valoarea de baz a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor D.1 + D.5; Cy corectia de tatime; Co corectia de adancime. _ _ Tabelul D4 Indicele | Indicele de consistenta, fc | Denumirea terenului de fundare ere 0s 0,75 1 Peow [kPa] Cu plasticitate redusé (Ir < 10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase si prafuri, avand e < 0,7 05 325 [350 | fez075 or 285 | 300 05 | 300 | 325 0,5 20%): e «* argil nisipoas, angle prfoase si agile vind < 1.1 i 7 0. Tez 0.75 rs %> ©] 05 7550 0.6 | 450485 | 05 5 m corectia de latime este: 101102 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr 935 bis/22.XIL2014 Co= 0.4 Pooos pentru pamanturi necoezive, eu exceptia nisipurilor prifoase; G ).2-Peoos Pentru nisipuri prifoase si pamdnturi coezive. D,2.2 Corectia de adancime, Cp + Pentru D<2m: Cd = Peony (D = 2)/4 + Pentru D> 2m: = 7(D-2) unde: } ~ greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelului talpii fundayiei (calculati ca medie ponderatd cu grosimea straturilor). Pamanturin f _ sizguri (cu excepfia | pimanturi coezive, . . ipurilor prAfoase) | \_cenusi, ete. Denumirea terenului defundare —-*=!Purllor peste anes Tabelul D.S nisipoase| Nisipuri prifoase, ¢ 14” 7 Bey [Pal ‘ 20s | 30s | Fg | Umpluturi te realizate pe baa documebiaee ddexecdye x cod - | 250 200 180 | 150 = Umpiuturi de proven eunoseut, } continand materii organice sub 6%, realizate | ‘organizat sau avand 0 vechime mai mare de 10-12 ani si necompactate initial, 180, . | i | 150,| 120 | 100 | oti -Pentra valor 0,5 < 5; < 0,8 valorle presiunii convenjionale se determina prin interpolare liniara, F00001112502201 5MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl 2014 103, ANEXA E Calculul presiunilor pe teren pentru fundatiile solicitate excentric E.1 Fundatii cu baza de forma dreptunghiulara (1) Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate in ipoteza distributiei liniare. Pef(l..4) (E.1) unde: Vs, Mo, Mi, valorile de calcul ale solicitarilor la nivelul bazei fundatici Petes valorile presiunilor la colfurile bazei fundatiei. Presiunea maxima pe teren se determina cu relatia’ Pef max =o (2) Pot max = O78 ; ‘ unde ' * @ — Coeficient care depinde dé excentricititile relative: e,, / L, respectiv, en / B unde: a | ’ Valorile coefigientului seqletétmina din tabetul E.f. E.2 Pundatii eu baza de forma circulara ipoteza distributiei liniare. (1) Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate Presiunea efectivai maxima pe teren se determin’ cu relatia: Pot wax = © Pot mod (E3) unde: © Coefigient care depinde de excentriditea relativa, ¢/ r unde: Mf Vx; Vai MWValorile de calcul ale solicitarior la nivelul bazei fundatiei raza bazei fundatiei Pecos presiunga efgetivis medtie pe teren Pa nst= Val A unde: FO00011125022015 4 - aria bazei fundagieiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.Xil2014 108 _ Ire E Ost : [ue oT ay Rez OFT sip ee vet se [0 4 OT (0071 [emg PISS] aja) PMP WIT oly Phy (erenaa03) 7 re (GueRTRIUOD) a TAIDGEL, Ta PPqEL % gation up rarmunop 3¢« mn!I00 9 GOFOL HEP PIEL P| EOE OLE] TED OF PET PROT °F 80°F REP | ROE| LE TOE | 89 | OFT) ¢ | roel ire [ore (ors éee [ere et as cckd LTE| 86°C | ORT [ers bb | ESE LYE] LOC O8'T| £97 60'S [€9°F [Fer L6T| 617] £9°C | FT BL'b | Sep | 86E osc |e9e/8Fc| Pec 66r | OFF [RO | PLE. [eo farc ral OL'b | ecb | pee | ZSE set [Pec /Ie'c [ROT] 96F Err | ROE |T9"E [zee PETIITT | ROT IOT | FE irr scelirelere AT BOT] 9S | HTT EGE [PSE | CE [SOT ROT [961 | PaT| CLT OFT 7 a Go Ea PRU ee 1 O91 FT ET EO | OO | 870/970 91'o [FO /Z1'o[ O10 | 80°0 | 90°0 | FOO | Z0°0 | 00°0. aan i Va mpqeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI.2014 105 ANEXA F (normativa) Calculul la starea limita ultima. Capacitatea portanta F.1 Calculul capacitaii portante in conditii nedrenate (1) Calculul capacitatii portante in conditii nedrenate se poate face cu relatia [D.1 din SR EN 1997-1} Rim A! (42) cus be Se be +4 a) unde: Ry valoarea de calcul a capacititii portante “ 1’, B’ se determina conform pet. 1.6.1.3 cus Valoarea de calcul a coeziunii nedrenate ‘be factor adimensionat pentru inclinarea bazei fundaiei: be= 1 -2al (n+2): este inclinage (in adiani) baz fundatci faye orizontald (Figura LS) & pen dimensional pentru forma bazei fundatiei: = 140.2 (BYL’) pentru o fundagie rectangulara so= 1,2 penina o fundatie patra someireu i, factor agimensional pentru inclinarea incircarii ¥ produsd de incdrcarea orizontala iba f LS) pentru 0,75 0,30 ‘Agile nisipoase, nisipuri argiloase gi pimantuni prifoase Pietriguri si bolovaniguri (Terenur a ; ANEXA Hi (normativa) Calculul 1a starea limita de Serviciu (exploatare) Valorile limita orientative ale deform: lor structurilor si ale deplasirilor fundatiilor Valorile limitayorientative ale deformafiifor / deplastrilor fundayilor pentru construct ira restrictii de tas4ri, neadaptate in mod special Ia tasari diferenfiale, sunt date in tabelul H.1. H.2 Caleulul tasarii absolute (1) Deformatiile terenului calculate pe baza prezentelor presetiptii reprezinta deformatii finale rezultate din suma tasdrii instantanee si a tasirii din consolidarea primara. In cazul in care este necesard evaluareavindependent® a acestarcomponente, ca gi in situatiile in care apare posibild producerea unor tasfri importante din Consolidarea secundar’, se folosese metode de calcul corespunzitoare. (2) Nevesitatea ealculului evolutiei in timp a tasdrii din consolidare primari se apreciaza in functie de grosimea straturilor coezive saturate (avand S, > 0.9) cuprinse in zona activa a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare, c,. precum side. viteza de etestere a presiunii pe teren in faza de executie si de exploatare a constructici. (3) Capacitatea pamanturilor deFa3 @@Oakari ih SOABBAre Secundara se apreciaza in functic de valoarea coeficientului de consolidare secundara, cy, avind in vedere precizairile din tabelul He (4) in calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate in considerare: ~ influenfa constructilor invecinate; - supraincarcarea terenului din imediata vecinitate a fundafiilor (umpluturi, platforme, ete. ). 107108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 Tabelul H.1 7 Deplasare/ Tasare |Valoare "Tipil ooastenetlevatroetarl Deformatie -] | limita | (mm) | limita ‘Constructii civile si industriale cu structura de rezistent ') Cadre de ba, firs umplurura de 0,002 0 zidarie sau panouri b) Cadre metalice fri umpluturk de 0,004 120 1 | zidavie sau panouri °c) Cadre de b.a, cu umpluturi de 0,001 fy 30 ; ut zidaie : tasare relativa Soi ¢) Cadre metalice eu umplutura de 0,002 » 120 idarie sau panouri am Constructii in structura carora nu 0,006 150 2 | apar eforturi suplimentare datoritd tasirilor neuniforme i 7 Constructii multietajate cu structura de rezistenta pe pereji portang 2) panouri mari 0,0007 100 | [By zie din blocarisau cial. | incovoiere retativa, | 00010) HBr | 100" 3 | ara armare , medie, le) zidarie din blocuri sau caramidt u Sa 150 jarmati ¥ 7 | <4) independent de material zidurilor | nelinate tanger SE fos 7 ‘Sonar dn baton armat bad T a) tumul elevatoarelor $i grupurile de } FE 400 ‘celule déb.a. monolit si radi un | einate longitu 'b)tumul eleyatoarelor gigrupurile de | sau transversal, 300 celuledebapefabicalgindiee | igo |comun 4 (0) tumul elevatoarelor pe radier inclinare wransversala, | 0.003 | tasare | 250 independent wd, medie, inelinare longitudinal 0,004 | Sp 250 gd, Bj eae eels ba one Tea iia 0.008 400 sadiet independent — transversal ') gnupuri de eclule de b.a-prefabFieat 0.008 300 pe nidier ae = tee i de fm eu indljimea 1 (m) . ay A= 100 0.005 5 |b) 1005 45200 fia tasare 'c) 200 < HE300 inclinare, va | medic, Lat 300. 1 te So 100. (6 |[Constructiiinalte, rigide, 100m 0,004 200 r }OOOTTT 2502201 - > Tabelul H.2 Coeficientul de consolidare secundara,c, | __ Compresibilitatea secundaria | aid sales 0.004 » 0,008 mica 0,008 ~ 0,016 | medie 0,016 = 0,032 mare | 0,032 | foarte mare _||MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Ne. 935 bis/22.XI12014 109 HA Calculul tasirii absolute prin metoda insumirii pe straturi clementare (1) Schema de calcul si notajile folosite sunt prezentate in figura H.1 Figura H.1 =Schemadecalcul al tasirii absolute (2) Presiunea neta medie, pa, la baza fundatici se calculeazi: Pres = Pet med = 7D (HD unde: a Pers presiunea efectiva medie ta baza fundaici: Petes = Val A ‘unde: V4 incdrcarea de calcul totala ta baza fundafiei (incarcarea de calcul transmis de construgtie, Q, la care se adauga greutatea fundatiei si a umpluturii de pamant care std pe fundatie) A aria bazei fundatiei Y © greutatea yolumicd medie a plimdntului situat deasupra nivelului bazei fundatici D —__adincimea de fundare Not ncaa goiter de nde " pigreor coerve, end exis pains {elspa se amie Cap LoS SC Det wt ed atl ula ase as lh ‘considera efectul de descdreare al greut€ii dui excavat, in acest caz, pentru caleulul tasirifor in domeniut de presi per 7s po iia valor odulli de deforma nad deserere, (3) Pamantul situat sub nivelul tilpii de fundare se imparte in straturi clementare, pind la adincimea corespunzitoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se constituie din p&mant omogen gi trebuie sa aiba grosimea mai mic& deeat 0,48.