;TOgliV OMANILOR

A. 13. Xenopol, Worts Romnollor. Vol, IV. t

s
. v.
- 1.y

Vlad Tepee
 o

474,
o

1.." CA.

r 't

a .

IT
5 tetan eel Mire
 TOEIA

AIM I IdOli LuN

4. b. XENOVOL
PROFESQR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

EDITIA Ill-a, revAzut6 de autor

togrijita tlriuta la curent de
I

I. VLADESCU
DOCENT DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREVI

Nu sunt;vremlle sub arms-0=11m;

d bletul om sub vremr.
MIRON COSTIN.

VOLUMUL IV
EPOCA LUI TEFAN CEL /WARE
1457-1546

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCUREM

086. 9t7
 ,4431.6
Woge&--,1,17
 Sub titlul de Epoca lui titefan cel Mare am cuprins timpul
luptelor celor mari ale Moldovei pentru piistrarea neatArn6rei,
lupte care sunt o vrednicA urmare a celor sustinute de Muntenia
sub Mircea ce! Bstrn si inaintasii s'i. Cum s'a flint ins5 bratul
Wei dela sud, asa s'a istovit de puteri si acel al tilrei dela nord,
asa cA ambele au craut la sfArsit. Muntenia intili, Moldova mai
in urmil, sub atot biruitoarea span otomanA.
 CAPUL Ill
EPOCA LUI STEFAN GEL MARE
1457-1546

VLAD TEPES I TINERETA LUI STEFAN

1. STEFAN OCUPA TRONUL MOLDOVENESC

Luptele eu Petru Aron. Petru al 111-lea Aron batnd
ucigand pe Bogdan al II-lea tatul lui Stefan cel Mare, acesta
sc'pase In Muntenia unde gasise adapost i ajutor la curtea lui
Vlad Tepe* care domni pe atunci in acea Ora *i care Ii dadfi
mijlocul de a razbuna moartea tatului su, alungnd din scaun
pe unchiul sau Petru. Ureche ne spune anume, c' radicatu-s'a
dela Tara Munteneasca Stefan Voda ca multa multime de oaste
munteneasca *i din tara adunata *i a intrat in Moldova **1 silind
spre scaunul Sucevei i-a ie*it innainte Petru Von Aron la sat
la Dolje*ti i s'au lovit in ziva de Joia mare, April In 12, *i infranse
Stefan Voda pe Aron Voda ; ci Aron Voda nu se lasa ci de iz-
noava se buluci al doilea rand *i se lovi cu Stefan la Orbic,
iari izband Stefan Voda' i prinse pe Aron *fi taia capul dupa
ce a domnit doi ani" 1.
Stefan cel Mare, punnd mana pe putere in Moldova, la
12 April 1451 in ziva de Joia mare 2, el a putut sa fie ajutat de
Vlad Tepe al Munteniei la urcarea sa pe tron, de oarece Vlad

Ureche In Letopisete, I, p. 117. Cf. Critica d-lui N. Popovici, Chronique

d' Ureche, p. 37-38. Ureche arat gresit eh Stefan ar fi thiat pe Petru Aron, dupli
CUM vom vedeh mal jos.
Stabilirea anului urcArei lui Stefan cel Mare in scaun 1rif6tisazA oare
core greuthli. Vezi Adaosul la sfhrsitul volumulni acestula.
 12 ISTORIA HOMANILOR

domni in Muntenia incs. din 1456. In contra lui totui indrep-

tandu-0 in curnd armele, vom veda. cri Stefan cel Mare adaoge,
pe Ing nerecunotinta, i greala cea mai mare politicA a in-
tregei sale vieti, greala friptuitri in iutala tineretei i pe care
o plriti in urmil cu cele mai grele
Petra Aron fugind in Polonia direia tocrnai in anul de
mai innainte, Ii filcuse acel jurAmiint prin care supuned toate
pu terile vii ale poporului moldovan suprematiei polone, regele
Cazimir al IV-lea crezii de cuviintil ajute fostului ski vasal,
neputilnd cunoate scopurile lui Stefan. Domnul Moldovei pu-
stiaz Pocutia, iar Polonia fiind incurcan in rkboiu cu
ordinul Teutonic se arT plecan a recunoate pe Stefan de
domn, ceea ce convena i lui Stefan care ave nevoie de a'i
asigur tronul sriu de curnd dobandit. Se face deci o impricare
intre regele Poloniei i Stefan al Moldovei, acesta frigilduind
regelui a'i recunoate suzeranita tea, incit regele nu mai ave
nici un interes a'l scoate pe Stefan ; ha din contril lilsandu'l in
scaun, ins6 aapostind pe Petru Aron in Polonia, trebui
nfntin6 pe Stefan in ascultare, prin teama unui concurent pe-
riculos, politicA pe care am v5zut'o pus'A i mai innainte in lucrare
de regii. Poloniei fat cu Moldova. Prin actul de impcare In-
chiat 1459, se hotilrqte ca Stefan sri recunoasc6 suprema tia
craiului polon, iar regele sil nu invoiascil lui Petru Aron, a se
apropi mai mult de hotarele Moldovei decAt pilnri la Smotrit.
Prin actul de inchinare, Stefan rggdui regelui de a nu se in-
drept 61111 alte Orti, nici a avea pe alt cineva de domn, ci
a sluji numai regelui i regatului polon, i crind va fi de nevoie,
a'i da ajutor contra pggnilor, iar regele incunjure eu favoarea
sa it s'Al apere ca pe supusul s5u, dupA obiceiul ce! vechiu 3.
In 1462 se reinnoete tratatul intre Stefan i Cazimir prin care
reinnoire intre altele se indatoreaz6 Stefan a nu rgpi la el nici
o parte de pilmnt (se intelege din Polonia) i a dedal-A defAril
putere toate actele i dresele care ar puteit aduce vreo daun6
regelui polon o renuntare indirectri la stilpetnirea Pocullei4.
Astfel incepa. i Stefan ce! Mare cariera lui politic, prin
recunoa5terea suprematiei polone, necesitate neinlriturabil pentru
acele timpuri. Ce era s'a se desvolte din aceste miciobipuite
inceputuri, se putea cunoate tot ata de putin ca i forma i
nadrimea arborelui viitor din odrasla ce rilsare din pmfmt.
Sicii toate acestea atAta se pute prevede chiar din primele
ei zile, cs domnia lui Stefan va fi rzboinicii, cilci spune Ureche
cg : Stefan Vod5 gritindu-se de mari lucruri sil fac6, nti ceic

3 Doghiel, I, p. 602. Reprodus In Hurra., Doc., II, 2, p. 126, si In I. Logdan

Documentele lui 5tejan ce! Mare,1913, H, p. 266-269. Asupra atacului Pocutiei
vezi citatele In Nistor, Die Moldauischen Ansprache aul Pokulien, 1910, p 65.
4 Vez' citatele In I, Nistor, 1. c. in nota precedentA, p 46.
 VLAD TEPF i TINERETA LUiOTRFAN 13

s aseze tara, ci de rdzboae se &I, imprtind ostirei sale stea-

gun i punnd peste ea hotnogi i cdpitani, care toate ca noroc
i-au venit" 5. Aceastd mdsurd nu displAce unui timp rdzboinic,
unor oameni pentru care lupta crncend, necontenita sovAire
intre viatd i moarte, er mai trebuincioasd deal paserilor
aerul i pestilor apa. Se vede cd chiar in luptele cu Aron Vodd,
Stefan ardtase semnele innainte mergdtoare ale strdlucitei sale
cariere militare. El bdtuse in struna timpului i ea (Muse un
sunet armonios. Poporul moldovenesc Il primi cu bratele de-
schise. La locul numit Direptate se sdvdrsi alegerea lui. La intre-
barea fAcutd de el insusi, dacd vroesc Moldovenii sd le fie domn,
tara adunatd izbucni inteun lung strigdt de bucurie, din care
se putur culege cuvintele : In multi ani dela Dumnezeu sd
domnesti" 6.
Stefan vdzndu-se stpAn peste Moldova s'a gAndit intAiu
a impAcA clasa boiereascd cu domnia lui, atidgnd boierii cdtre
el. Chiar in 1458, al doilea an al suirei lui in scaun, asa de nume-
rosi se adunaser boierii in jurul lui Stefan, e nu'i mai pute
cuprinde pe toti in documentele lui. Pe lang5. Aron mai rdmil-
seserd numai cinci credinciosi, dintre care insd unul mare si
insemnat, logofdtul Mihail, marele invrtitor de treburi al acelor
timpuri, acel care fusese trimis de Petra Aron sd stdruiascd la
Turci pentru iertarea tributului cerut. Acest boier este trimis
tot de Aron, innaintea impdclirei lui Stefan cu Polonii, in Basa-
rabia" (Muntenia) impreund cu un nobil polon, Muzilo de Bu-
czacz, desigur pentru a pune la cale o uneltire contra domnului
Moldovei, urzitd impreund cu Polonia, dupd cum se vede lucrul
din un sinet dat de Muzilo logoifitului Mihail pentru o sumd de
bani imprumutatd dela el cand mergeam impreund cilldri in
Basarabia". C aceastd c'd'Idtorie a lui Mihail fusese facutit im-
potriva intereselor lui Stefan, se vede de pe aceea ell Mihail,
nu se intoarce din Basarabia in Moldova, ci trece in Polonia,
de unde in zadar se incearcd Stefan a'l readuce in Ord', spu-
nndu'i in salv-conductul ce'i elibereazd in anul 1460, cd de
lucrurile ce trebue uitate si care se vor fi Intamplat in Basarabia
sau ori unde in altd parte, de acele lucruri si de once alte dus-
mdnii nu ne vom mai aduce aminte in vecii vecilor". Se vede,
insd cli logofritul Mihail se stie prea vinovat fatil de Stefan
de oare ce el nu d urmare chemdrei, ci rdmne in Polonia, cum
o dovedeste un alt salv-conduct eliberat lui de Stefan mult mai
trziu, tocmai in 1478. In acest nou salv-conduct, Stefan re9-

5 Ureche, in Lelopiscie, 1, p. 118.

8 Ureche, Ibidem. Ed criticl a lui Popovici, p. 38.
 14 ISTORIA ROMANIL011.

tituie lui Mihail deocamdat satele lui de pe Siret i Ii fgacluete

ai innapoi i. celelalte, daca va fi creclincios 7.
Petru Aron insa nu se putea impch cu feliul adapostirei
incuviintate lui de curtea plena i care samn mai mult a
Inchisoare. El fugl deci din Polonia in. Ungaria care'l sprijinise
In mai multe rnduri in domniile sale anteriop.re. Stefan simtnd
de adap-ostirea lui in Ardeal, infrunta i mania regelui unguresc,
precum nu se temuse de fulgerile polone i ptrunde in Tran-
silvania, vroind sa siliasca pe voevodul acestei tari, Sebastian
de Rogzon 9, de frica navalirei, a pred pe rivalul su in mainile
sale. Matei Corvin (1457-1490) regele Ungariei, fiind tocmai
pe atunci ocupat cu Voemia i. amenintat de Turci, nu putt].
intampine, Meat ne avand cine sa i se improtiviasca, dupa
multa prad ce au facut, s'au intors innapoi nici o smin-
teala", insa i Mil a pune mana pe dumanul sau". Expeditia
s'a intmplat in ariul 1461 9.
Matei auzind de navalirea lui Stefan in Ardeal, se hota-
rete sa dee un sprijin mai activ pretendentului Petru, i trimite
in anul 1462 o scrisoare voevodului Transilvaniei, in care
spune : Am auzit ea' Petru voevodul Moldovei este la voi, de
unde noi, din oarecare pricini binecuvntate, am dori all ave
In palatul nostru. Cerem dar dela voi i Ira rugam trimiteti
pe numitul Petru cat mai curand la noi. Aceasta v va fi i. voua
de favoare i lui de folos" 10. Totu*i Matei nu poate da urmare
gandului sau de razbunare contra domnului Moldovei, decat
mai tArziu, in 1467, fiind 'Ana atunci ocupat cu regularea dara-
verilor boeme.
Stefan, indumanindu-se cu Ungurii, trebui s restranga."
In ea legaturile cu Polonii, spre a gsi la vreme de nevoie ajutorul
trebuincios.-E1 face deci in 1462 un act de inchinare catra regele
polon, legndu-se a nu recunonte alt stapAn decat pe regele
7 N. Iorga, $tefan cel Mare, p. 71. Bogdan, Doc. lui telan cel Mare, II,
p. 271. Sinetul lui Muzilo din Aprilie 1461. Ulianitzki, Material II, p. 98. Salv-
conductul M UM din 1460 Iunie 12 In Bogdan, Doc. lui $lefan cel Mare, II, p.
269; salv-conductul al doilea din 1468 o cel al treilea din 1470, Bogdan, I. c.,
p. 305 si 349; cf. N. Iorga, $fefan ce! Mare, p. 71. Observ5m c sinetul care tre-
bue s4 fie anterior salv-conductului Mt5i, de oare ce acest pomene5te de cele pe-
trecute in Basarabia, este de sigur ru datat din 1461, adica posterior salv-con-
ductului care e din 1460. Se poate Inch' ca sinetul care, dupil cuprinderea lui a fost
dat In timpul cAltoriel, dar este datat din Sneatin, st fi fost scris dup intoarce-
rea lui Mihai si a Mi Muzilo, In Polonia, si poate deci sA fi fost dat chiar dup5
salv-conductul lui Stefan din 1460.
Numele voevodului Ardealului a fost aflat de mine inteun document
din Biblioteca din Pesta, Manuscrisele lui Pray, vol. XIV, p. 20. Era voevod
acelei trj Mel din 1453. Ibidem, Manuscr. Kopriniane, I, p. 111.
9 Ureche, In Letopisefe, p. 121. Data este indicatA de Cron. putnean.
Arh. ist., III, p. 6.
IQ Epistolae Mal/dar regis, Cassoviae, 1764, ap. Picot, Chronique d'Ureche,
p. 92.
 MAD TEPES SI TINERETA Rill STEPAN 15

polon, al- pAstr nestamutatA credintA, al ap6rh cinstea i in -

teresele, a nu se amesteci In dumAniile contra lui, ci dimpotrivA
a'i da de tire despre ele, a-i sth personal In ajutor contra tu-
tu-or dumanilor, i altele de acelai fel. Se mai Indatorete stefan
cAtre demnitarii poloni trimi*i de rege i anume Stanislav din
Leopol, Muzilo din Camenita i. notarul regelui, kneazul loan
Lanca, a nu slobozi pe fiul hanului tAtAresc pe care *tefan fl
aveA In prinsoare, nici Litvanilor, nici Basarabenilor, (Muntenilor),
nici Turcilor, nici Ungurilor, ci numai regelui polon. Tot In acea
zi jur6 i Mitropolitul Teoctist i boierii lui *tefan credint6
Polonilor i de a retine pe domnul lor dela vreun act de dumAnie
contra regelui Cazimir" 11.
Chilla. De abi se Intorsese *tefan din expeditia lui
In Ardeal i fl vedem cA atacA Chilla, cetate ce se afli pe atunci
In stApAnirea Munteniei unitA cu acea a Ungariei.
AceastA cetate trecuse In decursul timpului, dela Interne-
ierea principatelor In coace, In mai multe rAnduri dela o tail
la alta. Aa pe timpul lui Mircea, ea erh fArA IndoialA In stA-
pAnirea Muntenilor, deoarece Mircea se IntituleazI domn al
ambelor laturi ale Dunn-6, pAnA la marea cea Mare. Pe timpul
lui Alexandru ce! Bun ea este a Moldovei, probabil In urma
unei cesiuni voluntare din partea lui Mircea cAtrA proteguitul
Au Alexandru care fusese pus de el In scaunul Moldovei ; cAci
am vAzut cA In tratatul dela Lublau, prin care regii Ungariei i
ai Poloniei p/Anuiau ImpArtirea Moldovei, se vorbete de Chilia
ca de o cetate moldoveneascA ce ell A ving In partea Moldovei
atribuit lui Sigismund. Chilia rAmAne de aici In stApAnirea
Moldovei pAnA la Petru al III-lea care In anul 1448, pentru a
multAmi Ungurilor despre sprijinul dat intru cApAtarea domniei,
&A cetatea lui loan Corvin de Huniade, care o trece la rAndul Au
At% Dan al III-lea domnul Munteniei, fnruditul i proteguitul
lui.12. StApAnirea lui Vlad Tepe., asupra Chiliei erh deci dreaptg.
Se vede InsA cA *tefan cel Mare, care considerase pe Petru Aron
ca un uzurpator al tronului tatAlui Au, nu vroih A recunoascA
nici unul din actele sale ca legiuit fAcute, i deci cu atAta mai
putin InstrAinarea unei posesii a Orel sale, mai ales cA Ungurii
cedAnd lui Dan stApAnirea Chiliei pAstraserA In ea un fe! de
11 Doghiel, I. p. 603, reprodus in Hurm., Doc., II, 2, p. 692-699. La p.
694 cetim : praeter dictum dominum nostrum Casimirum et sanctam coronfun
Poloniae alium dominum neque habebimus neque ei serviemus". Reprodus si de
Bogdan, Doc. lui Plan cel Mare, II, p. 282-294.
11 Mal sus, Vol. III, p. 92 (Mircea); p. 127, (Al. cel Bun); p. 139, (Petru
al III-lea). Chalcocondila numete cetatea Chilia c iiikiov c6ktv o4co,
xaXoopinv co5 Bkaoo". (Ed. Bonn, p. 506). Insusi stefan cel Mare prin.
un hrisov al sAu din 1460, indicA di Chille erit in eke{ de hotarele Moldovei.
Arh. ist., II, p. 174: Leopolenil, ce vor merge la BrAila sau la Chills ftpli peste
31 plAteascA vamA la hotar In Baciiq_san In BArlad".
 16 tairosiA uosiAsmou

condominium cu drept de garnizoanA. De aceea cronica putneanA,

spune cA la atacul Chiliei In 22 Iunie 1462 au rAnit la picior pe
Stefan Voevod Ungurii din China" 13 Vlad Tepe fiind cumnatul
lui Matei Corvin, suferise i el aceastA suprematie ungureascA.
DupA cum se vede, Stefan vroi sl facA mai mult un act
de dumnie contra Ungariei, atacnd China. El ins6 nu se gAndi
sA tinA samA cA aceastA loviturA, indreptatA in contra Ungurilor,
atingei mai ales pe Vlad Tepe care ar fi trebuit sAl fie aliat firesc
In lupta contra Otomanilor.
Am vorbit mai sus de greala pe care a leap tuit-o Stefan
cel Mare atacand pe Vlad Tepe. SA vedem ce insemneazA o gre-
a1A in politicA. Uneori critica noastrA poate sA nu se loviascA,
necunoscndu-se bine imprejurArile care Incunjurau fapta i care
o fAceau sA rAsarA in chip neapArat in calea oamenilor. Alte dAti
insA mintea sAnAtoas1 i ratiunea cea mai strans6 i mai inteleapt
sunt suite sA recunoascA o purtare greitA. Pentru ce s'a infAp-
tuit oare acea grea1A? Desigur din cauza mintilor i a carac-
terelor individuale ce se aflau pe atunci in fruntea trebilor ;
bleat chestia grealei se preface in acea a personalirtilor
omeneti aduse de imprejurAri la conducerea soartei popoarelor.
DacA cutare individualitate nu ar fi vAzut rAu lucrurile i nu ar
fi ales rAu mijloacele, greala nu s'ar fi intamplat i organismul
politic nu ar fi trecut prin primej die. Intrebarea greelilor trebuie
deci intoars6 pe alta, acea a urcArei cutkor personalitAti la con-
ducerea Statelor, unitA cu tesAtura lor sufleteascA particularA.
Nici una nici alta din aceste ImprejurAri nu stau inc in voia oa-
menilor ; nici aezarea conducAtorilor la carma Statului, nici
intocmirea originarA a sufletului acestor conducAtori.
Aceste elemente sunt productul unor puteri ascunse i su-
verane. Caracterele i mintile sunt date de geneza individualk,
iar venirea unor anumite persoane la carma trebilor este opera
evolutiei care'i alege ea, in ascunsa ei atotputernicie, elementele
cu care fAurete istoria.
Greelile comise in conducerea destinelor omeneti sunt
tot atilt de fatale i de neapArate ca i faptele mari ce le atribuim
cu tot aa de putinA dreptate numai individualitAtilor ce se im-
podobesc cu ele, and ele sunt totdeauna productul i al impre-
jurArilor in care se mirk' desvoltarea.
Dar suntem clan deprini cu ideea cA oamenii fac istoria
i de aceea sA urmAin inainte cu raportarea binelui i rAului,
intervenirei lor, cu toat povata inteleaptA a mintei care ne
invatA sA atribuim aceste imprejur'ri unor puteri mai presus
de vointa omeneasc6.

" Bogdan, Vechile Cronici ate Moldooei, p. 224. Cl. Hasdeu, Arh. ha.
III, p. 6.
 WAD TEPE O 01 TINERSTA LUI TIWAN 17

SA cercetAm deci cine era Vlad Tepe i daca Stefan in ade-

vAr comisese atacand Chilia, cum se zice, o mare gresalA po-
liticA ?

2. VLAD TEPES DOMNUL MUNTENIEI 1456-1462

Cruzimile lui Vlad al II-lea Tepe. Cu un an innainte

de a se urea Stefan al IV-lea pe tronul Moldovei, acel al Mun-
teniei fusese ocupat de Vlad al II-lea, fiul lui Vlad I Dracul,
anume in anul 1456 14. CA el era fiul lui Dracul ne-o spune intai
Chalcocondila 15; apoi se cunoaste si de pe aceea cA Tepes la
contimporani, purta tot numele tatului sAu, de Dracul, acel de
Tepes fiind o poreclA ce i se &Wit mai tarziu, dupA moartea
lui, cand amintirea cruzimilor sale infier memoria lui cu acel
supranume. El si-a dobandit urAta lui poreclA dela felul mortei
cu care pedepsia pe acei osanditi de el la pierderea vietei, si care
era tragerea in tapa. De si aceastA pedeaps6 barbarg si crudil
era foarte intrebuintatA In acele timpuri de cruzime si de barbarie,
totusi nici unul din conthnporanii sAi nu o pusese in lucrare
pe o scarA a-tat de luting ca domnul Munteniei. Se intelege dela
sine cA, pe lang6 tapA, el intrebuinta i toate celelalte iscodiri
demonice prin care se trimete pe acele vremuri un om pe ceca
lume.
Lucru caracteristic insA pentru starea psihologicA a acestui
domn crud, este cA mai intotdeauna pedepsele sale erau insotite
de o trsAturA ironicA, care ne aratA figura lui Tepes cu a-Ma
mai ingrozitoare, cu cat Il vedem glumind i rAzAnd in fata celor
mai cumplite schingiuiri. Pentru a enumAr numai uncle din
pedepsele pe cari le impunea victimelor sale amintim pe urmA-
toarele :
Intr'un rand prinzand el niste Turci, le ordonA ed.-0 scoatA
turbanele dinnaintea sa, ceeace Turcii refuzAnd, conform pre-
scrierilor religiei lor, Tepes ordonA s'A li se prinzA turbanele cu
cuie de cap, spre a se tinea mai bine. Un preot, necoborindu-se

11 Plattdeutsche Chronik (contimpuranii) in Engel, Geschichte der Walachei

p. 76. ErA in tron in Aprilie 1456. Hurm., Doc., II, 2, p. 70. Comp. Hurm .Doc.
XV, p. 44. sirul istorici muntene se leagA Cu cele expuse in Vol. III. p. 3 .
Chalcocondila, p. 499: 13).ci8ov Tbv Apentockew 7Catar.O. Un doc.
din 1439 (Arh. ist., I, 11, p. 85) enumerl ca fii al lui Dracul pc Mircea, Vlad
(al II-lea Tepes) i Radu eel Frumos. Vlad Tepes este arAtat pretutindene tot Cu
poreela tatAlui sAu de Dracula. D. Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 3, aduce trick
un doc. din 13 Aug. 1437 si altul din 2 Aug. 1439 in care Vlad Dracul cel Mark'
aminteste pe fiul s5u Vlad (Tepes). lust's Tepes se (IA drept fiul lui Dracul l ne-
potul lui Mircea (eel BiitrAn). I. Bogdan, Documente si Regecte, p. 62. Numero-
trim pe Vlad Tepes cu II, fiindefi nu identificAm numelc Vladislav Cu Vlad
Cu toate crt in fond sunt acelasi nume.
A. D. Renopol. Istoria Romanilor. Vol. IV. 2
 18 ISTORIA ROMAN1LOR

destul de iute de pe cal Innaintea lui, el pune Intape Cu cal

cu tot. Ospateaza Inteun rand pe calicii din Targovitea de
sufletul mortilor", i apoi d foc casei in care ei mancau, uci-
gandu'i pe toti ; taie sinurile unor mame, vinovate de nu mai
tim ce crim, i pune sa le tintuiasca in loe capetele copiilor lor ;
prohodete pe un boier Dan, de viu, Innainte de a-1 trage In
tapa ; pune i jupoae de piele talpile unor vinovati, le unge
cu sare i apoi pune caprele sa" le linga, i lucru mai Ingrozitor
din toate : dup ce intap pe toti Turcii lui Hamza pap, intinde
o masa fare acei ce se luptau cu moartea In varful furcilor,
ride i benchetuete In aceea Incunjurime Inspaimntatoare,
Inchinnd pahare in sanatatea Turcilor intapati 141
Asemenea raporturi de cruzimi Infioratoare ar putea fi
puse numai pe sama Inchipuirei Sailor care, avand de razbunat
contra lui Vlad Tepe oarecare pedepse crude, dupa cum era
obiceiul In acele timpuri, ar fi vrut sa-i ponegriasca memoria 17.
Ele sunt Intarite insa i de alte izvoare, unele din ele expuse
i acele acelorai Indoieli, cum sunt scrisorile lui Dan celui scos
din tronul Munteniei de catre predecesorul lui Tepe, Vladislav,
i care Dan se purt ca rival al lui Tepe prin Ardeal. In acele
scrisori cetim ca Vlad fi arat turbarea necredintei lui cu
cruzime i nu se multumia numai cu rpirea bunurilor, dar i
ucidea pe acei negustori cu moarte crunta i mieleasca, tea-
gandu-i In tapa". Adaoge Dan, in o a doua scrisoare, c a
cntarit In gandul sau urieele ocari, nereIntocmitele daune,
uciderile mieleti, ciuntirile i inchisorile carora au fost supui
barbatii cinstiti i prevazatori ai cetatei Braovului i toata
comunitatea lor, In fratii, prietenii, consangenii, fiii i membrii
lor, de catre nelegiuitul i crudul tiran, Dracul, care se numete
Vlad Voevod al partilor transalpine, pentruca aceti oameni.
tin cu noi (Dan)" 18.
Sunt Insa i izvoare mai vrednice de credinta care adeveresc
cruzimele lui Tepe. Ap mai intai istoricul Grec Chalcocondila

Aceste i multe altele sunt raportate de Plaltdeulsche Chronik 9n Engel,

Gesch. der Walachei, p. 76.
11 Vlad Tepes nAvAlise asupra Sasilor din Transilvania Melt din 1456,
dupli cum o adevereste un document din acel an al regelui Vladislav care spune :
Referente nobis fIdeli nostro Iohanne Comin de Huniade (ce nu murise 9ncl la
data scrisoarei, a careta indleatie lunarA lipseste), comite Bistriciensi, intelleximus
ctualiter illustris Wladislaus Woyvoda transalpinus dominia prius comitis Ioannis
ac etiam certas villas nostras saxonicales concremasset et combussisset". (Colectia
Kemeny, In Transilvania, VI, 1873, p. 150). Se vede ca Vlad Tepes vroise sA rAz-
bune contra lui loan Corvin o purtare neprietenoasA a acestuia. Mal sus, Vol.
in, p. 10 ;.
l Scrisorile lui Dan din 1459 Aprilie 2 si 1460 Marti 2 In Hum., Doc.
XV, p. 51 si 53, aceasta din unnit publicatii de mal tnnainte de N. forgo In La-
cruri mud despre repo In Cono. lilerare, XXXV, 1901, p. 149,
 VEJAD TEPEO I TINERKTA LtIL TEFAN 19

ip Papa Pius al II-lea (Aeneas Sylvius Picolomini) 19,j dac acestia

raport poate tot cele spuse de dusmanii lui Tepes, apoi nu tot
asa se poate spune de o descriere a eruzimilor svarsite de Tepe;
In Bosnia, unde fusese trimis cu o expeditie de catre Matei Corvin,
dup ce regele Il iertase din vina lui cea mare (serisoarea trd-
toare etre sultanul) in 1476. Autorul descrierei rmne inmr-
murit de cruzimile lui Tepe 29
Aceste cruzimi aveau totusi o tint politicA, i in aceasta
se deosebe;te Vlad Tepe de monstrii ce sttuser odinioara pe
tronul impratilor romani. Muntenia anume, in tulburArile in-
cercate sub urmasii lui Mircea ce! BtrAn, ajunsese in o deplin
anarhie. Nici un principiu, nici o autoritate nu mai erAu recuno-
seute i respeetate. Boierii, imprtiti futre partizile Dnestilor
Drdculestilor, se mneau unii pe altii, iar hotii umpluser
tara, inat nimeni nu mai er sigur pe viata i averea sa. Poli-
tices-te tara er dizut inteo adevrat prpastie. Tributul
fusese urcat la 10.000 de galbeni, i lucru mai eumplit, Muntenia
trebui.s contribuie pe fiecare an cu 500 de copii la reinpros-
p'tarea ienicerilor. Aceast dureroas rusine impus tilrei sale,
Vlad Tepes vroi s o inlture cu ori ce pret. De si venit in tron
cu ajutorul turcesc, el caut s mntuie tara lui de acest tribut
de sAnge. Dar pentru a putea infrunt furia musulman trebuiii
cel putin ca in tara lui s domniase ordinea i linitea, ca astfel
numai un gand si o inim s se scoale in contra pggAnilor. i in
adevr Vlad i ajunse seopul i inc6 cu destul grab. Turcii
apropiindu-se de hotarele tilrei, cAza in mAinile lor ca prins
unul din ostasii lui Tepes. Sultanul Il trat bine si fi ceril s
destinuiase unde s'ar afl domnul su. Ostasul refuz Cu toate
fgduintele cele mai ademenitoare. Sultanul incepti ingro-
zascA cu mari pedepse ; izbut ins tot atal de putin. Porunei
In sfarsit ueid ; mrturisi ins sultanul c. dae Vlad ar
ave o puternie armat, nu m'a' indoesc c in curAnd ar ajunge
la o mare strlucire" . Turcul admir in Vlad insusirea de a se
face temut i aseultat de supusii si, idealul ocarmuirei otomane.
Mohamed aduse cu sine pe Radu cel Frumos, fratele lui Vlad ;
acesta propusd boierilor s prilsase pe domnul lor i s treac
la el ; dar boierii refuzar aceasta de frica lui Tepes. La ata-La
disciplin adusese el nobilimea cea pururea gata de galceav
trdri. Ca't despre talhari, ni s'a pstrat o anecdotd carae-
teristia Un negustor strin venise inteun ora; din Muntenia.
Tfg'and la un birtas, Ii art6 tngrijirea despre o surnA mare de

Li Chaleocondlia, P. 500. Papa Plus al II-lea ap. Iorga, Studii fi doc., III,
p. LXXIIL
t Doc. din 1476 ap. Iorga (1. c., tri nota 5), p. 155.
 20 ISTORIA ROM IN I LO A

bani ce aveA la el. Birtasul ii spuse : pune-ti punga in drum

si dac5 mAni nu o vei g5si neatins5, iti pl'Atesc eu paguba" 21
Vlad Tepes venise, cum am spus, In domnie cu ajutor
turcesc. Aceasta reies din scrisoarea lui Basarab cel Tatar
cAtre Brasoveni, In care le spune, cd niste pribegi pe care ii ad5-
postiau ei, fuseser pricinuitorii tuturor relelor ; Intre altele ea.'
acei pribegi aduseser5 pe Vlad Voevod impotriva lui Vladislav
Voevod si 1-au fAiat" 22. Aceast5 j5luire nu ar fi putut-o face
Basarab &are Brasoveni, dac5. Vlad Tepes ar fi venit cu pri-
begii dela ei. Este deci invederat cA Vlad Tepe a fost pus de
Turci In domnia Tdrei RomAnesti, si faptul ea* este insgrcinat de
Matei Colvin, curAnd dupA intronare, cu aprarea Sasilor de
n'Avlirile turceti, se explicA prin aceea c5. Ungurii se siliau a'si
imbunA indat5 pe domnitorii pusi de dusmanii lor, ceca ce cu
Vlad Tepe le izbuteste chiar nu se poate mai bine.
Dup5 moartea lui Huniade In 11 August 1456, Vlad Tepes
face In 7 Septembrie, un act de inchinare cAtre Ladislau regele
Ungariei, in care act el spune, c5 voeste s'A urmeze politica lui
Mircea cel B5trAn" si a urmasilor sAi, pentru ca la caz de pericol
din partea Turcilor s'a" poat5 dobAndi sc5pare In Ungaria. Totusi
relatiile acestea atAt de bune par a se turburA pentru un moment.
Anume Ladislau regele scrie in 16 Dec. 1456 Sasilor din Brasov,
s'a" dea ajutor lui Dan (III), fratele lui Vladislav, care Dan,
dela detronarea lui In 1449, se g`Asi prin Transilvania, stAruind
a rec5p5tA tronul, intru cAt necredinciosul Dracul Voevod care
ne fgkluise atAtea lucruri pe cAnd inc5 nu dobAndise domnia,
acuma, dup ce a pus mAna pe ea, a fcut multe rele In p5rtile
acelea" 23. Aceste pricini de nemultumiri treatoare cu purtarea
lui Tepes isi au cauza lor in neintelegerile dintre Tepes si Sasii
transilvAneni, pe cari firea cea crunt si pornit a domnului
ii fAce s'A le plAtiasc5 prea scump.
Sasii ad'Apostiau la ei nu numai pe detronatul Dan, dar
inc si pe un alt competitor la tronul Munteniei, pe Vlad Csalu-
gArul, In contra c'Aruia Vlad Tepe se plAnge In o scrisoare c'Atre
S5bieni, la inceputul chiar al domniei lui.
Dela un timp ins urmasul lui Ladislau, Matei Corvin,
convingAndu-se CA Vlad Tepe umblA sd o rup5 cu tot dinadinsul
cu Turcii si c deci ar puleA aveA In el un sprijin puternic contra
neciedinciosilor, impune Sasilor t'Acere. Prin o scrisoare din 1458,
Sasii sunt amenintati, &A in cazul cAnd vor incercA ceva nou

21 Chalcocondila, p. 512.
22 I. Bogdan, Doc. gi Regesie, p. 90.
23 Hurm., Doc., XV, p.46. Scrisoarealui Ladislau de Hunyad in I. Bogdan,
V lad repo p. 10 i Doc. si Regesie, p. 67-70. (Doc. si Reg. vorbege de actele
vrAjmae ale lui Tepe*).
 VLAD 'TAPES L TINEIRETA LU1 TEFAN 21

impotriva Voevodului, noi nu'i vom ajut nici ne vom inter-

pune pentru a impc lucrurile".
AtAt cruzimile lui Vlad Tepe cat i apropierea lui de
Unguri tintiau ctre un singur stop, mantuirea Wei din robia
p'ganului. De aceea cand Mohamed cere lui Vlad tributul de bani
si acel de copii, pe care predecesorii lui se indatoriser a'l dTur-
cilor, Vlad rspunse solului turcesc, c tributul de bani este
gata al dee, iar cel de copii nu. Sultanul trimite atunci pe
un Grec, Catabolinos, in chip de sol la Vlad, impreun. cu Hamza
pava din Vidin, pe care'l insrcineaz6 s pun, prin surprindere
mna pe Vlad sau s''l determine s vin la poart. Vlad 'MA prinde
intregul corp de ostire a lui Hamza, impreun cu acest pas
insui i grecul Catabolinos intap pe toti, infignd,
spre batjocur, pe Hamza pasa inteo tap mai innalt. Dup
aceea trece Dunrea si pustiaz cumplit provinciile turcesti.
Cum stau dovezile faptelor aduse pn ad? Ele sunt
continute in istoricul bizantin Chalcocondile 24, precum i in
ctiva cronicari turci : Neschri, Idriz siAli, consultati de Hammer25,
cari cronicari dau acel turcesc al Grecului renegat, Catabolinos,
sub numele de Iunis Bey. Se arunc o bnueal asupra raportu-
rilor istoricilor greci, de oare ce ar fi fAcute din auzite 26. Dar oare
multe fapte amintite in izvoare sunt date numai de marturi
oculari? Si cele auzite trebue crezute, cand imprejurrile ne
impun aceasta. Trebue ss observm c istoricii greci nu rapor-
teazA fapte petrecute numai in deprtata Muntenie .1 fr
legAtur cu interesele Statului si ale orasului in care triau,
Constantinopole ci de acele c trebuiau s intereseze pe Turci
si pe Greci, deoarece Catabolinos er Grec ; i soarta lui nu pute
s lese nepstori pe compatriutii lui tare tineau condeiul. Apoi
spusele istoritilor greci sunt infrite de ale cronicarilor turci.
Dar nu avem numai a-Ma. Secretarul dogelui de Venetia la
Buda, pe lang6 regele Matei Corvin Petrus de Thomasiis, spune,
c6 l'a chemat domnul rege i l'a pus s cetiasc cateva scrisori
primite dela un ambasador al su de lng. Dragulla (Dracul,
adee. Tepes) voevodul transalpin din Valahia, prin care 11 in-
tiinteaz5 despre daunele si cruzimele fcute de acest voevod
contra Turcilor, si despre numrul de, Turci i Bulgari morti,
pe cart i-a vdzut dupd numdrul capetelor in/ afar de acei
ce au fost arsi in locurile acele". Scrisoarea lui de Thomasiis
intreste pustiirea provinciilor turcesti arAtate de istoricii greci.
Exist apoi o scrisoare a lui Vlad Tepes insui, din 11 Ianuarie
1462, ctre regele Matei Corvin, prin care cere ajutor contra Tur-
cilor care veniau asupra Trei Romnesti, fiindc6 el, voevodul,

" Chalcocondila, p. 501-502.

listo (re de l'Empire ottoman, trad. francezA, 1, p. 272-273.
" Conduratu. Relapunile "TArii Rornftnqti cu Ungaria.
 22 ISTORIA ROBIANILOR

uu voih s rup legturile cele strnse ca Ungurii, nici s p-

rseascA ideea de a luh. In cskorie pe o rud a lui Corvin ; c
el (Tepe) neprimind conditiile arAtate, Sultanul a trimis pe
Beglerbegul Nicopolei, Hamza s'a'l prind cu once mijloc,
ducA la Constantinopole. Beiul n'a izbutit ; iar el (Tepe), a nvlit
In Bulgaria 1 a prdat'o dealungul Dunkei dela gurile ei i
pn la Zimnicea. 23.809 de oameni au pierit, afar de 884 care
au fost ari In casele lor i ale cror capete n'au putut fi >15-
tia te".
Vlad se roag de rege, s'i dee, dac nu toa-CA armata, cel
putin pe acea din Ardeal, i din Secuime ; dar s' o trirnit In
curand, de Sf. Grigorie (12 Martie), cki Turcii fac numeroase
pregtiri i aduc cornil din Galipoli i Constantinopole, ca
treac' Dun'grea" 27.
Nou ni se pare c, dup asemenea dovezi cari Intresc
neizbutirea incercArei Turcilor de a prinde pe Vlad Tepe, spusele
istoricilor greci nu mai pot fi bnuite. Cu toate Ins c dovezile
infritoare nu confirm i cruzimile filcute de Tepe asupra
Turcilor i a Grecului, i care sunt raportate de alte izvoare,
i aceste trebue numaidecht prirnite, fiind date timpurile acele
de cruzime i barbarie i firea cumplitului domnitor, asupra c'ruia,
nu Mi% temeiu, s'a n'pustit povestea, pentru a face din el un
monstru sAngeros.
Lupta cu Mahomed al II-lea. S vedem acuma, cum a
ieit expeditia sultanului Mahomed II, vestitul cuceritor al Con-
stantinopolei, impotriva domnului Trei Romneti, i bgAm
de sam c' numai un mare duman i o mare primej die puteh
aduce pe Insui sultanul In fruntea expeditiei. La otirea cu mult
mai numeroas a Turcilor 28, Vlad Tepe nu pute opune deckt
vreo 22.000 de oameni. Dup artkile lui de Thomasiis, domnul
se pusese s pAzase malul ; dar neputnd sustinea aa de
mare nval, s'a retras In cetti i munti, unde el poruncise Inc6
de mai Inainte s se adposteasc' femeile i copii, impreun
cu multe provizii. " Mai spune tot de Thomasiis ea' otirca lui
Tepe er alctuit din trani, pe cand acea a paei er din oameni

Scrisoarea lui Petru de Thomasiis dela Martie 1462, In Columna lui

Traian, 1883, p. 35. Scrisoarea lui Tepes copiata de d. N. Iorga din arhivele din
%Mala. Vezi Conduratu, 1. c., p. 154. Observara chipul aproape identic de rostire
al scrisorei ambasadorului lui Matei de Maga Tepes, clavada ca stirile ce le da re-
gelui erau luate chiar din Incunjurimea lui Tepes, dupa relapile primite de doma.
Poate a asistat chiar la numararea capetelor I
Chalcocondila, p. 505, o socoteste de sigur exagerat la 250.000 de oa-
meni. Petru de Thomasiis (Col. lui Traian, I. c.) da 60.000, din cari 25.000 de Ie-
niceri. CA ostirea era numeroasa se vede de pe aratarile istoricilor greci cA numai
plata intreprinzatorului trecerii peste Dallare se urca la 300.000 de galbeni. O
numeroasii flota. aducei proviziile i trecand pe Miga Braila pe care Chalcocon-
dila o numeste orasul cel mal Insemnat al intregei Dacii" (1. c.), Turciiti dau roe.
 VLAD TNPRIS 41 TINNIVI'A TM tITEPAN 23

alesi si deprinsi cu armele". Apoi cum adauge altA scrisoare

a aceluiasi ambasador venetian, Vlad, pentru a'si Injgheba os-
Urea, chemase In ea pn si copii dela 12 ani In sus". In sfarsit
ajutorul unguresc nesosind, Vlad fu nevoit sA lupte numai cu
propriile lui puteri ".
Dup relatia unui martor de as-a dan chiar ocular, un 'Ie-
nicer sArb fugit din ostirea turceasc6, Constan tin Mihailovici
de Ostrovita, se vede ca Vlad Tepes nu se retrgsese, cum spune
de Thomasiis, In centile din 15.untrul trei, ci cercase tImpotri -

r.

Mohamed al II-lea

vire chiar pe malurile DunArei, si apoi se retrbese fa pAdurlie

dele Intinse cari se 16teau Oil aproape de matca fluviului. Fostul
Ienicer descrie astfel desbArcarea Turcilor pe malul muntean :
Cnd Innoptg, ne pusergin In luntri, si ne lAsailm In josul Du-
nArei, desbrcAnd pe malul opus, ceva mai sus de tabAra lui VodA.
Acolo asezAnd In jur tunurile, ne ocolirAm cu un santrca sa
nu ne poatk.suprA elArimea, si iar5s IntorcAndu-se dintr'ai

" Petru de Thomasiis, I. c., p. 38: ',percha i suoi sono populi et quelll
del Bassa homini exercitati nelle arme". ARA scrisoare din 27 Mal 1462, Mona
Hung. htstori,n, ada erlera, IV, p. 42: lu Dragula con tutti all buoi di XII
anni Dice etiam, che el Valacho haveva mandato suxu a monti tate fetnine
et puti et iuy con tutti altri sal da XII anni in snxu se haveva a la guardia
de le rive del Danubio" (Mon. Hung hist. acta exIera TV p. 142) Matei Corvin
ceruse af utor dela papa pentru Tepes. Katona, Hist critica regum. Hung., XIV,
p. 353.
 24 181 0 ILIA ROMANILOR

nostri peste Dunre, transportarm si pe ceilalti ieniceri. Cnd

toat pedestrimea fu astfel trecut, atunci insirndu-ne, inain-
tarAm Meet, asupra ostirei lui Dracul, cu tunuri i alte arme.
Oprindu-ne, asezarm tunurile ; ins pn a ajunge la aceasta,
dusmanul ne ucise vreo 300 de ieniceri. Mult se intrist sultanul,
v'znd de pe trmul opus btlia cea mare si neputndu-ne veni
in ajutor ; se teme foarte mult s nu'si piard tol,i ienicerii ;
cci insusi sultanul nu trecuse incA Dun'rea. Vszndu-ne mce-.
lriji mereu, ne grbirAm a respinge pe dusman, avnd pentru
aceasta 120 de tunuri mici, din cari impuscnd neincetat, inde-
prtarAm armata lui Vod. Apoi stturAm pe loc, s ne asigurm.
Dup aceea sultanul fcit s treac dincoace o alt elaste pedestr,
numit' Azapi ; iar Dracul vznd e nu mai poate opri trectoa-
rea, se retrase dinaintea noastr. Atunci insusi sultanul trec
Dunrea cu toat oastea, i ne d'da 30.000 de zloti, de aici intra-
rm in Valahia dup Dracul, al drui frate merge inaintea noa-
str. Desi domnul romn ave o oaste mic, i cu toate cil ne ti-
neam totdeauna cu mult pazs i c' inaintam cu mare fricA
mnnd noptile prin santuri, totusi nici asa nu ne puturm
asigur, Mat byte() noapte, lovindu-ne Romnii, mcelrir
oameni, cai, cmile, uciser Turci, la 100.000 ( 0 ; iar cnd toti
Turcii goniti de dusman alergau indrt, noi Ienicerii Ii respin-
geam i Ii ucideam, pentru a nu ne pierde din cauza lor. In acest
mod, mari daune suferi sultanul. A doua zi prinser Turcii vreo
cteva sute de Romni, pe care sultanul porunci s''i despice.
Vznd puterea Turcilor, Romnii prsir pe Dracul si se ali-
ph% de fratele stt. Dracul fugi in Ungaria la Matei Corvin care,
pentru rebele lui fapte, Il aruncA in inchisoare. Incredintnd
tara fratelui lui Dracul, Mahomed se retrase" 3. Trecerea Dunrii
se fcuse in zilele de 14 si 15 Iunie 1462 31. Chalcocondila mai aduce
inc stirea, c innaintea atacului de noapte, Vlad spionase in per-
soan. pozitia dusmanilor. Vlad atac pe Turci in intuneric,
cunosand obiceiul lor de a nu se misch noaptea din loc. Vlad
vroi s loveasc cortul sultanului, dar gresind, nimeri pe acel
al unui pas.
Dup artarea ienicerului srb, s'ar pre c, cu tot atacul
cel foarte primej dios pentru Turci fcut de Tepes lute noapte,
Sultanul ar fi iesit invingAtor, i lucrul pare a fi intrit prin fap-
tul crt, dup expeditia turcease, g5sim pe Radu cel Frumos,
inlocuind pe Vlad Tepes in scaunul Trei Romilnesti, iar pe
Vlad Tepes fugind in Ungaria.
so Ienicerul de Ostrvvita fugit dela Turci, jai% n slujba lui Mate! Corvin
redeven1 crestin. El povesteste IntAmplarile expeditiei la care luase parte. A-
ceastfi povestire fu culeas5 de un contimporan 1 pristratii pAna astlizi. Ea a
fost reprodusii de B. P. Hasdeu In Arh. ist., I, 2, p. 8.
31 Scrisoare venetianii din 28 Iunie 1462, In Mon. Hung. historiga, Acta
extent, IV, p. 156.
 VLAD TEPE O I T1NKRETA LD1 1)TEFAN 26

Cu toate acestea mai multe izvoare contimporane din cele

mai vrednice de credintA yin sA arate lucrurile sub o cu to tul
altA lumin. AsA mai tutAiu niste cronici venetiene publicate de
curAnd, aratA, una din ele, crt Turcii plecati fmpotriva lui Dracula
In Valahia au fost latuti si fugAriti" ; alta cA Turcul a trecut
In Valachia 'Mtn' sprijinirea fratelui Domnitorului Vracula
(sic), care frate stteA a dApostit In palatul sgu ; dar cA ducAndu'si
ostirea In acea tar', a gAsit pe domnitorul Vracula care i s'a
opus cu o puternicA armatA si l'a bAtut cumplit, si vAzAnd ell
nu poate izbuti in scopul sAu, a trecut In Romania" A treia era-.
nicA, Annale Venete ale lui ,5tefan Magnul adaogA la acelas an,
1462, c' : Mahomed a trimis o puternicA armatA In Valahia ;
dar sculAndu-se Valahii impotriva ei, a fost bAtutA ; crt au fost
mAcelAriti 30-40.000 de Turci si a fost prins de Valahi un nepot
al Valahului care pArAsise lagrul lui si se dusese la Turci, si acesta
fu fntepat" 32.
Cronicile unguresti IntAresc izbAnda lui Tepes fmpotriva
Turcilor. AO Petancius ne spune cA Dracul, cu putini fnsA alesi
militad, atAcA pe Mahomed fmpAratul Turcilor (care pusese mAna
pe Valahia cea Mare, si se pregrai sA ocupe pe cea micA) In timp
de noapte, si'l sili sA apuce fuga cAtre DunAre, cu mare rusine
s'i pierdere de oameni, si sA se retragA din Transalpina" 33 Dintre
istoricii bizantini, Chalcocondila, partizanul Turcilor, ascunde
InfrAngerea lor ; Duca o mArturiseste. El spune cA Turcii atacati
In intuneric, se uciserA unii pe altii ; iar cAnd se luminA de ziug,
Valahii ce pAtrunseserA In lagArul lor, se retraser5. Tiranul ridi-
cAnd atunci tabra si fugind cu rusine, treat Dunrirea si se In-
toarse la Adrianopole" 34.
Mai insemnate dintre toate aceste arAtAri ale cronicilor
si istoricilor timpului, cu toate cA concordanta spuselor lor, culese
din izvoare atAt de deosebite ea acele grecesti, venetiene si ungu-
resti, d cel mai mare grad de crezare faptului arAtat de toate
In acelas fel ; mai importante, ziecm, decAt aceste cronici, sunt
rapoartele fnssi ale agentilor venetieni rAspAnditi prin deo-
sebitele centre ale lumei rsAritene. AO raportul din 28 Iulie
1462 al lui Balbi, ambasadorul venetian din Constantinopole,
&Are Dogele, spune, ca trecAnd Sultanul in Valahia, OW tara
desartA de oameni pe at si de once fel de provizii, fiind toti
locuitorii retrasi la munte si la locuri tari. Turcii fnaintau cu mare
teamA si Ware de seam, ferindu-se de Vlad ; dar nu se puturA
31 N. Iorga, Acte si Fragmente, III, p. 39, 83-84 I 86. Aceste cronici nu'nit
eran cunoscute, cilnd am scris despre Vlad 'repo, In editla 1; dar ele sunt Marte
putin Insemnate, fa til Cu documentele cunoscute de mal lnnainte 0 pe cart m'am
sprit init eu.
Dissertatto de aggredtendo Turcos In Schwandtner, Scriplores Fella
hungartcarum, 1, p. 371.
" Duca, p. 345.
 26 18TORLA ROMANILOR

pazi pana inteatata, incat Valahii sa nu le fac mari daune.

Cand Turcii se apropiara de munti, Dracul cu aproape 30.000
de oameni ataca lagarul in doua randuri, facandu-i mari daune,
i a doua oara daca' Turcii nu ar fi lost intiintati, se tine drept
sigur ca le-ar fi produs o grozava panica. Dintre Valahi pierira
5.000, din Turci 15.000 ceea ce vazand Sultanul, ridica cu graba
lagarul i treca fluviul indarat i ajunse In 11 a prezentei luni
(Iulie) in Adrianopole. El lasa la hotarul Valahiei pe fratele lui
Dracul, cu oaste turceasca, pentru a incurca spiritele Valahilor,
daca ar vol sa par'seasca pe Dracul i sa se dee In partea celuilalt,
Acuma se zice e 4.000 de Turci au fost prini i pui in tapa" 35.
Acest raport este de o nespusa insemnatate, caci el reproduce
tiintele oficiale sosite In Constantinopole de pe campul de
razboiu i pe care ambasadorul venetian era In putinta a le cu-
noate. Cum ne putem macar inchipul c', daca Mahomed ar fi
izbutit a rapune pe Vlad i a'l inlocul cu Radu, ambasadorul Vene-
tiei din Constantinopole, omul cel mai de incredere al marei
republici i care era tinut a transmite signoriei venetiene tirile
cele mai pozitive, cu deosebire asupra izbanzilor turceti, ar fi
schimbat un triumf fa o Infrngerel Daca este sa nu luam In
bagare de sama asemenea marturii, atunci s facem ca vestitul
Englez care a aruncat In foc manuscriptul s'au despre Asirieni,
fiindca nu putuse descoperi adevarul asupra unei certe petre-
cute la piciorul turnului din Londra, unde era inchis.
Mai mult Inca', doua scrisori ale lui Alois Gabriel, rector
venetian din Candia, catre Antonio Loredano, capitan de Modena,
infresc ambele victoria cea desavarita a lui Vlad Tepe contra
lui Mahomed al II-lea i fuga acestuia din Tara Romaneasca.
Anume scrisoarea intai, din 3 August 1462, spune c, dup o
veste din Constantinopole, Sultanul ar fi suferit o grava Infran-
gereinValahia, i toata armata lui s'ar fi inturnat in neoranduialan.
A doua scrisoare, din 12 August 1462, contine relatia unui Albanez
fugit dela Adrianopole, unde era retinut In sclavie. El spune ca,
cu vreo doua zile innaintea fugei lui, Sultanul ajunsese la
Adrianopole cu marea lui armata' In neoranduiala i fara nici un
semn de victorie, i ca se spune In Adrianopole, ca Sultanul
mergand adnc- in launtrul Valahiei, ducea cu sine pe fratele
domnitorului roman, i ca apropiindu-se de un loe unde armata
Romanilor era intarita prin o incunjurare de metereze, fit atacat
trite noapte de dansa, i ea' au mu' it din partea unde era co-
nacit sultanul i vizirul, din armata turceasca, 30.000 de Arapi
as Balbi cAtre dogele, 28 Iulie, Mon. Hungaricte historica, Acta estera IV,
p. 167,-168 Comp. si Raynaldus, Annales ecclesiaslici, I, p. 336.
" Columna lut Traian, 1883, p. 39 : Per littere de Candia de 31 del pas-
sato si dice esser stata grande la rotto del Turco et el simile esser glonta tutta
la sua armata mal condicionata ; el (pal signor pit) che do passo era ritornato
in Adrlanopoli et licentiato tuto II exercito suo".
 VLAD TEPE 1 TINERPTA LUI TREAN 27

i alte otiri Inca, in numAr total de 50.000 de Turci. VdzAnd Sul-

tanul CA' nu poate rdpune pe domnul valah c,are er apdrat prin
un *ant incunjurat de mlatine, i ternndu-se i de armata un-
gureascd care vena spre a d ajutor Romnilor, se intoarse
pe uscat i cu o mare lipsd de hran pentru armat i caii ei,
la Adrianopole, in neorAnduiald, cu toate cd Turcii au fcut
oare cari artri de veselie, vroind a face sd creadd pe supui,
ci Sultanul se intorcea biruitor" 87.
Dacd, in raportul lui Balbi, aveam adevdrul hnbrdcat in
mantia oficialitdtii, in scrisoarea Albanezului avem reproducerea
sincer i neprefdcutd a prerei publice din rap' in care Sultanul
se intorsese ; i amandoud aceste tiri, nesupuse la nici o indoialk.
arat pe sultanul ca Want. Mai ales silintele de a pospi infrn-
gerea suferit, prin incercdri prefAcute de veselie, sunt carac-
teristice.
Mai aducem bud o scrisoare a guvernului din Caffa, in
Crimeea, care regele polon, care scrisoare va fi folosit mai pe
larg ceva mai jos, i in care guvernul din Caffa vorbe*te de rdz-
boiul fericit purtat de Vlad Tepe contra Turcilor.
Apoi cnd vedem cd din Calla pand in Constantinopole,
din Milano i Venetia pnd in Candia, toate izvoarele greceti,
polone, ungureti, italiene, caffenze, vorbesc de izbanda lui Vlad
contra Turcilor, ni se pare cd nu putem face altceva decAt s
primim prerea c Sultanul Mahomed a fost bdtut de Vlad
Tepe, i deci trebuie s cdutdm aiurea pricina detrondrei lui.
Nu ne putem insd impiedich de a face ateva bAgsdri de
seamd asupra tendintelor, a numite tiintifice, ale coalei is-
torice mai tinere. Aceastd coard a intreprins s d5rme una
cte una toate figurile mai mari ce au rdsdrit in trecutul nostru,
precum i ideile luate din acel trecut ce ne-au sustinut pnd
27 Ibidenl, p. 4n-41: El signor Turco, zorni otto avanti el fugir del dicta

schiavo, era gionto in Adrianopoli cum copioso exercito mal in ordine, senza al-
cuna demostrationi de victoria et che la piu parte del dicto exertito, passato par
la via de mare magiore, era venuto a pie, perche per el grandissimo manchamento
hauto de victualie et agua el forzo de soy cavaili de fame et sete crepono et quern
cavern se pote sostegnir, sono menati a man cum grandissima difficolt. In Adria-
nopolli si diceva come el dicto signor, andato per longo camin dentro la Volachia
meno con by el fratello del signor valacho. Et aprosimando a certo luogo dove
l'exercito de Vlachi era reducto in certa fortezza de paludi, una nocte fu assaltato
per l'exercito de Vlach'. Et sono morti de la parte dove era accampato el Besse
et el Bazar de l'exercito turcho XXX miia Axapi et altra zente per le summa de
1. mile Turchi, in modo che vedendo il dicto signor turcho non haver modo de
offender il dicto signor velacho, per esser reduto in locho forte circondato de pa-
lude, et dubitando de 1,exercito de Hungari, el qual aspetava in s bsidio de Vlachi
fece la volta de mar magior et cum grandissima incomodita de victualie per le
exercito e cavern loro, ritorne Iffhadrianopoill mal in ordine, come e dicto... licet
Turchi habino facto certa demonstratione de letitia, davano a sapere a soy
subditi chef suo signore era ritornato cum victoria".
 28 'STOMA nomismon.

acum. Vlad Tepes este un nebun si un nevropat sangeros, ha Inca

si un las care a fugit inaintea Turcilor ; Mihai Viteazul un cap
de band, un condotier ; asezamntul voevozilor din vechea
organizare romaneasca nu ave nici o insemntitate politica ;
Romnii au parasit Dacia pe timpul Imparatului Aurelian, si
nationalitatea lor s'a inchegat In vecinatatea Albanezilor ; Fa-
nariotii au fost o epocti de prop'sire pentru Romani, si ash mai
departe, tot apuctituri de a contrazice istoriografia timpurilor
mai vechi, pe motiv ca istoria nu trebuie sa se inchine de loc
altui stant decal adevarului.
noi suntem pe deplin intelesi cu principiul respectarei
adevarului i cu acel al nejertfirei lui cu nici un pret, pentru
interesul incalzirei simtimAntului national i noi am dat,
unul din cei dintai, exemplul cum trebuie drmati idolii inchi-
narilor false si neindreptatite, cand am sustinut In Istoria Romd-
nilor staruinta Da cilor sub stilpanirea romana i, mai mult
decal atata, insemnatatea elementului slay pentru constituirea
nationalitatilor romne ; apoi darmarea lui Vasile Lupu, din
inchipuirea unui domn national, care introdusese limba romana In
biserica din iubirea pentru romAnism. Am Indraznit apoi sa merg
chiar mai departe : sa arat relele urmari ale domniei lui Mihai
Viteazul asupra taranilor munteni ; ca epoca fanariot nu a fost
mai buna, dar nici mult mai rea, decat cea anterioara rom-
neasca ; dar nu m'am facut apologistul ei ; ca Tudor Vladimi-
rescu, iarasi o icoana careia i se atribui eliberarea Romniei de
Greci, nu a fost la inceput decat organul revolutiei sociale Indrep-
tate contra tuturor boierilor, fr deosebire de Romani sau Greci,
ca numai dupa unirea lui cu partidul national al boierilor, a
dat miscarei lui o indreptare nationala, s. a. m. d.
Dar est modus in rebus. Daca am respectat totdeauna
mai mult adevrul cleat iubirea de neam, n'am indraznit nici-
data a sfasi acest adevar Insui, cand veni In slujba sim-
timntului, numai pentru dragul de a ma arata mai strasnic,
si de teama de a nu parea cumva ca' sustin i acuma tot ce a
fost privit candva ca Intreb are patriotica. Nu am voit sa imitez
pe unii straini care au tocmai interesul de a darma toate valo-
rile romnesti, si nu mi-a placut niciodatti sII fiu citat de Unguri,
de Slavi si de Greci ca autoritate romeineasca pentru sprijinirea lor.
Si eu cred ca In aceasta cumpenire a adevarului, asa ca
pretextul lui, ipercritica, sa nu depaseasca MI% nevoie hotarele
simtimantului, sta adevrata conceptie a istoriei. Cand
ceva care sau ridica pe poporul nostril. sau loveste in el, in
interesele lui, sa cercetam faptele cu cea mai staruitoare luare

g, In privinta aceasta am scris un capitol Intreg In Principiile lundamen-

tale ale Istortel, 1900, Cap. III. "'Wert gresite asupra scapula! istoriei. Comp. A.
D. Xenopol, Thorie de l'Histoire, Parlq, 1908, p. 138.
 VLAD TEPICOI TINERITTA LUI TIEFAN 29

aminte, i numai acolo unde adevAruf reiese strAlucitor i nein-

duplecat din izvoarele timpului, acolo s'A ing'Aduim ca pArerea
noastrA, expunAndu-1, sA loviasa in iubirea ce ne leagA de neamul
de care ne tinem ; dar cAnd lucrul este in indoial, este prea
firesc s'A sprijinim pArerea favorabilA intereselor romAneti, tiind
bine cA se vor OBI totdeauna destui strAini care s'A apere interesele
potrivnice ; cAci atunci cAnd, dupA toate regulele criticei istorice,
adevArul vine In sprijinul neamului nostru, a distruge numai
din bun plac i Mr% nici un temeiu figurile m'Arete sau ideile fun-
damentale ale trecutului nostru, numai pentru plAcerea de a
spune ceva nou, de a fi original, sau cu scopul de a fi aprobat
aplaudat de strilini, este o adevAratA crimA, atAt in contra
neamului cAt i in contra istoriei ; de oare ce in loc de a se feri
de jertfirea adevArului pe altarul simtimAntului, acest adevAr
este el insui jertfit, ImpreunA cu simtimAntul, unor porniri
sufleteti mult mai josnice i mai nemernice. A ne pare nouA
cA procedeazA acei ce, Mr% a lu in privire mArturisirile cele mai
concordante i mai adeviirate asupra lui Vlad Tepe, voesc sA'l
dArAme, dArAmAnd mai ales postamentul pe care se innalt
aceastA mArime, apArarea lui cea inimoasA i insotitA de o iz-
'Ana' aa de strAlucitA, In contra lui Mahomed
%lad Tepes scos din doninie de stefan eel Mare. -- SA
vedem cum se face cA Vlad Tepe, de i biruitor i respingAnd
nAvAlirea turceascA, sA fie nevoit sA fugA In Ungaria i sA fie
inlocuit tocmai cu domnitorul pe care Turcii 11 adusese in otirea
lor, fratele lui Tepe, Ra du cel Frumos ?
Chalcocondila ne 4-66 cheia acestei ghicitori. El spune,
c Tepe, auzind cA *tefan al Moldovei atacase Chilla (cetatea
lui Tepe), l'AsA numai pe un general impotriva Turcilor (celor
ce ramAsese in preajma prei RomAneti cu Radu cel Frumos,
dui:a raportul lui Balbi), lar el se duse In persoanA contra domnului
Negrei Bogdanii ; dar pe cAnd generalul s'Au era sfArAmat de Turci,
i Vlad f bAtut de *tefan, incAt f nevoit a'i cAut scAparea
fugind In Ungaria" 39. Se pretinde cA numai arAtarea istoricului
grec care scrisese din auzite este o slabA dovad pentru faptul
infrAngerei lui Vlad Tepe de atre *tefan ce! Mare ; cA nici ana-
lele moldoveneti nici povestirea Ienicerului sArb nepomenind
nirnic de o asemenea luptA, se poate sustinea cu incredere, pAnA
la alte dovezi, c' aceastA luptA nu e decAt o simplA combinatie
a istoricului bizantin, care tiind cA in acela an s'a IntAmplat i

Chalcocondila, p. 514. Pierderea hAtilliei de catre Vlad, care a adus

Impr5;tierea o;tirei sale, se vede i din o veste adusi1 la Caffa de un trImis din Cm-
balo (Balaclava) ;I care pomenqte de dispercione Velladi' Ve7.1 socotellle Cate'
17 Maiu-31 Decembrie 1462 In N. Iorga, Acte qi Fragm., III, p. 39. Comp. acela;
Studtt qt Documente, III, p. 32.
 30 ISTORIA ROMAN IL011

baterea Chiliei i infrAngerea lui Tepe, le-a pus in legAtur una

cu alta" 40. Nu intelegem pentru ce s'ar respinge atacul lui Stefan
contra lui 'Wad Tepe, cAnd este prea cunoscut c'A Stefan in 1462
lovise Chilia i dup5 cum se vede din o scrisoare a guvernului
din Caffa din 2 Aprilie 1462 atre regele polon, inc5 innainte ca
Mahomed s5 fi pornit contra lui Tepe, incAt se vede c'A Stefan
eel Mare atacase Chilia neatArnat de expeditia turceascA 41. Nu
intelegem deci pentru ce Stefan care nu numai ca aliat intAmp15-
tor al Turcilor durnnlise pe Vlad ci din insui a lui imboldire,
nu ar fi c5utat a lovi cAt mai tare in domnul muntean, cu atAt
mai mult c atacul Chiliei nu izbutise, ba tried fi pricinuise i o
ran5 la picior 42.
Fat deci cu aceste dou fapte net5g5duite : biruinta
lui Tepe asupra Turcilor, i fuga Inving5torului in Transilvania,
nu ne r5mAne alt mijloc logic de a iei din greutgti cleat ad-
mitAnd cele spuse de istoricul bizantin contimporan.
Aceast5 pArere ii gsete ins5 un sprijin i in urm5toarea
imprejurare : -Wad, dup ce fuge in Transilvania, vkAndu-se
pArsit de noroc, incearc o ultim6 n'Apare, aceea de a redobAndi
tronul, cerAnd iertarea lui Mahomed. El scrie din Rothel in 8
Noembrie 1462, urnfAtoarea scrisoare care sultanul : Mare
stApAnitor al Otomanilor ! Eu loan Vlad, voevodul Valahiei,
sclavul t'Au, te rog cu stAruint5 pentru iertarea faptelor prin care
am pactituit contra la qi a Wei tale. M'Aria ta s5 se milostiviasc5
cu mine i s5'mi invoian5 trimite soli. Cunosc Transilvania
i toat5 Ungaria in chipul cel mai amArunt. Dac6 i'ar pl'AceA. Ma-
iest5tei tale, a puteA pentru rscumpelrarea greelei mete, s'Ali
predau toat Transilvania, i cAnd ace(sta ar fi inc5put in puterea
ta, ai puteA uor supune toat5 Ungaria. Solii mei Ili vor spune
mai multe, iar eu voiu fi in toat5 vieata mea cu cea mai stator-
nic6 credint5 sclavul t'Au. Dumnezeu sA dee puterei tale inc5 a ni

44 1. Bogdan, Vlad Tepes, p. 26, pirere primiti i de d. Gr. Conduratu,

I. c., p. 156, nota 1. Mai putin Inert Intelegem pe d. G. Ghibinescu, Vlad Tepe,
In Arhiva din lai, VIII, p. 417 i 697 i urm., care primete Cu totul pirerea
noastri cA Tepe a bitut pe Turci, dar rispinge mirturia lui Chalcocondila asupra
intervenirei lui Stefan cel Mare, ca toate cA d-sa di Indeobte cea mai mare lucre-
dere arititrilor istoricului gree. D-1 Ghibinescu e de pirere, cA Tepe a pierdut
tronul din pricina unei riscoale a boierilor i vrea si dovediasci aceasti riscoali
prin lipsa unu singur boier din divanul lui Tepe, Dragomir Udrite, care se afli
In divanul lui Vladislav, lnainte de TePep, l In al lui Radu cel Frumos, dupi el.
Din lipsa unut singur boier, care poate sA fi lost Intimplitoare, sau poate sil fi
fost el in dmminie ca Domnul, nu se poate fnferi o revolutie a boierilor.
41 Scrisoare publicati de Leopold Hubert, Documenta historica, Varsooiae,
1861, citatil de d. N. Iorga, Chilia ;I Cetatea Alba, p. 126.
41 Rana lui Stefan nu putei hnpiedece de a merge la rizboin. Aprigul
domnitor a purtat aceasti rani In tot timpul domniei lui, neavind niciodati tim
pul de a 'AA gleznei lu odihna trebultoare spre a se tntremi. Cu aceasti rani a
ntrat Stefan In mormint.
 VLAD TEPEE} TWERETA LUI TIEFAN 31

indelungati" ". Aceast scrisoare ImpreunA cu una cAtre vizirul,

ambele redactate in bulgrete, furA InsA surprinse de .Unguri,
i predate lui Matei, care vAzAnd cA Vlad umbl sA-1 vicleneascA
chiar pe dAnsul, numai spre a-i puteA redobAndi tronul, 11 pune
la inchisoare 44. CA regele nu a aplicat lui Vlad, o pedeaps6 mai grea,
se datorete leg'turilor de inrudire, In care se aflA cu el.
Scrisoarea amintit ne aratA cA lucrurile s'au petrecut ast-
fel cum ele au fost expuse mai sus, cAci dacA Vlad ar fi fost bAtut
chiar de Mahomed, scos din scaun i inlocuit cu Radu, ce fnteles
ar mai fi avut rugAmintea lui? Din contrA daa el bAtuse intAi
pe Mahomed, dar apoi fusese bAtut de Stefan i generalul sAu
rzbit de restul armatei turceti, atunci intelegem cum de Vlad,
.fugit In Transilvania, se grAbete a trimite scrisoarea, Mai tn-
nainte ca Radu sa fi fost recunoscut domn de are farei, cAnd deci
el pute aveA fncA speranta unei restituiri. Apoi scuza lui Vlad
c'tre sultanul, ca ss'l ierte pentru toate cele ce fptuise contra
tArei sale i contra lui, se referiA fArA Indoial, la infrAngerea
adusA de Vlad lui Mahomed.
Acela deci care a determinat cAderea domnului muntean
n'a fost sultanul Mahomed, ci Stefan cel Mare. Acuma abia
putem mAsurA toat greeala domnului moldovean, dacA gre-
Far-a poate fi numit. El pe care mai tArziu 11 vom vede alergAnd
In toate pArtile dup6 aliati In contra Turcilor, strivise acuma pe
cel mai pretios din toti, pe domnul unui popor de un sAnge i de
un neam, care win cderea lui sub Turci, trebui sri arate lui
Stefan prApastia ce-1 WeptA i pe el. Ce ar fi fost mai firesc
cleat alianta Intre aceti doi bArbati, fiecare din ei Cu
eminente, militare? Stefan, prevAzAtor, dibaciu i tiind sA se
foloseascA de toate imprejurArile ; Tepe indrAznet pAnA la
nebunie, curagios i sume, ambii pArAnd meniti de soartA a
luptA alturea, ca doi frati dintr'o tulpinA, contra dumanului
neamurilor europene, i nu a se dArAm unul pe altul In folosul
pAgAnului. Stefan cel Mare, a dovedit cu prisosint6 ce poate
un gAnd i o vointA energicA In cumpAna faptelor omeneti 44.

" Aceasta scrisoare a lui Tepes Vlad catre sultan a fost publicatA de
secretarial papel Pius al II-lea (1458-1464), Gobellini in scrierea lul : Pit II,
pontilicis ntaximi, comentarit rerum memorabilium, quae temporibus suis conti-
gerunt, tiparith Intai la Roma in 1584 31 apol la Frankfurt in 1614 Lib. L., II,
p. 297. Scrisoarea fusese tradusa In latineste 31 trimisii de Matei papel si astfel
a fost reprodusa de secretarul sau.
44 In cronica sapata pe pretele bisericel din Brasov se ceteste 1462
Mathias Rex Dracolam Woywodam capit. 51 Gobellin1 spune In comentarul
eau, 61 pe cand el lua cunostinta de acea scrisoare s1 o analiza, Valachus adhuc
in carcere delitescit". Astfel se explica cum de adapostul, cAutat de Vlad la cum-
natul sau, se schimba 1ntr'o Inchisoare.
Vom vedett la istoria lui Stefan ce Mare ca atacul lul Tepes din partea
domnulul Moldovei a fost privit ca o gresala chlar de pe iimpul lui.
 32 I8TOR1A ROIANTLOR

Dar in istorie e de IlliSOS a arAt ph'reri de rAu asupra faptelor

intmplate, i de a cuget asupra celor ce ar fi putut s le
inlocuiasch% Faptele de care este plinA sunt toate fatale. Ele s'au
intmplat ; nu se mai pot reintoarce. Treaba istoricului este de
a le intelege, iar nu de a le deplnge.
In once caz figura lui Vlad Tepe este, ca toata" aureola
de sAnge ce o inconjurA, una din cele mai interesante ale in-
tregei noastre istorii. Crud pilnA in mAruntae, strgin de mil i
de indurare, el puse cumplita lui fire in slujba tkei sale, i dup
ce o curAti de relele lAuntrice, -Mud i acolo unde ar fi putut lecui
el puse piept contra injosirei in care cAzuse. Aici se arAtarA
celelalte ale sale insuiri, curagiul temerar i dispretul mortei,
care-1 puser in stare sA infrAngA pe unul din cei mai mari cuce-
ritori ai lumei. Nu poate fi rostit asupra lui o laud mai mare
decat aceea pe care Chalcocondila o pune In gura lui Mohamed al
JI-lea: Nu este cu putint a se rApi tara dela un bArbat c,are
fActit lucruri atat de marl, mai ales cnd el -tie ap de bine s6 in-
trebuinteze i puterea i pe supuii s5i" 46.

3. LUPTELE CU MATE! CORVIN .$1 RADU CEL FRUMOS

C.auza ataeului Chiliei. IntorcAndu-ne la istoria marelui
domnitor moldovean, trebuie sA cAutgm a l'Amuri pricina pentru
care Stefan ce! Mare a tacA Chilia odan cu Turcii, ceeace face
pe Chalcocondila sA spunA c6 Stefan provocA pe Turci la acel
au', 47.
La aceast intrebare credem eh' se poate rbpunde i trebuie
sA ne silim a o face ; cAci istoria nu const" numai din o ingrmdire
de fapte peste fapte, de documente peste documente, fa'r scAn-
teia gAndirei care ss le lege, sA le dee intelesul i rostul trebuitor.
Acest rost insA nu poate rh'ski cleat din explicarea cauzal a
evenimen Lelor.
Atacul Chiliei fAcut pe uscat de Stefan al Moldovei,
deodat cu acel al Turcilor pe Dun6re, ckand impreunA ea nil-
vAlirea cea mare a lui Mohamed al II-lea in Muntenia, ar fi
trebuit's deschidii ochii lui Stefan asupra primejdioasei sale
intreprinderi, de a ajuth pe puternicii Turci in contra unui
principe cretin ce lupt impotriva lor. i aceast" pgrere nu este
numai o apretuire a noastrA, in care caz nu ar aveh. 6 deosebit
valoare, ci ea frAmnta cugetele chiar pe timpul lui Stefan,
,i tocmai cu prilejul acestui atac al portului dunArean. Anume
We() prea interesant scrisoare din 2 Aprilie 1462 a guverna-
torului din Caffa, cAtre regele polon, ggsim pe pristavii cet5tei

4 Chalcocondila, p. 514,
4/ Chalcocondila, p. 506.
 VLAD TEPES 1 TiNERSTA LI:1 *TEFAN 83

din Crimea foarte mhniti de faptul cg Stefan Voevod, domnul

Moldovei sau Valahiei Mici, se luptg cu Vlad Voevod care poartg
dzboiu fericit cu Turcii. Cearta aceasta nu numai ajutg pe sultan,
dar ce e mai primej dios, printeinsa Turcii capiild oarecum in. trare
in aceste doud Valahii, ceeace ar fi un foarte mare pericol pentru
noi (Caffenzii), i pentru alte tgri vecine" 48. Si cg astfel de gnduri
se purtau pe atunci i In mintea Romanilor din ambele tgri,
rgsare din o scrisoare italiang din 4 Dec. 1476, care arat crt,
cu prilejul reintrongrei lui Vlad Tepe popoarele moldovene i
muntene voesc ca ambii voevozi (Vlad i Stefan) s"i jure in
acelaq timp iubire i toviirdie, ad cd Maid ara (Moldova i
Muntenia) sd fie asigurald cd Turcul n'o s'o mai poald supdret" 48.
Cum de n'a vgzut Stefan, al cgruia tug erg mult mai
apropiat de primej die, ceeace Caffenzii vedeau ind de aA de
departe ; cum de nu a pgtruns el, cu marea lui minte, ceeace toti
Romanii simtiau In adncul cugetului lor ? Once alt consideratie
ar fi trebuit sg retie pe Stefan dela provocarea cumplitilor Turci ;
cAci dac chiar dobndirea Chiliei ar fi putut aduce foloasele
cele mai mari, ele nu puteau niciodatg fi puse In cumpAng cu
primejduirea chiar a existentei Statului i a poporului moldove-
nesc, care se argt amenintgtoare i cumplit In Intruchiparea
sglbatecilor inchingtori ai lui Mohamed.
Noi credem cg In motive obiective, trase din fapte, nu este
cu putintg cel putin pentru mintile noastre de astgzi a se ggsi
cauza atacului Chiliei i a dumgnirei lui Vlad Tepe, cu a-Lit
mai mult cg acest act este repetat de Stefan in 1465, cnd er
Inc' mai primej dios, deoarece Chilia trecuse, prin Radu ce!
Frumos, indirect In stgpnirea Turcilor, i cg Stefan pune
vrf indrgznetei lui purtgri, prin lovitura dat In 1471 1472
acestui domnitor Insui, supusul i credinciosul sultanului.
Dad nu este chip de aflat, in imprejurgrile de fapt, cauza
unor asemenea Intreprinderi ale Voevodului moldovean, trebuie
sg le atribuim numai i numai elementului nedesfundat al per-
sonalitgtei .1 al caracterului du, intocmai cum este cu neputintg
de inteles nelucrarea lui Annibal In contra Romanilor, dupg
strglucita lui izbndg dela Cannae, cleat prin o slgbire ngpras-
nicg a vointei lui In momentul hotgritor 50.
Caracterul marelui domnitor al Moldovei este dat de
Ureche ca gata sg fad lucruri mari", i anume pe tgrmul
luptelor, ca unul ce er orn rgzboinic i depururea 'II trgge
mima spre vgrsare de snge" ; cg er totdeauna ca un leu gata
4,1 Leopold IIubert Documenta historica,Varsoviae, 1861, I, p. 5. Acest
prea Insemnat document a fog Intrebuintat pentru Intaia oarii de d. N. Iorga :
Chilia # Cefalea Alba, p. 125-126.
" N. Iorga, Acte i Fragm. III, p. 58.
" Asupra acestel Intrebilri vezi cartea mea : Thcforie de l'Hisloire, ed. IL
Paris, 1908, p. 439.
A. D. Xenopol. Istorla Romanno-.Vol. IV. 8
 34 ISTORIA ROMANILOR

sine \Ina" ; cg avnd mima aprins ctr lucruri vitejesti,

i se Ore c5. un an ce n'a avut treabA de rAzboaie, are mult
pagub'" ; mai fiind apoi si ngrAvit de norocul, care pani atunci
Meuse de rar rAzboiu unde nu biruir 51. Aceast6 caracteristicrt

r
.4

- .

Ruinele cetilpi rise a lui Tepes In munlit Argesului de sus de Roman

6' Ureche, in Leiopiseje, p. 118, 123, 126 si 145. Gr. Tocilescu in Manualul
su scolar de Istoria Romftnilor spune el Petru Aron ar fi cAutat dela Unguri
ad5post la Vlad Tepes, ceeace ar explicit si mai bine pornirea lui Stefan cel Marc
In contra domnului muntean ; insA la rugamintga ce I-am facut de a-mi India
documentul pe care itsi intemelazit pArerea si caro imi era necunoscut, nu a putut
reaflit acel document. Textul cel mal sigur al lu Urcche, restablit cu multit os-
tenealit de d. Popovici, Chronique de Gregoire Creche, nu schimbit decat in chip
limbistic pe Reel din editia lui Cogillniceanu. Scrisoarea lui Stefan dare soli
mat jo,.
 \ LAD 'EP1 I TINERETA. LUI k.711.1,AN 35

a lui *tefan ce! Mare de om iute i aprins se vede i din alte impre-
jurari ce se vor aduce mai la vale in capitolul asupra caracterului
Astfel fiind croit *tefan din plasmuirile firei, nu trebuie sa
ne para neinteleasa dispretuirea ajutorultd pe care l'ar fi putut
afl in Vlad Tepe in contra Turcilor ; apoi provocarea cumplitei
lor dumnii. Pare ca .5tefan ce! Mare ar fi singur de felul san,
In desfaurarea vremilor, i nu ar ave tovarai de indrazneala,
fare Romni chiar, pe Mihai Viteazul i pe Ion Voda ce! Cum-
plit, iar intre cei de alt neam, pe Alexandni cel Mare, pe Carol
XII, pe Frideric II i pe Napoleon I; toate minti puternice,
caractere de fier, i brate vanjoase, pentru cari nici o intreprin-
dere omeneasca nu pare peste putinta i care, ca i Getii din
vechime, se temeau doar numai ca cerul sa nu cada peste c,apetele
lor. Intreprinderea prea indrazneata a lui *tefan ce! Mare de a
atac Chilia, cu toate ca trebui sa tie c lucreaza-in folosul Tur-
cilor, se poate explica numai din caracterul lui cel aprins i neoprit,
mai ales acuma cnd, tnar i cu sangele in fierbere, mintea lui
cea atat de mare nu pute. Inca domoli batile inimei.
Aa credem noi c trebuie limpezita cauza care impinse
PC Stefan a se amestec in trebile Tarii Romneti. Limpezirea
cauzelor este una din datoriile de capetenie ale istoricului. Mid
el nu poate sa le ptrunda pe deplin, trebuie sa intrebuinteze toate
elementele ce-i procurii izvoarele, pentru a indeplini golul prin
ipoteze ; caci fat% aceasta inlantuire cauzala, nu exista istorie
tiintifica. In tiintele faptelor de repetire, a numitele tiinti
naturale, elernentul care preface adunarea de material al obser-
vatiei i experientei in un sistem tiintific, este acel al legei.
Numai cnd se descopar legile fenomenelor i cnd acestea sunt
inchegate in formule abstracte, se poate spune cli am facut
tiinta. i in istorie Irma adunarea faptelor, oricAt de bogata ar
fi ea i oricata cheltuiala de munca ar fi pricinuit dobandirea
unei vaste eruditii, nu da natere istoriei, daca se marginete
numai la atfita. Pentru ca sa se infaptuiasca tiinta istorica, tre-
buie sa se adaoga elementul seriei istorice, analogul legei din
tiintele repetirei (aa numitele tiinti naturale). Precum insa
legea iea natere prin abstractie i generalizare, a seria se al-
catuiete prii legatura cauzala fare faptele succesive. A se rasa
In parsire acest element de capetenie, este a se face in istorie
numai treaba de salahor, foarte meritorie fiind ca foarte gres,
dar nu opera de arhitect care sa dee natere la plazmuiri ne-
pieritoare 52.

Turcri folosindu-se de fuga lui Tepe i punnd in locu-i

pe fratele sat', Rada ce! Frumos, *tefan trebui sa se gAndeasch
62 Asupra iaaturei canzale a seriei istorice vezi articolul meu din La Revue
fleSynthse hislorique, 1914, La eausalit dans la srie hislorique.
 36 ISTOR1 A R031.11III.OR

bine, dac trebuie s reinnoiascA atacul Chiliei care incpuse

acuma prin Radul ce! Frumos in stApanirea indirect a Turcilor,
intrucat un asemenea atac putea s atragA asupra Moldovei
urgia curnplitilor pAgani. In adevAr Radu alungase din Chilia
garnizoana ungureascA si o inlocuise cu una turceascil. De aceea
Ureche spune cri la aceasta a doua lovire, Stefan a luat Chilia
dela pageini. Ureche spune cA Chilia a fost luatA prin cucerire.
Dlugosz i Miehovski, scriind ns In interesul polon, arat.
orAenii ar fi trecut ei MOO de sub Unguri sub Moldoveni, vasalii
Polonilor 53.
NAcazul sultanului fit mare cand primi vestea diderei Chi-
liei. Stefan insA -voind s'A inlAture urgia turceascA, did chiar
atuncea aflase despre scopul regelui Ungariei de a rAzbunA
pustiirea Transilvaniei, trimite sultanului prezenturi i tribut,
prefAcandu-se cAi Moldova vrea ssa. intre sub proteguirea Semi-
lunei, i c'A sultanul nu ar trebui sA se supere pentru trecerea
acelei centi dela un vasal la altul. Sultanul in intaiul moment
pune pe soli la inchisoare ; rAzgandindu-se in urmA, Ii elibe-
reazA si se aratA multAmit cu cererea de iertare adusA 54.
Stefan ins6 nu incet a dumAni pe Matei Corvin. Popoarele
stapanitoare ale Transilvaniei fiind nemultumite cu domnia
prea costisitoare a regelui lor, plAnuiau o rAscoalii a tArei sub un 55
sas, Roth. Stefan intetete i sprijinA rAscoala. Intreprinderea
lui Stefan am'ArAte i mai irmIt cugetul lui Matei asupra dom-
nului Moldovei *Mat el se hotArAste a'l lovi.
Expedilia lui Matei Corvin in Moldova. -- Matei intra in
Moldova, dupA cat se vede, frA a fi impiedecat, prin pasul Oitu-
zului in 19 Noembrie, ajunge la Roman la 1 Decembrie stand
In el pan la 7 ale aceleia.si luni, i dandu'i foc, candil pArAsete 56
Se indreaptA de aici spre Suceava i ajunge la Baia in 14 Decem-
vrie. Acolea trebuind sA poposeascA iari, spre a'i odihni
armata, mai ales fiind vreme de iarnA, i craiul afland de la un
Ureche. Letopisejele, I, p. 119. Dlugosz ad. a. 1465. *Meal ad. a. 1465.
Miehovsky In Arh. ist., I, 2, P. 35: R dui g rm pou Vladi... opidumque Kiliam...
exclusis hungaris occupavit. Comp. I rtpedat, Rada cel Frumos In Revista Tran-
silvania, XXXIII, 1902, p. 18.
Michovsky, 1. r.
" Bonfinius, Rerum hungaricarum decades, IV, p. 306 R6scoala, confir-
mata prin proclamatia regelui dm 22 Noemvrie 1467 prin care mustrA popoarele
Transilvaniei pentru pasul Incercat de ele. Hurm., Doc., II, 2, p. 177.
5. Mai multe diplome ale lui Matei Corvin Intgresc datele reproduse In
text dupA ar5tfirile lui Ureche. Una dm 4 Noemvrie este dat din Baroth In Se-
cutme, and Met{ regele nu trecuse In Moldova. Alta din 20 Noemvrie este din
Trotuq, dupa ce trecuse prin pasul Oituzului cum spune cronicarul, cu o zi mat
Inainte, In 19 Noemnvrie. In 25 Decemvrie Matei este acum relutrat in Transil-
vania i ajuns la St. Miklo (St. Nicoartt), de unde (IA un alt document (Col. Ke-
meny in Transilvania, VI, 1873, p. 211-212). Concordanta Intre datele diplomelor
acele arlitate de Ureche, dovedesc Incli odattt exactitatea cronicarului moldoverm.
 VLAD ThPE:, .11 1 INN RKTA Lui4TF.FAN 37

prins c . tefan voi atace jute noapte, se intilreste In

acest oras, inefit *tefan &And Il atacA noaptea, trebui sA-1 iee cu
asalt. Nu sunt exacte deci cele ce spune Ureche, cA Matei ar fi
fost surprins de *tefan, pe and ii lAsase oastea fr nici o
paz6 la bkituri $i la jocuri". Dlugos istoricul polon, care tre-
bui, s cunoascA mai bine imprejurArile, de oarece er con-
timporan regelui unguresc i domnului Moldovei, povesteste ast-
fel aceastA biitglie : Dup ce au sosit Matias Craiul la orasul
Baia, si au tntdrit orapl (cdci se temea de ndvdlirea Moldovenilor)
cu anfurili cu can, stefan Vodg, care se asezase cu oastea sa

M ATriki
FFx"-

84)

Malei COI yin

intre duffle Moldova si *omuzul, gandind di au venit timpul

and cu putini s bat pre multi, ltisAnd caii i sarcinele in tabArA,
numai pedestru i usor au venit la Baia, si aprinzAnd orasul
din vreo ateva laturi in 15 Decembrie noaptea, a nAvAlit peste
Unguri, tinfind btaia amestecat 'Auk in revrirsatul zorilor,
iar azAnd multi dintre Ungini si mai multi sodomindu-se
de flacK craiul Matias rAnit pe trei locuri, ci nu de moarte,
ca sA nu vinil in mAinile Romnilor, cu o lecticA s'a scos din
locul btiei. Partea cea mai mare a ostirilor unguresti venind
la munti, i aflAnd drumurile intesate cu arbori ce se Maseril
de Moldoveni, a ars carde i bogAtia, i ingropand 500 de bom-
barde, ca sA nu se poatA folosi Moldovenii de ele, a trecut Cu
fuga in Ardeal. Prin facerea de bine a unui RomAn a scripat
 38 ISTORIA ROMINILOR

craiul Ungariei, de nu s'a prins sau nu s'a tgiat, pre care Romn,
$tefan Vod l'a pedepsit cu moartea, dupg ce a inteles trgdarea
lui. Spun cg 10.000 de Ungini a pierit in bgtaia. aceea ; steaguri
militgreti vreo ateva s'au pins, care le-a trimes $tefan Vodg,
prin solii sgi in semn de biruintg, craiului Cazimir" 57. Regele
Matei rgsplgtete in 1467 i 1469 pe mai multi nobili unguri
romni, aceti din urmg din Maramure, cu scutirea lor de
judecata comitilor i cu punerea lor sub acea regeasc', pentru
voinicia cu care luptaserg intr' o noapte impotriva lui *tefan.
voevodul Moldovei 58
Regele Matei adusese cu sine pe cei doi pretendenti la
tron.ul Moldovei, pe Petru Aren i pe litvanul Berendei, care
vor fi impAcat-intre ei pretentiile la domnie, iarg0 prin o pig-
nuitg impArtire a Moldovei, precum se Meuse mai innainte in
repetite rnduri. In luptg. insg. Berendei cade mort, iar Petru
Aron scap' inapoi in Ungaria, 0 nu in Polonia cum spune Miren
Neculai Costin, de oare ce vom vede pe *tefan prinzand pe
Aron in Ardeal, tgindu'i capul 59. Cronicarii ungureti precum
Bonf iniu, Thurocz, Ranzan, Bocskai arat 'MA cg $tefan ce!
Mare ar fi fost Milt de Unguri la Baia, pentru cg in ideea lor
Ungurii sunt neinvin0, i cnd pat cte o infrngere, indat o
infrumuseteazg arstndu-se ca jertfa unei trgdgri sau tgggcluind'o
cu erice pret. Dar atunci, dacg Matei a invins pe *tefan la Baia,
pentru ce nu 0-a urmat mai departe calea victorioasg cgtre Su-
ceava ; pentru ce nu 1-a scos pe $tefan din scaun, inlocuindu 1
cu vre-un competitor, cgci adusese doar doi cu el? Pentru ce
apoi, precum vom vedeA, $tefan ce! Mare intrg in Ardeal, spre a
rgzbun pustierea Moldovei? De aceea cu drept cuvnt exclamg
Spondan asupra acestei versiuni neadevgrate : De ru0ne Intu-
necare a istoriei este aceasta, fie ea de Unguri, fie de Poloni
scornitg 1" 0 Miehovski adaogg c a este adevgrul, de 0 Un-
gurii povestesc altfel, 1ingu0ndu-se regelui Matei 88. $tefan ur-
mnd cea mai inteleaptg politicg pentru un Stat mic ca acel al
Moldovei, cgut totdeauna un punct de spriijin, cnd er lovit
Cu dunfnie de vreo parte oarecare. N iciodata doi dufmani,

Dlugoz ad annum 1467, II, p. 417. Reproducem traducerea lui Sincat,

II, p. 49 IndreptAnd trisa redarea riului Samusch adecl Sumo care nu se af15 In
'Moldova, In mod corect prin ,5omuzul Vezi In*Inca' numerosii scriitori, care po-
vestese aceastii b5til1ie. Asupra prinsului, Bonfinius, Decades p. 859.
Hurm., Doc., II, 2 p. 175. Mihaly, Diplome maramuresene, p. 498:
Praesertim In partibus Moldaviae, dum pro recuperafione earun4lem partiura
laborassemus, et quadam nocle cum Stephano Waywoda Moldaviae conflictuni
habuissemus".
59 Letopisetile, II, p. 120. Asupra tui Berendel Dlugosz, II, p. 181. Mie-
hovski` Arh. ist., I, 2, p. 35. D. PArvan, Cono. lit., XXXIX, 1908, p. 875, crede
el Petra Aron I Berendeiu erau aceeasi persoanil.
55 Spondanus ad annum 1467 in Since], II, p. 50. Miehovski, Arh. ist.
I 2, p. 35.
 VLAD TEPESSI TINERETA LUI $TEFAN 39

maxima Romanilor, era push In lucrare i de acest vrednic str-

nepot al vitejiei i simtului lor politic. De aceea el reinnoete In
1468 jurmntul de credint regelui Cazimir, rgAduindu-i iarAi
a va vent In persoan, spre a depune omagiul 61, onoare dui:4
care regii poloni nzuiau Cu atata mai mult, cu cat vedeau
urcandu-se In sus steaua lui *tefan.
In anul 1469 domnul Moldovei pentru a rzbunh pustiirea
irei sale de armatele ungureti, intr In Ardeal. El vroih tot-
odat s pun numai cleat mana pe acel eel neliniteh domnia,
pe uciatorul tatului su, pe Petru Aron, cu a-tat mai mult
Ungurii dandu'i adApostire, fAceau din el un venic pericol pen-
tru domnul Moldovei. Ungurii ridicaser chiar In sistem pro-
teguirea competitorilor la tronurile romne spre a puteh tot-
deauna comand In ele, imitand In aceasta pe Poloni. Regele
Matei comunie prin o scrisoare din 1467 voevodului Ardealului
hotrirea dietei ungureti asupra bunurilor creti, CA nici un
rege s nu mai poat instrinA tinuturile Fggraului, Amlaului
i Rodnei, ci ele s fie p'strate spre a fi date ori: crui voevod
muntenesc sau moldovenesc izgonit, ca s fie spre ingrozirea
catigarea prilor acelora" 62. Vezi cu ce meteug, exclam
*incai, se siliau neamurile de jur imprejur s supue pe Romani?
adecA tineau domeniuri i bunuri Intregi spre sama acelora
care se nevoiau milnAnce neamul 1" 63.
In timpul ce *tefan prd Ardealul, el pune pe boierii lui
s se prefae a trimite lui Petru Aron o scrisoare, In care &II
arate c s'au aturat de tirania lui stefan Vod, sunt gata s'l
omoare, dacA va veni s se pun in fruntea lor. Petru cade in
curs, dorit cum era el de domnie, vine la Intalnire, este prins
de tefan cel Mare, care poate In sfarit, dui:A 12 am de atep-
tare, s fzbune moartea iubitului su printe 64. Vevodul Tran-
silvaniei Ioan Pongratz chiamg pe Sai la arme ; ins aceasta
nu folosete, i *tefan prad In lung i in lat tara cat i-a plcut,
WA a fi impiedecat de nimeni.
Astfel se sfaresc i luptele cu Ungurii tot in favoarea lui
*tefan, ca i acele cu Vlad Tepe i cu luarea Chiliei. Era hive-

Inoentarfuni, p. 140.
" Katona, XV, p. 240.
is Sincai, II, p. 52.
Dlugosz, II, p. 445, Cromer, p.. 397.. Miehovski in Arh. fat, I, 2, p. 36
Scrisoarea pare a se fi pastrat. Cel pulin In 1468 gasim o curioasa misiva foarta.
scurf?! din partea unor marl boiery dela curtea lui Stefan, I/Are earl insuyi unchiul
sau Vlalcu, catre Brayoveni, pecetluita cu pecelile tuturor boierilor, deci avand un
caracter taynic yi important, in care boleril cer numai de la Brasoveni ca sa dee
crezare spuselor trimisului lor.(Hurm., Doc., XV, p. 47). CA aceasta serisoare sa
ti ascuns o tsadare contra lu Stefan (lorga, telan cel Marc, p. 129) nu este de
admis, Intru cat aflam pe unchiul lu Stefan intre bolerii Ise/UM in ea ; apoi toll
boierii presupuyi tradatori raman in divanul lui Stefan dupa 1468 pana tarzlu
pe In 1480 1500. Bogdan. Doc. lui f. eel Mare.
 40 18TORIA ROMANILOB.

derat cg norocul surtdeg domnului moldovan, i el rgsare atAt

de rar popoarelor in istorie i indivizilor in viata lor, hick nebun
este acela ce nu cautg sg se foloseascg de dnsul. Izbanzile repe-
tate ale lui Stefanil insumeteau pe fiece zi. Fire neastAmpgratg,
doritor de rgzboaie, nu era lucru de mirare ca dupg ce el se pusese
bine cu Polonii i cu Ungurii, i. se asigurase astfe 1 dela spate,
sil cadil din non asupra Munteniei, avand acuma de scop, nu
cucerirea unei simple cetgti, ci rgsturnarea chiar a domnului
muntean. El reincepe deci luptele sale cu Radu cel Frumos care,

Aliin?istirea Nana dupil un desemn din see. al XVII-len

nu trebuie sg o uitgm, erg proteguitul Turcilor, In cAt prin lo-

virea lui, Stefan se atinge.i de spaima lumei de atunci : Impgrgtia
Otomang. Dar Stefan cel Mare credeA in Dumnezeu. Chiar in
anul 1470 dupg o noug inchinare cgtre Cazimir in care el MO-
duiete solilor ce veniserg 4-1 jure, cg va depune in curAnd ma-
giul personal regelui 65 Stefan zidete o frumoasg mnlistire
acea a Putnei, in amintirea une i respingeri a unei ngvgliri tg-
tgre.,ti, din nesfArita pima luatg dela acest popor 66 Dumnezeu
isHurm., Doc., II, 2, p. 194.
1 Ureche, Letopisele, f, p. 122-123.
 I'L.113 TEPE: F;;I TINEIILTA LUI $TEFAN 41

care binecuvntase pan acuma pasurile sale, era oare sal lese
In pgrgsire? Chiar daca Turcii s'ar arunc pe partea lui Radu,
se va bate i cu Turcii. A se bate, i se parea lui lucru a de
firesc i
Luptele eu Radu eel Frumos. -- Se vede ca domnitorul
muntean, sprijinindu-se pe faptul cg era omul Turcilor, neli-
nite fail fncetare Moldova. El atgca adese ori tara lui Stefan
spre a o prad ; apoi radica o cetate la granita chiar a Moldovei,
ceeace silete pe Stefan a-i opune o alta zidia In Moldova In
fata celei muntene ; ha pentru a slgbi cetatea lui Radu, el abate
eursul Siretului dela ea, lucrare uriag pe care Stefan titre-
prinzand'o a trebuit sa simta o pornire neoprita contra dom-
nului muntean 67. Se vede ca Radu uneltise i o rascoala In Mol-
dova contra lui Stefan, caci Ureche ne spune ca Stefan ar fi
tgiat capul postelnicului Negrilil, stolnicului Alexa i vornicului
sala 68, Lira ca sa spuna nici un cuvnt asupra motivului exe-
cutiei lor. Aceasta este singura tire despre o Incercare a boierilor
de a rasturna pe Stefan. Autoritatea, cea tot mereu crescnda a
lui Stefan, amorti intrigile pentru domnie pe timp de jumgtate
de veac.
In anul 'inflator, 1471 Martie In 7, Stefan Intalnete pe
Radu cel Frumos la Soci, sat ce a disparut acuma din Muntenia,
11 bate luandu-i toate steagurile i se Intoarce triumfgtor in
Moldova. Innainte Insa de a cgde iarna, el face a doua navalire
In Muntenia, i bate pe Radu la Cursul Apei, in ziva de 18 Noem-
vrie. Radii. fuge In cetatea Dmbovita, probabil o cetatuie a
Bucuretilor, este Inconjurat i aici de Stefan, dar seal:4 peste
Dungre, lasand in mainile biruitorului pe sotia lui Maria, pe
fata lui, Vochita, .1 toate avutiile sale. Stefan pune domn In
Muntenia pe Laiot Basarab, i se Intoarce biruitor In Suceava.
De abea stgtuse Laiot domn o luna de zile, i Radu se intoarce cu
ajutor turcesc, bate pe Laiot, care fuge la Stefan. Radu 11 ur-
mareqte i patrunde chiar in Moldova pang pe la MI-lad, dar
putin timp dupa aceea, Radu moare In 1472.
Laiot Basarab, pus Innapoi in tron i apgrat de Stefan,
mantinii catva timp credinta catre domnul Moldovei ; dar te-
mandu-se de atotputernicia Turcilor, treat mai tArziu de par-
tea lor.
Turcii insa de astg data vazand ca Stefan cel Mare schimbil
pe domnul din Muntenia, vasalul lor, nu se mai inealg asupra
scopurilor lui Stefan, i sultanul se hotara*te a nu lask nepedep-
sitg o asemenea cutezare.
17 Scrisoarea lui Stefan cutre Cazindr, regele Poloniei din 13 Iulie 1971
In Bogdan, Doe. fui I. cel mare, 11, p.311-314: in alium volentes aquam Zereth
a suo fortalicio currere per maisterium FC actum fecimus" (p. 312).
es Ureche In Lelopisefe, I, p. 123.
 42 ISTORIA ROMIN1LOR

Astfel ajunse Stefan cel Mare din rAzboaie in rAzboaie,

sil se incurce in o luptA cu Turcii. i adevAr vorbind, nu Turcii
Il provocaserA pe dansul, ci el pe Turci. Ca o roatA cu dinti care
cand prinde vre un lucru in clestele sale, 11 trage vi-1 fAramA
panA la cea de pe urm'A bucAticA, astfel pornirea rAzboinicA
firea neastampArat a lui Stefan Il impinseserb." la aceastA luptA
urias. Pentru a m'Asura insA mArimea inimei si a cugetArei ce
indrAzni s'A se joace cu un asernenea foc, trebuie sA aruncAin o
ochire asupra puterei turcesti din aceastA epocA, a supra luptelor
ei cu protivnicii, pe care ti doborase cu totii pe rand, pe rand,
sub picioarele ei. Atunci numai vom pute judech in adevArata
lui m'Arime, eroismul acestui bArbat-care nu se temii a se arunca
cu o manA de oameni in fata urdiilor nenumArate, mai aprige
si mai cumplite decat tigrii cei sangerosi, cand se reped incruntati
asupra prAzei pandite.
Apoi luptele lui Stefan mai au o importa ntA, prin care
mAreata lui figurA capAtA un rol si in istoria universal. El
aruncA spada lui in contra Musulmanilor tocmai inteun timp
cand aproape toate piedecele fuseserA inlAturate i izbuti sA
mai retina' pentru cativa ani ivoiul lor deasupra Europei. Mol-
dova rAmase zdrobit ; dar ea c'Aza jertfA pe altarul civilizatiei
apusene, din care si ea era o fArimiturA, aruncara departe la
hotarele sale.
DacA panA acum Stefan cel Mare se arAtase tanrir infocat,
uneori pripit in lucrArile sale, timpul Ii copsese mintea. El de-
venise bArbat, i ca atare in toat deplinAtatea geniului
intreprinse el lucrarea cea mare a vietei sale.
Ca un fel de vestire premeratoare a luptelor lui cu Turcii,
Stefan ce! Mare primeste in 1472 o scrisoare dela Uzun Hassak
capul oardei albe a Turcomanilor, care era si el in dusmrinie cu
Turcii. Prin acea scrisoare hanul cere lui Stefan s'A' se rAdice si el
contra dusmanului comun Turcul, i sA stAruiascA la ceilalti
domni crestini sA se uniascA impotriva Otomanilor 69 Stefan
preocupat de intArirea scaunuluisAu si de lupta cu-Rada cel
Frumos, nu se rosteste asupra acestei misive i poate va fi urmat
inainte a pral cAtre Turcii care'l l'Asau in pace, cei 2000 de galbeni
la care se indatorise Petru Aron.

6. Scrisoarea lui Uzun-Hassan descoper115 de C. Exarhu In Arhivele

Venetiei, publicat de el in Columna lui Tratan, 1878, p. 464, reprodus5In Hurm.,
Doc., II, 2, p. 124. Cl. Zinkeisen, Geschichle des osm. Retches, II, p. 351. Ea a fost
datatfi de Exarhu ea din 1474. In Hurmuzaki este dat ea din 1459. Ambele date
sunt neexacte l serisoare este din 1472 Vezi P. Cancel, Epistola lui Uzun-Hassart
1912.
 II

LUPTELE LU1rIEll'AN CU TURCII

1. STAREA EUROPEI
Dela cea dintai aezare a Turcilor in Europa, in Gallipoli
la 1356, latirea lor In rasaritul acestei parti a lumei fu un lung
ir de izbanzi stralucite. Dei aceasta propaire a puterei otomane
trebui sa neliniteasca i pe Cretinii Apusului, ei nu luasera
aproape nici o parte la stavilirea ei. Mara' deal la Nicopoli, In
1396, unde cavalerii francezi stric' mai mult cleat priesc cauzei
Cretinatatei, nu vedem nicaieri luptand alaturea cu popoarele
Rasaritului, armatele feodale ale Europei apusene. Timpul cru-
ciatelor trecuse i In zadar cautau papii s trezeasca amortitul
simt religios, pentru arunca iarai asupra Orientului celui
plin de pericole. Tintele politice ale Statelor se complicasera
treptat cu organizarea lor. Rapite de vrtejele intereselor lor
nemijlocite, ele uitasera pe acel obtesc, i apoi omul este a
facut, ca nu se gandete la primejdie pana nu o vede:cu ochii.
Apararea Europei ramasese deci pe seama Rasaritului ei,
celui atacat i care trebui sa lupte pentru existenta i neatar-
narea sa, aparand Irma tot ()data cu sangele ski civilizatia apu-
sang. Nu Imparatia Constantinopolei, careia cu toate acestea
s'ar fi cazut, duse stindardul acestei lupte, ci popoarele mai mici
dar energice care o inconjurau, i care am vzut ca erau : Bul-
garii, Sarbii, Albanezii, Romanii i Ungurii. Fiecare din aceste
popoare, ava la timpul trebuitor pe fruntawl sat' viteaz, care
sa le conduca cu glorie la moarte, daca nu totdeauna la izbanda.
Dintre Romani, am cercetat pang acum doug figuri mari, pe
acea a lui Mircea i pe acea a lui Vlhd Tepe. Ne mai, ramne,
pentru a deplini cadrul din care tfettuk s rasara acea a eroului
Moldovei, sa mai aratam in fundul fabloului, Inca alte doua In-
semnate producte ale acelor timpuri barbare dar pline oz1

energie, acea a domnului AlbapieikScanderbeg, i acea a unui

alt Roman, In slujba ungureasca, loan Corvin de Huniade.
 44 ISTORIA ROMANILOR

loan Corvin de Huniade este una din figurile mad ale

secolului al XV-lea, in care mkimea oamenilor se masura dupa
izbanzile lor militare. Dack lug aceasta era comuna masurrt
a oamenilor chiar in intreaga Europa, cu cat mai mult trebui
sa aibI valoare in liasarit, uncle virtutea pe cmpul de razboiu
sluj i nu numai spre a umplea cu stralucire figura conducatorului,
ci indepline un scop mult mai insemnat, acela de a scapa fiinta
popoarelor i religia cresting de neomenosul jug,. CH care erau
amenirgate din partea cucerirei otomane.
Nu poate deci sa fie indiferent pentru Romani de a Si
c acest erou neaserrignat era si el de vita romang, desi era

loan Corvin de Huniade, gravurii. contimpurana

slujba Statulu maghiar, prin faptul ca fiind nobil din Transi-

vania, gasise cu cale a trece la natia domnitoare. De si in forma
Ungur, pria corpul i sufletul sau era. Roman, i cu faptele lui
deci se pot mandri, nu acei ce au pus pe figura lui o masca strina,
ci acei din a ckor sange S os el i trage a lui odraslire. Ungurii
lug intotdeauna au ificut incercari desperate spre a trage
In partea lor pe vestitul general si guvernator al Ungariei, si ce
e mai mult, pe tatul regelui lor, celui mai stralucit, Matei Corvin.
Ungurismul lui loan de Huniade, a fost para odinioara' o dogma
atat de sfanta a istoriei unguresti, ca i calitatea de teilhar a lui
Mihai Viteazul, ea *i caracterul holesc al revolutiei Romanilor
din 1784, pentruc as cere interesul poporului maghiar. Cat
 LUPTIILE LUI VEFAN CU Tuncil 45

despre adevgrul istoric, el nu poate aveh valoare la un popor

care e tot inims, i inimh mare precum trebuie s5 o recunoatem,
dar care prin rassa chiar din care face parte, nu se poate p/ec
la conceptiile recei cugetri.
Nu este de loc anevoios de a se dovedi nationalitatea romAnh
a lui loan Corvin ; ha ceeace ar trebui sii ne mire este cum de s'a
putut ivi, fat cu nite msrturii atAt de formale, o p'grere pro-
tivnic Astfel o diplom5 din 1409 Octbmbrie in 18, dat de
imp5ratul i regele Ungariei Sigismund, spune : Considerand
credinta i. meritele cele stflucite ale lui Voicu fiul lui Seirbu
militarul curtei noastre, Ii dAin cu nou titlu de donatie o moie
a noastr numith Hunyadvar, aezat in Transilvania, atAt nu-
mitului Voicu oteanului, cht i prin el fratilor srti de pe mam5.
Mogo q a celui dup tat5. Radul, nu mai putin i fiului
sAu Ioan precum i urmailor ion" 2 Alte diplome ale lui Sigis-
mund din 1434, 1435 i 1437, eliberate lui loan Corvin Il numesc
Ioan Valahul, fiul r6posatului Voicu de Huniade" 3. Se constath
din aceste documente, c5. Ioan er fiul lui Voicu i nepotui de fiu
al lui SArbu, ci er numit Valahul, adech Romnul, ceeace se
vede inc5 i din numele unui mo al ski Rada/, articulat cu arti-
colul romnesc.
Paralel cu aceast5 m5rturisire documentalg, care ar fi de
ajuns spre a probh romnismul Corvinetilor, mai posedhm inch.'
mai multe arTri ale contimporanilar lor, care toate concurg
a da acestei familii aceeai origine, i mai ales numesc ele pe
insui loan Corvin, Valahul, deoarece prefacerea lui in Maghiar
fiind proasp't5, nu putuse inch' terge amintirea vitei din care
se tr5gea. AO. papa Pius al II-lea, mort la 1464, cunoscut ca scrii-
tor sub numele de Aeneas Sylvius, spune desprei loan Corvin
In Analele Boeinice : Ungurii fiind ocupati in rkboaiele ca
Turcii sub condueerea lui Huniade, rimasen 5 mai mult inving5-
tori cleat invini. Acesta el* Dac (acuma Ii numesc Valahi)
nu de neam stehlucit dar ilustrat mult prin arme i care au'
ariltat cel intai Ungurilor cum Turcii ar putea fi invini". In o

Cea IntAiu demonstrare a acestei Imprejurri, care tinde chiar a stabili

cl Garvin s'ar trage din familia roman4 a Corvinilor, a fost fAcut de Fejer, Un-
gur g el Insd nu din vremik sovinismului magbiar, In scrierea lui Gens et incu-
nabula et virtus loannis Corvini de Huniade etc., Budae 1844. Tema a fost reluat5
dovedith Intr'un chip deplin de Gheorghe Barii, In foaia Transilvaniei, 1873,
p. 65 0 urm. pe care II urmAm In totul In expunerea noastr5.
2 Fejer, Codex diplomatieus, X, p. 493, 1409: Nos Sigismundus, consi-
deratis fidelitatibus et preclaris meritis Woyk Wit Serbe auk nostre militis, quan-
dam possessionem mostram regalem Hunyadvar vocatam in comitatu Albensi
partium nostrum Transylvanarran habitam, nave nastre donationis titulo, me-
morato Woyk militi, et per cum Magos et Radol, carnalibus ac Radol patruell
fratribus -nee non lohanni lino et posteritatibus universis donavinms".
3 Ioannes Olak, Mks quondam Woyk de Huniade", (Transilvania 1873,
p. 61).
 46 18TORIA ROILINILOR

relatie a lui Sylvius, trimis'A pe cand era nunciu apostolic al

papei predecesorului sau, spune : ca Ianos (adeea load Corvin)
nu era Ungur nobil, ci valah". Tot asa spune i Galeotus ca Ita-
lienii nu ar cunoaste pe Ioan Corvin altfel decat numai sub nu-
mele de Valahul". Bonfinius istoricul ungur, originar din Italia,
care este contimporan cu Ioan Corvin, spune ca loan de Huniade
era nascut din tata romein 5i o mama greaca. Tatul su erei dintre
acei Valahi care acuma ocupti locurile Gefilor 5i ale Dacilor, 5i
fuseserti coloni de ai Romdnilor". Ludovic Tuber, care serie
pe la inceputul domniei lui Ludovic al II-lea, celui ucis In b Mafia
dela Mohaci la 1526, un comentar al timpurilor sale, spune despre
Matei regele Ungariei, ca de pe tald erd Get, care gintti este numild
pe timpul nostru de Greci, Mavrovlahi". Cronicarul unguresc.
Thurocz spune, conform cu aceste marturisiri ca era pe atunci
In tar un otean marinimos i stralucit, ntiscut din sinul unei
amilii valahe, loan de Huniade. Pe acest om 11 alesese inaltele
destine ca s'A vina din parti straine i sa se aseze in acele ungu-
resti. Se spune anume ea' regele Sigismund impins de vestea nu-
melui tatAlui acestui otean, it luase cu sine din parlile transalpine
5i'l aqezase in Ungaria" 4.
0 diplom a imparatului Ferdinand din 1548 Noembrie
In 23 care recunoaste originea roman a lui Ioan Corvin si a
fiului sau regelui Matei, diploma eliberata episcopului de Agria,
Neculai Olahul, coboritor din Ioan de Huniade, In tare imparatul
spune ca din familia careia Olahul apartine se trag
barbati Ioan Corvin de Huniade i fiul sat]. regele Matei,
apoi asupra originei acestei familii adauge ca ea .i-ar trage
rdndul din- Valahia, din neamul domnitorilor acestei fdri, care Va-
lahi sunt/cle obarsie din vechea Roma, si au fost asezati aid
spre a apar Dacia de popoarele barbare marginase, cunoscan-
du-se chiar din numele lor originea romana" 5. Mai aducem
o cronica contimporana foarte vrednica de credint'A, acea a
comitelui Cilly care spune si ea ca dupa parinti, Corvin era de
pe tata Valac, de pe mama Grec" adaogand cronicarul caValah
se trag din Romani si Corvin se coboarri el insusi dip familiaCor-
vilor" 6
Vez1 toate izvoarele In articolul lui Barit.
T. Cipariu, Arhio pentru filologie i istorie,1867, p. 695.: Generis itaque
tui nobilitatem, multorum praestantIssimorum ducum genitrix, inter quos et
Iohannes Hunyades, inclyti regls Mathlae pater, enituisse feruntur". p. 693;
Qnod ad genus tuum attinet, te ab ipsis vetustissimis ValaehOzum prIncipibus
originem ducere, patre natus Stephano Olacho, tiro praestanti, cujus etiam aliqui
tua e familia Daciae Transalpinae, quae nunc Valachorum patria est, principes
fuerint". p. 695: Inter quas Valachi gentiles tul minime postremas habent, ut
quos ab ipsa zerum domina urbe Roma oriundos et in illius Daciae opulentissima
parte, cui nomen nune este Transalpina colocatos esse constat, unde nune quoque
sua lingua Romani .vocantur":.
N. Iorga, Acte e Fragm., III, p. 16.
 LUPTELE LUI TEFAN CU Turion 47

In sfarsit pentru a aduce o ultima dovada despre originea

valaha a Corvinilor,, citam o relatie italiana de pe timpul regelui
Matei care gaseste ca lucru forte protivnic acestui rege ca el
se coboarri din Ianos (loan Corvin de Huniade) cate nu era Un-
gar nobil, ci valah, de o Inrudire nu prea de samal 7.
Din toate acestea se dovedeste cu prisosinta originea
romn a Corvinestilor, ai caror cel mai stralucit reprezentant
a fost loan Corvin de Huniade. De si sub mime de Ungur, el a
fost Roman, i deci Romnii pot sa inscrie astazi cu fala faptele
lui In acele ale istoriei lor, cu atata mai mult c constitirtia
militara a natiei romanesti din acele tinipuri din Transilvania
facea ca, in cele mai multe tanduri, i ostile sale sa fie alcatuite
In mare parte din Romani, astfel ca acele victorii stralucite
puse de istoricii timpului In socoteala natiei maghiare, sunt In
cea mai mare paste- datorite sangelui romanesc raspandit sub.
steagurile maghiare i inteligentei romne reprezentate prin
eminentul lor conducator.
Corvin lupta MI% Incetare in contra Turcilor din momentul
ce puse mana, pe arma, pang pe moartea Ii curma zilele. Mai ales
Irtsa Incepe a se deosebi geniul sail de pe la anul 1441, cand ajung e
voevod al Ardealului, si bate pe Turci langa Belgradul sarbesc.
In anul 1442, dupa ce este batut Inteo lupta la St. Imbru, Turcii
impresoara ; Corvin frisk imprastie pe Turci i despre-
scat% cetatea aruncand pe dusmani pana la cel de pe urma om
peste Dunare. ,Beglerbegul Rumeliei, Cule ahin pap, se hota-
raste s razbune rusinea pitsj. trece Dunarea in contra Ungu-
rilon. Huniade insa 11 bate cumplit la Vasap. Aceasta stralucita
victorie incuraj eaz pe crestini cari tree Dunarea In 1443. Turcii
sunt batuti de Huniade la Ni. Bulgarii, Sarbii i chiar Alba-
nezii se declara pentru Crestini. In o a doua lupta lnga Balcani
la Cunovita, cu toatit Innaintarea anotimpului era pe la
Craciun fluniade repurteazil o a doua victorie si mai Insemnata
decat cea dintai. Totusi este nevoit, din cauza c nu pute stra-
bate iarna priri pasurile Balcanilor a se retrage Indarat. De si
victoripasa la inceput, armata lui Huniade, In retragerea ei,
fiind atacara In mai multe randuri, e nevoita sa'si arda tow& lu-
crurile, spre a putek grab pasul catre Dunare. Turcii totusi spai-
inantati de victoriile crestinilor, i pierzand In lupta pe cei mai
buni generali, propun o pace care se incheie la Szegedin, si in
care Otomaiiii jura pe 93ran, iar Crestinii pe Evanghelie, respec-
tarea ei, n anul 1444. Regele Vladislav Ins caindq-se pentru
Incheierea unei paci, tocmai In momentul cand ar fL putut razbi
pe pagani, calca tractatul incheiat si le declara din nciu razboin.
EA se aliaza cu Venetienii cari trimit o non &are Gallipoli,

Ibidem, III, p. 37: II qual6 non era Ungaro nobile, ma Vallaco, non di
troppo gentil patentella".
 48 1STORIA ROMNILOR

unde trebui dupi trecerea Balcanilor, s ias regele, i unin-

du-se cu fleta venetianii, s. atace Constantinopolea. AO se
plnuiau lucrurile ; altfel se implinirit Regele Vladislav pierda
la Vara btlia i viata, i Huniade ruinInd prin aceast lupt
nenorocit toate cAstigurile sale de mai Innainte, fugi in Mun-
tenia, unde fu prins de Vlad Dracul si pus la Inchisoare, cum s'a
viizut mai sus. Astfel se rsturnase, prin o singuril lupt
pierdut cldirea ridicatil de Huniade contra Turcilor In timp de
mai multi ani, i trebui Inceput din nou munca ()clan fcutii.
Moartea lui Vladislav la Varna sporeste Inert pozitia lui
Huniade In Ungaria. El este numit regent In timpul minorittei
regelui Vladislav al IV-lea in 1445. Pe cnd ins Huniade se
pregted a intoarce lovitura suferit la Vara, Venetienii, aliatii
friceau pace cu Turcii i papii pierznd prin lupta de la Vara
increderea Crestinttii, nu o mai putur misch In contra Turcilor,
incat Huniade rAmase astfel sprijinit numai pe propriile lui
puteri. Eroul Ins nu despereaza de a prinde iari firul victo-
riilor sale. El pseste din nou peste Duntire cu 24.000 de oameni,.
mai avnd ajutor de la proteguitul i ruda sa din Muntenia Dan
al 111-lea, 8000 de oameni i 2.000 de Germani i -Boemi. In
Mm pul Mierlei (In 1448) Huniade pate ins o a doua infrngere,
poate mai cumplit lug decat cea de la Vara. Despotul Gheorghe
al Serbiei, care refuzase a lu parte la lupt, i fusese alungat din
tron de Huniade, pune dup Infrngerea lui Huniade mna pe
el, Il inchide i nu'l elibereaz decat dupil mari struinti fcute
de dieta unpreascil. Aceast nou pierdere, urmat dup cativa
ani de triumful cel mai mare al Turcilor In Europa, marea Con-
stantinopolei, face si pe Huniade mai retinut, si'l Impiedec
de la noue lupte contra Turcilor. In 1454 insii Mahomed, dup
ce orAnduieste lucrurile In noua capital a Imperiului ()toman,
se indreapt iarsi cu trupele sale contra Ungariei care incredin-
teaz din non destinele sale lui Huniade. Innainte inc de a ajunge
Turcii la Dunre, acesta trece fluviul i prad provinciile turcesti
ce erau bine inteles impoporate cu poporatie crestinii, care WI
refuzilnd a mai ajut. pe Unguri contra stgprmilor lor, Turcii,
erau priviti i tratati ca dusmani. Cu toate cA Ostrovila fu luatti
de Turci, Huniade izbuti prin un grabnic ajutor a scpd Se-
mendria. La Crusovatz, Turcii speriati prin aparitia neasteptatil
a armatei ungumsti, o rup de fugil. Cu toate aceste foloase
Huniade simti c er prea slab pentru.a incercd o innaintare
ofensiv. Turcii, dup _ce mai ieau Novoberdo si se intresc In
Serbia sudic, intreprind cucerirea Belgradului, despre care
Mahomed Insusi spune c pn nu va fi cilzut aceast cetate
In mna Turcilor, ei nu vor puted rpune pe Crestini. O armatil
colosal este adunat, aproape 150.000 de oameni, pentru a lud
aceast cetate, a Wei stilpismire nu era mai putin important,
pentru Otomani de at acea a Constantinopolei. Iluniade merge
 LUPTEI.0 LUI 4TEFAN CU TURCII 49

In ajutorul cetgtei, intrg In ea, lasg pe Turci sg o iee, ordonAnd

garnizoanei de a stA ascunsg pAng ce trupele dusmane se vor fi
dedat prgaciunilor. Pe cAnd ele se Imprgstiaserg pe stradele
orasului de odatg rgsung tobele unguresti, armata lui Huniade
ies6 din toate unghiurile, cade asupra Turcilor i'i mgcelgreste,
prefgeAnd victoria lor de un moment In f.1 depling infrAngere.
Crestmii incurajali prin victoria repurtan se rApgcl asupra Tur-
cilor. Un mgcel ingrozitor se incinge. Mahomed el insusi se aruncii
In loptg, este insg greu rnit, i pgrAseste cAmpul de biltaie care
In curAnd este degrtat si de armata lui ce umple lumea in toate
pArtile. In acela an mg Huniade moare, In 1456, dupg ce tutor-
sese iari Cu sila victoria sub steagurile sale 8. Cu dAnsul dispgreit
Ungaria din rAndul natiilor ce luptau contra Turcilor, cAci fitil
sau Matei 'Corvin isi cheltui puterile mai mult in luptele cu Cre-
stinii dectit cu dusmanii lor.
Gheorfille Castriota Seanderberg. Dupg moartea lui Cor-
vin, sarcina luptelor cu Turcii cade asupra altor popoare i inaltil
alte nume In rAndul eroilor omenirei, i apgrgtorilor civilizatiei..
Cel dinniu fu ducele Albaniei George Castriota, numit si Scander-e
berg, care incepuse luptele contra Turcilor, Srtc din timpul vietei
lui Huniade. Locuitorii %Arei sale argtaserg In toate timpurile
o neinvinsg cerbicie, i acea iubire de neatArnare particularrt
poporatiilor de munte. Rivalitgtile interne, unite cu trgdgri cgtre
dumani In scopul de a rgsturnA competitori neplgcuti, ameninlit
insg sg ducg la ruing inainte de timp acest popor de viteji, cAnd
pentru fericirea Albaniei, veni In fruntea ei un om care tiit srt
facg a rgsunA cu toat puterea coarda patrioticri in inimele acum
obosite de impgrecheti. El trezi In ele simOmAntul onoarei si in-
birei de neatArnare, si impingAndu-le la lupta sfAnt contra dus-
manului comun, put scoate din micul sgu popor fria minuni
de vitejie.
Putin dupg inniiltarea lui Scanderberg In fruntea Albaniei,
se suie si Mohamed al II-lea pe tronul otoman (1450). Sultanul
cere ludan dela Scanderberg tribut si inchinare. Acesta refuzAnd,
Mohamed trimite in contra lui pe Hamza pasa cu 12.000 de oameni,
care este insg bgtut s't prins de Albanezi.Tot astfel pgteste si un
al doilea general al lui Mohamed, Debreas.1VIohamed atunci cAs-
tigg prifi fgggduintg pe un general al lui Scanderberg, Moisi,
al cgruia trgdare sl'Abeste mult puterile Albanezilor. El asediind
Belgradul din Albania, ce se afta in stgpAnire turceascg, este
surprins de o- arman otomang sub - zidurile eentei, prins futre
doug focuri si cumplit btut. Numai, prin o sglbatecg vitejie
' a eroului s't a gardei sale, izbuteste acesta a scAp cu vieat. Dupg

a Asupra tuturor luptelor lui Huniade, verI disertaila lui Buril, din foaia
Transilvania In 1874 1 Zinkeisen, I, p. 597 si urm., II, p. 70 1 urm.
A. D. Xenopol. Istorla Romanilor. Vol. 1V. 4
 50 MONJA "ROMINILOR

aceea venind in contra lui trd6torul Moisi cu o armar turceasc

furia desperat a Albanezilor Ii fac sA o sframe, i Moisi ame-
nintat de sultanul cu pedeapsg, cere iertare dela Scanderberg,
care i-o incuviinteaz cu mrinimie i dobAndeste in el un to-
vars credincios care lupt allturea cu el pn la moartea lui,
pentru a rAscumprh greseala fcut. De abea ns recAstigase
Scanderberg in Moisi un puternic ajutor, si un alt general al s'u
numit si el Hamza, ti trd. din nou, trecnd la Turci, i provocAnd
pe acestia a trimite cu el o expeditie nota contra Albanezilor_

Zignor Scanderbergt

Turcii Ii dau o armat de 50.000 de oameni sub Comanda lui

fiul vestitului general Brenezes, care comandase trupele in
Valahia, pe timpul luptelor cu Mircea cel Btrn. Armata inna-
intase fr nici o piedia pn aproape de Croia capitala Albaniei.
Hamza crede. c Scanderberg Orsise tara, si este proclamat ea
stpnitor al Albaniei, in numele sultanului ; soldatii se dedau .

/a banchete i petreceri, cnd de odat ca un fulger cade Sean-

derberg peste ei, mcelreste aproape jumtate din numrul dus-
manilor, pune pe fug rmsita impreun cu Iza, si prinde pe
trdtorul Hamza ucigandu'l numai de at. O prad nesfrsitil
impodobeste trimnful eroului (1457). Turcii recunoscnd supe-
 LUPTELE LUX sTEFAN CU TURCII 51

rioritatea acestui dusman, li oferA in repetite rAnduri pacea,

pe care insl mAndrul Albanez o refuzA, nefiind In totul dupA placul
sAu.
Scanderberg isfcAstigase mare renume la principii Europei.
Cu totii se ateptau ca Turcii sA fie alungati din Orient. Scan-
derberg InsA, contiut de puterile sale, le spune in zadar 0
o asemenea intreprindere, nu poate fi incercatA numai de el.. Papa
mai ales 11 inteti necontenit la luptA ; dar cAnd Albanezul ii
cere ajutor, de obiceiu 11 mAngAi ca vorbe frumoase, i numai
Inteun singur rAnd, innaintea marei sale lupte de la Croia, ii
trimise 5.000 de galbeni. Onorurile i incurajArile nu lipsirA
eroului Albanez, precum ele furA ImpArtite cu dArnicie si lui
Stefan cel Mare. CAnd er insA vorba de a pune mAna in pungA
sau de a vArsA vre o picAturA de give, popoarele apusene se
gAndiau cA mai la urmA furtuna este departe, si cine stie de era
vre clat sAl ajungA. Vom vedeA cum se repetarA din punct
in punct, aceleai fapte cu Stefan al Moldovei.
Scanderberg vAzAnd aceastA lipsA de ajutor, statornic re-
fuzat de Europa apusanA, se hotArAste a se impAcA cu Turcii
care nu InceteazA a-i propune conditiile cele mai favorabi/e.
Cu toate silintele papei dc a'l intoarce de la acest gAnd, de i incA
acuma ii declarA cA nu'i poate vein cu nimic in ajutor, Scander-
berg Incheie ca Mohamed o pace in 1461 prin care Mohamed fr
recunoate de stApAnul i domnul netArmurit al Albaniei. Paeea
insA cu Turcii er In tot deauna nurnai o jucArie. Ea se stricA In
curAnd i, dupA ce Scanderberg mai bate de vre o trei ori pe
Turci, in niste lupte tot atAt de crAncene ca td cele dinainte, el
moare in 1467, lAsAnd numai un fin minor, pe care il recomandli
protectiei Venetiei.
Dup'6 ce Huniade murise i Scanderberg se impAcase cu
Turcii, ridicase Vlad Tepes steagul rAscoalei, care ocupase pe
Turci in 1462; iar dupA ce ambii dispar de pe scena lumei, Stefan
cel Mare intrA in rAnd pentru a apAr CrestinAtatea. De la 1465
1484, timp de 19 ani, -tine el piept fArA incetare acelui puternic
sivoiu, i apoi dupA ce i Moldova este stropsitA", cum spune
cronicarul, furia musuimanA se revars5. asupra Ungariei, pe care
o sterge ca Stat de pe suprafata ptimAntului. In 1526. FArA Mircea,
Huniade, Scanderberg, Vlad Tepe i Stefan cel Mare, oceanul
turcesc ar fi repezit valurile sale pink' la marginile Apusului,
si s'ar fi implinit dorinta lui Mohamed al II-lea, de a pune pe
calul sAu sA mAnAnce orz din pristolul SfAntului Petru.

SlAbieiunea Europei. -- SA aruncAm o ochire asupra Europei,

In momentul and Stefan eel AIare iea In manA apArarea ei, pentru
a vedeit dacA ea era in stare de a se impotrivi, prin sine MOO,
InnaintArei Turcilor.
 b2 I STO RIA ROM IN 1 LO It

Spania, er inert departe pe atunci de a inftish acea uni-

tate i acea putere, care fcur din ea intaiul Stat al inceputului
timpurilor moderne. Era imprtit in mai multe mici regate :
Aragonia, Castilla, Portugalia, Navara, toate In lupt ca ultimele
sfortri ale stpiinirei maure. De abi in 1475, prin cstoria
lui Ferdinand de Aragon cu Isabella de Castilia, se pune baza
unittei si a mrirei Spaniei, i tocmai in 1492, prin cucerirea
Grenadei, se unificA,' sub stpnirea perechei regale, intregul
sAu teritoriu.
Anglia, pe atunci ca totul nepsritoare despre afacerile
era Indi incurcat in rzboiul celor dou roze care o
sfasie si o frmntil, tocmai in timpul ce *tefan cel Mare lupt
in contra Otomanilor (1455-1485).
Franfia care luase o parte nenorocit in lupta de la Nicopoli
In contra Turcilor, abia sfarsise rzboiul de 100 de ani cu Anglia
(1453), si in curnd incepe domnia lui Ludovic al XI-lea (1461
1483), ale cruia crncene lupte ca aristocratia feodall nu prea
'Ash loe pentru expeditii indeprtate. Mai rmneau dou
puteri apusene deadreptul interesate in cauz, ca mai apropiate
de Orientul cel in flacri : Germania si Italia, adicA Venetia.
Despre starea Germaniei ne vorbesc foarte lmurit scri-
sorile episcopului de Siena, Aeneas Sylvius Piccolomini, care
ajunge mai tfirziu pap sub numele de Pius al II-lea: Din aceste
aflm c Germanii intre sine desbinati nu tin nictiire impreunti.
Orasele sunt certate cu principii, i intre acestia chiar lipseste
unirea. Sviterii nu pot stpini vechea lor ur contra ducilor
de Austria ; comitele palatin este in ceart ca arhiepiscopul
Maianta ; regele Boemiei i ducele Burgundiei sunt In rzboiu
pentru ducatul Lutelburg ; ducii de Saxonia se ceart cu re-
gele Boemiei de la stpanirea unor castele ; Breslau refue in-
chinarea aceluiasi rege ; Prusienii au scuturat jugul cavalerilor
Teutoni si au trecut sub Polonia. In Austria nu e liniste
pretutindeni revolte i trdri" 9. Trebui ca Turcii s se apropie
de hotarele Germaniei, prin cucerirea Ungariei, pentru ca s se
trezasc in ea constiinta despre comunitatea interesului de
aprare, ceca ce se intamp15. Insli tocmai In veacurile al XVI-lea
si al XVII-lea.
Venetia aveh fr indoialk in joc interesele cele mai mari,
tocmai in trile acelea ce cdeau sub sabia otoman. Putere co-
mercial ins, ea cAut mai la urmA ss se intocmiasc cum va puteii
mai bine ca stpiinirea otoman, si de aceea incheie o pace cu
Turcii (1454), indat dup6 cAderel Constantinepolei. Numai
cAt urea cea barbar a Turcilor care nu stieau s respecte nici
tratate, nici legturi, sileste pe Venetiani a declar in contra
vointei lor, in mai multe rAnduri rilzboin Otomanilor. Cele mai
Aenaes Sylvius, Episiolae,'N'o. 127, p. 656.
 LUPTELE LUI OTEFAN CU TURCII 53

neinsemnate imprejurari aprindeau flaciara. A acel din 1467.

1479, in care intervine *tefan cel Mare, fusese declarat de Turci,
din cauzac Venetianii din Corfu refuzasera a extrad Turcilor
pe un sclav fugit al papi din Atena, care furase o suma insemnata,
Impartita dupa cat se vede de el cu autoritatile venetiene 10. Dar
ce puteau s lack' Venetienii cu marina lor contra puterei de
uscat a Otomanilor? Armatele, pe unde le aveau, eran compuse
numai din mercenari cari luptau pentru bani, pe cnd Turcii se
bateau impini de fanatism i de ura in contra Cretinilor.
Daca cercetam acuma starea puterilor rasaritene, care erau
mai apropiate, deci mai deadreptul interesate la stavilirea innain-
threi turceti, le gasim tot atat de putin destoinice a'i opune o
energica impotrivire, ca i acele mai deprtate ale Apusului.
Polonia state sub Cazimir al IV-lea, fostul duce al Lit-
vaniei, care se suise pe tronul polon la moartea regelui Poloniei
Ungariei, Vladislav al III-lea, intamplata la Varna in 1444.
Incercarea acestui rege de a uni intr'o singura domnie Polonia
Litvania adusese o suma de incurcaturi care facusera pe rege
de mai multe ori s doriasca a parilsi stralucirea scaunului polon,
pentru acel mai obscur, dar i mai linitit, al fostului sau ducat.
Apoi nobilimea polona se sumetise tot mai tare fata cu principii
zmulgandu-le tot mai multe privilegii. Intre altele se dispune
ca nobilii ce vor lua parte la dieta s fie obligati cu mandat im-
perativ, din partea cercurilor nobiliare ce'i tihniteau, a sustina
numai cele ce vor fi pe placul nobililor, Inca astfel deveni peste
putinta o intelegere in aa numitul parlament polon. Oraele din
Prusia, revoltandu-se in contra Ordinului Teutonic, se feria
Poloniei, i regele Cazimir primind aceasta supunere se incurca
Cu Ordinul in un razboiu care tin pana in anul 1466,cand se dal*
prin pacea de la Thorn. Pe l'anga toate aceste priini de nelinite
interna' .1 extern, se mai adaugau i nemultmirile clerului caruia
regele nu voise sa jertfeasca dreptul sail de a numl episcopii,
neat astfel toata domnia lui Cazimir al IV-lea (1441 1492),
fu numai o lunga perioada de turburari i de slabiciune a regatului
celui prea cavaleresc al Poloniei.
Rusia sfarete tocmai in acel timp emanciparea ei de sub
jugul Marilor, sub loan al III-lea, care rastoarna ultimele
hanate de Kazan i Kiptph futre anii 1462 i 1480, 'neat nici ea
nu se putea gandi la Turci care pe de alta parte erau aa de de-
parte catre sud, Mat abi se auzi pomenindu-se de numele
lor in nascandul colos al nordului.
In Ungaria, de i domnia Matei Corvin, (1450-1490)
fiul vestitului luptator contra Mohamedanilor, totu.5i el se ocupa
In primii ani ai domniei lui, pana pe la 1467, cu luptele contra re-
le Zinkcisen, Geschichle des osmanischen Retches, II, p. 295.
 54 1STORIA ansasimon

gelui Boemiei, Podiebrad. Dupa aceea el nu av prilejul a lupt

contra Turcilor, de oare ce acestia Incepusera a se napusti asupra
Moldovei. Ar fi putut nu'i vorba sa ajute aceasta. tara In eroicele
ei silinti de a respinge coplesirea pagana. Vom vede insa cum
intelege Matei Corvin sa sprijine pe Crestini, de indata ce din
acest sprijin pute sa rasara glorie si mandrie pentru acela pe care
el vroi mentina sub picioarele sale.
In asa stare de destrabalare si de slabiciune sau de nepa-
sare se afl Europa fata de imparatia mohamedana care pe fie-
ce zi facea cate un pas innainte catre mima ei, i nici data unul
Indarat. Rasaritul cazuse din partea din spre miazazi, aproape
tot sub stapanirea turceasca. Singura Moldova si Ungaria, mai
ramasesera In picioare. Sa vedem intai cum si-a indeplinit Moldova
menirea ei de aparatoare a civilizatiei, i dupa aceea mai tarziu
vom vedea si cele ce s'au imtamplat cu Ungaria, cand i-a venit
ranclul a lupth pentru propriul ei camin.

2. BATALIA DELA RACOVA

Lupta. De la alungarea a doua a lui Radu cel Frumos,
larmat de .moartea lui, Stefan se astept la o lupta cu Turcii.
El deci cauta aliati la popoarele de prin prejur, mai cu seama
la Unguri si la Poloni cu care am vazut ca se alb. In bune legaturi.
Uzun-Hassan care cercase pe domnitorul Moldovei inca din 1472
reinnoieste staruintele lui prin un ambasador venetian Paul
Ogniben care fusese la el, In trebile Venetiei cu Turcii si care,
intorcandu-se In Europa fusese insarcinat de Hassan sa treaca
prin Moldova.
Stefan comunica lui Sixt al IV-lea ca a fost cercetat mai
innainte de principele Assan Bey pentru o alianta contra Tur-
cilor ; iar acum Intorcandu-se ambasadorul venetian Ogniben
la acel principe, a trecut prin Moldova insarcinat de el cu aceeasi
misiune. Solul venetian este rugat de Stefan sa spuna Sf. Pa-
rinte toate cele ce nu i le poate scrie, ca i cand ar vorbi el singur
cu Sanctitatea sa. Dupa cat am inteles, urmeaza Stefan cel
Mare, to ate sunt concentrate In persoana Sanctitatei voastre.
De aceea o rugam ca impreunti cu alti regi puternici i principi,
sa se siliasca ca sa nu se primejduiasca Crestinatatea de catre
mult vrjmastul necredincios, pentra ca i noi 'sa nu luptam
singur, ci cu ajutorul lor" 12.
11 Mai sus, p. 42.
it Utique intelligimus dmnia in Salictitate vestra bonsistunt. Ortamur.
itnque S. v. ut cum aliis potentissimis regilius et principibuS taliter adoperetur
me Christianitas a perfidissimis infidelibus suppediretur, ut et etiam nos non soli,
ymo cum adiutorio eorum principum debellare valeamus". Reprodush i de I.
Bogdan, Doc. lui Pfau cel Mare, II, p. 318. Ogniben este sees une ori Omen-
bonmn.
 LIIPTELE LIJI *TEPAN CU. TURCII 55

Papa il rAspunde prin o scrisoare foarte curtenitoare,

cerfmdu'i Ins iertare cA nu poate lace nimic pentru el 18.
Este de insemnat moderatia retinerea lui stefan in aceast
scrisoare. El nu cere ajutor direct de la papa cu care nu se afl
in nici o legAtui% ci Il provoacA numai la formarea unei aliante
anti-turce, In interesul CretingtAtei, cu ajutorul areia sA poat6
lupti si el mai cu izbAnd In contra dumanului comun.
Armata turceasa care trebuiii A meargA in contra lui
Stefan, er inaintea eetlitei Scutari pe care o asedih. Ea venise
ma

'

,..,
4%.,2 Lii.J.,_
'., 1,, i r..., ' t
i '*- ' 411 '

&
, .
)11' -: u rr
.,... . ,
,t .... ,
1 .
j ,
_
i'.- ...........!--.
' ...- -....
'-'e
1
-i

1k
tf.i ,,, , . . ' 6

_* 4 -

Papa Sizt al IV-lea

aici in luna lui Maiu 1474. In August, dupg un asediu zadarnic

de 4 luni, ea primete oiain de a plech asupra Moldovei. Aceast,1
schimbare a menirei armatei, si mai ales asupra toamnei, aratA
cA trebuie A se fi produs o rupturA n6praznicA futre Turci
Stefan, care cere numai decat pedepsirea acestuia. Noi ani
atrilmit-o cererei Turcilor, ca ,Stefan sA mearga in persoanA
ia Constantinopole, spre a cere iertare sultanului, pentru toate
suplirArile aduse pfin6 atunci, precum erau luarea Chiliei, atacul
Munteniei i neplata tributului. .5 tef9._refuzAnd asemenea
I. Din 1475. Hurm., Doc., ; II, 1, p. 8.
 56 ISTOILIA R5)1IA.N11.012

conditii a mentinerei pcei, Turcii se hofrsc la o grabnicil

pedeapsit
Soliman pasa inainteaza asupra Moldovei, cu o armat in
llamar de peste 160.000 de oameni, dupa izvoarele turceti. Dluao
Miehovsld, i dupa ei Ureche, arata c erau 120.000 afarade
Ttari i Munteni. In scrisoarea lui Stefan catre principii Eu-
ropei in care i incunotiinteaza despre victoria de la Racova,
domnul Moldovei insui da acela0 numar. O relatie asupra acastei
batalii data din Turda, din 23 Ianuarie 1457, d'a" numilrul de 100.030
afarA de 20.000 de trtrani cu securi, sape 5i coase, veniti, zice
relatia, din Bulgaria. Numarul Turcilor era deci de peste
100.000 14
Stefan dup' cat se vede nu se opune la trecerea Dunrei,
ci pustiaza toata tara pe unde trebui s treaca' armata turceasca
spre a'i lu putinta aprovizionarei 0 a o slabi ; iar el se retrage
cu armata lui in un loc adapostit, foarte potrivit pentru a primi
o Mahe fati. Numarul armatei sale este dat, iarai cu oare
-care mici schimbari, de deosebitele izvoare. Cele mai multe
arata 40.000 de Moldoveni, cum spune Dlugo ins mai toti
trani i lucratori de pamant", 5.000 de Secui 0 2.000 de Poloni.
Relatia de la Turda urea numilrul Moldovenilor la 50.000. Secuii
nu erau trimii ca ajutor de regele Ungurilor, care se vede, dupa
im document 14, a daduse numai ridicolul contigent de 300 de
Unguri sub Mihail Fanti. Cei 5.000 de Secui, erau armata de
lefegii, chemata de Stefan in ajutor 16.
O greeala mare a Turcilor fu ca ei intreprinsesera expeditia
nsupra iernei, anotimp cu care Turcii nu sunt deprini. Rana
s ajunga de la Scutari in Moldova, Ii prinsese luna lui Ianuarie.
&Italia se daft pe la inceputul acestei luni, dupa Ureche, in
10, cronica putneana in 7, Miehovski i Dlugo in 17. Documentul
de la Turda, care este dat din 23 Ianuarie, raporteaza lucrul
ca de curand intmplat.

Dlugosc, ad an. 1475, II, p. 525; Miehovski In Arh. isl., 1, 2, p. 36. Ure
che In Letopiseje, I, p. 126. Relajia dela Turda, In Columna lui Tratan, 1876, p.
422. Neculai Costin greeste and spune cA Cu Muntenit veniserA cu Radu Vodi1
{Lelopiseiele, ed. I, p. 127, nota), de oarece acesta murise IncA din 1472. Apoi
Muntenil sub Laiot Basarab lineau pe atunci cu Stefan.
13 Katow, XVI, p.1 I. Dlugosz, I. c., Miehovski, p. 6 spune cb Secull ar
fi fost Inrolafi de Stefan din Winne cedate lui Stefan dc Mate! Corvin. Tot asa
spune i Miehovski, Arh. ist., I, 2, p . 6, ca cei 5000 de Secui erau luati de Stefan
nu din ptirlile cedate lui de Matei Corvin, cAci nici Clccul insA, niel Cetatea de
BaltA nu vin In lara Secuilor.
is 1975. Hurm., Doc., II, 1, p. 11 : Mateiu Corvin ordonA lui Mihail Fanczy
-ed daa vrea sA rAscumpere o gresa1A, sa ducii lui Stefan 300 de Secui In ajutor",
Relata dela Turda, Col. lui Tratan, 1876, p. 423, dA 1800 de Unguri Discujie
mal pe larg a ajutorului unguresc vezi In Vasile PArvan, Relaliile lui .le fan
.cl Mare cu Ungurii in Cono. lit., XXXIX. 1905' p. 920 si urm.
 1.1.1PrELE I.111 1}TEFAN CV TURCII 57

Locul ales de Stefan ce! Mare peutru printirea luptei fu

lng Podul Innall din judetul Vasluiului. Acest pod se afl
astzi zidit de piatr si foarte solid, artat prin o inscriptie
pus pe el, ca refcut de Hatmanul Gavril, fratele lui Vasile
Lupu In 1636. Poporul de prin prejur il nume.ste Podul tui , tetan.
cel Mare, inct batmanul Gavril se vede cA numai va fi reparat
o constructie veche. Podul este asezat, pe un pru ce se vars
In rAtil Bttrlad, ca la 100 de metri departe de insusi raul. Prul
astzi nu poart' nici un nume, zicndu-se ptiul de la podul
de Piatr. Probabil ins &A in timpuri mai vechi se nume Ra-
covtul de oare ce Dlugo reproduce prin Racovritul lng rul
BArlad, indicatia lui Ureche, a Podului innalt, iar Miehovski
pune locul btliei lng lacul Racova i fluviul Brlad. Cum
c acest pod este asa nuinitul Pod Innalt al lui Ureclie, se cunoaste
tilted de pe faptul crt In adevr el este destul de innalt, cam
metri deasupra gArlei apoi el este aezat pe drumul vechi
ce duceA dela Iasi la Vaslui, prin Bordea, Scnteia i Ointeirt-
reti 17, j tocmai pe acest chum ne spune Miron Costin c Vasil&
Voc1 pornind din Iasi spre Tara Mu nteneasc, impreun cu
ginerele su Timu, au stat la al doilea conac, la Podul _Muni(
pe Brirlad" 18.
Pe lngs anotimp, slbirea otirei turcesti prin lipsuri de
tot felul 19i pozitia favorabil aleas de Stefan ce! Mare, aprat.
/a coasta lui prin 11111 Brladului, se mai Intampl In acea zi
0 o negur groasil care inlesni lui Stefan intrebuintarea unui
meteug ce av o mare inrurire asupra soartei btliei. Anume
el pusese, mnc innainte de inceperea luptei, niste trmbiasi
din dosul unei lunci care i acoperek aripa, si pe cnd se incinse
lupta, ei incepur a mini' din buciume i trmbite, ca s am5-
giasa pe Turci. Atunci oastea turcease, intorcndu-se la
glasul buciumilor, i impiedecndu-se in aprt i luncg, i acope-
rindu'i i neoura, MA sfrm lunca treac la g/asul buciu-
milor" 2. Tttui la prima ciocnire Turcii rsturnar rndurile
Secuilor care luptau In frunte. Stefan atunci se repezi el insu0
In cele mai dese rnduri ale Turcilot; cu oastea moldoveneascA
cea mai aleas, sparse i zdrobi pe pAgnii ce'i eran innainte ;
dup/i aceea cAzAnd pe cei ce se frmntau In lunc, gat in ei
un mcel ingrozitor.

17 Acest pod a fost studiat pentru prima oarrt de T. T. Burade in Revista

lui Gr. Tocileseu, II, p. 428:
Letopiselele, I, p. 309. Comp. Paul de Aleppo in Arh. isl., 1, 2, p. Cl
17 Leunclavius, Annales, apud $ineei, II, p. 59, pune 1ntre eauzele de
fildreptatire a pierderilor Wallet de Turd 5i Maul foarte mare". Relatia de
la Tarda, spune ea Tureli adueand provizii din lingerie, armatele romane le
Titpira i luarit pentru ele.
" Ureche, Lelopisele, I, p. 126.
 .58 MARIA ROMINILOR

Astfel punand in slujba sa toate imprejurarile, Stefan silise

victoria a se plec in favoarea lui, ceea ce de altfel ar fi fost peste
putinta, intru cat un Roman trebuia s lupte contra trei Turci.
Dar tocmai in aceasta statuse meritul lui, ca tiuse s'A se folosasca
de imprejurri, i sa le prefaca in elemente de izbanda. Stefan
fiind mai slab, trebui sa intrebuinteze i metesuguri, pentru a
zdrobi pe cel mai tare. Planul sau cel atat de simplu iesi la un re-
zultat strAlucit, &Ad er potrivit timpului i otirei contra direia
lupta. Geniul constA, nu in aceea de a face lucruri peste puterile
omenesti, ci in combinarea aces tor puteri astfel, ca din ele sa iasa
rezultate neasteptate.
Lupta fu zdrobitoare pentru Turci. Nuragrul celor periti
este dat de izvoarele contimporane ca urcandu-se la 100.000,
cifra far% indoialA exagerata, daca o raportam la cei morti in
Mahe. Daca consideram insa moartea prin lipsuri i boli, precum
i Turcii fugan, macelariti de Romani unde Ii intalniau, atunci
putem admite ca putini din cei ce luara patte la expeditie mai
revazura cminele lor. NumArul primilor er inca de sama, intre
ei mai multi pasi, pentru cativa din care sultanul oferi lui Stefan
pana la 80.000 de galbeni de cap 21; pe langa acestea, toate tunu-
rile, steagurile (mai bine de 100) i o prada nenumrata. La in-
frangerea Turcilor luase parte i Laiot Basarab sau cum este
numit in documentele timpului Basarab ce! Baran care se in-
chisese in o cetate, dar vazand fuga Turcilor se lua In goanri
dup'A ei 22.

Rapoartele asupra Versiunea turceasca asupra

acestei lupte cauta bine inteles s'A-i indulciasca putin amaraciunea.
Hodja Effendi, cel mai celebru istoric turc, al caruia stil vom ave
prilejul a-I apretui, spune asupra acestei btlii: c6 armata tur-
ceasca, luata dela asediul cetatii Scutari i trimisa asupra Mol-
dovei era cu total dezorganizata, prin nesuccesul baterei acelei
cet'Ati i obosita de drumul ce! lung. Dumanul, adec'A Stefan,
ascunzandu-se, Soliman se apuca de jefuit ora$ele i satele; clan-
du-se cu totul prdciunilor. Atunci, folosindu-se de aceasta,
afurisituKdomn al .111oldovei care in privirea diabolicei viclenii
lnrclutgiri intrece pe insu5i diavolul, i care in urna izbanzilor
castigate asupra hanilor tatareti de la Capciac, a Ungurilor
a Muntenilor, petrece in sigurantA, pretinzand a fi neatarnat,
desfaurand scopuri de necredinta i vrAjmAsie, lovi pe acei

Leonardo da Oretona c5tre Romano Rosetto da Ferrara din Buda

1475 (Februarie 12, In Columna lui Traian6 1876, p. 424.
24 Asupra rezultatului Iuptei mal vezi l Stricovski In Arh. isl., I F, p. 11.
Asupra participiirei lui Laiot Basarab vezt Relalla dela Turda in Col. tut Tratan,
1876, p. 422. Bozarat maior (Laiot) qui erat in quodam castro obsessu.s per Tur-
chos, videns fug= Turchorum, de castro prosiluit et magna dampna Turcis
fugientibus intulit". Vezi mai jos, cap. Istoria Munteniel.
 LurrELE LID {STEFAN CC TURCII 59

soldati obositi i nephshtori, dedati jafurilor, hick cea mai mare

parte din ei Mt acolo din paharul muceniciei, si multi viteji pie-
hi% In lupth. Plin de durere pentru aceasth nenorocire, pasa abia
puta sal:4 el singar din periculoasa prApastie" 23
Indrepatirea pierderei Turcilor este foarte rhu
Neizbnda de la Scutari pute sh. fie pentru armata turceasch
si un motiv de a chuta rhzbunare aiurea. Apoi este ca totul neexact
ch. Turcii s'ar fi rhspndii prin sate si orase jhfuind, i ch surprinsi
ar fi fost btuti de Stefan, &And am vhzut c' bAthlia de la Racova
s'a dat In toath regula intre ambele armate dusmane.
*Urea despre izbnda lui Stefan ajunse in Venetia, mai
intAi prin acel Paul Ogniben pe care'l apuch stirea bhthliei cnd
ajunsese In Buda 24, Mat se explich astfel cum el duse la Venetia
stirea victoriei i scrisoarea lui Stefan care o preced. Senatul
venetian hothrhste ca Paul Ogniben sh meargh la Roma, spre
a expune rnarelui pontifice cele stiute i aflate de el, sh sthruiasch
ca sri trimith un ambasador cu daruri, spre a indemnA, hothrl
inthri pe Stefan In sfnta sa intreprindere. Apoi Ogniben sh
se intoarch grabnic la Venetia, spre a fi trimis innapoi la domnul
Moldovei, Impreung, ca un medic pe care Stefan 11 ceruse oral
de la sol sh i se trimith dela Venetia, spre a'l lecui de o rang ce
o aveh la picior, si pe care o primise duph spusa lui Ureche,
a cronicei putnene, Inch cu 13 ani innainte, la inthiul asediu al
Chiliei. Necontenitele lupte i expeditii ale lui Stefan, Impiede-
cagerh lecuirea acestei rhni.
Pang. sh plece solul, senatur se grAbeste a trimite lui Stefan
o scrisoare In care Innalth On la ceruri meritele lui, exclamnd
Intre altele cri: de ar fi si ceilalti principi crestini ca o astfel de
inimh si de vointh, sau dach singur ati ave atta putere chth
convine mhretiei sufletului vostru 1" Ea mai spune ch indath ce
Ogniben se va intoarce de la Roma, va fi trimis la el impreunh
cu medicul cenit, rugnd pe Stefan ca Indath cu intoarcerea cu-
rierului trimis, sh fach cunoscute senatului mai multe amhnunte
despre mhrimea victoriei repurtate.
Vestea acestei izbAnzi care interesh In cel mai mare
grad pe Venetieni, se imprhstie ca o mare repejune In toate
numeroasele orase ale Orientului ande ei erau asezati, si din aces%
toti rectorii i consiliile coloniilor se grAbirh a transmite
rea ImbucurAtoare metropolei lor. De aceea spune senatul ve-
netian WI% paph, ch a primit confirmarea victoriei lui Stefan

Hodja Effendi In Arh. ist., I, 2, p.31. In acela sens Leunchtvius, Annalr-s

Suyanorum Otlunanidarum a Turcis sua lingua scriptae, Francofurtl, 1596, p. SE
14 Exarhu, Doc., Venetia, 6 Mart 1475, p. 28: Per eundem Panium gal
Budae audivisse retulit, intelleximus reportatam a yob's de hostibus victoriam",
 isToatA ROMA...MI.(1R

si pe alte cal 26. Una din aceste vesti, acea trimisa de rectorul
consiliul din Raguza, a ajuns pang la noi. Ea fu transmisa
de aceasta autoritate venellana senatului republicei prin trei
scrisori : din 12 si 13 Fevruarie si 21 Martie 1475, spunand In
una din ele, ca pasa Romaniei care trecuse prin Valahia Mare,
.cu o numeroasa armata catre Moldova, dupa cum ni se rapoarta
prin mai multi vestitori, a suferit o grava infrangere de la Stefan
voevodul Moldovei, ucigandu'i o sum' de oameni cei mai de pret
si multi altii prinzandul" 26.
O cronica venetiana a lui Francesco Longo spune la anul
1475 ca Polo Ogniben adusese stirea ca Valacul cu ajutorul
Ungurilor, Boemilor si al Rusilor, Muse 90.000 de Turci din
care 40.000 au fost ucisi iar 4.000 prinsi intre care un pasa
un fiu al sultanului ; cri bataia suferita ar fi suparat greu pe
Turci ; ca gintile turcesti nu suferiseril pana atunci o mai grea
Infrngere 22. Analele venete serse de Stefan Magnul, dupa
ce povestesc batalia in felul lui Ureche, adaoga c' a fost un
lucru prea minunat si ca.' sultanul a inchis audientele 22. Cat
despre ceata de care s'a folosit Stefan, ea este amintita si de
un German, dup' aratarea unui Roman ce luase parte la lupta 29.
Insusi mama vitrega a sultanului, vaduva lui Murad i fata
despotului sarbesc Glieorghe, spune ambasadorului venetian
.ca gintele turcesti nu suferisera inca nici data o mai mare
infrangere" 3. Izbanda lui Stefan este confirmata Inca de mai
multe alte izvoare contimporane 31.
Victoria repurtata de Stefan contra Turcilor era petitru
.acele timpuri un eveniment fr saman ; caci dansul cel
brituse pe Turci lute lupta asa de mare. Am vazut inteadevar,
cri nici unnl din principii crestini, nu putuser infrange puterea
otomana fate lupta mai insemnata purtata lata In fata. Scan-
derberg, de si:sframase in mai multe randuri armatele otomane,

Exarlm, Doc., II, Venetia 6 Mart 1475, p. 26. Et primus nuntius

tuft et relator Paulus supradictus cladis ab eodem vayvoda Turcis inflictae, quae
postea pluribus altis viis est confirm ata. Reprodur In Hurm. Doc. VIII, p. 6.
1,4 Cele trei rapoarte raguzane au fost publicate de D-1 I. Bianu In Co-
lumna lui Traian, 1883, p. 41-43. La p. 42 cetim : Bassa Romania qui nu-
meroso cum exercitu per viam Valachie maioris in Moldaviam trajecerat, ut
pluribus ad nos affertur nuutiis, maximam accepit stragem a Stephano vay-
voda Moldavia, multis ex suis magni pretii interfectis et plurim's eaptis". O alt11
relatie a lui I.eonardo da Oretona dare Romano Rosetto da Ferrara In Col. lui
7'ralan, 1876, p. 424.
Iorga, Acte qi Fragm., III, p. 84.
Its Ibidem, p. 87.
" Ibidem, p. 92 : dem es ein Walach vcrkundet halle der in aigner Per-
ron bel solchen schlagen gewesen ist... und es 1st nefflich (nebelich) gewesen
Iorga, Acle qi Fragm., III p. 84 : le zentt turchesehe non ha mai
habendo la major rotte".
Vezi bunit onra alte scrisori, Ibidem, p. 53 : Vlaehi havevano rolto
11 Bassa".
 LITTF.L.E 1.U1 kiTEFAN CU Tuacii 61

1) Meuse totdeauna in strimtorile inguste i rapile Albaniei.

Chiar Huniade Muse pe Turci sau in intalniri mai mici. sau ca
laTielgrad in urrna unei surprinderi, Meat eroul roman din Ungaria
este mai insemnat prin energia ce o puse in lupta cu dusmanii
Crestinatatei, decat prin izbanzile lui. Pretutindeni unde atat el
.cat i cei ce Incercara innaintea lui lupta cu Turcii in intalniri
mari, Crestinii fusesergbtuti 'Ana la stangere ; asfel la infrn-
gerea Sarbilor, Cossova, Nicopoli, Varna, Campul Mierlei, *tefan
cel Mare rupsese pentru prima oarg acest farmec i aratase
Turcii pot fi batuti chiar in camp liber si de catre o ar-
mata de trei ori mai mica. Un asemenea exemplu trebuia sa
fi avut, pentru acele timpuri de spaima i groaza, un efect co-
varsitor. De aceea i Dlugos exclama cu entuziasm : O barbat
minunat, in nimic mai inferior ducilor eroici pe cari noi Si
admirrun, care in timpurile noastre a purtat cel inicli o victorie
stralucita contra Turcilor dintre principii lumei ; dupa judecata
mea cel mai vrednic a fi numit in fruntea unei coalitii a Europei
crestine contra Turcilor !" 32
In acest concert de laude se ridicg Irma si o nota discor-
dantg, voacea Ungariei, care oat prin parerile contimporanilor
cat i prin acele ale cronicarilor sai posteriori, cautg sa injo-
sascg meritele lui *tefan. Matei Corvin nu uitase bgtaia su-
feritg de la *tefan ce! Mare. El se Impacase in forma cu *tefan ;
In mima lui fierbea insa ura de a fi fost, el regele Ungariei, rg-
pus de un principe, asupra caruia pretindea a avek drepturi
de suzeranitate. De aceea i vedem ca la cererile de ajutor
ale domnului Moldovei, el raspunde trimitandul un conti-
gent ridicul, fie el de 300 de oameni dupg documentul raportat
mai sus, fie chiar de 1800, cum spune relatia de la Turda. Ar
fi fost mai multmit regele Matei sa se apropie pericolul tur-
een de hotarele sale, de cat sa auda vestea zdrobitoare, ca acel
ce-I Muse pe dansul, infransese acuma si pe Turci. Fiind ins
c faptul intAmplat nu se pute intoarce, apoi regele Ungurilor
cauta sa se folosascg de el, cel putin in ochii lumei, i Matei
cum spun istoricii poloni, nu se rusing de a se fall in scrisorile
sale catre papa, impratul german i alli regi (mai ales catre
acei ce nu putean controla spusele sale), cum a oamenii
sub hatmanul salt *tefan, palatinul Moldovei, batusera o mare
armata turceasca, atribuindu'si cu obisnuita i vanitate meri-
tele altora" 33.

si Dlugosz, II, p. 527.

as Dlugosz, 1. c., Michovski in Arh 1st, I, 2, p. 36 si Cromer, p. 412. Tot
asa spune si un raport al lui Iacob Bonarelli, venetian din Buda, clam duceie
de Milano, 14 Aprilie 1475: del capitaneo generale del 11 di Ungaria, chiamato
Stephan Vayvada", N. Iorga, Acle i Fragm., III, p 54.
 62 ISTORIA ROMANILOR

Ioachim Cureu indreptAteste astfel aceast laudA a

Matei : SA bagA de vinri craiului Mad de istoricii lesesti, cA
scriind fn. toatA Europa si mai ales In Italia, pretutindeni s'a
rlit cA din orAnduiala lui si de supusul lui s'au biruit Turcii.
Totusi se stie cA in oastea romAneascA panca cea mai mare
a fost de Unguri, i pentru Stefan se sfAdiau Polonul si cu Ungurul
al cgrui supus sA fie" 35. Partea cea mai mare a fost de Unguri I
cAnd Matei trimisese In batjocurA lui Stefan o roat de 300
de ostasi. Suprematie aveA netAgAduit Matei asupra lui Stefan,
ins de acea scris6 numai pe hArtie, cAci In realitate ce au-
toritate pute ave un rege brutut si fugArit de el? In loc de lau-
dele Polonilor, papei si a Venetianilor, aflAm In cronicarii un-
guri, care cu toate aceste i ei erau Crestini, amintitA victoria
lui Stefan cu niste vorbe care nu se indepArteazA mult de fndrep-
tAtirile Turcilor. Asa Bonfinus spune ca : in anul 1475 Turcii,
dupA ce trecuserrt mai Innainte DunArea, fArA de noroc au n'A-
VAR in Valahia, pentru cA mai innainte ostenindu-se, apoi In-
selAndu-se de protivnici, s-au tAiat de tot" 35. Oare asa ar fi
vorbit Ungurul despre cea mai mica izbAndA a poporului sAu?
LTra, invidia, chiar singure, pot s'A falsifice cea mai snkoasA
cugetare ; dar atunci cAnd ele se IngemneazA inteun suflet
deprins numai cu pAtimase judecAti
Asupra Moldovenilor aceastA strAlucia victorie trebui
sA aibA un efect de tot innAltAtor. Ea fund Inca domnia lui Ste-
fan, boierii aflAnd in el un biruitor i un stApAn. Stefan 'Meg
voind s rAsplAtiascA vitejia ori in ce suflet ea s-ar fi fost ivit
boieri chiar pe cAmpul de rAzboiu pe mai multi tArani ce se
deosebiserA In luptA 36. Dup aceea Stefan se intoarse trium-
fAnd, i se opri cAtva timp in Vaslui, unde puse s se zidiascA
o bisericA ce se aflA si astAzi si niste curti domnesti, din care
mns abia se mai cunosc ruinele. Pe cAnd er in Vaslui, aflA
Cazacii, alt neam de popoare prAdAtoare ce locuiau In preajma
Moldovei, intraserA sub hatmanii lor, LobodA si Nalivaicu, spre
a jefui si pustiA tara. Stefan le ies6 Innainte la GrumAzesti,
fi bate, ucide pe LobodA si Pune pe fuga pe tovarAsul sA'u.
In trecerea lor grAbit peste Nistru un ofiter de ai lui
Nalivaicu, numit Jura, piere Innecat impreunA cu multi
Cazaci. Locul unde se intAmplA aceasta pAstrA numele de
vadui Iurei ". Si astAzi se reaflA Inert pe malul drept al Nistrului
aproape de locul unde fluviul primeste confluentul sAu Iagor-
licul, la vreo 20 de kilometri la nord de Orheiu, un sat numit
Jura, imprejurare ce aratA cAt de exacte sunt multe din stirile

" Ioachim Cnreus, ap. Sincai, II, p. 60.

ai Bonfinius, ap. 5inc8i, II, p. 60.
ao Cromer, p.. 413.
ai Ureche, Ibidem, p. 120.
 LIIPTELE MTh rEFAN 00 TUBCII 63

arniirunte continute in cronicarii nostri, atunci cAnd ei aporteazA

sau propria lor stiintA, sau culegeri din scrieri vechi. DupA
aceea Stefan se abate pe la Iasi, unde zideste biserica Sf. Neculai,
niste curti domnesti cum fAcuse si la Vaslui, ceeace se vede cA
Stefan fAceA in de comun in orasele n care petreceA timp mai
indelungat 38; apoi se intoarce la Suceava unde intrA in triumf
iesindu'i mitropolitul innainte i dAndu'i binecuvAntarea ca unui
imprat i biruitor"-
Stefan trimite dupg aceea craiului Cazimir 30 de steaguri
din cele luate dela dusman, din care mai impArtAseste
Matei al Ungariei, Venetiei i papei.
FatA cu Turcii el se preface a nu sti cA a fost lovit din ordinul
sultanului, i trimite acestuia soli cu daruri, sa facA jalobA cA
niste oameni Ili din tara turceascA au venit de au prAdat Moldova
si i'au cAutat apArA tara de acei oameni, cum au putut, so-
cotind cA ei au fAcut fArA stirea i fArA porunca impArAtiei cele ce
au de Malt" 38. Nu cA Stefan credeA pe Turci asa de naivi a prhni
niste asemenea indreptAtiri cAci Neculai Costin adaoge indatA
dupA aceste vorbe, cA sti Stefan VodA, cA nu se va lAsA cu atAta
sultanul Mohamed impAratul turcesc, nici va uit perirea oastei
sale de Stefan VodA" incAt aceastA scuzA a lui Stefan ne pare
mai mult o ironie la adresa Turcilor. Din biruitor Stefan devenise
sume! Dar in curAnd o noug furtunA si mai cumplitl er sA se
abatA asupra obositei Moldove.

3. BATALIA DE LA RASBOIENI
Ungurii si Polonii fat de primejdia lui Stefan. Stefan
ce! Mare dupA b'ATAlia de la Racova, crezAnd cA a dovalit Eu-
ropei, c poate ceva in cauza CrestinAtAtei, i cA i se cuvine sA
dobAndiascA un sprijin de la dAnsa in incAerarea sa cu Turcii,
pgrAseste retinerea in care el crezuse c trebuie s stee, cAt timp
nu'si ave creat nici un titlu la ajutorul ei, i cere acuma pa sA
fie sprijinit in cumplita luptA pe care o incepuse.
CAteva zile de la astigarea victoriei de la Racova, anume
In 25 Ianuarie 1475, Stefan trimite o vestire coroanei Ungariei
SS Ureche apune Ins c stefan a desalecat adecA a fundat Iai1, ceeace
nu poate fi luat ad litteram, Intru cAt lalil existau de sigur pe timpul lui Ale-
xandru cel Bun. (Doc. din 1407 In Arh. ist., 1, 1, p. 130). Curtile domnesti ale lui
'Stefan sunt Inceputul marelui palat administrativ din jai, de atatea oil ars Ft
retntocmit In decursul timpului. N. Bogdan, Orasul last, 1914.
39 Neculai Costin in Letopisefe, 1, p. 129, nota la Ureche, Acelast lucru
este strAtat de Jean Herbert de Fulstin, Histoire des roys et princesses de Pologne
Paris, 1573, p. 201 verso : (Etienne) envoya aussi des ambassadeurs devant
Mahomet se plaindre que quelques larrons partis de Turquie pour venir voter et
pflIei ses terres, lesquels 11 avait Malt, lepriant d'en fake punition d'autant
qu'li estime que ces brigands avaient fait sans son sceu ni mandement .
 64 ISTORIA 1101.UNILOR

tuturor tArilor cArora le va veni aceastA scrisoare", In care

el le spune cum, multumit spadek sale si lui Dumnezeu, a
&pus marea armatA a lui Soliman pasa si a calcaro in picioare;
c ImpAratul turcesc afland de aceastA infrangere vrea sA vin
In persoan In contra lui, In luna lui Maiu viitor, spre a drege cA-
derea incercat ; cA Moldova care este poarta Cre5lindldfei, ar
trebui ajutatA si pe uscat si pe mare, si c numai prin o lu-
crare comunA, s'ar putea Mitt dreapta pdgcinului. Deci sA nu In-
tArzie,, 40.
DacA. InsA Stefan cel Mare se multAmi a provoch In genere
lupta comunA contra Turcilor la principii crestini, el se indrept
cu cereri speciale pentru ajutor la cele dou puteri pe care le sti
mai deadreptul interesate In cauzA : Venetia si papa. Ine din
Februmie, 1475, odatA cu misiva cAtre principii crestini, Stefaii
ceruse bani de la pap. Acesta Ii rAspunde prin o scrisoare din
31 Martie 1475, cA laud mult sfantul i dreptul s'au gand, de a
apAr credinta crestineascA, asigurandu'l cA Dumnezeu Ilva
ajuta dar cA din pricina multelor cheltuieli ce le-a avut In anii
trecuti nu'i poate Indeplinl cererea, de a-i da un ajutor bAnese ;
Ii fAgAduieste c nu va fi uitat la Incasarea nouelor contribujii

4 Traducerea italiana a acestei circulari redectat5 probabil de Stefan in

slavoneste, a fost aflatA de Exarhu in biblioteca ambrosiana de la Milan. Columna
lui Traian, 1876, p. 420. Sunt doun traducen contimpurane cu docnmentul, am-
bele insA rii Mute, pline de greseli si de lipsuri, se .vede din pricina nedeplinei
intelegeri a originalului slavon. Reproducem locurile mai importante din una din
ele Serenissimi et magnifici. Insiemi unde nol a tucta Cristianitit in qualcunque
locho questa nostra presente lectera devenidi Noi Stephano... notificamo circa
la festa della epyhania passata mise it nominato Turco sopra di noi un suo grande
exercito de quantith de cento vinti :Willa per suo primo capitano Sulaman basse..
et noi audendo se armammo tucti et andammo contro di loro con Pailorio de
Dio onipotente, noi verso delli inimici della CristianitA, vencenuno loro et socio
li nosh.' piedi li meclemmo el lucll 11 meclemmo a laglia della spada et della gust
cosa Dio ne sia laudato ; de po questo lo infidele Turcho questa cosa odendo, ci
vole reparare con la sua testa et con lo suo pensero, del mese di magio sopra di
nol volendo havere questa porta della Gristianit.A.., et a questo modo voi faccendo
der Paltra parte per terra et per mare, in modo che a questa volta con l'aniutorio
de Dio omnipotente havemo lagliata la sua dextra. Adunque non vogliate tardare.
Data in Saconia (Suceava) in di della eonversione di san Paulo del mese de Ge-
naro a di 25 nel 1475. Stephano Voivoda seguior del paiexe de la Molda", O ver-
sinne germanli aflatd de d. N. Iorga in Arh. Imper, din Viena, de si mult deosebit
de acea italian5, N. Iorga, Acle Frag., III, p. 92, spune si ea : under unsern
Fussen zu treten sindwerden". Existenta acestei circulAri este IntArita de un ra-
port venetian .al lui Iacob Bonarelli cAtre ducele de Milan, 24 Aprille 1475 : No..
vamente d'Ancona h ricevuto littere et in quelle incluxa una copia d'una
lettera del capitaneo generale del re de Ungaria, chiamato Stefano Woyvoda.
directiva a tuti li principi christiani, pur de la rotta del exercito del Turcho"
p. 54, III. Confirmat circulara si de o scrisoare germanA din 24 Febr. 1475.
Ibidem. p. 92. Asupra tuturor acestor acte comp. comentarui lu I. Bogdan, Doc.
lui cel Mare, II, p. 319-323.
 LUPTELE LUI tpurAN -CU TUR011

de la principii cretini, i'l indeamra c5pn atunci s5 nu renunte

la lupta contra pAgnilor 41.
Stefan nu se grAbise prea tare, aci Ina din Martie 1475
se spunea cA sultanul Mohamed avea de scop a r5zbuna c5derea
din Moldova 42. Deocamdat Turcii atacA Caffa In Crimeea, i o
ieau dup5 un asediu de cteva zile, dup5 care se Indreapt cu flota
lor In spre Cetatea ADA 43.
Stefan ce! Mare se Ingrijete oarte mult de cucerirea
Caffei de cAtre Turci, i motivul Ingrijirei sale era pe lng5 temerea
de Igtirea pAganilor In pArtile norclice spre tara lui, Inc unul
special : Stefan tinea In acel timp In asAtorie pe Maria din
Mangop, domnie cretinh din Crimeea, supusA TAtarilor. Murind
tocmai pe atunci tatul femeiei sale, rAmase motenirea Orin-
telui ei de ImpArtit Intre sotia lui Stefan i fratele ei Alexandru.
Luarea Caffei de Turci periclit aceast nou agonisit a lui
Stefan ce! :Vlare, i de aceea fi d5 el attea silinti pentru a dobndi
ajutor, i a scgpa Caf fa din minile Tureitor. Pentru a determina
pe regele Ungariei la darea unui ajutor, el Ii trimite soli peste soli
rugndu'l cu st5ruint a nu pArgsi intr'un moment ant de gray
cauza Cre5tin'ttei. Stefan ce! Mare, ca un bun politic, tiind
c numai interesul poate sA determine mai cu sigurant la fapte,
apas5 mai ales asupra pericolului ce ar izvori pentru Cretiatate,
dac5. Turcii, luand Caffa, s'ar face una cu Mara 44. Stefan cel
Mare trimisese Ins6 o armat In ajutorul Caffei, In contra Tur-
cilor care o Inconjuraser, comandati de Ahmed pava 45.
Ni s'a pAstrat chiar scrisoarea pe care Stefan cel Mare
o trhnisese din Iai, In ziva de 20 Iunie 1475, solilor sAi care se.
Impreunaser cu acei a regelui Matei, spre a pune la cale con-
ditiile ajutorului cerut. Scrisoarea este interesantA, cci ne des..
velete Intreaga fire a eroului moldovan, In precizia ordinilor
date i graba cu care eel-ea ca ele sA se IndeplineascA. Ea aratA

Colectia lui Carolus Wagner, Anatecta diplomatica, IV, p.26, in biblio-

teca Museului din Pesta sub No. 1821 MS. in quart, lat. Reprodusii In Col, lui
Traian, 1874, p. 226 I in Hurm., Doc., 11, 1, p 8.
Scrisoarea rectorului i consiliului Raguzei care dogele Venejlet din 21
Mart. 1475 in Col. lui Traian, 1883, p.43: ab hac expeditione terrestri nava-
lique ferocem animum revocare videtur strages, quam maxhnam accepit his die-
bus prefectus Romaniae in partibus Moldaviae" (restul lipseste).
43 Scrisoarea lui Iacob Iustiniani din Sio (Chios) cAtre dogele, din 10 fullio
1475, In Col. lui Traian, 1883, p. 44. Caffa este atacatA pe la lunie 1475. Vezi
Cronica venellanli a lui *tefan Magnul In N. Iorga, Acte ft Prag., III, p. 89.
44 Leonardo Botta clitre Galeazzo Maria Sforza, 13 lulie 1475, in Monum..
Hung. hist., acta extera, V, p. 271: .,,E1 re d'Ungaria e stato advisato dal voy-
voda Stephano questa perdita di Cal fa la ripute importantissima et pericolosi,
ssima ail Cristiani, per le intelligentie seguita t,ra Turchi et Tartari".
" Leonardo Artae despotus et comes Appoloniae cAtre dogele, lulie 1475.
lbidem, p. 269 :L'armata del Turcho la qual ando in Calla erano galie compite
180. Lo Valacho havea ben preparato lo suo loco et se trovava ben fortillnato"
A. D. Xenopol. Ietcrla RomAnilor. Vol. IV.
 i8TORIk PONANILOR

pe omul faptei In toata puterea cuvntului. Stefan spune In ea :

De aceea voi, lard ztibava, Indata ce yeti vedea aceast carte,
la moment sd vti sculali i s grbii cu solii ce vin Impreung cu
voi dela regele Matei catra noi, i s trimiteti un curier
grabnic cu scrisorile voastre i cu acele ale solilor care vin catre
noi Impreuna cu voi cure curier trebuie s zboare ziva i
noaptea cake regele Matei, i s'i dea de tire despre ace$ti dupnani
ai roage s grneascei a veni in ajutorul nostru
cu toate puterile sale ziva i noaptea, ca sti nu ne tase sti perim noi
ara noastrti, calcafi de aceti pgni Wet de lege. $i sti nu in-
drtiznifi sti vti oprifi cumva in vreun loc cu solii regelui Matei,
ci set venifi cu ei la noi ziva qi noaptea, pe cell se va puteei mai
In grabel ; altjel s6 nu facer 46. Silintele lui Stefan Insa fura zadar-
nice, si Caffa cade In mnile necredinciosilor.
In acest rastimp craiul Matei Corvin stiuse sa se foloseasca
de laudele sale, In cat ele fi a dusera nu min .glorie multA, ci
i un folos real. Anume papa Incasnd contributia de la principii
crestini, din care fagaduise ca va ajuta pe *tefan, Matei Corvin
trimise s'a mat% in locul lui acei bani de la papa', de oare ce Stefan,
spunea el, nefiind decat omul sAu, era mai la urma acelai lucru
daca papa Incredint banii suzeranului su. Papa, necunoscand
relatiile ce existau fare domnul Moldovei i regele Ungariei
crede laudele lui Matei, i'i &A 100.000 de cechini din colecta
-facuta de papa pentru lupta contra Turcilor, bani pe care Matei
Ii Intrebuinteaza In alte ale sale interese, In loc de a'i cheltui
conform cu menirea lor, intru combaterea Muzulmanilor 47.
Stefan vazand caderea Caffei i apropierea furtunei de in-
sui tara lui, se hotarate a recurge la ajutorul vecinilor
Ungurii i Polonii ; dar Mudc regii acestor tad nu puteau fi

Reprodusl In Mon. Hung. hist., acta estera, VII, p. 309. In ea se vor-

beste la inceput despre relatiile lui .tetan cu Mangopul, i deci despre interesul
ran de a aparti Calla. Fiind Ins traducerea latina a unui original slavon, este
loarte confusli : una navis Italorum de Pangopa que apportaverat compatrem.
nostrum Alexandrum et solus nuntius narravit nobis ore proprio quod frater
dominationis uxoris meae, Alexander, venit ad locum.... et die tertia lucratus
est dictum locum Mangop hereditatem ['Merriam et.... ipse pro nunc In Mangop
et non est aliter". Lipsele adaug Inci la greutatea sensului acestui document.
Un altul dln 7 Decemvre 1474, scrisoarea lui Dominio, prepositul Albei si a lui
Gaspar, sold lui Mate' Corvin, la Stefan cel Mare catre regele lor, datatii din Bi-
strita, In Mon. Hung. hist., acta estera, VI, p. 308, explicA pe acel de mai sus spu-
nand, di Stefan cel Mare dobandise Mangopul, dupA moartea socrului sAu, si tri-
mesese pe cumnatul sAu Alexandru lee in stIpanire misisset Alexandrurn
fratrem carnalem consortis suae, post exitum boieronum suorum ad Maiestatem
Vestram, soliciter obtinuisset et universos majores et minores in illo regno Mango
dominio suo subegisset". D. L Bogdan, Doc. lut plan cel Mare, If, p. 387, aduce
si o scrisoare a solilor lui Matei Corvin c. rege, confirmatoare a scrisorei lui Stefan
41 Scrisoarea prin care papa trimete lui Matel cei 100.000 de zechini,
Katona, Eilst, critica, XVI, p. 11.
 LIWTPLE 1.1r1 OTEFAIS CD TII11011 67

induplecati fara inchinare, el voeste sa le faca pe plac si incheid

spre acest scop un tratat de inchinare cu Matei Corvin.
Solii regelui venind la Iasi in 12 lulie 1475, se subscrie aici
tratatul de vasalitate si supunere a domnitorului Moldovei catre
regele Ungariei, in care Stefan spune ca intervenind oarecare
uneltiri dusmane care aa stricat bunele legaturi ce existan de
mai innainte intre Moldova si regatul Ungariei, lar acum regele
primindu'l iarasi in bunele sale giatii, se indatoreste la urmatoa-
rele : a pastra credinta catre regele Ungariei ; cand regele va
merge in persoana contra Turcilor, sa mearga' si el Stefan in
persoana, afar% decat and unul din doi ar fi bolnav ; Stefan e
dator sa ajute regelui contra tuturor dusmanilor sal, afarZi de
Polonia ; sa nu primeasca nici un refugiat ungur si alte cateva
clauzule.
Regele Matei prin declaratia subsemnat de el in 19 August
1475 reproduce si din partea lui indatoririle lui Stefan, fagaduind
adestuia ea' nu va oplosi pe fugarii Moldoveni. Se mai obliga Matei
si a'l ajuta pe Stefan, lush' numai in cazul and nu ar fi impie-
-decat de interesul mai mare al regatului ski si atata numai pe
-cat va pute. Cu alte cuvinte nu se oblig la nimic, tocmai in
acest punct de capetenle .care singur putem zice el interesi
pe Stefan 49. Dar Stefan era asa de constrans ca nu putea impune
conditii si era nevoit sa- primiasca pe acele ce i se impuneau.
Un singur gaud 11 muncia, cum WO scape tare de primejdia
nespusa ce o ameninta. Innaintea acestui gaud toate celelalte
se stergeau si)pierdeau once putere ; ura si dusmania de mai
innainte, nesiguranta tratatului si chiar mandria personala.
Scaparea patriei, iata singura lui tinta careia Stefan jertfi totul,
.chiar si acele simtimante la care omul trebuie s'a Ona mai mult.
De aceea cand papa cere dela Matei ca sa ajute pe Stefan
din banii ce'i (Muse, regele ii raspunde In 3 Noembrie 1475:
bland deci dupa cererea sfintiei Voastre armata de apa si de
uscat, am facut pana acuma un greu drum, si ma silesc ca nu
numai pe Moldovanul, ditrei care surd limit ea_ cclir6 un su pus,
ci cider si once alte provincii crestine, s le apar de neomenul
devastator" 49.
In urma acestui act de inchinare, Matei Corvin se arata
chiar darnic fata cu Stefan, dandu'i castelul Ciceul, pentru ca
A' aiba un loc de retragere, in cazul dud ar fi alungat din tara.

" Ambele acte in Bogdan, .Doc. lui (elan eel Mare, II, p. 330-336. In exam-
plarul unguresc cetim (p. 334) : ,,Nos etiam promittimus eiusdem 5tephanum
Woyvodam protegere proprio in persona nostra, si necesse fuerit, nisi fuerimus
in maloribus causis regni nostri o cupati et tum ei subsidium juxta posse nostrure
impendere promittimus". Nu era (led contra-actul lui Matei numai o parafrazam
al celuia al lui tefan cum pretinde Bogdan (I. c., p. 333).
' " Exarhu, Doc., Petarwardein, 3 Noemviie 1475 reprodus de Hurm.,
DOC., VIII, p. 18.
 68 18TOBTA ROMAN1LOR

In o scrisoare a regelui Matei atre Stefan, posterioar actului

de inchinare, regele Ii spuneA Intre altele c acuma cand al
iedobAndit prin vointa i curajul tAu tea mai mare parte din
motenirea ta pe care o pierdusei prin nesilnicia i tirania
Turcilor, ne pare bine de gandul tgif de a. apgra Cretin6tatea".
Locul se rapoartl inviderat la 135.0lia de la Racova, de oare ce
Stefan nu avuse cu Turcii nici o altA incgierare. Matei adaogg
In scrisoare : cat despre castelulpe care l'ai cerut dela noi sun-
tem gata a'ti face plAcere i. In aceastA privire" 60. Daa. Stefan
ar fi obtinut castelul inc5. din 1467-68, dup prAdarea Ardea-
hilui, nu ar fi avut nevoie a cere In 1475 un adApost regelui
unguresc".
Stefan 'MA,' pun:Lida-se bine cu Ungurii, se teme s nu
supere pe Poloni, i el ave nevoie de amndoi. El reinnoiete
deci In 1475 legAturile 'sale cu Polonii. Dlug6, de i coloreaz6
povestirea sa dup simtimntul i interesele tgrei sale, totui
ne d nite amAnuntimi interesante. El spune a Mathias trimise
'o ambasad5. la Stefan ca s'l trag6 spre Ungaria, desbinandu'l
de craiul.Poloniei i de a sa cr6ime, f6gAduindu'i tare ajutor contra
Tuicilor. A/War ch" Stefan avea mare nevoie de .un asemene, to-
tui. nu s'a putut aduce prin craiul Mathias ca s se lese de
Poloni,'saU s6 se scoale asupra lor, precum doriau Ungurii. Deci
'Cazimir craiul, ingrijindu-se i temndu-se de nestatornicia -lui
Stefan, 'ea i mai tare s'l lege de el, a trimis -la dnsul atre
SfAnta-Maria MicA (8 Semtembrie 1475) pe Andrei Bersovici
de l'au jurat din nou" 61. Aa dar, cu toate c Stefan ave nevoie
de ajutorul Ungurilor i al Polonilor, ei veneau s6'1 cerceteze cu
soliile 1er, cutand si'l rApeasc unii dela altii, atat de temut
era 'clumgnia i de dorit prietenia lui. Stefan ins care avea ne-
voie de ajutorul am'andurora, cAuta inele i pe unii i pe altii,
consimtind la toate eke i se cereau, in schimb pentru rgAduinta
cAci ce putea s ice 'altceva asupra une imprejurgri viitoare
unui ajutor. Deaceea Il vedem la 15 August Inchinandu-se regelui
Matei, i la 8 Septembrie trei sApt6inni dupA aceea, sAvrind
acela0 act cAtre regele polon. Pe and ins6 regii vecini, care concu-

" Scrisoarea fui Matei nu are datA. Hurm., Doc., 11, 1, p. 5. Ea trebue sA
fie hull din 1475 dupl biltfilia dela Racova l dup6 recunoasterea suzeranitlitei
maghiare. Versiunea cfi cetile Ciceul I Cetatea de BaltA ar fi fost cedate de Matei
lui 5tef an, pentru a-I Induplech la Incetarea prAdfirei Ardealului, a fost introdusk
Mtn de Engel, Geschichle der Moldau, II, p. 138, care s'a luat dupl Cronica put-
neanii In care stA scris cA Intre anii 1468-1470 regele dlrueste lui stefan Vodil
douit cetati in Ungaria : Balta i Ciceul cu cllstrictele lor (Arh. ist., II, p. 7). DacA
data este neexactA cedarea districteior e adeveritli de un inventar din 1553, al
tuteror posesiflor Ciceului, care -enumArA 53 de sate ce apanineau acestei
Munn., Doc., U, 15. p. 151. Vezi si N. Iorga, Chilia fi Cetatea Albd, Apendicele I
fu tare se discutl 1 altA versiune, cli aceste douit cetlitl fuseserA date lui stefan.
ca despAgubire pentru plerderea Chiliei 1 Petlitei Albe, dupti 1484. (p 270 sq).
Dlugosz, ad, a. 1475, II, p. 534.
 I.UPTELE LUI tfrICFAN LU TUBUI1 69

ran pentru prietenia lui Stefan, nu erau Impin0 la aceasta cleat

de mieul i Ingustul interes egoist 0 de urile i desbinArile lor
mutuale, numai Stefan vedea mai departe, 0 cAuta In Tuki
la pericolul cel mare, cAruia era expusA mai Intii tara lui apoi
fntreaga Cre.5tinAtate, tocmai din pricina dumAniilor i sfa-
0erilor e; lAuntrice. Cat de mult se schimbase Stefan din ceeace
era cand se suise pe tron 1 Pe atunci nici el nu vAzuse deeat in-
teresul sgu nemijlocit, i jertfise acestuia ajutorul i prietenia
lui Vlad Tepe, care acuma i-ar fi fost atat de folositoare. Dar
acuma nu mai edea pe tronul Moldovei tAnArul aprins i pornit
care deschisese cu o greral6 lunga i glorielasa lui carierA, ci un
bArbat copt i arzat, InvAtat In coala experientei, cu privirile
mari i vaste, mima. caldA, gandul i bratul neobosit.
Indoitul joc al lui Stefan nu putea sA rAmanA necunoseut
pArtilor interesate, i rAcirA pe ambele fatA cu domnitorul Mol-
dovei. Nefiind nici una din puteriie vecine Ungurii i Polonii,
sigure, cu care din ele Stefan Intelegei InteadevAr a purtit prie-
tenie, ele se temurA ambele cA, dac Il vor ajuta pe Stefan, 0
acesta va Invinge pe Turci, se va arunca apoi cu toatA vaza
cea ne spus de mare ce o va fi dobandit atunci, in partea celuilalt,
neat astfel vor creek tocmai prin ajutorul dat lui Stefan, un
pericol propriului lor S-tat. Pe lngA aceste se mai amesteett In.
inimele mici ale vecinilor sAi 0 un shntimant de invidie peste
putintA de InnAbu0t. Le-ar fi pArut bine sAl vadA pe Stefan bAtut,
cu tot pericolul ce se pute.a nate pentru ei din cAderea Moldovei.
CA numai nite asemenea motive Impingeau pe ambii suzerani
ai lui Stefan de a'l Inrla numai cu fAgAduinti, fArA a Implini
nici una, se vede de pe aceea cA Craiul Cazhnir porunci
meargA toatA tara rusascA, Podolia 0 tara Beltii, sA stee de
straj A, la margine ; ir *tor lui Stefan n'a vrut sA dee". FAr
indoialA cA tot astfel de mAsurA a trebuit sA iee i Matei al Un-
gariei, Incat armate spre aceastA apArare aveau ambii crai,
dar pasul lor nu trebuii sA, calce granita In uricioasa MoldovA 53.
aceea Stefan In loc de a doband1 un ajutor din ambele regate
vecine, rAmane stingher In fata primejdiei. Nici mAcar slabul
sprijin ce'l primise In bAtAlia de la Raeova nu apAra acum In
otirile. sale.
Si eu toate acestea, atat Polonia cat i Ungaria, eran pe
deplin 'contiute de primejdiile cArora le-ar fi expus cAtte Turci,
cAderea tArilor romane 53.

Es N. Costin in Lelopisefe, I. p 130. Cf. Cronica lui Stefan Magnul. Iorga

Acle fi Prat!, III, p. 891: El re d'Ong,aria scrise al ris de Polana che Yogi' mandar
sussidlo a Valahia ; ma ne l'un ne'l alto fit null ".
SS A gAndiau 1 mal thrziu Polonii 1 Ungurii : 1516 Hurm., Doc., II, 3,
p.246 arovincie ille (Moldova pi Valahia) utriusque regni nostrum (Polonia
Ungaria) yeluti muralie praeposite. sunt" ; 1519 Magnaill Ungariei cAtre Sigismund
 70 ISTORTA ItORANILOR

Venetia i papa. -- Stefan 5tie bine c' la Racova luptele

cu Turcii numai se fncepuser 5i c pgnii nu vor lsA nergz-
bunat marea lor Infrngere. El se pregAtete deci pentru a stm-
tine a doua nAvAlire. El stand in bune relatil cu Bra5ovenii,
In urma mai muItor privilegii comerciale Inctiviintate lor, cum-
pr de la prietenii sgi iubiti 5i de bun neam" sbil i arme
5i le multAmete pentru repetatele 5tiri despre mirrile pe
care Turcii le preatiau fmpotriva lui. Dar Stefan cearcA Mel
odat sA dobandeascA ajutor de la rile apusene, Venetia 5i
papa, i primejdia fiind mai mare, 5i sforprile lui sunt mai
Incordate. Pentru a 65tiga favorurile papei, Stefan ce! Mare
primise In sfatul t'rii pe doi preoti catolici, Petra bacalaureat
In decrete 5i Cataneu lanuemul, pe care fi trimite In misiune la
papa. De 5i scopul principal al trimiterei lor er dobndirea unui
ajutor bAnesc, totu5i Stefan fi InsArcineazA tot odat 5i cu cererea
de a se ordina pe unul din ei. i anume pe Petru, de episcop
cat3lic al Wei, In locul vacant 54. Se 114elege de la sine at a tre-
buit s plac papei pe de o parte Turijirea purtat de Stefan
pentru biserica romanA din Moldova, pe de alta onoarea fcut
repfezentantilor religiei catolice, de a fi primiti ca membrii In
sfatul Wei. Papa acopere deci pe Stefan de laude In scrisorile
sale, Ii IncuviinteazA numfrea episcopului cerut de el, MO-
duindu'i Ina nespilsa favoare de a pAstrA pentru dnsul ana-
tele, adea acele venituri pe care toti episcopii din toate Odle
lumei erau Indatoriti a le trimite &are papA, Insemnnd aceasta
In rspunsul sAu ca o concesie deosebit fcut. lui Stefan.
Cfind vine frig la chestia banilor, fi rAspunde : c' s'a con-
venit de mai fnnainte cu puterile italiene a se trimite cele ce
am cules din ajutoare, ilustrului rege Matei al Ungariei, care a
purtat i poart attea lupte contra necredincioilor, creznd
c4 aceasta este 5.1 spre binele 5-1 folosul tgu, fntru cAt 5i tu te lupti
alturea cu domnul rege contra neamului celui nelegiuit 5i pentru

al Folonlei, Ibidem, p. 320: cujus provincie (Moldova) amissio non minus esset
regnis sue M-tis quam regno Ungarie pericolosa", 1523 Ibidem. P. 444 : Moldavia
est velut propugnaculum et antemurale tam regn Ungariae guar,' Poloni',.
54 Privilegiile Brasovenilor din 1472, 1475. Bogdan, Doc. lui .51e jan cei
Mare, II, p. 315 si 329. CumpArafe,a de arme 18 Fevr. 1476 lbidem, p. 337. Mul-
f5miri pentru stiri 18 Fevr. ; 5 si 11 lunie 1476, lhidern, p. 338-340. Helatiile
Stefan cu Papa In dou5 scrisori ale papei, una din 20 Mart si alta din 3 April 1470,
cuprinse In colectia lui Wagner din biblioteca din Pesta, Columna ha Traian,
1874, p. 226, notele 7 si 8. In cea dintAiu cetim : Accepimus litteras tuae nobi-
litatis dilectosque filios Fetrum in decretis baccalaureum et Cataneum lanuen-
sem consiliarios Was". De atunci s'a pAstrat obiceiul c In divanul t5rei Mol-
dovei sedea ex opposito" a mitropolitului, mal sus de ceilalti trei vlAdici". Aliron
Costin In notita statistic5 din poema polon5 Arh.isl., 1, 1, p. 160). Sublim5
tolerantk fliril exempla In analele lumei" 1 exclamA Hasdeu (Col. fai Traian,
1874, p. 226). thibAcie politick credem noi, i dupll timpurile de atunci, mal mare
deal once tolerantii.
 LUPTELE LUT QTFPAN CU TURN' 71.

olosul obstesc" 55. Pentru a mingAii 1ns5 pe domnul Moldovei

fi fAgAduie5te, d in anii viitori, i se va di un ajutor aparte.
*tam' lucrase cu toatA dibAcia unui mester in trebile
diplomatice. InsArcinase cu aceastA misiune doue persoane
din cele mai plAcute papei, doi preoti catolici, pe care ii primise
chiar in sfatul Orel, pentru a'i legi atAt pe ei cAt si pe pap prin
aceastA deosebire incuviintatA lor. Se arAtase ingrijit pentru buna
stare a bisericei catolice, cerind s'A nu se lese scaunul episcopiei
vAduvit, si in sfArsit interesase pe insusi unul din cei doi thimisi
In aceastA misiune, propunAnd papei sAl confirme de eplscqp.
Cu toate silintele sale InsA, si dupA eit se vede si acele ale am-
basadorilor sli, nu put obtinei dela pap nimic. Vorbele
schimbate intre pap si trimisii lui *tefan se vede cA au fost
indestul de vii, de oare ce papa este nevoit la sfArsit a le inchide
gura, spunAndu-le, cA *tefan nefiind cleat vasalul regelui
Ungariei, banii fuseserA bine dati in mAna suzeranului. Amba-
sadorii se intorc la Venetia unde se tAnguiesc Senatului despre
neizbutirea lor pe lAng'A capul CrestinAtAtei si protesteazA in
contra inst4irei date lui *tefan de supus al Ungariei, amenintAnd
pe Senat cu cuvintele cA dad. *tefan va fi ajutat, va urmi mai
departe impotrivirea lui ; iar dad nu, va cAuti inteun alt
chip de interesele sale, amenintare pe care ambasadorii lui *tefan
ca preoti catolici, nu indrAzniserA a o face sfAntului pontifice ".
Senatul Venetiei ce gAsise o diversiune asa de minunatA
in dusm'Ania lui *tefan ce! Mare cu Turcii, care dupnAnie silise
pe acestia' a trimite chiar indatA dupA bAtAlia de la Racova,
un sol la Venetia pentru tratArile de pace se miscA adAnc prin
aceste cuvinte.

55 Serlsoarea a doua din 3 April (ve notst prec.) : Quod autem ad sub-
sdium per eosdem tuos oratores petitum speetat, cum a principio cum poles-
tatibus Rails conventum esset earissimo in Christo filio nostro Mathiae Hun-
gariae regis illustri, qui tantum bellum cohtra infideles omni conatu et tots vi-
ribus Regn suscepit, mittere subsidium, quidquid pecuniarum collegimus el
destinavimus, existimantes quod id in comodum et utilitatem tuam tenderet,
quandoquidem cum ipso rege contra impiam gentem bellum assidue gens et pro
communi utilitate certas".
sS Exarltu. Doc., III, Venetia, 1476, Mai 6 p 30 : ,,Fuerunt ad praesentiam
dominationis oratores illustrissimi Stephani vayvodae Moldaviensis redeuntes
ex romana Curia ut ad dominum suum revertuntur et dixemnt ab ammo Pon-
tifici nihil impetrasse praeter verb% nullam spem iis dantis de succurendo domino
vayvoda de his prlmis pecuniis quae exigentur ex X-ma et X X-ma, quum pro-
missae omnes fuere serenissimo domino regi Hungariae, sed ex secunda contd.-
butione.... Postea altero die iter comparantes declarare nixi sunt Stephanum
praedicturn Regi Hungariae, in nullo esse suppositum sed domimtm provinciae
et gentiura suarum ; perseveraturum in bello si subvenietur, sin aliter, consul-
turum per alium modum rebus sub". Ambasadorii lul Stefan pute,au susine
numai atftt, ell atunci cAnd se dIduser5 bruin lu Matei, Stefan nu ere' supusul lui.
Acum la 16 Mal 1976 situatia se schimbase si Stefan se Inehinase regelui Ungariei
Incil din 15 August 1475. Mai sus, p. 87.
 72 /STORIA ROMARILOB

Senatul raspunde ambasadorilor lui Stefan ca ,;cei 100.000

de galbeni au fost destinati de sfntul pkinte regelui de Ungaria
ca Venetia care a dat banii nu mai poate da i altii lui Stefan,
ceea ce ar lace de altfel cu Mina inima, daca i-ar sta prin. pu-
tinta ; dar fiind ca.domnul Moldovei unit cu ace!. al Ungariei
duc Impreuna lupta contra necredinciosilor, se va putea si el
folosi de banii dati lui Matei, i ca senatul cu toate acestea
va da silinta a obtine de la papa o parte anume pentru Ste-
fan, ceca ce Insa va fi foarte greu" 57.
Pentru a fi Insa mai sigur c Stefan cel Mare nu va d urmare
amenintkilor sale, senatul trimite pe lnga el, ca ambasador
special, pe Emanoil Gerardo.
Instructiile ce se dau acestui ambasador care pleaca din Vene-
tia dupa 17 Maiu 1476, de catre senatul Venetian, sunt urrnatoa-
rele : 1) a ofere lui Stefan alianta Republicei care'l considera ca pe
cel mai bun amic al ei admira pentru maretelel fapte ce'i
facura un nume stralucit Intre Crestini, castigandu-i o deose-
bita simpatie, mai cu sama ultima'i glorioasa victorie asupra
Turcilor. 2) Sal Incredinteze ca chiar cu mult Innainte de a
sosi In Venetia ambasadorii moldovenesti In trecerea lor din
Roma, Republica stkuise pe langa papa ca sa dee lui Stefan
un ajutor. pecuniar In lupta contra .paganilor, dupa cum a staruit
si in cazul acest de pe urma si nu va Mee-0 a stkul. 3) Petrecand
In Moldova, de unde sa nu se miste 'Ara un ordin expres al Re-
publicei, Gerardo sa cerceteze numarul poporatiei romne In
genere si In special acel al armatei, puterea de apkare si de
atac a tarei, mijloacele ei de lupta, trecatorile pe Dunke, carac-
terul lui Stefan, prieteniile sale, mai ales In ce fel de relatii se
va fi afland cu regele maghiar, Matei Corvin, i despre toate
aceste sa raporteze cu deamkuntul. 4) La caz de a banui vreo
Sntelegere fare Stefan i Turci, sa Intrebuinteze pe lang4 domnul
moldovenesc toate mijloacele-,de convingere, pentru a o za-
darnici. 5) De va fi Intrebat despre ambasada tatkasca ce fusese
In Venetia, Gerardo sa descrie pe larg lui Stefan originea
natura acestei relatii, avAnd drept tinta organizarea unei coalitii
cat mai Intinse contra Turcilor, cu atat mai mult ca hanul prin
solii sai a declarat Innaintea Republicei, ca este cel mai bun
prieten, chiar ca un frate cu domnul moldovenesc, ceea ce con-
firma i ambasadorii romani Intorsi acuma din Roma, si ea este
gata a izbi pe Osman din partea A/lard Negre si a gurilor Du-
narei. 6) Dupa sosirea lui Gerardo In Moldova, intamplandu-se
ca. Turcii sa faca atunci o .navalire in tara, 51efan trebue *tat
imediat din banii papali cei trimii in Ungaria, precum i la caz
de a pute4 ,*fan insui s.facti.o neivilliri in Turcia, pentru a dis-
trage o parte din puterea otomancl de la lupta cu ceilalti Crotini,
1* HotIrlrea senatului venetian. 6 Mai 1478 Harm., Doc., VIII, p.
 LUPTOI LI71 eITEPArt CLI TURCIII 73

sperdnd cd papa in ambele cazuri nu se va opune. 7) Gerardo

dimpreunl cu ambasadorii moldoveneti se va abate in drum
la regele Matei Corvin, s spunA acestuia, cA merge spre a ca-
tigh *1 mai mult cauzei cretine un principe atat de ilustru ca
Stefan, ale cArui izbanzi contra pAganilor, de va fi ajutat, sunt
de cea mai mare utilitate tocmai Ungariei. 8) Gerardo sA roage
pe- Stefan, a nu, contesta pe teritoriul moldovenesc iurisdictia
patriarhului constantinopolitan asupra Cretinilor de rit ortodox,
la care patriarh Republica ar tinea foarte mult. In sfarit sA ducA
ha Stefan ca dar o bucatil de postav aurii 58).
Aceste instructii vAdesc un lucru, a Venetia cAuta
fad. din Stefan un ajutor folositor intereselor sale, fArA 1nsil
a jertfi nimic In favoarea domnului Moldovei de cat vorbe
frumoase i flgAduinti ademenitoare.. Punctele care interesan
pe Venetia, sunt toate pozitive i de minune Ingrijite. Cand e
vorba insA de a orandul singurul lucru care atingea pe Stefan,
chestia ajutorului bAnesc, mandra epublicA fglidue5te lui
Stefan a'i da din banii papali care se aflau acuma in mdnile
regelui Ungariel, adecA din nite bani strdini i instrdinali, spe-
'And cA papa dupA rugAmintile fcute nu se va opune. Tot ca-
tigul pe care Stefan ce! Mare 11 trAgea din marile lui silinti pe
lang6 papa Venetieni, se mArginea in bucata de postav aurit
ee i-o trimetea ca dar senatul Republicei, dAruire pentru
care Stefan rAsipise inzecit valoarea ei cu ambasadele sale. 0
amAruntime ilustreazA inteun chip viu politica urmatA de
Venetia fatA cu Stefan. Anume ambasadorii lui Stefan cheltuind
mai mult de cat luaserA pentru drum, furA nevoiti a se imprumuta
de la guvernul Venetiei cu 200 de galbeni. Senatul ordonA lui
Gerardo ca, pentni intretinerea lui, sA caute a scoate acea datoric
de la Moldoveni, i dacA nu o va putea scoate toatA, sA iee mAcar
pe jumAtate sati cat va putea 59. FatA cu o politicA atat de mes-
chinA a oraplui de negustori de pe Adriatica, sA ne mirAm
duet' loviturile turceti 11 aduserA In curand la ruinA ?
Cat despre modul cum cAuti sfntul pArinte sA tragA folos
din relatiile cu Moldova, aceasta so vede din un curios docu-
ment, scos din arhivele vaticanului. Anume papa Sixt 41 celor
Exarhu, Doc., 1176, Mai 17. Reproducem in text analiza documentului
taentl de Exarhu. Partea datii de Exarhu sub No. 6, sunl In original : Idcirco
eis iuxta rerum statum et diurnum succesum este diligentissimus in advisando
oratorem nostrum flqui in Hungaria fuerit, ut cum legato agat et operetur quod
de pecuniis voyvodae succurat. Scripsimus enim nuper ut sets in curium et instan-
Siam fecimus cum sununo pontif ice iacultatem dei legato suo subveniendi in huius-
modi casihu.s oogpodae, speranws impetrare" Reprodus in Hurm., Doc., VIII, p. 11.
5. Exarhu, Doc., Venetia, 1476, Octomvre 8: Mittimus ad te lftteras
patentes quibus ftdem facimus de ducat's CC mutuo per nos datis oratoribus
ittustrissimi domini Stephan' Voyvodae ; tu quaerito pecunias ipsas recupera-
re tibl pro tuis impensis necessarits, et si non potes exigere totam quantitatem,
wage dimidium sive id quod potes". Reprodus Hurm., Doc., VIII, p. 15.
 74 I8TARTS ROMANTLOR

doi trimii catolici ai lui *tefan ce! Mare o bula in care spune.
ca s'ar fi informat in chip sigur ca sub predecesorul sail (Paul
al 11-lea+1471), atat stefan insui cat i episcopul (mitropoli-
tul) Moldovei precum i ducii, comitii, baronii i nobilii acelei
tari ar fi vizitat basilicele i alte biserici din Roma ( H), pentru
a 'cpat iertarea pacatelor, cu prilejul jubileului ; cA multi alti
oameni din Moldova, de i vroisera i ei a veld la Roma in acelai
scop, fusesera impiedecati de deosebite imprejurtiri. Papa fa-
gaduete iertarea pacatelor i tuturor acelora, cu conditie ca sa
se oblige a face un pelerinaj numai la biserica cea mare din Baia ;
insa pentru a indeplini lipsa sfinteniei trebuitoare spre ajun-
gerea unui aa de innalt rezultat, mai indatorete sa dee stall-
tului scaun, acei ce vor aveh avere mai mult de 300 de fiorini,
cate 5 fiorini, acei ce vor aveh 200 cate 3 fiorini, acei cu 50 cate
1, i acei cu mai putin cate cat vor putek care bani toti s'a se
stranga de iubitul frate Petru, numit de papa episcop in Moldova,
dupa eel erea lui *tefan 6
Nu avem nevoie sa spunem ca aratarea papel despre vi-
zitarea bisericilor romane de catre *tefan, el-A o curata iscodire
pe care caut sa o acopere prin asigurarea di o tineh din relatie,
vrednica de credinta, spre a pute,i introduce mai bine cuvintele
ademenitoare ale bulei sale. *tefan nu a fost nici data la Roma.
Incercarile sale de a dobandi cevh bani de la marele pontifice,
izbutisera la atata a da acestuia prilej sa caute el a stoarce averi
de la locuitorii Moldovei.
Luptele de la Valea Alba. De i parasit de toti i Mat,
in voia intamplarei, *tefan hotari ssa'i faca datoria sa de CrPtin
domnitor. Puterile sale insa erau foarte reduse, cad chiar din
armata lui perisera multi in lupta de la Racova, in eat el nu mai
dispunch, nici chiar in tara, de otirea pe care o avuse atunci.
Cu toate aceste el se bizul de asta data a cerch sa se opun Tur-
cilor la trecerea Dunarei. Lucrul fa insa peste putinta din cauza
ca el fu atacat de o data din trei parti : in fata de Turci, care
vroiau sA treaca fluviul ; din dreapta lui de Munteni sub Laiot
U Text aceastA bulti din 1476, tn Theiner, Monumento Hunaariae sacra,
II, p.450. Reprodus de Hurm., Doc., II, 2, p. 238. Luerul putAnd pAreh straniu,
reproducem locul : Cum autem sicut iidedifina relatione accepimus... Slepharms
V ogvoda Moldavie el later nosier Episcopus moldaviensis ac dilecti /1111 duces,
comites, barones, nabiles...terrarum Moldaviar... qui anno lubilei durante Bast- .
licas el alias de Urbe (adicA din Roma numitA in deobste Urbs) praediclas ecclesias
pro consequenda libenter visitarunt". lubileul erit o Iscodire a papel
Bonifacius al V II I-lea, spre a vent In ajutorul casei papale ce se allti In lipsA.
Introdus la 1300, trebui sA se repete la 100 de ant. Clemente al VI-lea, prin o bulA
din 1396, II reduse la 50 de ani, 0 Urban al VI-lea In 1389 mai scurtit periodul
la 33 de ant pentru c Isus Hristos trAise pe pAmAnt tocmal acest numAr de ani".
Paul al II lea serbli jubileul in 1970, (acela la care papa Sixt pretindek di au fost
Stefan), 0 de acolo Inainte se repetA regulat la 25 de ant
 LEWTELE LUI I;ITFFAN OU TUROII 75

Basarab, care se Intorsese acum Impotriva lui *tefan ; din stAnga

lui de Mari 61. Ace,astA nAvAlire a TAtarilor a contribuit la des-
organizarea chiar i a armatei pe care neobositele stAruinti ale
lui *tefan izbutiserA a o Injghebh. Anume militiile lui *t.4 f
adecA tAranii, auzind c 'Marti au ravAlit In tarA, fncepur
a murmur-A si a cere voie de la *tefan s5 se ducA pura familiile
la adApost. $tefan refuzA la Inceput, avnd nevoie de toat5 ar-
mata lui spre a ImpiedecA pe Turci de la trecerea DunArei. TA-
ranii atunci IncepurA a dezerLA. *tefan luand stiintA de aceastA
gravA fmprejurare, aduna sfatul de rAzboiu, si se hotAri ca sA
li se dee o invoke pe 15 zile, i dup5 acel termin s5 revinA la
Durare, cu provizii de mncare". TAranii InsA obositi de luptA,
care cum ajungeh la locuinta sa, nu se mai fnturnA IndArAt, IncAt
*tefan rilmase nuinai cii curtenii lui, In numAr de 10.000 de
oameni, ca sA IntAmpine cuMplitele oarde ale lui Mohamed, care
numArau mai bine de 150.000 62.
Dac ar fi s &Am, crezare unei scrisori polone din 21 Au-
gust 1476, pArAsirea lui *tefan din partea Vrei ar fi fost mai
gravA. Nu numai Ora nii nu revenirA la oaste, dar si boierii fnce-
pur sA se improtiviasc5. : Toat Moldova, spune acea scrisoare,
mustrAnd pe Domnul ei de tiranie i cruzime" a refuzat cu totul
de a se adunb In jurul lui, zicAnd cl nu s'a purtat niciodat ca
domn, ci ca un chinuitor cilu. Ceea ce simtind dusmanui, a rAs-
pAndit pretutindenea stirea cA n'a venit atAta contra popo-
rului ci contra mini asa de strasnic apAsAtor al neamului mol-
dovenesc 63 Aceast scrisoare urnflA din depArtare lucrurile

41 CO Laiot Basarab a-luat parte c.1 Turcii In lupta de la BOzboeni se vede

din inscriptia pusfi *de Stefan cel Mare pe biserica ziditA de el in ac .1 Inc, In
care se apune: Ind% 1 Basarab cel numit Laiota venit'au si el, Cu Loatli tare
lui cea bAsOrftbeascA". (Meichisedelr, Inscriplia de la mdridslirea Rii:born1 In Con-
oorhiri Lilerare, XVI, p. 365). Apoi tot de el amintesc I. douA documente ve-
nefiene. Exarhu, Don., VI p. 48 si XIV p. 80.
12 Relatlunea a cinci tineri Genovezi robiti de Turci din Caffa, l scOpall
In Moiddva, ande stau in Suceava tocinai pe timpul buiuimilel de la Rilzboeni, po-
vestind cele aflate de ei, In timpul de 5 luni a petrecerei lor In Suceava, tut Ral-
Mawr de Piscia, care le comunicA papei prin o scrisoare din 16 Septemvre 1476,
descoperitO de Exarhu In bibl. marcianO din Venetia, Columna lid Traian,1870,
p. 376 380. La p. 378 cetim : Dominus itaque Stephanus cum toto sun exercitu
tris'itia plaints ad Danubium ut Turcliis transitum prohiberet redibat. Inter suos
non defuerunt murmuraliones, cum Mm per duos menses eum in bello swan
fuissent, dicendo quid ad nos de hoe bello, cum nostrae mureres nostrosque Mies
T.arthari abduxerfnt; cumque quosdqm clam recedere intellexisset, timensqtre ne
si sic reeederent in eo bello, eos habere postea non posset; habito consilio curn
suis nobilibus ad quindecim dies eos dimisit, ita tamen quod ad Danubium ex
post cum commeatu redire deberent. Stephanus itaque cum comitiva decem
trillium suorum nobiliurn remansit... man sui non redissent ut promiserant".
Dlugosz ad. annum 1416, II` p. 546, spune de asemenea : Clandicare coeperal
ergo Stephanum Volevodam Valachiae suorumque fides, seque ilium omnes Va-
1ficho's desermsse videbantur". Vezi mal jos relatia lui Tambiac.
68 CHAO de N, larga, Chilia i Celaba AM, p. 147.
 76 I8TORIA ROMINILOR

,mult peste ceea ce erau In adevar. Totui nu se poate tagadui

ca pana i armata lui proprie, satula de atatea razboaie pa-
l'Asia pe *tefan. i cu toate aceste el nu se lasa. Ramasese
cu 10.000; era sa lupte cu ei ; i daca ar fi ramas cu o mie, tot
aa ar fi urmat. Supunerea era pentru dnsul ceva pe care mintea
lui nu o putea cuprinde. De aceea 11 vedem comitand adevarata
nebunie de a lucera. Inca fmpotrivirea, cand ori cine altul ar
fi cautat mntuirea In fuga. Nu numai atata ; dar la repetatele
eereri ale Turcilor de a da tribu t, de a Inapoia Chilla Muntenilor
i de a trimite ca ostatic pe fiul sau, *tefan raspunde prin tra-
gerea In tapa a unora din prinii Turci din 1475, ceca ce Infuriaza
i mai stranic pe pagani Impotriva lui 64 Fiind fusa ca nu mai
putea sa se apuna In cAmp liber unor otiri wat de covnitoare,
el pune, dupa sistemul Intrebuintat i In Intaia lui lupta, sa
pustieze tara pe unde erau sa calce Turcii, retrage poporatia
de aici catre munte, i trimete sotia i copii la Hotin, i el Insui
se retrage Intai Intr'o padure de Muga Vaslui. Oraenii auzind
de Inaintarea Turcilor parasesc oraul, duandu-se care In munti,
care In Rusia. *tefan necrezandu-se In destul de sigur in pa-
durea din Vaslui, se retrage mai spre nord, dand el nsui foc
tuturor oraelor prin care trecea, precum : Iaului, Bacului,
Romanului i Baceii, pentru a ridica astfel Turcilor putinta
adapostirei. Locuitorii cu totii, chiar i cei din Suceava, umplura
lumea In toate partile. Albura lui *tefan, de a arde oraele, ar
fi avut un Inteles, 'laca ar fi fost timp de iarna, ca In expeditia
turceasca din anul 1475. Acuma fusa fiind In vremea aritelor
celar mari, pe la lulie, cand Turcii nu aveau numai decat nevoie
de acoperamant, credem ea aceasta aprindere a propriilor orae
era o masura mai mult pripita de cat inteleapta. *tefan cel Mare
trebuia sa caute un adapost. El nu creza c poate sa se tnchida
In una din cetatile sale care toate erau prea miel,. chiar i pentru
o armata de 10.000 de oameni ; erau mai mult nite casteluri
de cat nite ceta-ti. Ochiul sau genial descoper tusa in curand
un loe potrivit scapului. Anume el se Inchise In o mare poiana
din padurea de la Valea Albti (numita mai tarziu Razboieni), In
tinutul Neamtului, rasturnand copad uriei In jurul acelei poiene,
sapand apoi un ant &talle pe lnga acea intaritura i aruncand
-latina peste arborii doboriti. In sfarit gramadind spini peste
valul Innaltat i aezand tunurile sale prin deschizaturi 15sate
intr'adins, el prefaca In putine zile padurea In care se ascunsese,
tuteo adevarat4 cetate improvizata, mai tare chiar poa te decat
una Inadins Intocmit.4 65).
84 Dota serisori din Pera 20-21 Mai 1476, N. Iorga, /lote si Prag., 111,
P. 55 si 56.
Dupii relatia lui Sead-Eddin, reprocins5 In Arh. id., 4, 2, p. 34, s'ar
plireA cA Moldovenii se InclAseseril In poianii improunii Cu familiile i copia lor,
lucra greu de eresut. In verstunea tul Sead-Eddin repodusti de d. I. Ur. u fa
 LUPTELE Liii TIEFAN tu TUgC13 77

La apropierea Turcilor artileria romAnA ti IntAmpinA

cu o asA putere, That dup6 mai multe zAdarnice asalturi,
ienicerii cAzurA cu fata la pAmAnt. Atunci sultanul Mohamed
zmulgAnd el singur steagul cel mare al armatei din mAnile pur-
tAtorului, se repezi In persoanA asupra Intriturilor, i dupA
o lupt6 InteadevAr turbatA, pAdurea fu luat. Toate izvoarele,
de si aratA aderea Moldovenilor. mArturisesc intr'un glas marele
lor eroism. Astfel relatia celor cinci genovezi spune c putini
dintre Valahi scAparA, cAci mai toti preferirA sA moarA Cu arma
In mAini Miehovski aratA de asemene cA Moldovenii furA
dupA o lupt desperatA i Ureche descrie cu urmtoarele fru-
moase cuvinte aceastA eroicA IncAerare : A rAmas izbAnda, la
Turci i atAta de multi au pierit ct au InAlbit poiana cu trupu-
rile lor unde a fost rAzboiul, si multi din boierii cei maii au
picat i vitejii cei buni au pierit cu totul atunci, si fu scArbA
mare In toatA tara. Moldovenii obositi i neivindu-se ajutor nici
dintr'o parte au picat, nu fieste ce cum, ci pAnA la moarte se
apgrau, nici biruiti de arme ci stropsiti de multimea Turcilor" 66.
Insusi Stefan cel Mare recunoaste InfrAngerea In inscriptia
pe care o pune pe biserica ridicatA de el la RAzboeni, pe locul
unde a suferit cAderea. inscriptie 'aft de mAreatA si de InnAl-
tAtoare In curAtenia i nefAtArnicia ei : In zilele cuviosului
lubitorului de Hristos, domnului loan Stefan Voevod cu mila
lui Dumnezeu domnitorul Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod.
la anul 6984 (1476) iar al domniei noastre al 20-lea curgAtor,
sculatu-s'a puternicul Mohamed Impratul turcesc cu toate
ale lui rAsAritene pitted.; IncA i Basarab Voevod cel numit
LaiotA venit-a cu toat tara lui cea basarabeascA ; au venit ca
sA jAfuiascA i sA prade Moldova si au ajuns pAnI aici la PArAul
Alb, si noi Stefan Voevod cu fiul nostru Alexandru venit-am
innaintea lor si am fcut cu dAnsii mare rAzboiu In luna Iulie
In 26 zile, i cu IngAduirea lui Dumnezeu biruiti furA Cretinii de
cAtre pAgAni, i cAzurA acolo mare multime de ostasi moldoveni.
Tot atuncea au lovit i TAtarii Moldova de acea lature, pentru
aceasta bine voit-a loan Stefan Voevod a zidi acest templu
Intru numele arhistrategului Mihail, intru ruga sa si a doamnei
sale Maria si a fiilor sAi Alexandru si Bogdan, si Infra pomenirea
Intru desufletirea tuturor ortodoxilor Crestini care au pierit

.1e fan cel Mare 0 Tarcii 1914. (p. 200), dupli o tradncere nepublicatii ce se MIA
In Bad. nationalA din Paris, istoricul ture spune numat: ..La plus grandevpartie
des Bogdans tMoldaves) fat UM& en pieces ; le reste se sanva pour aller pren-
dre soin de la conservation de lenrs enfants', Mi-a pArut rAn di, primind vein-
-mug d-lni Ursu prea tiirziu, nu l'am putnt ntllidi mal en de-anlinunta
Pe lfingl locurile dints din lelatia lui Balthazar OSead-Eddin, mat yen
Miebovski In Arh. 2, p. 12 i Ureche In Letopiseje, I, p.131,
 78 T8TORI A ROlawil OR

aici, in anul 7004 (1496) iar al domniei noastre al 40-lea curator,

luna Noemvrie in 8" 67,
Aceasta inscriptie, de si este menita a vesnici o infrAngere,
innalta mai mult sufletul de at daca ar praznui o izbanda ;
cci arata c omul este dator, cu sau 'Ara de noroc, WO apere
tara in care s'a nscut.
Ilfispingerea Tureilor. -t.efan cel Mare cazuse, pentru
prima all in viata lui, i czuse adnc precum se cuvine celui
ce st sus dar cum spune Ureche ca i cand 11 biruiau altii
el nu pierde nadejdea, ci stiindu-se cazut jos se ridicit deasupra
biruitorului", el nu pargsl lupta, ci adunnd noue puteri zmulse
victoria iarasi din mAinile soartei adverse. De o cam data insa
el iesi din Moldova, si trecir in Polonia la Sneatin, unde fu vzut
cu Oliva de ai lui mancand trite crAsma de rAnd. De aici din
Sneatilf precum si din Colomea, uncle eran refugiati o multime
de Romni; el izbuteste a reintocmi o armata, naimind in ea
si un numar de Poloni, i cu aceasta trupa mica, dar care sporii
necontenit potrivit cu innaintarea ei. el intr. In Moldova. In
acest rastimp armata turceasca, cu toat izbAnda repurtata de
dnsa, se afl in cea mai critica pozitie. Moldova pustiita
locuitorii ei fugiti nu inlesniau Turcilor nici un soiu de aprovi-
zionare in tara. O flota ce- trebui sa le aduca zaharea piense
pe Marea Neagr, din cauza unei fmtune. Foametea s'.3 puse
In curnd In rndurile ostirei musulmane, urmat de o eiuma
cumplita, ce rasari pretutindenea In expeditiile lor sub pasii
Turcilor 68. Acestia deci egtar sa prasasca cAt mai curnd
acest pamnt afurisit" tare parch ca este. si el aliatul lui stefan
cel Mare. De aceea Mohamed de i adusese cu el pe fiul lui Pei ru
ce fusese voevod In Moldova" 69, probabil al lui Petru Aron,
nu ajunee puna domn In Suceava.
Dupa victoria repurtata de Turd asupra Moldovenihr
retragerea lui *tefan cel Mare, sultanul vroeste sA iee cetatea
Neamtului, in care presupunea sau ca ,tefan cautase scapare,
sau c cuprindea avutiile lui. Sultanul incunjura deef aceast
tetatuie, i repede tot odata un corp de ostire, sub Laiot Basarab,
catre .Transilvania, pentru a lovi tara Brsei. Ungurii atunci,
vaznd propria lor tara in perico!, se hotarasc a miscA o armata
impotriva Turcilor, lucru de care auzind sultantl, i neputnd
lu nici cetatuia Neamtului i armata lui pe de alta parte
fiind bAntuita cumplit de ciuma si de foamete, se hotaraste a

Tieprodusil in traducere de Episconul M lehisedek in Cono. Literare,

XVI, 1883, p. 365.
Weiatia tut Piscia in Col. lut Traian, 1876, p. 79.
Dlugosz ad &Mum 1476, II, p. 546,
 LITPTFL11 LIII QT11PA11 011 T111101I 79

pArks Moldova, fle a fi repurtat o izbndk hogritoare; si se

indreaptk innapoi cutre Dunkre 72
*tefan luAndu-se dup Turci, Ii hArtui necontenit, grAbind
tot mai mult retragerea lor c tre fluviu. LAng6 albia lui, vgznd
armata lor cu totul dezorganizatk, el II loveste.chiar trite luptk
MOO, ucigandu-le 12.000 de oameni, despre care auzindu-se
la Erlau In Ungaria, episcopul de acolo care se vede a gAndi
altfel despre *tefan de at ingmfatul rege maghiar, pune sk se
rack rugAciuni publice de multkmire. Turcii tree Dunrea cat
mai In grabk; in at Mohamed se intoarce din Moldova mai
m bi it de at biruitor" 71 Tot asA califick Matei Corvin-
ruult

in o scrisoare atre papa din 1476, retragerea Turcilor din Mol-.

dova de rusinoas" 72. Ureche deci spune adevkrul and arati
: dup' poticala lui atefan ce a pierdut rAzboiul, de srg a
strns oaste ce a putut de grabk i s-a dus dup Turci, i i-a
ajuns treand Dunn-ea in vreme de miaz-zi, i lovindu'i frk
veste i-a stricat de au plecat a fugire lksnd pleanul (prada)
tot, iar *tefan s'a intors innapoi cu izbnd." 78,
O cronick venetiank rezunil pe scurt rezultatul expeditiei
personale a lui Mohamed in cuvintele : 1476 treand armata
turceasa In Valahia ea fu bktutti i tkiatk in buati" 74. 0 altA.
tronick, austriack, a lui Iacob Unrest, scrisk in mnkstirea Melk,.
.spune a In acest an 1476 voevodul Moldovei *tefan a ucis

v Stefan de Bathori cutre regele Mate!, 16 August 1476 In Mon. Hung.

hist., V, p. 321 : Imperator Turcarum castrum Nemia vocatum in Moldavia
babitum obsederat et abinde perticlum Bozoras vojvodam transalpinum eum
aliquid milibus Turnorum deputaverat ut terram Barza et totam Transylva;
niam subintraret per illam viam qua serenitas vestra Moldaviam, intraverat...
etiam nos versus ipsam viam aplicad... qtio audito imperator nulla moth ex-
pectata, ab obsidione diet castri Nemiz festinans discessit versus domum ; mocha
ne.scitur et nee adbue ipse dominus Stefanus scit utru vada transfretaverit
an ad castra Albarn Nesther et Chilia ierit". Se vede di Stefan cel Mare trecuse,
In fuga lui ditre Polonia, pe la Cetatea Neamtului. uncle B urmdrise Mohamed.
Astfel se pub] formh legenda cn muma lui Stefan eel Mare, care are un molly
istoric. Asupra ciumel gi foametei din ostirea turceascd vezi o and scrisoare la
p. 323: El Turco ha passato el Danubio et e tomato in Bulgaria, in lo suo exer-
eito e una grandissima peste et fame, et la causa della fame e stato che Stephano
sentendo che el Turco devia invadere lo suo stato, buzo quasf tutto 11 paeso".
itelaia lui Lad slau, familiarul voevodulul Macula, trimis de el din Transilvania
In Moldova, spre a se informh despre mersul luptei cu Stefan cel Mare, 7 August.
1476, Ibidem, p. 319, adaoge eh una picola pane valeva 5 aspri".
Relatiunea lui Piscia, Col. lut Traian, 1876, p. 380.
72 Exarhu. Doc XIV. p. 80: Post turpem Thureorum imperatoris fu-
gam de Mcldavia". domp. G. Phrantzes, Chronicon, III, p. 30. Serlsoarea Jul
lustinian Cavitelus cdtre ducele de Milan an 8 Sept., 1476, Mona Hung. hIst,
tuft extera, V, p. 325: Solid etiam venuto ozi lettere d'uno altro capitaneo da
sua Maesta, 4he'l Turco in totum se partito de Moldavia sive Valachia, et cura
con/usuta' ha passato el Danubio'?:
71. Ilreche In Letoptsge, I, p. 131.
72 Croniccr lui telcui Magnul In N. Iorga, Ade i Irag. III, p. 90.
 ISTORIA ROMANILOR

sfgrmat multi Turd. in Valahia (Moldova)" 75. AO se rgsfrn-

ge lucrul in depArtare, dupg rezultatul final.
Detronarea lui Laiot Basarab. Dovada insg cea mai in-
vederatg despre nereusita expeditiei lui Mohamed In Moldova,
,o dau faptele petrecute in Muntenia, indatg dupg retragerea
Turcilor. Ungurii anume doriau s pung iargsi in tronul acelei
t'gri pe Vlad Tepes care stte de at:ilia am la curtea regelui,
pensionat i intretinut de el, in cAt Corvin er bucuros c pe de
o parte sg scape de aceastg cheltuialg 76, pe de alta WO intemeieze
-inriurirea in Muntenia, punnd acolo un principe pe care il
postise i indatorise atAta timp. Matei Corvin deci se tntelege
cu Stefan cel Mare, nvlesc impreung in Muntenia, bat si alungg.
pe Laiot Basarab, si pun in locu'i pe fostul domn al Munteniei,
Vld .Tepes. In aceasig expeditie Ungurii fuseserg condusi de
'Stefan Batori, voevodul Ardealului, care sera in 11 Noemvrie
1476 magistratilor din Sgbiu : Aces-te noutAti putem a vg spune,
ea' cu ajutorul domnului am alungat din Muntenia pe perfidul
Basirab, i cg acuma cea mai mare parte din domnia acestuia
e in mAnile noastre, fiind cA toti boierli sunt cu noi dal% de
doi, care si aceia vor veni in curnd, i asA ridicand o intgriturg
In TArgoviste, ne-am indreptat cgtre Bucuresti, de care suntem
aproape" 77. De si in aceastA scrisoare nu se arat intru nimic
impktAsirea ostirei moldovene la alungarea lui Laiot, o alt
scrisoare a lui Matei Corvin care papa tontine o amintire, de
nehotgrt, a acestei participki. Regele spune : Dupg fuga
rusinoas a impgratului turcesc din Moldova, una din armatele
mele pe care o aveam in contra lui, innainle de a ajunge voevodul
Afoldovei, nAvgli asupra lui Basarab voevodul Munteniei, care
ave ea el un corp de Turci si de multi alti oameni de peste Du-
nre, in nun& de aproape 18.000, si l'a alungat pe numitul
Basarab armata mea, btndu'l as incgt putin au sapat de a
fi prinsi 'sat' ucisi. Basarab, dupg fuga lui i pierderea suferitg,
s'a inchis in o cetate care se afl in acea targ, intgrit de artg
si de naturg. Simtind ins cg Il urmgriau de aproape cgpitanii
mei, a fugit pe ascuns din ea i a intrat in Turcia. Armata mea
ins care et* aproape de 60.000 de oameni, a asediat indatg
acea cetate i in putine zile o a luat, i astfel Wand pe Ba-
sarab, a pus stpanire pe acea targ, prin care Turcii aveau intrare
sigurg in Moldova, si Vlad Dracul (Tepes), cApitanul meu, What

" N. Jorge, Cony. W., XXXVIII, 1904, p. 383.

Intenn document de la klatei Corvin din 1475, Regele sale prima-
sului de Sibiu, Tome Altenberger : de pcuniis tricesimalibus et de proventibus
samerae Offenbanya Mien nostro Dralohlya3 ducentos florenos pro subsidio dare
debeas"!. Din colectia lui Kemeny, reprodus In Transilvania, VI,1873,p. 279.
Teleki, XI, p. 575 ap. Ilcot, Chronique crilreshi, p. 151.
 I.UPTISLEI LUI TIIIOAN 011 TUROTI 81

Intru toate duman Turcilor i foarte rAzboinic, din vrointa i

dispozitia mea, a fost primit voevod de catre locuitorii acestei
Orr 78.
Matei apasA cu deosebire asupra imprejurArei, cA el ar fi
slivArit izbAnzile in Muntenia innainte de a ajunge voevodul
Stefan. Tocmai aceastA asig,urare, precum i tonul intregei scri-
sod care cu atAta IngAmfare buciumA isprAvile sAvArite de ar-
mata lui, punAnd pe Vlad Tepe, ceipitanul lui, domn peste
tara Munteniei, din dispozifia i vroinfa lui, ne fac sA ne indoim
deapre deplinul adevAr a celor arAtate, fiind cunoscut cA vorbele
late se intAlnesc de obiceiu acolo unde rapta este putinA. Si aceastA
indoialA este pe deplin indreptAtitA cAnd vedem pe Stefan ce!
Mare a spune, in ambasada lui Tamblac 782 cA am mers eu
dintr'o parte i cAPitanul regelui Matei din cealaltA, i unin-
du-ne am pus in .domnie pe zisul Vlad Dracul (Tepe), dupA
care acesta imi cera sA'i las din oamenii notri pentru pazA i
pentrucg nu se prea incredeh in Muntenit i i-am Mat 200 de
oameni, i dupA ce am fAcut aceasta, am plecat ; dar IndatA se
inturnA acel necredincios Basarab i ucise pe Dracul impreunA
cu toti ai sAi afarl de 10" 88. CA versiunea lui Stefan este ces
adevAratA, se vede i de pe aceea cA este confirmatA de Dlu-
gosz, care spune cA Matei craiul pe Vladislav Dracula voevodul
Valahiei ce l'a tinut aproape 12 am pe MO el, ca Ste fan voevodul
Moldovei unindu'$i Vile la o lalid, iarAi l'au pus domn in Va-
lehia"
Dar Vlad Tepe nu stA decAt cAteva luni pe tronul redo-
bAndit. Laiot Basarab se Intoarce cu otire turceascA de peste.
DunAre i ucide pe Tepe 82. Stefan insA rAzbunA In curAnd
Aceast'A ucidere, alungAnd pe Laiot i inlocuindu'l cu alt Ba-
sarab ce se adApostise in Moldova, Basarab cel TAnAr sau Te-
pelu 83 Dar ci acest nou domn se fntoarce contra lui Stefan i
se d5 in partes Tureilor, cum se vede lucrul din un document al

Exarhu, Doc., XIV p. 80, fiir5 dat lunard. Un document ce raporteazii

aceeasi tmPrejurare din 4 Decemvre 1476 tn Mon. Hung. hist., acta ext era, V, p. 335
apune quod Borzab voyvoda transalpinus qui habito magno imperatoris
Turcaium praesidio contra nostros se praeparaverat, anteguam Moldanus ctun-
ipsis coripenIsset, profligatus sit. Insuper castrum quod illhis terrae fortissimum
est, duabus septimanis per nostros obsessum et fortiter expugnatum est, et lant
magnum ilium in potestatem nostram redactum".
7. Despre care vezi mai jos.
Exarhu, Doc., X, Venetia 8 Mal 1477 p. 62.
Dingosz ad annnm 1476, II, p. 551.
Relatia lui Tamblac, gi un raport al lui Leonardo Botta ciitre Dogele
la Mon. Hung. hist., acta., extera, VI, p. 340. Data acestor scrisori date de cule-
gerea ungureascii din 1 Fevr. 1476 este de sigue gresitli de oarece bitlita de la-
Vales Albti care a preeedat Intronarea lui Topes s'a IntArnplat In 25 Tulle 1476.
Scrisoarea este din 1 Fevr. 1477.
al &supra lui vezi mal tos Gap.: !stork Muntentei.
A. D. Xenopol. Istoria Ronninnor.. Vol, W.
 1318 ISTORIA ROMINILOR

lui Stefan cel Mare din 5 Septemvrie 1480 prin care reintgreste
pe Mihul Buzatul In stApnirea unui sat al caruia acte de proprie-
tate fuseser5 pierdute In timpul cnd Alibeg i cu Skanderberg
au .venit cu.Tepelus robind o parte a Moldovei" 84. Tepelus insl
pl5nuind mai trziu o mai grea lovitur5 contra lui Stefan, Into-
vArsirea Turcilor la luarea Chilici, este b5tut de Stefan la
Rmnicul &drat In 1481 85.
Cu prilejul conluceirei lui $tefan cu Matei la rAspingerea
lui Laiot Basarab din Muntenia, regele unguresc d5rueste voe-
vodului Moldovei un al doilea castel In Transilvania lng4 Ciceul
dgruit lui mai Innainte, anume Cetatea de Balt5 88.
ne Intoarcem InsA la relatiile lui Stefan cu Venetia.
Tarr ru Venetia. Emanuel Gerardo ambasa-
dorul Venetiei, trimis cAtre Moldova IncA din Maiu 1476, nu
ajunse In tail deat dupg lupta de la Valea Alb. ComunicAnd
el senatului Republicei pierderea suferit de Stefan, acesta se
gebeste a'i recoman& s5 arate domnului in numele republicei
durerea pentru Infrngerea Incercat de el, de a'l asigur in
toate Imprejur5rile de cea mai strans5 prietenie, de a'l Indemna
In sfrsit cu ori ce pret r5zbune Intr'un chip ofensiv contra
Turcilor si a domnuki muntean, si de a'i spune el papa si Med.,
Corvin, dui:a st5ruinta Venetiei, au convenit a'i trimite ajutoare
de bani ; In sfrsit ordonit lui Gerardo de a se afl necontenit
pe MO persoana lui Stefan, studiindu'l pe el cAt i toate rela-.
tiunile lui interne si externe, despre care -sA trimit5 .senatului
raporturi zilnice. Thin aceste i prin alte cuvinte bune i suml,
bare, strneste, aprin,de pe voevodul numit, Intru a se opune
adversarilor sAi, a Mari i 15rgi puterile sale, spre toate cele ce
sunt cu putinta de Intreprins contra dusmanului, In favoarea.
intereselor Crestirat5tei" 87.
CAt5 perfidie In aceast politicA S5'l plAtiasc5 pe Stefan
tot cu vorbe In loc de bani, el a cgrui inim5 apring usor se In-
flAc5r la cuvntul de CrestinAtate, s'i vorbeascg cu c3vinte
frumoase i suntiloare, tiind cA aceste vor ave tot deauna efect
asupra inimei sale generoase ; s'5'1 ImpiagA chiar, cu toate c5
fusese Infrnt, la atac contra p5gnilor, pentru ca astfel prin.
puternica, lui diversiune sA se poat folosi Republica In lupta
contra Turcilor ; c5ci mai la urm5 ce'i p5s Venetiei dac chiar
Stefan ar pieri, si Moldova s'ar zdrobi In lupt5 ? Interesul momen-
tului cere ca armatele turcesti s fie detrase deasupra Repu-

14 Arh. ist., 1, 1, p. 118.

5tefan Batori care Shbieni, 30 April 1481,, Hurm., Doc., XV, p.113:
CzYPelles Woevoda ut ad castrum Kyllve expugnandum ire haberet".
lorga, Chilia si Cetatea Alba, p. 272.
17 Exarhu, Doc., V [Venetia 1476, Octomvrie 81 p. 43.
 LIIPTPLR I UT kiTICIPAN CU TURCII 83

blicei, i domnul moldovan devenise, farg ca ea sa s'astepte,

un ajutor eminent pentru nevoile sale.
Cu sirritul su rafinat senatul patrunsese caracterul tui Ste-
fan ; intelesese a are a face cu una din acele naturi care se frng
dar nu se indoae, i ajutat sau -nu, stieli ca are sa Jupte ; prin
urmare pentru ce g faca jertfe zadarnice? Stefan vazandu-se
amanat din zi in zi cu ajutorul banesc, intelesese si el ca e purtat
numai cu vorba ; dar ce sa faca? A se supune Turcilor era mai
presus de puterile sale. Pargsit de toti, Mat singur, el nu inceta
un moment de a lupt ; caci facand astfel i implineA datoria,
att catre tara lui cat si &are lumea cretina. Bunele cuvinte
ale Venetiei Ii erau macar o mangAiere
Indemna rea din scrisoarea catre Gerardo, de a se razbun
contra domnului muntean, fusese pima in lucrare de Stefan
innainte chiar de a i-o ti facut ambasadorul venetian. COO
aude senatul despre rapunerea lui l-aiot Basarab, se grabeste
a trimite iargsi o felicitare lui Stefan instiintndul ca Venetia
a reusit pe lnga papa a face sa se proclame o cruciata contra
Turcilor, i ca starueste in acelas timp a i se trimite un ajutor
brinesc, ceca ce spereaza a obtinek. Ordona lui Gerardo a nu
srai nici un moment pe domnul moldovan, i a'l insoti pretutin-
dene unde el se va duce 89.
Pentru a caracterizA pe deplin felul politicei urmate de
Venetia fata cu Stefan, nu avem de cat sa cercetam documental
venetian din 17 Martie 1476. Prin el Senatul trimite lui Iacob
-de Medio, ambasadorul sail pe langa papa', doue epistole, una
-spre a fi argtata papei, cealaltg cu instructii secrete. In cea
dintai, avndu-se in consideratie extrema important' ofensiva
defensiva a Moldovei in lupta contra Turcilor i temerea
ca nu cumva din. desperare s se impace Hornnii cu paganii,
se insistg ca scaunul apostolic sg trimita pe data lui Stefan
cel putin 10.000 de galbeni, socotiti ca o mica parte dintr'un
ajutor mai insemnat ce i se va da mai in urma. In epistola
secreta se spune ambasadorului, ca la caz de a se ivi vre o arnanare
din partea papei, ambasadorul sa se invoiasca ca acei bard sal
trimitg Moldovei Republica, din suma contributiei ce o da pentru
cauza cresting, cu conditie totusi ca papa s'd ceard aceasta prink' o
bulexpresti, recomandad bine ambasadorului ca bula sef fie
asliel redactatd in cell sd para a fi holdrdrea a insuqi supremului
.pontif ice, qi nu cumva o inspirafie veneliand" 99
Exarhu, Doc., VI, p. 47 Venetia 10 Ianunrie 1477. Exarhu reproduce
gresit data ca din 1476, Gerardo nu atunsese In hioldova cleat dupii tulle 1476.
E.I piecase din Venetia In Mal (testes an (mai sus pag. 72), prin urmare o scrisoare
a lui din lanuarie, nu poate ti dechl, din anul urmAtor 1477. Reprodus cu accent(
eroare a datilrel de Hurm., Doc., VIII, p. 8.
f Exarhu, Doc., VII, p. 51 (Venetia, 1476, Mart 17). ReproduIbi
Hurm., Doc., VIII, p.. 19.
 434 M'ORLA ROMANILOR

Aa dar Venetia nu a nu putei, ci nu vroi s6 dee ajutor

lui Stefan ce! Mare, de oarece ar fi putut sl'i dee din banii con-
tributiei ; dar vroa numai ca papa sA cear6 aceasta printr'o
bul, spre a se descArci apoi de indatorirea de a contribui din
aou, cu suma dati lui Stefan. Cu toate acestea cetatea Adria-
ticei stkui cu tot dinadinsul la pap ca s6 ajute pe Stefan.
In o scrisoare a Senatului din 10 Aprilie 1476, el se Pluete
cA papa nu ar chi chestiei Voevodului Stefan insemnAtatea ce
u are, c6ci- dac tara lui ar adeci, atunci ar fi periclitate toate
provinciile republicei : Grecia, Albania, Dalmatia, Istria i chiar
mruntaele Italiei ;. apoi s'ar deschide poarta c6tre
Ungaria i Polonia. Se mirl apoi senatul cum supremul pon-
tifice s nu'i indeplineasa fAg5duinta" 90
Venetia vroi sA fie ap6rat4 de altii, de Stefan, de pap6 ;
iar ea sA nu cheltuiascA nimic 1 Cum se potrivete acest refuz
de a ajuti pe domnul Moldovei, cu stgruintele cele mari puse-
de Venetia pe lngA paica spre a'l ajut, i pe lang6 Stefan
spre a nu se 14sA de lupt? Imprejurgrile politice ale Venetiei
explic6 aceast purtare ce pare contraziatoare. Republica Adria-
ticei ii intemei puterea ei numai pe comert, i cel mai insemnat
eri tocmai acela cu Orientul cel amenintat de Turci. De 1 ea
trebui .s6 lupte pentru a'l apgrA, totui ar fi fost mult mai mu1t4-
mit cu o impAcare cu Musulmanii, care s le invoiascA urmarea
negotului. Pe de alt6 parte Mohamed al II-lea se arAt in tot
deauna dispus a inchei pacea, indat ce veda organizandu-se-
vre o aliant sau sculandu-se in contra luI puteri mai insemnate,
precum tocmai fusese acea a Moldovei ce'l zdruncinase aA de
rAu, in Un' t astfel ambele p6rti rAzboitoare fiind aplecate atre
pace, intelegem cum de Venetia aveA interes a'llmpinge pe Stefan
innainte spre a constrAnge cu atAt mai repede pe Turci, fAr6 lag
de a pierde ceva, prin darea unei sumi de bani, cheltuial care
puteA in fie-ce moment sl se arate ca zadarnia, din pricina
unei imp6cAri cu Turcii. Nefiind deci siguri in politica ce tre-
buiau sA urmeze fat cu dumanul lor, Venetienii se mArgineau
a incuraja i a atAt Moldova contra Turcilor, fAr a o siarijini
prin mijloace efective. i doar banii erau aa de rari i de scumpi
pe atunci. Toate lacerar& de a se organizh o lig6 in contra
Turcilor, se silramaser mai ales din cauza lipselor bAneti.
Venetia eri apoi un ora cu totul decgzut moral i politic. Ea
cAut s fac6 din rkboaiele cu Turcii, de care tocmai ea ave&
nevoie pentru a'i apAr posesiile ei, un milpee de cAltig i de

of Mal g5s1rn scrisori d stiirointii a Venetlei pe lingh papa din 10 si din

48 April 1477. Exarhu, Doc., [p. 60 si p. 571 O alth scrisoare catre Antonio Vetad,.
ambasador In Ungaria, din 18 Mart, Mana. lExarliu, Doc. XI, p. 691 Reprodus
In Hurra., Doc., VIII p, 19 si 20 si a treia din 18 Martie in Exarhu, nereprodusli
In Hurm. (Pentru ce?)
 LUFTFLE LIM TILTAN CM Ti R011 88

hnbogiitire. Asa and papa Pius al II-lea propusese alianta co-

mung contra Turcilor, Venetienii puseserg conditiile urnagtoare
pentru participarea lor : s pung ei la dispozitia armatei aliate
corgbiile lor gratuit, ns deorle. Pentru armarea i conducerea
lor, sg aibg dreptul a retineA de indatg cele 150.000 de galbeni,'
pe care ei erau tinuti a'i dA drept contributie in cauza cresting,.
afarg de aceastg sumg sg li se mai dee innainte incg 1.500.000
de galbeni. Papa Ii mustrg cu drept cuvAnt cg in contra Piza-
nilor si a Genovezilor, ar fi purtat, in unire cu regi i impgrati,
mari rgzboae pe socoteala lor ; cAnd insg trebuiau sg lupte pentru
Hristos contra necredinciosilor, cereau sg fie plgtiti 91. Spiritul
cel prea ingust al negutitorului care vede numai balm' innaintea
oclulor lui a pierdut tot deauna Statele bazate pe el. Asa au,
cgzut in vremuri vechi orasele feniciene : Sidonul, Tirul si Car-
taginea ; asA a cgzut si Venetia, si tot asa vor cgdeA toate acele
State care vor pune banul mai pre sus de interesele lor politice.'
Pretuirea nespusg a avutiei inteo societate coruptg tocmai din
cauza avutiei explia frisg in destul contrazicerile politicei ve-
Retiene fal,g cu eroicul domn al Moldovei. *tefan care aveA con-
stiinta slujbelor eminente fgcute de el pentru cauza cresting,
vgzAnd cg infrAngerea lui de la Valea albg fusese datorit mai
ales deplinei pgrAsiri in care 11 lgsaserg toti principii crestini, vroind
ca cel putin lucrul sg se stie, i sg arate lumei care sunt adevgratii
dusmani ai Crestingtgtei, trimite pe unchiul sgu loan Tamblac
la Venetia, in Maiu 1477, care, expune eu multg amgrAciune
pricinile cgderei lui *tefan, i cere pentru ultima oarg ca domnul
sgu sg fie ajutat, intru cAt Turcii actima ar amenintA cetgtile
sudice ale Moldovei, Chilia i Cetatea Albg. Timblac rosti in
limba slavong cuvAntarea lui Innaintea senatului venetian, in
care spuse intre altele : CA aceea ce s'a IntAmplat nu ar fi inter-
venit, dacg principii crestini i vecinii Moldovei nu ar fi tratat
pe domnul sgu asA precum au fgcut'o ; dacg ei nu ar fi cAlcat
conventiile i jurgmintele prin care se legaserg cgtre el. Tusk'
ei l'au lgsat fgrg ajutor. i dacg dusmanul ar fi fost singur,
Ina tot ar fi putut luptA ; dar Turcii porniserg asupra Moldove-
nilor i pe Munteni si pe o oar dg de 'Mari, incAt domnul atacat
de odatg din trei pArti, a trebuit sg c,adg ; apoi armata lui
il pgrAsise In parte, pentru scApA familiile. Lui *tefan nu'i
rgnigsese de cat curtenii, cu care a fgcut ce a putut, fiind vointa,
liii Dumnezeu de a'l pedepsi pentru pgcatele sale. Nu i-a venit
de nicgiri nici cel mai mic ajutor, i mai multi din vecinii lui
s'au bucurat chiar de cgderea sa si a tgrei sale innaintea necre-
dinciosilor. Singura lui mAngAiere In o asa tristg. soartg a fost
munai ambasadorul venetian (Gerardo), care i-a adus fgggduieli

el ZinkeIsen, II, p. 285. Comp. Histoire d'Italie par Leo et Botta, traftite
par Metier, Paris, 1844, I, p:=587-vi&trma
 86 18TORIA ROMAN ILOR

calduroase de ajutor din partea republicei, i anume ca va fi

ajutat din banii trimii in Ungaria. Ca este de cea mai mare ne-
voie ca Moldova care este zidul de aparare al Poloniei i Unga-
riei, sa nu fie parasita, cel putin acuma cand Turcii se pregatesc
a atach Chilia i Cetatea Alba care sunt tot ce poate fi mai
important pentru Moldova checa pentru a redobandi Crimeea,
cloud* cetati de atata insemnatate, In cat nici e chip de a o spune
In cateva cuvinte. In rezumat sfarete Tamblac, daca Moldova
nu va fi ajutata sau Turcii a vor cuceri, sau ea singura va
fi nevoita a li se supune".
Senatul raspunde acestui strigat de desperare tot cu acele
dulci cuvinte de speranta in grabnic ajutor care devenisera
acuma stereotipe in relatiile Venetienilor cu Stefan ce! Mare92.
Republica staruiete Inca data pe lnga papa i regele
Ungariei, ca sa nu paraseasca pe principele moldovan. Matei
Corvin, suparat pentru a-Ma ravna pusd de Venetieni In slujba
unui domn pe care Ungurul nu pute s'-lsufere, i ar fi dorit mai
curand sal vada In fundul pannntului de cat In capul Cretina-
tatei, must% cu asprime pe Venetieni, ca ar fi lucrat tot-
deauna in interesul domnului roman, spre dauna Ungariei. Re-
publica raspunde cd relatiile sale cu Moldova s-au intcm-Aat
pe interesul obtesc al Cretinatatei i al Unaariei in deosebi ;
ca tot ce ea a facut, a fost incuviintat de insuCMatei, i c chiar
daca nu s'a trimis lui Stefan hjutorul frigaduit, aceasta s'a facut
tot din cauza lui Mate', care a cerut sa nu se dee bani domnului
Moldovei. Republica ar merit deci In aceasta privire mai mnit
laude i multdmire, de cat mustrare 93.
Si drept vorhia Republica. De i nu impinsa de simtimintelc
dumaneti ale regelui Ungariei, ea se purtase, condusa de alte
motive, aa in cat sa multmiasca In totul fala i darnicia lui
Matei Corvin ; lagase pe Stefan In prasire. Acesta, de i respin-
sese pe Turei, statea acuma Cu bratele cazute innaintea duma-

" Exarhu, Documente, Venetia 8 Mai 1477. Eeproducerea textului 5i In

Ilurm., Doc. VIII, p. 23, cu data 1478. Cu toate c5 d. Bofnlan (Doc. liti leTan cel
Mare, IT, p. 347) spune c aceasta dal.5 ar fi de preferat, noi credem din contr5,
de oare ce nu putem admite ca 5tefan s5 fi alteptat doi ant pentru a se j5lui de
coat ce'i ap5sA a5a de tare sufletul. Titiul acestui text In arhiva venetian5 e-te
Expositio domini loannis Lamblacho orator's ilustris domini Stephani va'.
vodae Moldaviae de greco in latinum transducta de verbo ad verbum ut jaegil
IVILCCCI.XXVII de VIII Mai". Cifra antilui se poate cell bine, de acme versia -
nea cclor dou5 date. isle poate rair darea soliel lui Tamt,lac in greceste. Creclem mal
curilld, ea l. d Bogdan, cl solia er sale" In slavoneste. Confuzia 11 alienilor a pro-
volit din scrierea clrtIIc care sanAnfi Inane bine cu cea greceasc5 unciall".
D. Bo. gdan (1. c., p. 347) adaoge argumentu1 unor fraze ce nu an putut fi traduse
dectlt din slavonli lar nu din greceaRen care pe alum' nu ertt intrebuintatit in can
celarille moldovene. Solia a fast dup5 cele spuse se 'sit 51 cetitit, lar nu rostit a oral.
88 Exarhu, !Went, Venetia 1478, Oct. 27, reprodus i In Hurm., Doc.,
VIII, p. 26.
 UPTRIR I 111 RTATAN Cl, Ti Re11 97

nului, obosit prin insusi victoriile sale. Sangele cel mai scump
al Wei cursese, si cum spune Ureche samanta vitejilor celor
buni piense". Cine putei sa mai apere Moldova? numai marele
nume al domnului sau. CAM mormntul se va inchide asupra
lui, va veril i randul MoldoVei de a pleck grumajii sub jugul
de otel al inchinatorilor lui Mohamed, si curand dupa ea va
veni inteun chip si mai cumplit, si acel al Orel unde domnia
Matei Corvin.

4. PIERDEREA CBILIEI $1 A CETATEI ALBE

Insemniltatea eelor doua eetati-porturi. Turcii de la
fnceputul chiar al latirei lor spre nord, i aruncasera ochii asupra
celor doua cetati-porturi ale tarilor romane, care ajunsesera la
sfarsit in sta panirea Moldovei ; caci ei stieau ca cucerirea acestor
punte ar fi cel mai sigur mijloc de reducere a acestei tan, dupa
cum ocuparea Giurgiului si a Severinului nevoise pe Mircea la
inchinarea si plata tributului 94.
Aceste cetati erau de o insemnatate capitala pentru Mol-
dova ; caci Cetatea Alba favorizata prin asezarea ei la gura
Nistrului celui plutitor i bogat in ape, juca rolul unui loc
de preschimbare a comertului de uscat si de mare, asa ca ajunse
curand sub domnia moldoveneasca, un port comercial de in-
taiul rang pe trmul nordic al Marei-Neare. Alaturea cu Caffa
era cea mai de seama cetate comerciala din acele parti. Vechea
cale de negat, de la Lemberg prin Rusia si stramtoarea de
Perekop catre Caffa, fusese parasita i inlocuita cu acea moldo-
veneasc rin Cernauti, Suceava, Iasi, Vaslui i Cetatea Alba,
de un e usor pe mare se putea ajunge la Caffa. In Cetatea Alba
se intalni exportul productelor moldovene, polone i chiar
unguresti cu importul m'arfurilor de peste mare ale Genovezilor
ce mergeau i ele nu numai In Moldova si in Polonia ci i in orasele
sasesti din Transilvania" 95. Chilia avea la randul ei o mare in-
semnatate pentru pescanile ei ale caror product se ducea in Po-
Ionia, pe lnga ca acest port sluji tot odata pentru exportul
granelor catre orasele cercetate de Genovezi si de schele de
import alaturi cu Cetatea Alba. De aceea am vazut cum orasul
Ch:lia fusese de mai multe ori in cearta intre Moldoveni si Mun-
teni : cum stefan fiul lui Alexandru ce! Bun luase masuri pentra
apararea Chiliei ridicnd in ea o intaritnra ; cum apoi stefan cel
Mare nu statuse la Wand intai de a jertfi pentru stapanirea el
prietenia lui Vlad Tepes, apoi de a infrunt chiar furia turceasca
pentru a pune mana pe dnsa. Am vazut apoi cum solul lui *tefan

Di Mai sus, Vol. III, p. 91.

95 1. Nislor, Handel and Wandel in der illaklau, 11912, P. 7.
 88 18TORIA ROSIANII.OR

cel Mare la Venetia, unchiul au Tamblac, nu gAsia destule cu-

vinte pentru a arAta insemnAtatea celor dou6 porturi ale Mol-
dovei, si In socotinta Turcilor ele aveau o valoare tot att de
covritdare, intru at ienicerul Orb pune in gura lui Mohamed
judecata a pAnA and Romnii stApanesc Chiba si Cetatea AMA
iar Ungurii Belgradul srbesc, nu vom puta birui pe Crestini" 96.
Turcii urmand acestui principiu, amenintaserA cettile-
porturi Ina' cu mult timp innainte de domnia lui Stefan cel Mare,
ceea ce nevoise pe predecesorii sAi a ingrijasa a le had 97. Apqi,
dupA lupta de la Racova, Turcii le atacaser', pentru a azbun
aderea suferitA, dar lovitura lor amsese Ma izbndA. Ei
reinnoese atacul In 1476 tOt atAt de fArA ispravA. Stefan desteptat
prin aceste incerari care amenintau stApAnirea cetAtilor sale,
iea -.mAsuri pentru a lor de iznoavA infrire. Ureche ne spune
til in anul 6985 (1487) Iunie In 22 a Inceput Stefan VodA a zidi
tetatea China care s'a Avarit in acela an Iulie In 17, la care
Miron Costin bagA de samA a a adaos numai o nouA cetAtuie
la cele vechi, aci altfe ina nu am intelege cum ar fi putut 0-
-vrsi lucrurile - asa de curnd 98 0 inscriptie aratA intocmirea
portei celei mari sub pArcAlAbia lui Luca Gherman, iar o a doua
aratA adicarea unui zid de apArare sub pralabii Duma si
Herman 99.
In 1481 Turcil se pregAtiau a lovi din nou cetAtile, si dommil
. de atunci
al Munteniei, Tepelu Basarab, voi sA ajute pe Turei
la asediul lor ; dar Stefan il apucase innainte si 'i sfrmase at-
mata la RAmnicul SArat, alungndu-1 din scaun si inlocuindu-I
eu Vlad CAlugilrul. Tepelus rmnnd o venia amenintare
pentru Stefan, prin putinta ajutorului turcesc, domnul Moldovei
cere ca multAmit de la Vlad CAlugArul pentru Intronarea lui,
sAl -cedeze o cetate Caciuna cu tinutul ce o inconjur, acel_
al Putnei. Cronica PutneanA, cel mai preciz izvor din felul cro-
,nicelor pe care-1 posedAm asupra Moldovei, spune a la anul
1482 a luat Stefan VodA cetatea CrAciuna" 100. Ureche adaogA
la aceastA laconicA arAtare, a abcivi Stefan VodA acolo pfinA
a se strnge Wile toate aduand si pre multi din boierii 'fArei-
RomAnesti si alti oameni de frunte de acolo, a pus pre ai sAi
boieri si oameni de cinste de au vorvit ,i au tocmit de au despArtit
-din Milcovul cel Mare .o parte de pArAu ce vine lngA Odobesti

96 Arh. si., I, 2, p. 11
of Ark 1st., I, 2, p. 11.
" Letopisetele, I, p. 132. Comp. mal sus, Vol. III, p. 14:t,
" Inscripliile la L Bogdatt In Analele Acad..rom., II, tom. XVX, 1908,
p.330,120. Cetirea datelor a dat neater la o desbatere- Intro d-ni1 Tanoviceami
al Bogdan. Cono. lit., XXXV, 1001, p. 462. De I 1479-1481 5tetan este In p
nelticetatA corespondenpi cu Braaovul privitoare la mlacArlle turceati. Veil mai
Multe scri.sori In Bogdan, Doc. lui .Ftelan cel Mare, II, p. 353-360.
"6 Bogdan, Vechile cronici 106.
 LUPTELB 11.71 STEFAN CU TURCII 89

si trece de (1 in apa Putnei, i acela pAnA astAzi este hotar Mol-

dovei i Prei-RomAnesti. InsA mai innainte er price futre
amAndouA tArile, cA Tara-MunteneascA vrea A fie hotarul sgu
pAnA in apa Trotusului, iar Moldovenii nu o lAsA, pAnA a vrut
Dumnezeu de s'a tocmit ask si a luat Stefan VodA ceta-tea CrA-
ciuna cu tinut cu tot, ce se cheamA tinutul Putnei i l'au lipit
de Moldova si a pus pArcAlabii sAi pre VAlcea si pre Ivan" 101
Data insA la care Ureche pune aceastA intAmplare este alta de
cAt cea arAtatA de Cronica PutneanA ; anume el pune 1475, In-
datA dupA izbAnda cea mare a lui Stefan de la Racova. Ba Ureche
merge pAnA acolo, in cAt sA punA luarea CrAciunei in 13 Ianuarie,
adicA trei zile numai dupA bAtAlia de la Racova, care se dA, tot
dup el, in 10 Ianuarie. Nu e vorba, Ureche arat5 cA Stefan
urmArise risipitele ostiri turcesti pAnA la IonAseni pe Siret ; cu
toate acestea prea scurt ni se pare timpul intre o bAtAlie i cea-
lalt purtatA la o indepArtare atAt de mare, cum e Vasluiul de
CrAciuna. In sfArsit Ureche se insalA invederat, cAnd dA pe
Radu cel Frumos drept domnul .Munteniei cel bAtut de Stefan
lAngA RAmnicul-SArat, pe cAnd atunci invederat domniA Basarab
ce! TAnAr sau Tepelus. Mai este si incurcAtura cA Stefan este
arAtat de Ureche, ca bAtAndu-se cu Radu ce! Frumos la RAmnic,
acolo unde mai tArziu tot el ne spune cA Stefan a bAtut i ucis
pe Tepelus. Din toate acestea reies6 inteun chip invederat, cA
Ureche amestecA lucrurile i strAmutA luarea CrAciunei si a ti-
nutului Putnei cu 7 ani inaintea adevAratei date a alipirei lor de
Moldova, care datA nu poate fi alta de cAt anul 1482 al Cronicei
Putnene.
Stefan ce! Mare, vAzAnd cA in zadar schimbA mereu domaii
in Muntenia, pentru a gAsi pe unul, din ori ce casA ar fi el, care
sA'i fie credincios i sA'i apere interesele, iea mAsura de .a se as-
gura la intronarea lui Vlad CAlugArul, intinzAnd hotarul Mol-
dovei pe sama acelui muntean. Cu atAta cAstig se alegeA si el,
din sAngele i osteneala cheltuitA pAnA atunci, pentru a aduce.
Muntenia in apele politicei sale. Si. el lucrase cu intelepciune
cAci putin timp dupA intronarea lui Vlad CAlugArul, acest dom-
nitor lunecA si el pe povArnisul fatal al inchinArei cAtre puterea
turceascA care se arAtA pe fie ce zi mai strasnia si mai porun-
citoare, i atrAgeA, ca focul pe musculite, pe domnii munteni,
spre a le frige aripele.
'" Ureche Letopisete, I, p. 128. D 1 Utpedat (Cana. lit,. XXXVII, 1903, p.
525) ni se pare a merge prea departe, cAnd admite o Intronare a lui Tepelu I o
nouA pribegire a lui Vied C5lugArul in Arden!, pe baza scrisorilor acestuia, care
aunt nedalate I pe baza unui document din 23 Martie 1482 (inedit la Arh. Sta-
tului, Mnstlrea Snagov. Pachet 2, doc. I), al aruia datit o Indrepteazii d-sa.
Este a merge prea departe In istorie trebue sti fim foarte bAgiitorl
de seamii In stabilirea faptelor pe aceastA cale.
 90 18TORTA ROMANILOR

Ureche anume, chiar atunci cand vorbeste despre In-

tronarea lui Vlad CAlugrul de cAtre *tefan, adaoge, ea acesta
s'a apucat apoi de a fAcut viclesug asupra lui *tam' VodA,
pentru cA dAduse ajutor Turcilor, cand a mers de a luat cetAtile
si a prAdat tara" 102. ImpArtAsirea lui Vlad la luarea cetAtilor lui
tefan de cAtre Turci se adevereste si de Cronica PutneanA,
care aratA cA in 1484 Iunie 14 a venit impAratul turcesc Baiazid
Cu Vlad Voevoaul Ungro-Vlahiei de a luat cetatea Chiliei ; in
5 August luat-au i cetatea AlbA" 103; iar Letopisetul de la Bis-
trita mai pe larg zice, cA In anul 6992 (1484) venit-au Turcii
la cetatea Chiliei, ImpreunA cu ei In ajutor acel afurisit cAlugAr
Vlad Voevod cu Munteni si a luat cetatea, Iulie in 14 (nu Iunie,
ca In Cronica PutneanA), fate Miercuri, pe vremea parcAla-
bilor Ivasco si Maxim. Inteacelas an, August 5, Miercuri, luat-au
Cetatea ADA In vremea parcAlabilor Gherman i OanA "4. Im-
pArtAsirea lui Vlad CAlugArul la luarea cetatilor este arAtat
de Insusi Baiazet in o scrisoare din 2 August 1486 care Ragu-
zani In care le spune cA ajunsese la o cetate a lui *tefan numit
Chilia unde veni Hanul cu Ttarii i Muntenii" "5. Florentinul
Andrea Cambini contimporan imprejurkei, raporteazA astfel
luarea acestor dou6 cetAti de Turci, dup mrturisirea unui Ita-
lian, de care stim cA erau multi In aceste orase : Domnul Mol-
dovei, cunoscandu-1 puterile prea putine, trimise cAtre Baiazet
ambasadori ca s'A cearA pace. Baiazet ii prim' gratie si se in-
duplec5 fArA greutate a inchei un tratat prin care primi sub
ocrotirea sa pe domnul moldovan, sub conditia unui tribut anual.
Apoi treca Dunkea fArA zAbavA i pAsi cu oastea panA la locul
unde 11 astepta flota, In fata Cettei Albe. Baiazet insA (land
voie la ai si sA prade tara, i vAzand c cei din lAuntru nu se
miscA, hotAri a apropia armata de pe mare, si de odatA incon-
jurA oraSul (Cetatea AlbA), de pe apA si de pe uscat, stranse
ash in cat nu se pute aduce sau scoate nimic din el. VAzand pe
locuitori cerbicosi in vointa lor de a'l apka, pregAtI artileda,
incepti a bate zidurile din mai multe pArti in timp de mai
multe zile, d'Aramand din zidud atata eat socoti cA oamenii
vor putei intra destul de lesne. El porunci asaltul, i coloanele
sale intrarA una dup6 alta prin spkturile fAcute. Oamenii. cei
din lAuntru 1i fcuserA in ruinele zidurilor apArAturi foarte In-
semnate, cu valuri, i cu santuri foarte adanci, asa cA la intrarea
Turcilor, prin rupturA, indatA se IncAerarA cu
gandu'i innapoi cu mare vartute, se apArau cu sgeti, pari i pietre,
purtandu-se cu gala inimA In eat rAnirA i omorara un foarte mare

Ifs Lelopisdele, I, p. 132.

tos I. Bogdan, Cronicile rechi mold., p. 197.
t84 I. Bogdan, Cron. inedite. p. 58-
leg Mon. Hung. hist., acta extent, VI, p. 36-37.
 I.UPTFLE !XI RTRFA11 017 TUR011 91

numAr din Impresurgtort, gonindu'i de mai multe ori afarl. Dar

vrAjmasii avAnd ostile numeroase, lesne se reInnoiau, i venind
fr Incetare cu puteri proaspete, nu dau loe de repaus la !neon-
jurati. Baiazet dorind s'A scape cat va pute i oamenii i locul,
se hotArl sA Incerce dac nu va izbuti a'i aduce cu invoke sl se
ase de IndArAtnicia lor ; le Mat semn cA vrea sA le vorbeascA,
le trimise un sol care s'A le spunA, cA Turcii vin cu hotArire
a nu se l'Asa pAnA nu vor lu locul, i c dacA o vor face prin
vor da cetatea In prad', i nu vor iert niel vArsta, nici
sex, i c toti vor fi dati mortei ; iar dacA se vor supune de bun5
v6ie, I vor primi fArA a le vtitArna averea sau persoane e. Cetl-
tend primir'A promerile si se supuserA" 16.
In aceastA retie trebue deosebite douA pArti : intai, po-
vestirea Italianului din Cetatea AbA, martorul ocular, care
raporteazA lui Cambini cele vAzute de el ; aceastA parte este vred-
nicA de cea mai deplinA Incredere. Introducerea InsA a povestirei
In care se vorbeste despre Inchinarea lui Stefan si a Moldovei
cAtre Turci, cu conditia plei unu, tribut, este un adaos al scrii-
torului florentin, care reproduce povestirea Italianului. Se vede
c aceastA povestire este o cunostintA posterioarA, dobAnditA
dup ce Moldova se Inchinase intradevAr Turcilor, sub Bogdan
fiul lui Stefan (1513), cAci scrierea lui Cambini apare tocmai
In 1537, dou'A zeci i patru de ani d pA Inchinarea Moldovei.
CAt de putin se potriveste mg aceastA stire cu restul arAtArei,
se poate vede din deplina lips6 de legAturl fare aceste doug.
evenemente ; cci dacA Moldova se supusese Turcilor, atunci
ce nevoie -aveau ei s5 mai asedieze cetAtile ei? Aceast5 simplA
Intrebare se vede cA nu pu scriitoru relatiei, ceea ce ne
IndreptAteste a desface si a a er,T din ea numai partea LtoricA,
si a respinge pArerea individualA.
Si In aceastA restriste, Stefan ceruse ajutor la puterile ve-
cine ; la Venetia dupA cAt se vede nu se mai Indreptase, cAci aceast5
putere Incheiase pace cu Turcii In 1479, si Stefan care nu fu-
sese ajutat In timpul cAt. Venetia avusese interes a o face, ce mai
putei el sA spereze acuma? El se Intoarse deci cAtre Cazimir
al IV-lea regele Poloniei. Acesta InsA se prefAch a se interpune
pentru el la principele Litvaniei, pentru ca sA ajute Impreunl
pe domnul Moldovei, stiind bine cA ducele va refuz, i atunci
si el va fi scApat de a o face. Marele duce rAspunse Intr'adevAr,

les Arh. Isl., I, 2, p. 53--59. Sultanul Balazet in scrisoarea lui cAtre rectorul
de Ragusza, tradusA din Huila slavonA tn latineste, din 2 Oct. 1819, in Mon. Hung.
h'vl. acla eslera, VI, p. 37, reirtAndu-i-se histrea cetAtilor, sr une aespre Chilly, la
qual e chiave et porta ad tutto Il paese de AioldaNia et Ong: ria", si de,spre Mon-
castru : ,.la quill e chlave et porta ed tutto lo paese de Polonia, Ru4la, 'fistula
de tuta Mare Magicre". Vezi o multime de alte izvoare ampra cAderel cetlitilor
n N. lorga, Chille sI Celalea Alba, p. 156 si urm.
 92 18TORIA ROIAANILOR

ca Moldova ar fi prea departe 107 Craiul Ungariei II ajuta cu

atat mai putin cu cat incheiase pace cu Turcii In 1483, ulleind
sa cuprinda in ea i. fara lui, Moldova. El se preface numai cat
a se supara, protestand la Turci contra intreprinderei lor de a
cuceri doua cetati de la granita Moldovei, tara ce se tine de
regatul nostru 108 Matei arata mai tarziu, ca in momentul and
se pregatia a merge In ajutorul lui *tefan, aflase ca cetatile ca-
zusera 100. .
*tefan era desperat pentru pierderea cetatilor sale. *tie
el a de acuma Turcul pusese piciorul in tart'', i. ca daca etc
ramneau ale lui, neatarnarea Moldovei era greu atinsa. Nu
era doar numai infrangerea unei otiri ca la Valea Alba, ci era
implantarea Turcilor in coasta Moldovei, mucatura cea mai
simtita *i mai usturatoare ce se putuse face Wei lui *tefan,
ca acea a balaurului In coasta lui Laocoon. tefan starui deci
numai de cat pe lnga Cazimir, ca sa'i dee ajutor spre recuce-
rirea lor, daca nu'i daduse atunci cand putea sa le apere. Pentru
a dobandi acest ajutor neaparat, *tefan se hotarate sa faca. un
mare act, inchinarea personala regelui Poloniei, sa'i multariliasca
In sfarit zadarnicia i fala care devenisera tot mai mari i mai
staruitoare, cu .cat lucise mai viu pe ceruri steaua lui *tefan
cel Mare. Domnul Moldovei, se hotarI, in aceasta grea impreju-
rare, a jertfi -Wei sale i ceea ce avea mai scump la sufletul
sau, vrednicia lui personal% i. sa puna el genuchiul In parnant
innaintea unui rege ce era departe de a ajunge la genuchile sale.
Polonul Insa Impinge chiar de la inceput umilirea lui *tefan
pana la cele de pe .urma margini, numindu'l in salv-conductul
pentru mergerea lui la Colomeea prietenul i sluga noastrA
loan *tefan palatinul Moldovei", epitet ce nu i'l (Muse nici
odata pana atunci 110
tefan se duce deci la Colomeea i. In 15 Septemvrie savar-
ete depunerea juramantului. *tefan convenise cu regele a
presta juramantul in cort, innaintea numai a marilor dregatori ;
iar cortul, dupa pilda imparatului Rudolf carele aa lucrase
I,
cu Otocar raiul cel sumet al Boemiei, din intocmirea lui cea
de Poloni cuta, tocmai cand jura, a ,cazut,. i, *tefan cel te
invinsese ai Innainte pe atatia crai, s'a vazut ingenuchind
innaintea lui Cazimir" 111 Se vazii i. atunci, ca de atatea ori in
lume, ingenuchind virtutea innaintea slabiciunei i. meritul ade-
varat Innaintea spoielei. Dar stefan MA A. treaca i acest pahar ;
credei ca cu dansul i-a platit, de i scump, ajutorul cerut. Ce

10.7 tracarul, III, p. 83-84.

148 Regele Matei dare Sultanui 1484, Hurm., Doc., II, 1. p. 16.
lee Iorga., Acte Frg., III, p. 104.
3,49 Lorgz, Chilta i Celatea AIM, p. 168.
lu Ioachim Cureu, Annales Silestcae, p. 104, ap. ;lineal, II, p. 78-79.
 LUPTIBLIS LUI OTIRPAN CU TURUll

trebui sa resimta doinnul "Moldovei, chid regele ordona

urmeze, numai unei trupe de 3000 de calareti?
'Vazand Stefan ajutorul cel atat de subtire dobandit de
la Polo ni, trimite dupa alianta la indepartata Moscova, in solie
pe boieklsu loan Turcul. Tarul Moscovei rUpunde prin o
oalta ambasada in fruntea ckeia se afla Fedco ; dar intru aka
.pare a se fi marginit relatiil . de atunci fare Rusi si Romani.
Rusii care erau nca mai depktati cleat Litvanii, nu putura
sa villa In sprijinul lid Stefan. Ei trimit insa o solie la Cazimir,
indemnandu'l sa nu lase pe Stefan in parasire, la care Polonul
raspunde, In tocmai precum am vazut pe Matei Corvin raspun-
Zand papei, ca aceasta o va face cu atata mai putin, cu cat Stefan
este vasalul lui 112 Stefan pleaca ithpotriva Turcilor, de si slab
pregatit cu mica lui ostire, i impreunand oastea cea straina cu
a sa, pre multe locuri a smintit pe Turd, de le-au cautat a ies
din tara, lar cetatile Chilia Cetatea Alba nu le-au putut scoate
d la ei" 112.
'In anul 1486 Stefaii loveste din nou Ceta ea Alba; puterile
sale Bind insa neindestulatoare, el este respins de la asediul ei 114,
dupa aceasta ultima incercare, se hotaraste, cu moartea in
suflet, a parasi aceste chei ale tarilor romane in mnile
Urmarile luarei Chiliei si a Cetatei Albe de care Turci se
aratara indata prin repetatele pradki pe care Turcii, ca vulturii
din cuibul lor,- le repeziau asupi.a Moldovei. Ureche pomeneste
In dona randuri de unul Hroiot care ar fi navalit in Moldova cu
ostireturceasca spr prada, fiind in cea de pe urma navalire
batut j ucis de tefan. Intre aceste doua expeditii cade o alta
a lui .Malcociu, iarasi batut de Stefan. Lupta intai cu Hroiot
Se face in 29 Septembrie 1485; acea cu Malcoiu in 16 Noembrie
iar a doua cu Hroiot in 4 Martie 1486. Cronica Putneana da lui
Hroiot numele de Hromot i'l face sa via in 1485, pana la
Suceava, adus de Turci spre a fi pus in domnie. In a doua ex-
peditie din 1486, acest Hromot vine tot cu Turcli, insa este batut
i ucis ; cat despre Malcociu, pe care Il insotesc tot Turcii, aceasta
cronica pune venirea lui prin Moldova catre Polonia tocmai
1498. Ori cum ar fi imprejurarile, se vede ca Turcii i Mum%
din Moldova un locas de prada, i ca. Stefan si cu oastea lui
trebuiau sa stee necontenit cu arma in Mani, spre apari tara.

111 Uricarul, III, p. 84-86.

112 Ureche In Letopise(e, I, p. 134.
114 S2rIsearea ambasadorulul polon din lingerie catre regele situ, din 19
lulie 1486, In Mort. Hung. hist., tide! eztera, VI, p. 135 : Stephan vayvoda de-
sideroso de haver el suo, non expectata la operatione del oratore ne II prepare-
menti regii, assalto cum alcune gente Afonchastro, dove ussitl I Turchl erano
alla custodia de quello seguito, che dapoy una strage dal una parte et dal aitra,
re infecta Stephano convene ritrarsi".
 ISTORIA ROMANILOR

latg pentru ce Stefan ce! Mare se temea a-at de tare de a pierde

cetgtile sale, si'si dgduse silinti asa, de uriese spre a le pgstr,
Leunclavius ne spune urmgtoarele asupra expeditiei lui
Malcociu : Ali Chadunus sau pasa Eunuchul, Beglerbegul Ru-
meliei europene, a ngvlit cu armata prin Valahia in Car. bogdania
(Moldova) cu 30 sau 40 de mii de oameni si a devastat acea regiune
cu flacgri foe, si care sfgrsitul lui Ramazan 1486 se intoarse
la Adrianopole. Fratele insg a lui Ali Beg Mihaloglu, Bealer-
be ul humeliei europene, al cgrui nume er Iskender Beg Mi-
haloglu, de asemenea i Bel Beg Malcazoglu (Malcociu) intrand
impreung cu armata in Carabogdania, au devastat de doug
si de trei ori toatg regiunea, intorcndu-se cu prgzi i boggtii" 115.
Cgt despre Hroiot sau mai bine Hromot, numele su este
slavon, si vine de la hrom,----schiop. Cu toate aceste el putea fi purtat
de un cap turc, intru at mai multi Crestini, .mai ales Slavi, Slu-
jiau de pe atunci in armatele muzulmane .Nu este de admis cg
el sg fi fost seful acelor mercenari boemi care atacaserg pe Stefan,
cnd cu jurgmAntul sgu in Polonia, prgdaserg, dar care
fuseserg prinsi i pedepsiti cu moartea de rege 118 cgpi acestia
erau niste hoti, nu o armatg, precum este argtatg trupa lui
Hromot.
Moldova el-A stirbitg ; nici asa lug Stefan nu incetg de
a lupt pentru neatarnarea ei, i inaceastg indgrgtnicie de a re-
fuzA cu ori ce pret jugul de pe grumajii sgi, stg mgrimea lui
Stefan.
Domnul Munteniei, Cgluggrul nu se multAmise numai cu
imprtgsirea lui la cgderea cetgtilor. El mai amgreste sufletul
lui Stefan tocmai in momentul cel mai greu al vietei lui, atunci
cnd straw de gt de nevoia neinduplecatg se hotgrise a merge
in persoang la Colomeea tocmai atunci Vlad Cgluggrul se
uneste cu cei doi capi de bandg turci pentru a prgd Moldova.
Cu ctg amgrgciune trebui sg rabde Stefan acest ajutor dat
dusmanilor sgi, de un domn eel datori tronul, mai ales a er
In neputintg de a-si rgzbunA el care nu rgingsese Ong acuma
dator nimgnui cu plata cuvenitg faptelor lui

m Ap. Picot, Chronique d'Urechi, P. 170.

lis Miehovski, Arh. ist., I, 2, p. 37. Comp. Picot, Chronique d'Urechi,
p. 169.
 CEI DE PE URNIA. ANI AI DOMNIEI
LUI

1. LUPTELE CU POLONII
In 1490 moare regele Ungariei Matei Corvin. Se ieau la
lupta de la mostenirea Ungariei regele Vladislav al Boemiei
impgratul Maximilian I. Zapolia voevodul Ardealului, Orland cu
Vladislav, Imparatul pentru a-i gasi o contrapondere, cauta alianta
lui Stefan, i spre a fi primite propunerile sale de Stefan, inter-
vine pe langa el prin cuscrul acestuia, loan Vasilievici, tarul
Moicovei. loan rgspunde soliei lui Maximilian, a spre
cerea impgratului va fi mijlocitor legaturei sale cu domnul Mol-
dovei" 1 In urma acestei mijlociri vedem pe imparatul scrii
lui Stefan ca Ii d depline puteri asupra Transilvaniei pana la
venirea sa, i tot odatg el someazg, prin un ordin din 11 August
1490, pe nobilii, comi i orasele din Transilvania ca sa re-
cunoasca autoritatea domnului moldovenesc, spunand intre
altele in acel ordin, ca de aceea am trimis la ilustrul Stefan voe-
vodul Moldovei, credinciosul nostru MAL ca s sprijine drep-
tatea noastra i sa ne ajute ca pe domnul su i al Ungariei,
i-am cerut ca s v primiascg pe voi pe toti care mg recu-
noasteti ca netagaduitul vostru stgpan, s vg puna sa faceti
jurgrantul de credinta i s va apere cu armele i cu puterea
ca pe credinciosi nostri iubiti, pang cand vom veni noi
dup cum spergm in curand, la voi, pentru care va sfatulin
ascultati de zisul Stefan Voda tu numele nostru" 2.
Stefan, nestiind in cotr se va *c cumpgna izbanzei,
traggneaza cu rgspunsul la propunerile imparatului, si el lucril
I Fragmente din Korrmsin In Mag. ist., IT, p. 311.
a Firnhaller, Befirdje :ur Gesch:chle Ungarns, in Picot, Chronique d'Urechi,
p. 173.
 116 18TORIA ROMINILOR

cu multa intelepciune ; cad norocul armelor se arata favorabil

lui Vladislav, cu care Stefan nu_ intampina nici o greutate de
a infra in legaturi ce devenira in curand destul de prietenoase 3
Dar Stefan se folosise de bunele lui relatii cu Virile de
peste munti, pentru a aduce la indeplinire gandul su de raz-
bunare contra regelui polon care'l inelase i'l umilise. El ataca
In 1490 Pocutia, tot in temeiul scrisorilor de amanet, i cu toate
ea nu poate s'o cuprinda in intregimea ei, pune stapanire pe
partea dintre Prut i Ceremu, aezand in ea parcalabi 4.
Aa stateau lucrurile, cand in 1492 moare i regele Cazimir
al IV-lea al Poloniei, urmandu'i in tron loan Albert, fratele re-
gelui Ungariei, Vladislav de Boemia. Cum alma frnele ocar-
muirei, ii fndrepta gandul su dumanesc asupra domnului
Moldovei, gaud intetit i de Stefan prin cucerirea unei parti din
Pocutia i se intelege cu fratele su, ca sal stee in ajutor la cuce-
rirea trei lui Stefan.
Vladislav insa e nevoit ascunda planul, de poporul
unguresc care avand i el pretentii asupra Moldovei, n'ar fi putut
nici cand invoi cucerirea ei din partea Polonilor, cu a-tat mai
mult ca el pretindeA a ave asupra Chiliei nite drepturi speciale,
ca una ce acea cetate fusese candva in stapanirea lui, pe timpul
lui Petru al III-lea, 1448-1449, dupa cum ar proba-o i inscrip-
tiile sapate In piatra ce ar fi existand Inca in acea cetate 5. In
conferinta de la Leutschau din 1498 intre Vladislav i Albert,
se pune la cale aceasta steirpire a Moldovei, cum o califica Mie-
hovski, analistul polon continiporan 6. Astfel se reinnoi Incer-
carea cea veche, facuta de imparatul Sigismund i regele Poloniei
Vladislav la Lublau, pe thnpul lui Alexandra ce! Bun, avand
aliatii de acum scopul de a pune in tronul Moldovei pe fratele
lor Sigismund 7.
Stefan, simtind de -aceste uneltiri, trhnite in tot decursul
anului 1495 soli in Ungaria, care sa caute a zadarnici planul
pregatit. Iata pentru ce gasim in decursul acestui an mai multe
insemnari, in registrele visteriei ungure;ti, de cheltuelile facute
cu solii domnului moldovenesc. Aa in 30 August se vede chel-
tuit pentru cuhne, cai i vin, pe sama a doi soli ai voevodului
Moldovei 111 florini, i in 2 Septemvrie 18 florini pentru
nirea ubei solului moldovenesc cu piei tarcate. In 11 Decemvrie

AmArunt,mi asupra acestor leglituri In V. Pgrvan, Relafille lui

Mare cu Ufigurit In Conn. lit. XXXIX, 1905, p. 1047 urm., $telaeel
I. Nistor, Die Mold. AnsprOche auf Pokutien, p. 52.
I Istvanfl, Historia de re bus ungaricis libri XXXI V, Coloniae Agiip-
pInaep 1622, P. 33.
MiehovsId, Chronica Polonorum, p. CCCXVII. (Vezi Arh. ist., I, 2, p,
42, notal : super extIrpallone
Ioachlm Cureu In Analele Silesiel, p. 217 In Sineal, II, p. N. Mai sus,
Vol. III, p. 143.
 CEI DE PE URMX ANI AI DOMNLEI LOI STEPAN CEL MARE 97

se cumpara 2 buti de yin pe sama solilor moldoveneti ca 17

florini, 0 mai tarziu se mai cheltuieste pentru bucataria lor pe
sama tezaurului Inca 64 de florini.
Se vede ca ocarmuirea maghiara calla s Impace sau sa
adoarma pe Stefan, de oare ce &fin In acelai registru, Intr'un
rand 1000 de florini dati din partea Ardealului maritului domn
Stefan al Moldovei, i Inteun alt rand gasim chiar ca visteria
ungureasca, scutete domeniile lui Stefan din Transilvania, Ci-
ceul i Cetatea de Bata, de darea de 1515 florini pe care trebui
sa o raspunda 8.
De 0 regele Ungariei nu puta fi Intors, prin siirele lui
Stefan, de la alianta cu fratele sau din Polonia, eel putin la atata
izbuti domnul Moldovei, (land existenta acestui tratat in cuno-
stinta Ungurilor; ca acestia sa vad ca ochi rai politica regelui
lor, ceea ce ava Insemnate urmari asupra cursului Imprejurarilor.
Dar chiar Intre Poloni Intreprinderea vicleana a regelui lor contra
unui domn ce se aratase -in tot deauna prieten catre ei, nu gasi
rasunet i aprobare. Sfetnicii regelui vroiau sa-1 intoarca de la
scopul propus, avand oare cum presimtirea nenorocirilor ce erau
sa loviasca. pe Poloni In o Intreprindere atat de desbracata de
ori ce constiinta. Regele Ins incapatinat In planul sau, pune
la randuiala pe toti acei ce indrazniau a-1 combate, si mustra
Intre altele foarte aspru pe Creslau Curosvanciul, cancelarul
episcopal Vladislaviei, spunndu'i,s6 mearga se ocupe de
preotia lui, sa nu aiba grija de rizboaie, ca daca chiar haina
sa i-ar ti gandul, Inca o ar pune pe foc" 9. Albert asculta de-
sfaturile unui singar om, hostal sau preceptor, Filip Buonacorsi
Calimah, care lima Intariau gandul regesc 0 de aceea erau bine
venite, pe langa ca acest Italian mai insufla regelui i ideea suri-
zatoare de a restrange privilegiile nobililor. Vedem deci ca Intre-
prinderea plnuita de regii frati contra Moldovei er desaprobata
de chiar popoarele lor.
Albert, temandu-se de a ataci MO pe Stefan, adauga pe
langa viclenia scopului, Inca i acea a punerei lui In lucrare,
trimite lui Stefan o solie prin care'1 Intiinte,aza, ca va ven!
In persoana pentru a'i ajuta la recucerirea Chiliei 0 a Cetatei
Albe din manile paganilor. Stefan care urmaiise Cu staruinta
toate uneltirile i lima firul lor In mainile sale, Intelese de Indata
ce soiu de ajutor era sa-i villa din Polonia, cu atata mai mult
ca. amend sal din tara vecing ti transmiser In curand adevrata

Vezi toate aceste extracte din registrele ungurestl In Engel, Gesch. der
Moidatz, p. 1413.
Cromer, p. 432. Ureche In Letopisefe, I, p. 136. VouA vA este lticrul
biserica sA piziti, lar nu de rilzboale sit grijIti, cA gandul men vol nu-1 gtitt,
ce numai en augur frcA a1 pricepe ca haina de pe mine stie gandul mea,
In foe o
A. D. Xenopol. Istoris Romanilor. Vol. IV.
 98 ISTORIA ROMANILOR

tint a expeditiei pe care regele insusi nu o mai tinui, In-

vinuind pe Stefan c, aliindu-se cu Turcii, ar amenint regatul
a
su. Si inte adevr Stefan, vzndu-se amenintat inteun chip
a-tat de gray si cu atata rea credint de o -tax% cAtre care el
avuse in tot deauna purtarea cea mai corect, se adresase la
Turci. Inc de la moartea lui Matei Corvin, cnd cu rivalitatea
lui Vladislav cu Maximilian, despre care Stefan nu stiei unde
o s ias, dornnul Moldovei simtise nevoia de a se impc cu
Turcii. 0 apropiere de ei ins nu se pute face fr plat de
tribut, si Stefan se hotrste s se supue acestei neaprate
cerinte, pltind Turcilor un tribut de 8000 de galbeni pe an 10.
De si ins se pleac acestor nevoi, Stefan nu intelege a deveni
8lugA asculttoare Imprtiei Otornane, dup cum se vede lucrul
din faptul c5. Turcii, cernd lui Stefan In 1492' invoirea trecerei
Marilor prin Moldova, el refuzg aceast cerere si Turcii supoart
acest refuz fr a card 11. In puterea ins' a legturilor Incheiate
Cu Otomanii, Stefan le ceruse prin o scrisoare ajutor contra Po-
lonilor. Regele acestora se folosi de purtarea lui Stefan, pentru
a InvinovAti el pe domnul Moldovei de uneltiri dusmane. Sultanul,
ins, temndu-se de o curs, trimite numai o treime din armata
lui peste Dun're, iar restul rmne dincolo spre paz.
Stefan deci pentru a preintmpina indeplinirea cursei pe
care rgele polon o intinde Moldovei rspunde regelui pri is-
tierul Isac si logof'tul Tutu, c'i aduce cele mai vilmul u iri
pentru ajutorul oferit; Ins c'l roaga s nu ptrund deadr ptul
prin Moldova, spre a nu Arica Ora, ci s .apuce spre cettile
sudice prin jurul Nistrului, prin Podolia si Rusia Ros. Ace.sta
er un mijloc sigur de a sill pe rege s'si dee pe fat scopurile sale.
Regele Albert care pl'nuii ins cu totul alt ceva de cat
scparea cettilor moldovene din mfinile Turcilor, in loc de a
apuci pe -nude II rugase Stefan, pleac deadreptul asupra Mol-
dovei, indreptndu-se spre Nistru. Stefan aflnd despre o asa
urmare, trimite a doua omit In solie pe aceleasi personaje care
s spun regelui, c daa nu s'ar tinca de conditia impus de
domnul lor, el se va opune. Albert_ se face cA se supr pentru
amenintarea filcut, pune pe soli In fiere si gsind astfel pretextul

Is Hurm., Doc., II, 3 p. 171 : nam octo millia .ducatorum in auroquo-

tannb Turce pendere solet". Naker's, Tagetuch in Seriplon.s rum prussica-
rum, apud Nistor, Ansprache aul Poicalien, p. 50 : Ich dem versturbenen kor
nige geholdiget habe, dass ich nIcht den Turken czinshafftig wurde: sunder hat
mich verlassen und nicht' beschirmet, bin als geczwungen das ich czinshafft dem
Turken warden bin". Asupra tributului plAtit de Moldova In timpul lui Stefan
eel Mare a trebuit In rAstimpuri sit plAteascil tribut Turcilor, pentru a pune In
lucrare marele princip al politicet sale, de a nu avea In acelas timp ptai multi
dusmani.
Hurm.g Doc., VIII, p. 28, Venetia 15 lunie 1492: appare che Ste-
phan Vaivoda, non gli Tatari habi voluto dar Il passo, ancor che sil tributario
del nacho".
 CE1 DD PE IIRMA ANI AI DONNIE! LUX 13TEIPAN CBE. MARS 99

dorit de dusmanescul sail gaud, trece Nistrul la Mihalceni, ei

apuca prin Cotmani asupra Cernautului.
Stefan atunci se pregatete de lupta. El trimite scrisori
in toata tara spre a aduna grabnic mutile la Roman unde se
duce si el In curand cu curtenii sai. Ii sosesc ajutoare de la Rada
cel Mare voevodul Munteniei, ca care Stefan trebuia sa fie In bune
relatii, Infra cat se afla tot aa si cu Turcii, stapanii lui Radu ;
iar Turcii insui se aduna la Silistria pentru a veni In ajutorul
lui Stefan. Ungurii pe care i-am vazut nemultannti cu politica
regelui lor care tindea a jertfl Moldova Polonilor, silesc pe Vla-
dislav sa trhnita 12.000 de oameni In Moldova, sub Romanul
maghiarizat Bartolomeu Dragli numit it Birloc pe care Ureche
ill face cuscrul lui Stefan 12, Cu ordinexpres Insa de a se interpune
spre a impaca pe razboitori.
Polonii care urmasera pe rege In expeditie cu totul In
contra vrointei lor, innaintau asupra Moldovei numai cu cea
mai mare sila. Spiritul superstitios al timpului prevazuse ne-
norocirea ce trebuia sa izbiasca pe Poloni, In mai multe intamplari
de altfel prea fireti, i pe care numai cat nemultamirea Polonilor
Cu Intreprinderea regelui lor, le interpreta intr'un sens ei defayo-
rabil. Astfel era Innecarea unui cal al regelui Intr'un pakau
de nimic, risipirea boilor ce duceau proviziile prin un \rant pu-
ternic ; strigatele unui taran nebun, ea Polonii ar merge la peirea
lor, i altele de aceste.
Pe cand oastea polona Innainta astfel demoralizata, asupra
Moldovenilor, In acetia, ai caror simtire era una ca a domnului
lor, fierbei din ce In ce mai puternic setea de razbunare. Stefan
mai ales, care nu stiea s ierte nici un pacat comis In contra
lui, avea a-Wee de ealuit cu Polonii I El le fusese tot deauna
credincios, i Indeplinise cu sfintenie toate cererile lor de repetata
inchinare, i. cu toate aceste cand ayuse nevoie de a fi ajutat,
ei li trimisesera sau contingente ridi 1 ca In lupta dela Racova,
sau 11 lasasera ca totul In parasire, c In cea dela Razboeni. In
marea nevoie a vietei lui, cand vazuse cetatile sale In manile
Turcilor, el se plecase chiar la capriciul /or, de a face regelui polon
inchinarea personala, pe care pana atunci necontenit o Inlaturase
lar Mosul monarh, calcand conditiile convenite, expusese prin
un viclean meteug, pe Stefan In genuchi Innaintea lui, la ve-
derea Intregei sale armate. Si dupa ce li impusese aceasta umilire,
il Inzestrase numai cat ca neinsemnatul ajutor de 3000 de cala-
reti. Nemultumit cu toata .ace,ast nedemna purtare fa tA cu el,
regele cerca acuma sil-i rapiasca coroana, i aceasta iar prin

Birtok era cobolilor din Sas donmul idoldoNei, Vezi Picot, Ge.tzialogre
des Pogdan in lui Tocilescu, V, p.--'310: Astipra Turcilor adunati in Sud.
stria Vezi scrisoarea lul Radu al TV-lea cutre Bra,oveni, 1997 In I. Bogdan, Do-
cumente it Regeste, p. 131.
 100 ISTORIA ROMANI LOR

viclenie i rea credint 1 Cupa amrciunilor se umpluse pentru

Stefan, si trebuih, s se reverse. CumplitA tr s izbucneasc
mania in aceast inim concentrat, i Stefan trebui s rspl-
teasa prin o singur groaznic lovitur tot sirul nedrepttilor
suferite.
Armata regelui Albert innainteazA pn la Suceava, unde
incepe a bate cetatea pe care Stefan o aprovizionase bine,
innainte de a iesi la Roman. Asediul se trgneazA dous luni,
fr ca s izbutiasc Polonii a o luh. Ba in curand armata leseasc
se gsi inteo pozitie din cele mai critice, prin lipsa hranei pentru
ea si caii ei. Nobilii incepur a murmura, bnuind regelui c i-ar
fi adus in Moldova, spre a se mntui de ei, dup sfaturile lui
Calimah. Regele vhznd ce ru iesise expeditia lui, se imbolnvi
de suprare. Ungurii ins care veniser in Moldova, in scopul
de a impch pe Poloni cu Moldovenii, intervin la Stefan; spre a
se pune la cale cu Albert ; cu alte cuvinte ca domnul romn s
ierte celui polon intreprinderea lui, cea tot att de viclean pe
eat si de nesocotit, Stefan primeste i incuviinteaz cererea Un-
gurilor, punand ins o conditie la aceast imph'care, anume ca
regele poIon sd se trdoarcd iar'd5i pe unde venise, spre a nu dried
Ora i pe aiurea. Pe atunci sistemul aprovizionrei armatelor
erh ca i necunoscut, si ele se rzimau, spre a trill, mai ales pe
prdciunile comise prin locurile pe unde treceau, fr osebire
dac erau dusmane sau prietene. Stefan stiind c regiunea pe
unde trecuser Polonii fusese jefuit inteun chip inspimAn-
ttor, si Stefan nevoind ca alt parte de tri s fie lar prdat,
dar mai ales voind s pun pe Poloni in neputint de a respect
conditia incheierei pAcei, impusese regelui aceast conditie care
fceh peste putint iesirea lui din Moldova, sau sili armata
polon s piar mai toat de foame. Domnul Moldovei er prea
sigur c regele va apuch pe alth cale, spre a prsi Moldova,
si va alch astfel alctuirea impcrei, spre a-i puteh gsl astfel
pricina de rzbunare pe care o dori cu atta foc. Regele intr'a-
devr Ii indreapt mersul prin cel al doilea drum ce conduceh
din Moldova in Polonia, spre pdurea cea intunecat a Cosminului.
Stefan atunci II desteapt ca s se tinii de impcarea incheiat ;
astfel nici el nu va respecth armistitiul convenit, si va lovi ar-
mata polon.
Regele cu ostirea lui hemesit, fr a (14 ascultare
ameninttoare a lui Stefan, Ii urmeaz innainte calea
apucat, apezind in toate prtile dup prada neaprat tra-
iului ostirei sale. Stefan trimite atunci in grab oameni in ph'durea
numit, care taie copacii pe jumtate pe marginea drumului,
astfel ca s rmn4 numai intinati" pe trunchiurile lor, i in
sfArsit poate s dee'liber curs dorului aprins de rzbunare, care'l
frmnth de data timp. Cum ptrunser Polonii in pdure, el
repede mai multe roate de ostasi care prvlesc peste Poloni
 CEI DE PE masa ANI AI DOMN lEI LItIOTEPAN CEL MARE 101

arborii pe jumAtate tAeti.tefan vine indatA dupA aceea i lovete

i el pe Levi pe dindArAt. O incurcAturA nemai pomenitA se pune
In armata lor, strivitA i mAcelAritA sub cAderea arborilor, sAgetatI
din ascunsul frunziului, inconjuratA din toate pArtile de un du-
man, cu atta mai cumplit, cu ct eri nevAzut. Ureche descrie
astfel rezultatul acestei lupte, fatale pentru armata :

MultA oaste leeascA a pierit, unii de oteni, altii de tArani,

ce le cuprinsese calea ca o mreajA, i altii de copacii intinati.
Aa pierznd putele i lAsand steagurile carde toate le-a adunat
*tetan VodA, iarA Leii fugirA cum incotro au putut : Aa s'au
risipit prin pAdure, unde putini au scApat afarA. 5i singur craiul
cu cei ce rAmAseserA, strAngandu-se, s'a adunat inteun ocol
la sat la Cosmin, i de acolo bulucindu-se a ieit la CernAuti.
Iar oastea lui *tetan VodA cu danii de asemenea merge
du-se i tAindu-se, cAt nici acei putinei Levi ce i5iserA din codru,
nu vrea fi scApat, de nu s'ar fi incurcat ai notri in carele crAe.gti
boiereti, de le-a indelungat vremea de au fugit" la.
IncA innainte de aceastA incAerare, Polonii afland despre
starea desperatA a otirei lor din Moldova, trimiseserA un corp
inteajutor, care treca Nistrul tocmai dupA mAcelul din pAdure.
*tetan repezi impotriva'i pe vornicul Boldur, care, trecnd
Prutul, s lovi cu Leii in ziva de 29 Octomvrie i'i bAtii de istov
IngA satul Lenfeti, nu departe de CernAuti. In aceeai zi regele
tteceit el insui Prutul la CernAuti ; dar fu ajuns de oastea moldo-
veneascA care'l urmAri de aproape, lovit, i de abi scApA cu
putine trupe in Polonia, cele mai multe ucigandu-se, spre a'i
mantui viata. *tetan, infierbAntat de rAzboiu" 11- love.gte in
mai multe rnduri, in ct fi ucide incA multi din intovArlirea
lui. Mazurii intorcandu-se sA dee rAzboiu, ca sA apere pe rege
i pe cei scApati, dat'au asupra lui Boldur vornicul, de care s'a
pomenit mai sus, cA er trimis Cu oaste impotriva oastei leeti,
ce venia ajutor la craiu, i mare perire a fAcu intenii la $ipinti,
cat de putini au scApat in oastea ce er stransA pe lAngA craiu.
Si aa craiul cu mult nevoie strecurnd-se a trecut la Sniatin,
i de acolo a slobozit oastea pe acasA cfit rAmAsese, lar el s'a
dus la Liov" 14.
Bzbunarea Romnilor se arAtA dupA obiceiurile barbare
ale timpului, in tratarea prinilor, spanzurindu'i cae doui de
pArul lor cel lung, i fAcndu-le incA multe alte crude batjocuri.
Cantemir mai spune cA *tetan ar fi injugat pe Poloni la plug,
ar fi arat cu ei o cmpie, unde sAmAnnd ghindA, rAsAri acea
2 9 Ureche In Letopisefe, I, p. 133. Lupta s'a dat In ziva de d. Dimitrie
1497. NotItli pe un Evanghellar, Urtcarul, VIII, p. 23. AltA not116 pe o Evanghelle
din 1512 scridi de gramaticul DImitrie, conf1rmii neputinta Polonilor de a Iu Su-
ceava 1 riizbirea lor In 26 Oct. 1497 la Cosmin. N. Iorga, Contribuftt la istoria bi-
serien noastre In Art. Acad. rom., II, tom. XXXIV, 1911, p. 459(7).
24 Ureche In Letopisefe, I, p. 139.
 102 ISTORTA ROMINILOR

ves titA pAdure, Dumbrava mie, care saminte prin numele ei

sinistru, sAngele polon cu care fusese stropitA16. AceastA 1mpre-
jurare a fost tesutA de legendA In jurul personajului iubit al
lui Stefan cel Mare, ca o aureolA sAngeroas6 dar mAreatA a gloriei
sale rAzbunAtoare. Nici mAcar asezarea acelei pAduri celebre nu
este cu putintA de hotArit, Intru cAt mai multe poartA aceast5
denumire 16.
DupA aceea dat-au Stefan VodA, cuvAnt la toatA tara sA
se strAngA la HArlu, la ziva sfAutului Neculai, i adunAndu-se
fut.' acea zi Cu totii Inteacel loe, fAcutu-le'au ospAt tuturor
boierilor i tuturor vitejilor si, i cu daruri scumpe i-a dAruit.
Si de acolo i-a slobozit de au mers cinesi pe acasA'si, trivAtAnd
pe toti sA dee laudA lui Dumnezeu, pentrucA toate puterile sunt
de la Dumnezeu de sus" ".
Pe cAnd insA Stefan "sil tara lui benchetuiau si se veseliau
pentru izbAnda repurtatA, In Polonia se IntindeA jalea si restristea
asupra pierderilor suferite, Nobilimea mai ales fusese cumplit
zeciuitA, si mai nu erA familie polonA de rang nobilar care sA nu
plAngA, pe vre un mort din Moldova. AceastA nenorocire natio-
nalA Ii gAsi un viu rAsunet In istoricii poloni, care cu totii o
mArturisesc 1ntr'un glas, atribuind-o mai ales perfidului gAnd
al regelui, pedepsit de Dumnezeu. Asa Ioachim Cureu, Incepe
povestirea acestei intAmplAri prin cuvintele : In anul 1497 a
fost rAzboiul cel nenorocit al Polonilor cu Moldovenii", i sfArseste
spunAnd cA oastea polonA a pAtit foarte mari pierden; floarea
cAlgrimei polone s'a tAiat si s'a prins" 18. Bielski spune cA pe
timpul regelui Albert a perit sleahta (nobililor), cuvAnt ce se
vede reprodus din el si de Ureche ". Miehovski, dup6 ce Incepe
si el prin a arAta c expeditia, din 1497 a Intrecut toate cala-
mitAtile Poloniei cA Turci, Moldoveni i alte neamuri lovirh
InfrAnser6 armata polonA i enumgrA familiile cele mari
polone care pierdurA In Moldova pe membrii lor cei mai strAluciti
sfArseste totusi prin cuvintele : cu toate aceste dup o mergere
de mai multe zile prin p'Aduri i locuri nestrAbAtuter-ei avurA
noroc a iesi victoriop. (11 ) din Moldova" 20. S'ar pAreA
cA avem Innaintea noastrA un cronicar ungur. PAnA In, scrierile

25 Cantemir, Istoria I mperiului (Montan, treduta de libdob, 13ucure6ti

1876, I, p. 62. Neculcea, sama de cuointe In !Ah:Tinte, II, p. 200.
is Frunzescu, Dic(ionar. Ved i Marele Dict. Geografic al Romfiniel. In-
susi Neculcea cunoaste trei Duwbrylvi rindi : una la Dotosani, alta la Cotnari
a treta mai In jos de Roman. Asupra celel de la Cotnari 'vezi un doc. din 1744
Iorga, Sludii Fi doc.. V, p. 58.
If Ureclie, Ibidem p. :140.
is Ioachim Cureu, ap. $incai, II, p. 94.
s. Bielskl, ap. Pleot, Chronique d'Urechip P. 178'
so Miehovski in Arh. tst., I, 2, p. 43-44.
 OW DE PE !MINX ANT AI MINIM LIU OTNITAN OIL NITRE 108

de mai tarziu Moldova este numitl mormfintul Poloni-

lor" 21.
Stefan ins6 nu se multumi cu infrngerea ovtirilor polone
din Moldova. El vroii O. fach pe Poloni sK simtl mai alarm
urmArile rAutAciovilor lor scopuri, vi pAtrunde cu o armat6 in anul
1498 In regatul lor, and tot ce intAlni jafului vi pustierei,
arzAnd oravele Przemysl, Radimo, Przeworsk, Lanczut, precum
vi numeroase castele, vi pAtrunzand Ong dincolo de Lem-
Berg ; iea mai mult de 100.000 de oameni robi, vi fi avazA in Mol-
dova, din care pricin6 zise Ureche, vi 0116 astgzi trgevte limba
ruseascA in Moldova, ales pe unde au descglecat" 22. Polonii sur-
prinvi flirk armatA, sunt nevoiti s6 sufere pr6d5ciunile Moldove-
nilor, pAn cAnd regele vAzAnd a ei Otrund chiar in mima Sta-
tului sAu, se roagA de Stefan sAl incuviinteze pacea. Tratatul
incheiat cu acel prilej arat pe Poloni ca indatorati cgtre domnul
Moldovei. Nu se mai pomenevte prin nici un cuvfint despre
vasalitatea Moldovei ; domnul ei este numit prietenul iubit al
regelui, vi toate conditiile pkei sunt stipulate In favoarea Mol-
dovei. Reproducem acest tratat incheiat In Aprilie 1499 in pArtile
sale esentiale, aci el indrumeazg o nou6 etA de neatArnare, de
vreo 50 de ani, in relatiile Moldovei ca Polonia, Ora cand destra-
bglarea domniei moldovene o aduce iar, v't Inc mai adinc,
sub basta ei suzerang.
Se incheie o pace degvarvit4 intre Maiestatea noastr1
vi magnificul Stefan voevodul din mila lui Dumnezeu domnul
Wei Moldovei prietenul nostru cel sincer iubit (amicus nobis
sincere dilectus). DeclarAm prin acest act el nesocotim (dimitti-
mus) toate ofensele, injuriile vi daunele pe care ni le-a pricinuit
In timpurile din urmg, vi ai incuviintgm o trevg vi o pace vevnicg,
astfel ca atAt Stefan Voevod cfit vi fii vi urmavii s'al sl trAiascA
vi s domniascl in pace in tare Moldovei, Mt% nici Un soiu de
impiedecare din partea noastr4. Mai 1 dgdduim lui Stefan pride-
nului nostru iubit (urmeazA un stravnic jurgmfint), cA dupi
cum mai innainte cu numitul Stefan prietenul nostril cel sincer
i iubit, am trAit In o pace vevnick ne,atins4 vi nestrAmutata,
fi de actun innainte Stefan voevod s1 ne stee In ajutor contra
ori cgrui duvman al nostru,- dupd putinfa lui (secundum suam
possibilitatem) 23. Ii mai 1 agdduirn a ne obligAm a tonsidertt

a Martini Zeilieri, Besehreibung des Kdnigretchs Palen, Ulm, 1657, p.

57 : Moldau so einer der Polen Grab nennet". (Biblioteca Academiez,col. Sturza
Nr. 2129). Comp. GI:. von. Neydegkc c. IoauTurmagen, 18 Oct. 1197. N. Iorlsi,
.74efeld Fray., III, p. 106.
22 Urecbe. Lelopisele, I, p. 191.
22 Amintim aceeasi conallie din ajutorul faglidult de Matel Corvin lul
Stefan inaintea blitaliel de la alea Alba. MA scbimbare tntre vasal si suzerani,
mal ales and %edem cli pe clind Stefan se obliga secundunr-posibilitatem"1
regelu polon se tndatoreste a-I ajutit Cu toate puterile sale.
 104 iSTORIA ROMIN1LOR

de prieteni pe prietenii i pe dumani pe dumanii si,i la acelai

lucru se obliga i 5tefan voevodul fa ta cu noi. Ne mai obligtim
a nu primi In regatul nostru pe nici un pretendent la tronul
Moldovei, i a da adapost lui 5tefan Voevodul la caz de perico!.
In un atare caz noi regele trebuie sd'i afutdm ca toate puterile,
spre redobandirea patriei sale. De asemenea fi mai ftigdduim
ca, ori cand vom afla vre o uneltire a dumanilor lui 5tefan con-
tra lui, s i-o facem cunoscuta, i la acelai lucru se Indatorete
domnul Moldovei &IA ca noi. 5i iarai cand am vroi noi im-
preuna cu Vladislav regele Ungariei a purcede contra 1mpara-
tului turcesc ne vom infelege mai intdi ca domrzul Moldovei asupra
chipului celui mai folositor de a 1ntreprinde expeditia, i atunci
Stefan va plec in propria persoan, Impreund ca noi contra
sultanului, iar daca, ceca ce feriasca Domnul, nu ar pute
merge singur, atunci fiul sau va trebui sa mearga impreuna cm
noi. De asemenea mai fgliduim a apara pe numitul 5tefan contra
Imparatului Turcilor. De asemenea voevodul 5tefan Indata ce
va auzi despre trecerea Turcilor, va di pe cat va putea mai iute
noua ambilor regi tire despre pasurile Turcilor, carora nu le va
da contra noastra nici sfaturi, nici ajutor. (Mai urmeaza cateva
puncte privitoare la 'negot). Care toate i fiecare In parte mai
sus serse noi loan Albert aceluia0 .. tefan fdgtiduim a le ptizi cu
tdrie neatins i neinfrdnat, a le fined i frnplini 0 a face ca sd
finute i indeplinite". Urmeaza iscaliturile tuturor marilor dem-
nitari poloni, care adaog i ei ca : toate cele mai de sus in bale
pundele, condifiile i articolele ftigtiduim magnificului domn voe-
vodului Moldovei a le fined i urma ca ttirie i statornicie, ftird
nici un dol sau fraudd" 4.
Acest tratat pune un capat vasalitatii Moldovei fata cu
Polonia, precum pusese acel Incheiat de Mircea In 1395 sfarit
supunerei Munteniei catre Ungaria. Prin el regele polon se leaga
catre 5tefan care primete fagaduinti aproape In toate punctele,
Indatorindu-se numai In unele la Indeplinirea acelorai conditii.
Intregul ton al tratatului este acel al unei favori dobandite de un
Invins de la un Invingator ; nicairi nu se face nici macar o abatere
de gand la raporturile de, subordonare ale Moldovei. La sfarit
regele fagaduiete lui 5tefan a respecta In intregimea lor toate
punctele tipulate, i marii demnitari Intaresc cu fgaduinta Ion
pe acea a regelui. Stefan cel Mare zdrobise mai Malt de.cat ar-
oiatele Polonilor ; 'el plecase la pamant nelnduplecata lor mandrie,
1i silise sa se Inchine 1nnaintea lui, i astfel acuma la batranete,
24 lloghiel, Codex dtplontalicus regal Poloniae, I, p. 163. AlcAtuirea f u.
sese precedatA de un tratat 1ntreregii Ungariei 4i a Poloniel In care se spuneft
cu toat lovitura primitA de la Stefan, F olonii InchezA4luiau acestuia
stApitnire a Moido%ei". Hurm., Doc., II, 2, p. 406 fi 411 (1498). Textul din Dogidel
reproduce exemplarul tratatului dat din partea lui Albrecht. Acel din partea lui
!tefan confinAnd Indatoririle lui, se 0116 la Bogdan? Doc. Lai $t. C. Mare, II, p. 415.
 CE! DB PE Dina ANT AI DOMNIEI LIII k3TEPAN CEL MARE 105

cfind er Cu un picior in groapg, av nespusa multgmire de a vedek

ruggtori i sfiicio0 innaintea lui peacei in fata cgrora el altg datg
.ingenuchiase. FArg indoialg cg acest tratat insamng culmea mer-
sului triumfaI al lui Stefan cel Mare 0 a produse in mima lui cea
mai adgricg micare. Mare fusese i bucuria pentru rApunerea
Turcilor. Acolo *Msg. er numai un singur simtimAnt in joc, du-
mania rAzboinicg. Aici aceasta se ascutii 0 se spori prin dprinta
de rAzbunare pentru umilinte suferite, pentru necredintele i
amgrAciunile ell care Polonii adgpaserg. In acea zi memntiabilg
Stefan pnta rgsufl din adanc, i somnul ce odihni bgtrAnele sale
ingdulare fu cel mai dulce pe care eroul il gustase vreodatg.

Ineerearea ligei rgsgritene. Stefan cel Mare fusese detras

prin acest atac al Polonilor de la marea preocupare a viet.ei sale,
lupta sa cu pAg&nii. VAzfind el a cu domniile Apusului nu poate
ajunge la nid un rezultat in privirea combaterei Otomanilor, se
gandi sA injghebe o leggturg tare acele ale Rgsgritului, pe care
le socoti& niai de aproape interesate a rAspinge cople0rea tur-
-ceascg. Aici el ins intAmping alte greutAti, anume rivalitgtile
ce desbinau pe domnii deosebitelor State rgsgritene, 0 care
Impiedecau de a se uni intr'un ggnd 0 o faptA comung impro-
tiva primejdiei ce'i amenint& pe toti, dar pe care numai pAtitul
prevAzAtorul Stefan o vede& din ei. Aceste State erau : regatul
Poloniei, ducatele Litvaniei 0 al Moscovei, i chanatul Tgtarilor
din Crimeea.
Intre ducele Moscovei loan al III-lea i ginerele sgu Ale-
xandru; ducele Litvaniei, frate cu Albert regele Poloniei, er o
mare dumAnie, din pricing cg. Alexandra silise pe sotia lui, fiica
larului, contra dispozitiilor anume ale tratatulm incheiat la fa-
cerea .cgsgtoriei, a imbrAti$ religia catolicg. Chanul Crimeei,
Mengli Gherai, eri In rele relatii cu Polonia 0 Litvania, din pri-
cina prAdAciunilor TAtarilor in hotarele acelor tAri, prAdgciuni
TAzbunate adese ori de Poloni in chip crunt i sangeros.
Stefan ce! Mare le& asuprA-0 greaua lucrare de a irnpAcA
aceste rivalitAti, spre a puteA uni trite luptA comung impotriva
pAggnilor, puterile Rgsgritului, ale cgror introlocare intr'un singur
corp ar fi putut rAzbi pe puternicii-Turci. In 1494 Stefan cel Mare
trimite o ambasadA la cuscrul sgu loan Vasilievici al Moscovei,
prin care-1 imbie a se impAcA cu ginerele sAu Alexandru al Lit-
vaniei, spunAndu-i intre altele cg. toti regii i domnii cretini
toate Wile italiene de la A.pus se unesc 0 se pregAtesc a stit
,contra pAggnului. Ar fi bine ca 0 tu, in loe de a te cert.& cu
sA te rgdici Cu ei asupra pAgAngtgtii". Stefan spunei un ce nea-
devgrat, afirmAnd cA principii Apusulm ar fi hotgriti a se scul
In contra Turcilor ; dar ce nu ar fi fgcut el pen.tru izbAnda marelui
sgu wind ! Tot atunci stgruind pe Itingl ducele Litvaniei, izbu-
te*te a aduce o impgcare tare socru i ginere, i loan al III-lea
 106 ISTOR1A BOMiNILO

trimite mai multi soli la curtea ginerelui sau, care sa sarute crucea
In semn de Infratire. Solii lui Stefan, care erau fata, aduc domnului
lor vestea fmbucuratoare despre fnlaturarea uneia din piedicile
ce se opuneau la obteasca alianta a Rasaritului european In
contra necredincioilor, planuita de domnul Moldovei
Stefan Insa trebuia sa obtina acelai rezultat Impaciuitor
fntre hanul tataresc i ducatul Litvaniei. El trimisese o solie
In Crimeea Inca din 1492 care se Intalni acolo cu acea a lui loan
al III-lea, spre a fncerca taramul, i a vedea Intai care erau ple-
carile hanului tatarasc catre el, Hanul se al-RA foarte bine
dispus i prietenos catre Stefan cel Mare, and solilor sai raspuns
ca prietenii i neprietenii lui Stefan, sunt i prietenii i neprie-
tenii lui, i Insarcinnd pe soli s sarute din partea lui pe Stefan
cel Mare 26.
Pe cand fug Stefan umbla sa fmpace pe potentatii Rasa-
ritului, spre a'i Impinge In contra a tot puterniciei muzulmane,
nu tim din ce pricina se strica tocmai relatille dintre dnsul i
ducele Litvaniei, pe care abi izbutise a'l Impack cu tarul Mos-
covei. In 1495 Intalnim mai multe solii ale lui Alexandru la
loan al III-lea, care se tanguiesc despre salniciile ce avusera sa
le sufere Litvania de la Stefan al Moldovei, mai ales despre ar-
derea oraului Braslav. loan Vasilievici raspunde la aceasta
fntiintare, ca el ar fi prietenul lui Stefan Inca de pe timpul
tatalui lui Alexandru', Cazimir, pe cand cu el abea s'ar fi Impacat,
i ca fnnainte de a lua In bagare de sama tanguirea lui, va trimite
o solie In Moldova spre a cunonte cum, stau lucrurile 27.
Venia acuma randur lui loan de a face pe mijlocitorul
fmpaciuirei fare A'exandru al Litvaniei i ,Stefan al Moldovei,
i loan mai voete ca, de data cu aceasta fmjiacare, sa mai aduca
la fiintA i aceea a hanului Crimeii cu ginerele su. Alexandru
Insa fi raspunde cu amaraciune, c pentru ce ar starui In favoarea
neprietenilor sai ; ca dupa.tratatul de Impacare i.alianta, Incheiat
nu de mult, ar trebui ca loan sa priveasca de prieteni i neprieteni,
pe acei ce erau i lui prieteni i dumani ; ca mai bine ar face sa
staruiasca ca atat hanul cat i Stefan sal despagubeasca pentru
daunele suferite, i atunci va putei vorbi cu ei de Impacare,
i eke altele pe acela ton 28,,51 cum s'ar fi Impae,at ducele Lit-
vaniei cu Stefan ce! Mare, dud tocmai atunci fratele su regele
Poloniei, se pregatia, In Intelegere cu el, a rasturnit pe domnul

Heprodus dupti caradnot Rosit de Hasdeu In Arh. I; 1, p,

81. Codreucu reproduce in Uricarul, III, p. 70-80 mal multe acte dupli Acta marl.
ducalus Lltnaniae, care con:in fritoctuai aceleasi arlithri ca I acele din arhh ele
Morovel reproduse de Ulianitzki. Aetul nedatat; nu poate fi din 1498, cl manta
din 1492.
" Doc. din 1492, Vlianitzki, p. 122.
n Doc. din 1495, lbidem, pr 126.
" Doc. din 1496. Ibtdeni, p. 126-127.
 CM DE PR IIRMX ANI AT DOMNIICT.J.III 0TILFA-N CHM MARE 107

Moldovei? De aceea vedem cA Alexandra reinnoeste fncA In anul

chiar al atacului lui Albert asupra Moldovei, 1497, tAnguirile
sale despre arderea Braslavului 29 Alexandra lea chiar parte
lucrAtoare la coplesirea Moldovei de While lesesti, tinAnd InsA
aceastA fmpArtAsire a lui la atacul hotesc fAcut de regele Poloniei
contra Moldovei, ascunsA de socrul sAu, pentru care acesta cAnd
fl aflA, fl mustrA cu asprime 38
Polonii si Litvanii, bAtuti de Stefan In Moldova, trimit
atunci ei la Mengli Gherai, propunAndul ImpAcarea, ca conditie
ca sA le dee ajutor improtiva lui Stefan care, pentru a rAzbunA
cAlcarea tArei sale, inrtase In Polonia, si fAceA prin pustierele
sale, sA plAtiascA. scump Polonii nedreapta lor pornire asupra
Moldovei. Mengli Gherai InsA refuzA cererile polone. Se vede
din aceastA lmprejurare cA Stefan aveA de prieteni fn lumea
rAsAritean numai pe hanul tAtAresc si pe tarul Moscovei ; dar
cA acesti prieteni fi erau mai de trebuintA spre a zAdArnici planul
Crestinilor In ,contru lui, de eAt spre a'i aruncA asupra pAgAnilor.
Stefanringrijit totusi de stAruintile _Polonilor la Muscali si
Mari, trimit-si el la principii lor ambasade mgr.*, intre altele
la tarul Moscovei una compusA din 40 de boieri 81
In 1499 dupA fncheierea pAcei fntre Stefan si Poloni, prin
vestitul tratat, prin care Polonia pAreA a fi cAzutA ea In vasa-
litatea Moldovei, se tmpacA si Alexandru al Litvaniei cu el si
toti principii ce dusmAniserl On atunci pe domnul Moldovei.
Albert al Poloniei, Vladislav al Ungariei si Alexandru al Litva-
niei se obligau a apArA pArnAntul lui Stefan de dusmanii Cresti-
nAtAtei. De si o asemenea impAcare si asemenea fUAduinti din
partea celor bAtuti atre fnvingAtor, numai sincere nu puteau
fi, totusi Stefan In dorintal arzAtoare de a vedett odatA Europa
rAsAriteanA dAndu'si mAna contra pAgAnului, crede el de astA
datA cel putin, va puteA aduce visul Au la fndeplinire, si trimite
o solie la toate curtile rAsAritene, f.mbiindu-le la lupta comung
In -contra pAgAnului, si la apArarea Moldovi, care apArare ar fi
In interesul lor, Mini cat Moldova ar fi poarta prin care Turcii
ar plied patrunde cake toate pile Rasaritului, fiind singura cale
prin care Turcii ar puteA ajunge la ele 32. Alexandru gl Litvaniei,
In loc fns6 de a rAspunde la aceastA Indemnare, frtrimite o solie
In. tare fi cere, ca In puterea tractatului de pace si prietenie in-
tervenit fntre Moldova si Litvania, in care dup6 formula acelor
timpuri, toti prietenii si dusmanii unei tAri trebuiau sA fie si
prietenii si dusmanii.aliatului ei, sA'i dee ajutor In contra socrului
sAu, ducele Moscovei, cu care relatiile iar se stricaserA. Trimisul

ml hoc. din 1497. Ibidem, p. 132.

so Doc. din 1498. Ibidem, p. 148-149.
SA Doc. din 1498. Ibldem, p. 177.
" Doc. din 1499. lbidem, p. 177-178.
 108 isxttAtA ROMiN ILOR

Eitvei, anume Bogusch Diacul, cu prilejul venirei sale In Mol-

dova, rAscumpkii aici de la un Evreu o doamn litvang, pe
care acel Evreu o liberase din prinsoare de la 'Mari; dar ne-
avAnd bani cu ce plki Evreului pretul rAscumpk6rei, un boier
moldovan anume Teodor, starostele Hotinului se puse drept
chez6s pentru suma de 120 de galbeni, pretul rAscumpArkei 38.
Stefan neputand ImpAc pe ducele Litvaniei, cu cuscrul
stiu, iea partea acestuia, fapt prin care se IndusmAneste cu Lit-
vanii i deci cu Polonii. Tot atunci i Mengli Gherai declar6
lui Stefan, d nu se poate impka nici Inteun chip cu Alexandru.
Toate tkile Rskitului ckleau deci iarsi una asupra celeilalte
cu dusinkiie. Iat care era adevkata stare a simtimintelor lor
una fall de celelalte, si nu acele mestrite ale ckor rostiri, dup
mult stkuintA, Stefan dobandise a fi insirate pe hrtie.
tot atat de putin cu putint o aliant6 a RAssritului ca si,una g
Apusului In contra Otomanilor, i Stefan desmierdase in War
acest gAnd iubit atata timp In sufletul su, i se ostenise atAta
de mult spre a lui indeplinire.
IndusmAnindu-se din nou cu Polonii, Stefan aduna armata
lui, si se pregkeste de lupt, lucrnd cu intelepciune, dci curand
dupg aceea Lesii intr In tar/ i ajung pAn6 la Botosani, unde
Stefan Ii intmping i Ii bate 84.
In curAnd Ins6 vAlm6sagul Rsritului trebui s ajungA
la culme, prin indusmAnirea lui Stefan cel Mare insusi cu cuscruI
su loan al III-lea al Moscovei care, pentru a favoriA pe fiul
ngscut din o nou6 *node incheiat6 la biltrnete, disgratiase
aruncase In Inchisoare pe fiica lui Stefan ce! Mare, Elena, foasta
lui norg, a ckeia bkbat, tiul lui loan, se Intfimplase s moarS,
vroind astfel s indepkteze de la mostenirea tronului rusese
pe nepotul su Dumitru, fiul Elenei. Intelegem cfit de jignit a
trebuit s6 fie Stefan prin o astfel, de tratare a fiicei si a nepotului
sgu. El trimite In 1502 o solie la hanul tAtgresc, spre a afla de la
el dac mai erau In viat.1 Elena si cu fiul ei, i solul lui loan, care
tocmai din intmplare se afl la curtea hanului, Ii da rAspuns
c cu ajutorul lui Dumnezeu ei s'ar afl ind bine" 85. Stefan
Incurcat In rAzboiu cu Polonii, nu poate Intreprinde nici
un act de dusinsnie contra cuscrului su, i se multkneste de
o cam dat6 de a'i face un neajuns. Anume ta,rul Moscovei trirni-
trand In Italia dup mesteri pe doi soli ai sAi, Dimitrie Larev
Mitrofan Caracearov, acestia la Intoarcerea bore neIndrAznind
s6 apuce calm prin Litvania, pentru dusmAniile izbucnite, tree.'
so Doc. din 1499. p. 182. Comp. Uricarul, III, p. 78. IntAlnim
deci un Evreu In MoldovaIbidem'
Inca de pe timpullui Stefan cel Mare.
Ureche, in Letopisefe, I, p. 141. Comp. raportul lui Octavian Gucci
amLasador venetian In Cracovia in Exarhu, Documente, Partea II, Extracte din
colecjia lui Marin sanudo, doc. II, Cracovia 27 Lille, 1500,p. 83.
U Doc. din 1502, Ulianitzld, p. 2'8.
 UM DE PE URMX ANI AI DOMRIEI LUIL frrEFAN CEL MARE 109

prin Moldova. Stefan pune la Inchisoare pe solid tarului, i In-

trebuinteaz5. el pe mesteri In trebile sale. Tarul Moscovei cere
intervenirea hanului Crimeei si a lui Mohamed Sihzada, sultanul
de Caffa, fiul lui Baiazed al II-lea sultanul Turcilor, ca ei sl.
porunciasca" lui Stefan a elibera pe trimisii i mesterii sai. In
cazul lush cand Stefan nu ar asculta de ordinul sultanului de
Caffa, acest din urna sg millociasca la tatal sgu, Impgratul
Otomanilor, intervenirea In favoarea tarului". Nu stim ce re-
zultat a avut stgruintele lui Vasilievici pe langa sultanii moha-
medani. Atka este- pozitiv crt Stefan cel Mare nu elibereaza pe
oamenii tarului pang la moartea lui care se IntAmpll doi ani
dupg aceea, cand solii i mesterii tarului loan scapg din prinsoare
sub domnia lui Bogdan.
Stefan, In loe de a aduce la cale iilanuita lui alianta Intre
principii de Rasgrit contra Turcilor, punandu-se el Insusi In
dusnanie ca ei, precum am vazut,. Intai cu Polonii i ducatul
Litvaniei, la sfarsit chiar cu cuscrul salt tarul Moscovei, se a-
propie iargsi de Unguri care'l cuprind In tratatul de pace pe
care Vladislav regele Ungariei Il Incheie ca Turcii In 1503. Regele
Ungurilor se incercase In zadar a Impach. pe Stefan cu Polonii,
cu atka mai mult c murind fratele lui Vladislav, Albert, in
1501, regele Ungariei nu mai avea asupra urmasului aceluia,
Alexandru, nici o influentt Stefan ce! Mare care era In bune re-
latii ca hanul Crimeei, provoaca pe Tgtari a prgdi Polonia, si
el fast* intrg cu o armatg In Pocutia, vroind sa rapiascg acel tinut
de la Poloni, care tinut, dupg cum el Insusi zice adese ori,
fusese luat fax% drept de la Moldova 37. De si Stefan adusese toatg
Pocutia In stapaiiirea lui, propgsirea boalei de care suferia," o
podagra Invechitg uniti cu niste rani la picioare, Il face sg pg-
rgseascg tara aceasta, pe care Polonii o ieau iargsi In st5panire
In anul 1503.
Intors In targ Stefan se cobori de pe tron In patul de durere,
de unde era s treaca In curand la vesnica odihng. Suferinta
puse un capat carierei sale militare ; domnul nag i omul rg-
maserg Intregi pang. In cele de pe urmg momente. Pentru a
Intelege toatA marimea lui ca domn, trebuie sa adungin i pu-
linde trgsatmi pgstrate de timpuri asupra vietei sale private,
spre a ave astfel o depling imagine a figurei marelui domnitor
moldovan .din veacul al XV-lea. -

36 Uricarul, HI, p. 91 93.

" Cromer, p. 441 : Poruce ut ipse dietitabat de sua mjuste Vitae
dstractam, recepit. Comp. Blelskl,p. 446. Ver' asupra ebestiel Pocupel rdspun-
surile lul $tefan la solla lui FIrley In Bogdan, Doc. lut .510 on cel More, II, p. 472
urm.
 110 zirroRIA ROMANILOR

2. VIATA PRIVATA A LUI F1'EFAN

Stefan cel Mare este odrasla cea mai InsemnatA a familiei
klushtestilor, i fn cazul cAnd aceastA famine ar fi o ramurl a
celei BAsArAbesti, cel mai mare din acest neam, bogat In natmi
energice, spirite puternice i caractere mArete. Genealogia lui
R fost stabilit prin cercetArile de mai Innainte, i aici amintim
numai cA strAbunul din care se trage este acel Costea Musat,
venit din Muntenia cu cei trei fii ai sAi Petru, Roman si Stefan,
care se urcA unul dupA altul pe tronul Moldovei 38.
Ca de obiceiu asupra domnilor nostri, asA nu se stie nimic
nici asupra lui Stefan In privirea datei nasterei, nici asupra fm-
prejurgri/or vietei sale fnnainte de domnie. PresupunAnd InsA
cA ar fi avut vArsta de 25 de ani cAnd s'a urcat pe scaun la 1457,
la moartea lui, In 1504, el trebuie sA fi trecut vArsta de 70 de
ani, o viatA fndestul de lungA, dacA considerAm fncordarea ne-
fncetatA a puterilor sale atAt fizice cAt i intelectuale, In de-
cursul de aproape jumAtate de secol al domniei sale.
TatAl lui Stefan erA Bogdan al II-lea fiul lui Alexandru
cel Bun, iar mama lui poartA numele curios de Oltea 39 ceea
ce a dat loc la presupunerea cu total neprobatA cA ar fi din 01-
tenia (luatA ca sotie de Bogdan cAnd se refugise In Muntenia).
-Stefan pomeneste msA In hrisovul lui din 1466 pe mama lui Ma-
rla 40, ceea ce s'ar putei explicit prin numele ei de cAlugAritA.
Stefan se cAsAtorl, dupA ctun se obisnueste la capetele In-
coronate, IndatA dupA urcarea lui pe tron, spre a lAsA odrasle
si Iat ta beta genealogicli a marelui Stefan;
Costea Altqat

Petru Atjat 1375-1391. Roznan Musat 1391-1394. Stefan Mupat 1395.

Alexandru cel Bun 1400-1432.
Bogdan H 1449-1451.
6ielan ce] Mare 1457-1504.
Comp. mat sus, Vol. 111, Moldooa plind la .51elan cel Mare. Conform cu
aceastel cohortre din Mu.gAtesti, gitsim un document slavon din anu1.1492, numind
pe voevodul Moldovei Stefan cel Mare cu numele de .Sielan Musal. Vezi Ulia-
inItzki, p. 121 : .,posol Stefanov vologscago voevoda Menial".
Pomelnicul de la Bistrita pub!. de Melchisedek in Art. Acad. rom., VII
p. 192. Inseripfia la man. Probota descoperitA de C. Moisil, Conc. Ill., XXXVIII,
1904, p.749: Acesta eqe mormAntui roabel lui Dumnezeu Oltea mema lui Iw
Stefan In anul 6900 (1492)". MoartA la 1466 corpul el a fost strAmutat In 1492
In mormAntul de la Probota. Numele de Oltea se tntilinqte Insit 1 la alte femei
din acel timp. Asa In un doc. din 1489 giisim Muria siOltea fIllor (adecA fetelor)
lui Petru Burdea. GhlbAnescu, Ispisoace si Zapise, I, 1, p. 29.
Arh, 1st., I, 1, p.115 : reposatel mamel noastre Maria".
 OBI DB PE IIRMX AEI Al DOMNIEI LIU !STEPAN OBL BARB 111

scaunului Ord. Numele ins6. a Iliad lui sotii nu a fost p6strat

de cronicari care'i dan, ca primA tovar6se de viat6, pe Evdochia
de la Kiev. El se Insurase cu aceastA princes6 In al 7-lea an al
domniei sale, la 5 Iulie 1463, si ea er sora lui Simion Olelcovici,
principele Kievului, vasalul regelui Poloniei, care domneste fare
1455-1471. Existenta ei este
adeveria si de un hrisov din
9 Iulie 1466 In care Stefan
spune : pentru sufletul skit
r6posatei mttmei noastre Ma-
ria, i pentru s6n6tatea doam-
nei mele Ovdotia (Evdochia),
pentru snatatea prea iubi-
tilor coconi ai domniei mele
Alexandru i Olena" 41. Acest
fiu al lui Stefan, Alexandru
nu poate fi MO copilul Evdo-
chiei, pentru cg In inscriptia
de la Rzboeni, domnul spune
?litre altele : noi Stefan
Voevod si ca fiul nostru Ale-
xandru, iesit'am Innaintea lor
aici, si am f6cut cu &mil
mare r6zboiu, In al 20-lea an
curator al domniei",1(26 Iulie
1476). Dac6 Stefan -luase in
cliatorie pe Evdochia In 1463,
salt dup6 Cronica Putnean6 in
1464, atunci in 1476 Alexan-
dru, dacA ar fi copilul Evdo-
chiei, ar fi avut numai 12
sau chiar 11 ani, In care caz
nu intelegem cum ar fi putut
el iesi impreun6 Cu bed sAu
in contra Turcilor. Chiar dacrt
am admite cl Alexandru; de
si copil, s6 fi Insotit pe tan'
tau In b6t6lie, o alt6 impre-
jurare dovedeste inteun chip Evdoehia boamna sokia lui *Winn
invederat cA Alexandru nu col Mare
puteA fi asa de tn6r pe
timpul b6t6liei de la 116z-
boeni, si cg deci nu er fiul Evdochiei. Anume o inscriptie
de la 116d5uti, pomenete de un copil al acestui,Alexandru, copil

4' Arh. Isl., I, 1, p. 115. Comp. Ureche, Lelopiseie, I, p. 118. Cron. min.
pune anul 6972=1464. Vezl I Picot, Chronique d' lIreehl, p. 96.
 112 ISTORIA ROMINILOR

mod si fngropat in acea mAnastire In anul 1480 42 Daca

xandru ar fi fost fiul Evdochiei, ar fi trebuit sa fi fost fnsurat
si fi avut un copil In al 14-lea sau al 15-lea an al vArstei sale!
Alexandru er deci invederat fiul unei alte femei a lui Stefan
care nici nu este de admis ca sa fi starsapte ani nelnsurat pe
tronul Moldovei. Pomelnicul de la Bistrita ne si spune potrivit
cu aceste Imprejurari, ca Alexandru exit fiul .Marutei 48. Desi
Marusca este citata In pomelnic la sfArsit dupa cele doua Marii,
nix fnsamna ca ea a fost ultima sotie a lui Stefan, Intru cAt clack
am admite aceasta, atunci nu am fntelege cum aceasta Mama
ar pute fi, dupa pomelnicul de la Bistrita mama lui Alexandru,
pomenit documental In 1466, pe cAnd Stefan traih. Inca cu
Evdochia. Trebuie deci sa admitem ca Stefan a avut fnnainte
de Evdochia a alta solie, Mardsca, muma lui Alexandru care
trebuiit sa fi fost cel putin de 17-18 ani la batalia de la Razboeni,
apoi de 21 cAnd fi moare fiul sal]. Bogdan. CAnd va fi murit
Mrusca nu se stie ; Jima Evdochia a raposat In 25 Noembrie
1467, dupa cum arata Ureche i Cronica Putneana.
In 1472 Septemvrie 24 Stefan se rAsatoreste a treia oara
cu IVIaria din Mangop (fiica lui Olubeiu fiul lui Alexis .din Tra-
p6zunt, la 14 Septemvrie 1472) untie er o domnie cretina
sub hanul de CrAm", cum spune Cronica Putneana. Maria er
de Innalta vita, din neamul Comnenilor ; caci o ramura a acestei
familii se retrsese In acea peninsula, dupa elderea Trapezun-
tului sub domnia Turcilor 44. Aceasta unire nu pare a fi fost fed-
citA, caci o rival mAndra i frumoasa veni sa. dispute In curAnd
Mariei mima i tronul lui Stefan. Innaintea anului casatoriei sale
cu Maria de Mangop, Stefan ce! Mare luase ca prinse In razboiul
pm-tat contra lui Radu cel Frumos, pe sotia acestuia Maria si pe
fa lui,pe care cronicarii o numesc Voichita, iar inscriptiile tot
Maria ", pe care le duse la Suceava. Maria er In 1471 copila. Dupii
casatoria lui Stefan cu Maria din Mangop In 1472, fiica Jul Radu
cresc. And si desvoltAndu-se In frumusete, farmecul ei prinse In
lat shntirile lui Stefan care inceptt a o rAvni. Probabil ca dupa

46 Iatii textul inscriptiei tradus din slavoneste Evseviosul 5i de Hristos

lubitorul loan Stefan Voevod domnitorul Orel Moldovei, flu' lui Bogdan Voe-
vod, au Infrumusetat acest mormAnt nepotului situ Bogdan VoeVod fiul lui Ale-
xandru Voevod, In anul 6988 (1480) Ian. 30. (Melchisedek In Cono. Ill., XVI, p.
372).
Melchisedek In Revislo Toeikscu : gosposja ego Evdochia, Maria I
drugaa Marla, I Marusca matl Alexandroi" (doamnele lui, Evdochia, Maria si
altA Marie si Marmea muma ha Alexandra). Hasdeu, Col. ha Tratan, 1864 (No.
80) sristine fArA temelu cA Alexandru erA fiul Evdochiel.
" Vezi izvoarele citate in E. Picot, Cluonique d'Ureche, p. 112.
45 lirechefn Lelopisele, I, p. 125 : Radu VodA lAsAnd l pre doamna sa
Maria si pre film sa Voichija, au fugit la Turd". Inscriptla de la Putna (Con.
Portia Iterare, XVI, p. 425) pune Marta luca lu Rstdu VodA" ; Drugaa Marla
din pomelnicul de la Bistrita.
 CBI DE PE URIta ANI AI DOMNIEI LUI BTEPAN CEL MARE 113

timpurile de atunci i fiind 1nc i prinsA, o Ilia de concubinA,

alipinduLse tot -mai mak-de-ea, se desflett de legiuita-sa-sotie.
Nici un document nu ne-a pAstrat stiri asupra luptei interesante
fare o sotie delAsatA si o fericitli rival.
Fiind dat caracterul cel energic al lui Stefan, innaintea
soineicAruia toate piedicile trebuiau sA se plece, credem cA Maria
din Mangop mai malt a plAns de cAt a luptat. Stefan cu toate

Maria lui Radu sosia lui *teian cal Mare

-acestea nu voia sA lepede pe Maria din Mangop, spre a se insotl

cu iubita inimei lui, cAci curAnd dupA ce Stefan aduce pe fata
iui Radu VodA in Suceava, se intAmplA cA moarn socrul sAu,
principele Mangopului, i Stefan devine mostenitor, prin femeia
lui, .a stApAnirei acelui din Crimeea, alAturea cu fratele sotiei sale,
Alexandra. Stefan intelese sA punA interesul domniei mai presus
de cAt plecarea inimei lui, i urmA innainte a trli cu femeia de
'care simprile lui se instrilinaserA cu total. In 1475 insA dupA
A. D. xenopol. istoria Romanner. Vol. IV 8
 114 IBTORIA ROILINILOR

luna lui Iulie, In care Caffa fiind luatl de Turci, Mangopul intr
A
stApnirea lor, *tefan cel Mare nemai avnd nici un interes a
pgstrit ca sotie pe motenitoarea acelei domnii pierdute, se des-
parte de odrasla Comnenilor, si duce la altar pe cealalt6 Marie
sau Voichita fata lui Radu Vod6 46. Cea lepAdat6 mai duce o
existent.6 amrt timp de doi ani, i moare In floarea vArstei,
In 1477 Decemvrie In 19, .dup6 insotirea lui stefan cu Maria
lui Radu, dovad invederat6 c aceasta din urml fusese pa-
rAsitA.
Pe mormntul ei In mAnAstirea Putna se OA pusA aceastA
inscriptie : In anul -6985 (1477) luna Decemvrie In 19, reposat'a

Ornament pe aeoperimntul monumentului Mariei din Mangop.

Sopa lui kitefan eel Mare (M .n. Putna).

evsevioasa roaba lui Dumnezeu Maria, doamna evseviosului

Joan *tefan Voevod". Pe acoperAmAntul de stofg cusut cu fir
a monnAntului, se vede portretul ei, care o InfAtieazg moartli,
fmbrAcat6 In haine de doamn6, cu coroan4 imperial6 bizanting
pe cap. La dou colturi ale acoperilmantului se vede cusua
pajura cu doue capete, marca imperiului bizantin, iar la cele-
kite capete este o monogram4 greacA, semnul familiei imperiale

" Veal lireche In Lelopisefe, p. 129, care pune citsatoria lui telan cu fiica
tui Radu Intre lupta de la Racova i cea de la Ftlizboenl. Asupra relajiilor lui 5te-
fan cu Mangopul, vezi mal sus p. 5, Argumentul d-lui Iorga, Isl. Lit. rom.
sec. XVIII, II, Excurs asupra Cronlcilor nechi mold., p.567, cli 5teran nu putnse
!nit In clisiitorie pe Maria WI Radu in 1475 de oare ce pe atunci tri hicS solia lul
Marla din Mangop, uith eS pe atunci erS despArtenle. Maria din Mangop
In adeviir in 1475. Ea moare In 1477, dar ca delfisatii de stefan.
 CEI PE PR URMX ANI AI DOMNIEI LOI tITIrPAN CiSL MARE 115

bizantine din care se trAge 49. Maria fiica lui Radu a fost cea de
pe urmit sotie a lui Stefan cel Mare. Ea a trAit incA 7 ani dup
moUrtea sotului ei, *i a rAposat In 1511, inmormAntAndu-se
In mAnAstirea Putna ". Dintre numeroasele concubine ale lui
Stefan, amintim pe singura a cAreia nume a fost pAstrat de is-
torie, Maria Rare, din HArlAu, muma celebrului sAu fiu natural
Petru Rare.
Dintre copiii lui Stefan cel Mare sunt cunoscuti urrnAtorii :
Alexandru, cel mai mare, nAscut din intAia lui sotie Maruca,
vrstnic sau aproape de vArstnicie la bAtAlia de la Valea Albg,
unde el luA parte alAturea cu Stefan. Se tnsoarA curAnd dupA
aceea, i are un fiu Bogdan ce
moare In pruncie in 1480.Alexan-
dru insui moare i el innainte de
tatAl su in 28 Iulie 1496 49. Al
doilea fiu al lui Stefan este Bogdan
fiul Evdochiei (altul de cfit urma-
ul lui Stefan, pe care'l vom
vedeA c5. este fiul Mariei lui
Radu), de oare ce este amintit
cA este in 1467 adecA in anul
In care tocmai Evdochia moare.
Acest Bogdan fusese nAscut dup6
1466 Iulie 9, data documentului
citat mai sus, care pomene.,te
ea fil ai lui Stefan numai pe
Alexandru i pe Elena. El er
deci un prunc de ceva peste un
an la redactarea documentului Ornament pe acsoperi.mintul morma.n-
care 11 amintete 5. El moare ea tau0.1111 PuMenrciniZedar. gtgaT
copil de 13 am In 1479 ". Al trei-
lea fiu al lui Stefan este unul Petru, fAcut tot cu Evdochia din
Kiev, fntru cAt el este amintit In 1472 August In 29, fnnainte
" Vert Inscriptia de pe piatrit i cea de pe acoperAmAnt precum ;i des-
crierea acestula In Melchisedek, Inscripfia de la Rzboent In Convorbirt lilerare
XVI, p. 425.
a. Ureche In Letopisefe, I, p. 151. Piatra mormAntalA care se aflA la mA-
nAstirea Putna, (111.!kh6edek, o V &WI la edleva mdnastirt si Diseriet din Bucovina,
In Revisla Tocilescu, I, p. 256) nu poartA pe ea nici o data, Bind sApatA fncA din
timpul vietei Martel ;i nefiind adaosA dupA moartea ei.
Ureche In Letopisele, I, p. 135. Alexandru este amintit In urmfitoarele
documente : 1466 (Arh. Isl., I, 1. p. 114), 1467 (Wickenhauser ,Moldoritza, p,
67), 1472 (Arh. tel., 1,1, p. 124, 1473 (Wickenhauser, p. 69), 1479 (Uricarul, U
p. 249), 1487 (Mekhisedek, Citron. Roman., I, p. 136, 147), 1495 (Ident, Chr.
Itusului, p. 15).
le In afarA de acest document din 147 Oct. 9 (Wickenhauser, p. 68),
mal este amintit acest Bogdan In doull altele, unui din 1473, (Ibidem, p. 69) pi.
altut din 1476 (Columna tut Tratan, 1876, p. 559).
" Ureche, in Lelopisete, I, p. 132.
 116 IsToniA nolcittimou

ca Stefan ce! Mare s'a fi luat de sotie pe Maria din Mangop, ceea
ce se intAmpla in acelasi an la 24 Septemvrie 52
Petra moare si el putin timp duprt Bogdan, in acela an
1479, si ambii frati par a fi fost ingropati In acelas mormnt,
de oare ce fi gsim cuprinsi in una si aceeasi inscriptie : Aici
sunt mormintele robilor lui Dumnezeu Bogdan si Petru, fiii lui
loan Stefan Voevod, domnul Moldovei. A murit Bogdan In 26
Iulie 6987, Petru In 1 Octomvrie 6988", adeca in acela an de la
Hristos 1479, dac consideram anul vechi ca incepand de la
1 Septemvrie 53.
Al patrulea fiu al lui Stefan este al doilea Bogdan, nascut
din casatoria cu doamna Maria fiica Radulut Voda, cam pe la
anul 1477. Imprejurarea c doi fii ai lui Stefan, ambii in viata
In acela timp pana la 1479, cand moare Bogdan fiul Evdochiei,
poarta acela nume de Bogdan, nu trebuie s ne para stranie,
intru cat in timpurile vechi se obisnui adese ori a se numl mai
multi copii cu acelas nume favorit, si chiar astazi inca se intal-
neste acel obiceiu. Apoi ei se deosebiau intru cat va la nume,
prin aceea c cel dintaiu purta numele de Bogdan, curat, pe cand
fiului Mariei lui Radu i s'a zis Bogdan-Vlad. Acest Bogdan fu
singurul din fili legiuiti ai lui Stefan, care supravietui tatalui
san. Pe la 1502 el era un tallar de aproape 25 de ani, dupa cum
ne spune o relatie venetiana 54.
Afara de acesti patru fii legiuiti din care numai Bogdan
a supravietuit tatalui san, mai l'amase dupa moartea lui Stefan
si un fiu natural, Petru Rareq, care mosteni inca mai curat de
cat cel legiuit caracterul razboinic, intreprinzator si indraznet
al tatalui sau. Muma acestui Petru era solia unui negutitor de
pete din Harlau, numit Rare. De aceea vedem ca Stefan pune
s zidiasca in acel ora curti domnesti, ale caror ruine se mai
cunosc si astAzi, precum si o bisericrt ce se* afila Inca in picioare,
El se opri adese ori in acest ora ranga frumoasa lui pescarita,
spre a mai uita de ostenelile razboiului 55.

" Petru se af15 amintit in urnt5toarele documente : 1472 (Arh. I, 1

p. 124), 1473 (Wickenhauser, p. 69), 1476 (Col. lui Trillan, 1876, p. 559), 1479
April 29, (Uricarul, II, p. 249).
Inscriptia adusa vezi in Arhiva romdzicased a lui M. Cogalniceanu,
p. 306. Asupra chestiunei contraversate a ineeperei anula! vechiu, vez, adaosnl
dala sfitrsitul vol.
64 Exarhu, Colectia lui Marin Sanado, VII, Raportul doctorului Muriano
din Sucea va, 7 Deceinvre 1502, P. 92 : zovene de anni 25 in cima". Ca numele
de Bogdk n Viad se refera la liul lui Radu, se vede de pe aceea a este amintit
sub acest mime in doc. din 1490 (Uricarul, XIV, p. 62) si In unul din 1497 (Ibidem
p. 65) po, terioare mortei primului Bogdan,IntAmplatli in 1479 (Nota prec.). Acest
Bogdan eel d'intfii se numin Bogdan curat. Vezi un doc. din 1476, 1bidem, p. 69.
14 Ureche la Lelopisele, I, p. 156. CA $tefan zidl curti in IJArISu, vezi
Ibidem, E, p. 135. Pomelnicul de la Bistrila mai amintete II de un alt fin al lui
Stefari. lile, Melchisedek. Interiptia de la Rerhoeni In Cono. lil., XVI, 1883v p. 422.
 CEI DE PE UREX ANI AI DOENIRI 1.UI I'MPAN CEL MAHE 117

Dintre fetele lui Stefan Vodh s'a phstrat amintirea numai

a douil : Elena *i Maria. Elena este acea pomenith impreunh
cu Alexandru In documentul din 1466, fiica Evdochiei de la Kiev ;
cealaltk Maria, care nu se tie cu cine a fost mhritath, moare
In anul 1518 i este inmormntath in manhstirea Putnei. Ea se
mai numih i Kneajna 56
Soarta celei dinthi fete a lui Stefan, Elena, sau Olena este
cu totul dramatick i viata ei intreagh se petrece In o lupth

Elena ties. Ini $tetan eel Mare

din cele mai crAncene. Ea fu ingritath duph loan ce! Thnhr,

fiul tarului loan Vasilievici al 111-lea, pe la anul 1483, muma
tarului mijlocind aceasth chshtorie. Ducele Moscovei trimise pe
boierii Ondrej i Mihail Pleteev Cu o intov5r5ire numeroash
strhlucith ca s ice pe mireash i s s5vAreascri logodna
In Moldova in numele principelui. Stefan trimite duph aceea
pe fiica lui in Rusia cu boieril Iancu, SAnger, Gherasim i ju-
panese/e lor. Ea trece prin Polonia, unde craiul Cazimir Ii face
Vert epitatul In Melchisedek, O vieitli elc. Rev. Tocilescu, I. p. 2t4.
 118 18TORIA RoMAN11.4ilt

o strAlueit primire, iii trimite frumoase i bogate daruri. So-

sind la Moscova de postul Sf. Filip, Elena fu pusg in mngstirea
Inngltgrei, la muma marelui principe care mijlocise insotirea.
Dupg ce aici fgcu cunotintg cu mirele ei se sgvri cununia
In ziva de 12 Ianuarie 1483. In anul urmiltor se nate un fiu care
este botezat cu numele de Dimitrie 57, i care pricinuiete o mare
bucurie bgtrnului Ioan Vasilievici care'i vede dinatia lui
&rid odrasle pentru viitor. El vroiete sg dgruiascg mumei prun-
cului un pretios juvaer, cnd anti cg noua lui sotie, Sofia, II
dgruise unui curtean, ceea ce pune pe tarul In o mare turburare.
Aceastg Sofie er o Greacg, fiica lui Toma Paleologul,
ultimul stgpnitor al Peloponezului. Din noua cgsgtorie a bgtr-
nului tar se ngscia insg un copil lui loan al III-lea, care primi
numele de Vasile, i putin timp dupg aceasta, se intamplg ca
fiul cel vrstnic al lui loan, sotul Elenei, sg se imbolngviascg
i sg moarg, in 1490. De indatg se ngsca o intrebare insemnatg
care dgdh natere la o luptg inverunat fare Greacg iRomancg,
spre a se ti, care din cei doi copii aveau dreptul de motenire
la tron ; Dimitrie fiul Elenei ca reprezentantul dreptului de pri-
mogeniturg al mortului ski pgrinte, sau Vasile, singurul fiu in
vie** al marelui principe? Boierii tandui se impgrtirg in dou
partide ; parte erau pentru Elena fiica lui stefan i fiul ei Dimi-
trie, parte pentru Sofia i fiul acesteia, Vasile. Cei dintai erau in
mult mai mare numgr, indemnati de dragostea oteascg cgtre
memoria lui Loan cel Tngr ; apoi i din pricing a Elena se in-
conjur numai de Rui, pe cnd Sofia, er urgtg celor mai multi
nobili, din cauza Grecilor pe care ii aveit pe lngg (lama. Sofia
i Elena, amandoug viclene i ambitioase, acoperiau ura ce le
fierbdt In infing sub fata ipocrit a bunei cuviinti.
Stgpnitorul afl in curnd despre un complot urzit de
partidul Sofiei, pentru a pierde pe Dimitrie ; dar tot odat a
lu guvernul din mnile bgtranului care el.& bgnuit a favorizia
pe nepotul sgu. loan descoperind uneltirea, se aprinse de manie,
puse mna pe cei bgnuiti, le stoarse mgrturisirea prin cumplite
schingiuiri, i'i pedepsi pe toti cu pierderea vietei. Supgrarea
lui Ioan se intinse i asupra Sofiei, despre care auzise c umbl
cu vrgjitoare i buruieni. De atunci tarul nu mai vrol s vadg
pe sotia lui, cgci presupuneh O. ea aveA de gnd sg otrIviascg
pe norg-sa Elena i pe fiul ei DImitrie.
Elena triumfA. Marele kneaz orndui o ceremonie strglu-
citg, In care sg se proclame fiul nurorei sale de motenitor. In
1498 Dimitrie care ajunsese in vrstg de 15 ani, fu dus la bise-
rica cea mare, unde fu incoronat de viitor tar al Vladimirului,
Moscovei i a Novgorodului.

" Comp. comentarul lui loan Bogdan la solia lui Stefan din 1481 dare
Poloni in Doc. lui $telan eel Mare, II, p. 367.
 CE! DB PE URMA. AN1 Al DOMNIEI LUI t3TEPAN ORL MARE 119

Greaca vazandu-se invinsa, recunoscii ca se grabise, vroind

sa impung inteun moment, ceca ce trebuia sa ajunga prin o lunga
si obositoare lucrare. Ea se puse deci cu incetul pe Janga batranul
ei sot, dandu'si toate silintele a-i recastiga buna vointa. Se
mai sill apoi a intoarce la interesele sale pe cei mai insemnati
din boierii curtei, sprijinindu-le trebile sau dobandindu-le fa-
voruri de la sotul ei. Astfel printr'o lucrare ine,eata dar sigura,
careia Elena, mai departe de socrul ei, nu putea sa-i opuna nimic,
ajunse Sofia a rasturna cu totul gandul marelui kneaz, a-1 apropia
de fiul ei Vasile, si a-1 indeparta de nepot. Partizanii Elenei
simtind de aceasta schimbare, se retrageau meren din jurul ei.
In curand Elena cu fiul ei Dimitrie ramasera izolati si ca sur-
guniti in mijlocul Moscovei. Dupa ce toate fura astfel pregatite,
se hotari Sofia sa dea lovitura decisiva. La rndul ei invinovati de
complot pe Elena si pe fiul sau Dimitrie, si proclama pe Vasile,
fiul Sofiei, de mostenitor al tronului rusesc. Aceste se petrec
in anul 1502.
Stefan cel Mare care pana atunci urmase politica cea mai
prietenoasa fata cu tarul Moscovei, se intoarse la auzul nedrep-
telor suferinti impuse fiicei sale, la masuri dusmanesti. Nepu-
Valid insa da alt curs razbunarei sale, din c,auza complicatiilor
In e,are se afla cu Polonii, se multumeste a opri pe solii lui loan
al III-lea impreuna cu mesterii pe care acesta ii aducea din
Italia, in Statul salt, dupa cum am vazut mai sus. Elena moare
in 1505, iar fiul ei Dimitrie este probabil veis de partizanii lui
Vasile 58.

Daca traditia istorica asupra lui Stefan este asa de saraca

in stiri care se refera la emotiile ce au miscat inima sa, asupra
starei sale fizice suntem ceva mai bine informati. Stefan fu cu
corpul ca si cu sufletul, de per, si numai astfel se explica cum
de a putut el suporti toate acele osteneli zdrobitoare ale unei
neintrerupte lucrar razboinice, MA a fi bolnav nici o singura
data. Numai la sfarsit caza sfaramat, pentru a nu se mai scula.
Pe langa aceasta viata atat de obositoare, se pare ca si momen-
tele lui de odihna le petrecea tot in desfatari zgomotoase, In pran-
zuri, unde vinul nu era crutat, si in care adese ori Stefan cel Mare
se abatea la fapte regretabile, semn ca dansul atunci nu mai
era deplin stapan pe vasta lui inteligenta. Adese ori la ospete
omoria fara judet" spune despre el, in un laconism cuprinzator,
cronicarul Ureche. Numai o sanatate din cele mai tari putea sa
sustina, Ma a cadea, o asemenea viata. Si despre puterile lui fi-
zice avem o relatie pretioasa a medicului sau insusi, Matei Mu-

" Aceastit expunere este bazatA pe notitele continute in Karamsin,

Istoria Rusiei, care se atIA extrase toate In Magarinui 'node pentru Dacia, 11.
p. 310-320.
 120 ISTORIA ROM.INILOIt

nano, care spune despre Stefan e era bine constituit pentru

persoana i varsta lui, dad nu ar fi suferit de infirmitatea de
care spell vindece 66 Se vede c6 el neingrijise de vechea
Tan" ce o dobandise Ind din 1462, la asediul Chiliei, i pentru
care am vzut c el ceruse In 1475, un medic la Venetia. Rana
fijad la gleznA, inteun punct delicat al incheieturei, se perpeturl
la Stefan ce! Mare care nu avea nici odat rAgazul trebuitor
spre a se curarisi radical 6. Nu se stie numele intaiului medie
venetian venit In Moldova, nici cat timp a stat el aici. Pe la
1502 ggsim insA pe un altul, Matei Muriano, din sfatul druia
Stefan trimite la Venetia In acel an pe Dimitrie Purcivii, spre
a-i cumpka medicamente o. Impreun cu scrisoarea lui Stefan
atre, senatul venetian, ajunge acolo si o alt a insusi medicului
IVIuriano care am vAzut cA exprima speranta de a vinded pe
Stefan. Doctorul Muriano moare Ins6 putin timp dup6 sosirea
lui In Moldova, si Stefan trimite atunci pe postelnicul Teodor
care cere dogelui.s binevoiasd a trimite In Moldova un alt medic
In locul celui reposat, fAgAduind Stefan d'l va plAti prea bine,
fi va da voie sA se intoard ori cand va vol. Boala de care
suferi domnul su ar fi neputinta de a mica manile i picioarele
.d in alte privinti ar sta bine" 62 Se vede deci cg pe lang6 rana
te o ave la picior, Stefan mai Otimea si de o podagrA In-
vechit care, fiind de asemenea neIngrijit, Ii adusese o paralizie
a m6dularelor sale. De aceea am vAzut ca.' si Cromer spune
Stefan fu nevoit srt pAr6sasd. cucerirea Pocutiei din cauza podagrei
de care suferia.
Leafa fiind insemnata", 500 de galbeni, se prezentar mai
multi candidati pentru a merge In Moldova ca medici : Georgiu
di Piemonte, Ieronim da Cesena i Alexandru Veronese 63. Ale-
gerea cade in sfarsit asupra lui Ieronim da Cesena care plead.
dtre Moldova impreun6 cu postelnicul Teodor la 2 Ianuarie
1504 64 Pan s sosiascil medicul venetian, boala lui Stefan
Exarhu, eoteclia lui Marin Sanudo, VII, Suceava, 7 Decemvre 1502,
p. 92: prosperoso de la persona per la eta sua se questa infirmith non lo havesse
svpresso ; ma spero in Dio farli gran zovamento per quanto posso comprender
per le cosse principiate".
Cron. puineand In Arh. isi., III, p. 6.
41 Exarhu, Coleefla ha Marin Sanudo, Suceava, 9 Dec. 1602, p. 88. De-
metrius Purcivii ad urbem V. D. Venetiae transmisimus ut nobis pharmacies
aliquas siva medicinas juxta consilium domini Mathei nobis necessaries emeret.
Exarhu, Ibidem, Venetia, 21 Dec. 1503, p. 97: Et dimandatodil mal,
disse di li piedi et dileman non si poteva mover ni ajutar ; dil resto sta bene".
Exarhu, Ibidem, Venetia, 28 Dec. 1503, p. 99.
"4 Exarhu, Ibidem, Venetia,2 Ian. 1504, p. 100. Afar de acesti medici
stim cA Stefan cel Mare mal aveh unul Isac Klingensporn din .Niiremberg
care numai ca greu putuse fi detenninat a se striimuth ash de departe. forge.
Aele l 17rag., III, p. 73. $tefan ce! Mare aveh si un bhrbler genovez. Maestro
Zoane barbero del dicto Vaivoda". I. Nistor, Auswarlige Handelsbeziehungen der
Moldau, p. 193, note 3.
 CEI DE PC UUMX ANI AI DOMNIEI LUI *MEAN CM, MADE 121

luase proportii ameninttoare, dup cum ne arat o scrisoare

a Regelui Vladislav din 25 Fevruarie 1504 65. Rana de la picior
se ltise foarte tare i ameninth probabil cu cangrena. Ieronim
aduse In consultatie pe Leonard de Massari medic din Buda i
pe un altul, Evreu de la hanul ttresc. Ei hotrir s ard rnile
eu fierul ro, dar declarar de mai fnnainte c nu rspund de
viata domnului, care se i svari putine zile dui:4 operatic.
Bogdan fiind ridicat .1a tron recunosca de bun purtarea me-
dicilor, i. libel% pe acel din Buda i. pe doctoral Evreu. Cesena
Ins5 tot se temeh a nu fi retinut, i cera intervenirea guver-
nului maghiar.

3. CARACTERL L LU $TEFAX

Caracterul unui om este alctuit din doug elemente : unul

siatornic datorit complexului fizico-psicologic Innscut, cellait
dat de reactia pe care ideile schimbtoare adunate In minte
de Imprejurri o aduc In acel fond in sine neschimbat. De aici
rezult ins ea' i. caracterul trehuie s se prefac ca thnpul,
iar aceast prefacere va st in raport Cu puterile respective
ale celor dou elemente.
Dac cercetm caracterul lui Stefan, 11 vedem de la fnceput
cuprins de un mare neastampr. Nu puteh sth un moment fri
a nu face ceva, i fiind c lucrarea acelui timp se mich mai ales
In campul rzboiului, apoi fl vedem pe dnsul apucandu-se de
rzboaie mai mult Indrznete de cat cugetate. Astfel este 'As-
turnarea lui Vlad Tepe, provocarea lui Matei Corvin i mai
ales ataca! lui Rada cel Frumos, care trebui s aib neaprat
de uimare dnmnia Turcilor. Norocul hied ajutndu'l, fntelegern
cum de aceast indrznea1 deveni obiceiu, in cat Stefan cel Mare
nu mai despereaz nici &lath' de puterile sale. Cine ins are mare
Incredere In sine are i. mult putere, i de aceea cum zice Ureche
rar rzboiu de nu birui", i. o socoteal Marta' asupra tuturor
luptelor sale, (16 ca rezultat 34 de izbanzi i numai 2 Infrangeri 66
Reputatia unui general contribuie mult la ciltigurile sale i
acea a lui Stefan, crescand cu fie ce btlie, teama i sfieala cu
care armatele strine se luau la lupt cu el, pe child din partea
lui erh fncredere i. sigurant, crau Inc un element Insemnat
care explic6 de altfel neIntelesele sale victorii.
Cu timpul 'MA aceast indrzneal sumeat se preface
Inteo fnteleapt cutezare.Rmnand aceeai pe cmpul de rz-
boiu, ea se cumintete mult In afacerile politice. Stefan_cel Mare

" Hum., Doc., XX, p. 164.

" Exrhu, Colecjia lai Marin Sanudo, VII, Suceava, 7 Decenivre 1502,
p. 91. fleprolus i In Hurra., Doc., VIII, p. 30.
 122 'STOMA ROMANI! OR

devine cu incetul insemnat politic, precum fusese dela inceput

mare general. El urmgri incA din tineretea lui, un principiu care
Ii fu prea folositor in lunga i viforoasa lui carierg. Nici odatg
doi dusmani, ci totdeauna impAcarea cu unul, and erg In ceartg
cu celalt. Astfel 11 ve-
tr dem In tot decursuf
domniei sale bine cu
.Polonii, and e au
cu Ungurii ; prieten
cu acestia and se
stria cu ceilalti;
aliat, sau cel putin in
relatii pasnice cu am-
bii sgi vecini de la
nord, and d u ceg
greaua sa luptg cu
in sfrit su-
punndu-se tributului
cgtre acesti din urmg,
pentru a le putea cere
ajutorul, and este
atacat de Poloni.
Acest principiu ata
de simplu in aparentg,
intglni In realizarea
.41 lui practia nesffirsite
greutgti, pe care nu-
mai o mare dibAcie
o nespusg stgruintg
putt' ss le invingg.
Asa bung ow% and
se lupt in contra lui
Albert, regele polon,
Vladislav al Ungariei
fiind in secret inteles
'4111AV0001 cu fratele sOu, putek
MOW
foarte usor sg trimitg
si el o armat peste
munti contra lui
fan, si domnul roman,
Portretul lui Stefan eel Mare pe patrafirul atacat din doug pgrti,
de la Dobravilt ar fi putut sO cad. El
insg sti cg Ungurii
sunt in contra regelui lor, si se folsi de aceastg opunere, a
nobililor, pentru a sili pe regele ungur, sg phstreze neutralitatea,
si a face ca corpul de armata trimis in Moldova, sg fie pus sub
comanda unui roman, rudenia sa, liartolomeu Dragfi, .care sg
 0E1 DE FE PENA AN1 Al DOMNIEI 1 Ul 0711FAN DEL MAHE 128

aiba drept insarcinare, nu combaterea lui Stefan, ci impacarea

lui cu Polonii.
In tot decursul anului ce precede navalirea Polonilor, solid
moldoveni petrec in Ardeal. Asupra lucrarilor i asupra relatiilor
lor cu nobilii maghiari, pe care i intariau in opozitia lor contra
regelui, nu avem nici o tiinta. Rapoartele, pe care ei nu vor fi
lipsit a le indrept catre Stefan, s'au pierdut ori s'au nimicit,
fiind scrise pe 'Artie ; i aa au disp'rut; poate pentru totdeauna,
urmele lucrarei celei mai delicate a lui Stefan, intrigile i nego-
cierile sale politice carfe.4e-wad, dupa rezultatul dobandit, a au
fost nu mai putin de sama de Cat loviturile zdrobitoare de dus-
mani purtate pe camH1 de razboiu.
Stefan insa, dei insemnat politic, a fost innainte de toate
mare general. Numeroasele sale izbanzi, asupra tuturor imparatiilor
vecine, neasemnat mai mari i mai puternice de cat tara lui,
dovedesc aceasta in chipul cel mai stralucit, mai ales daca luam
in consideratie compunerea armatei moldovene, in mare parte
cu Omni luali de la plug, armati cu ce le cadea in maul 67, cu
care izbutete el a zdrobi armatele feodale ale regilor maghiari
i poloni, a respinge oardele tatareti, i a sfarma chiar pe cum-
plitii ieniceri. Ne intrebilm cum e cu putinta a ajunge asemenea
rezultate? Voinicia i vitejia singure, ori cat de mari ar fi presu-
puse, nu ajung spre a (IA seanaa de ele ; caci aceste insui, nu sunt
datorite de cat strunirei puterillor fizice, sub o mare incordare
intelectuala. Puterile trupeti au insa o margine ce nu poate fi
intrecuta, i a sustinea ca un Roman poate rapune trei sau patru
Turci, mai bine disciplinati i mai bine inarmati de cat el, este a
se inchipui ceva peste fire. Secretul victoriilor lui Stefan sta mai
intai in geniala alegere a taramului i a timpului luptei, totdeauna
favorabile armatei sale.
Asupra unei singure din luptele sale avem tiri mai ama-
nunte acea de la Racova i dispozitiile late de Stefan
ori cat de simple ne-ar prea noug acuma dupa fapta, erau
pentnr timpul, dumanul i momentul in care se dada acea lupta
memorabila, tot atatea trasaturi neindoielnice de geniu militar.
Aezarea trmbitailor peste lunca cea mocirloasa i inelarea
Turcilor, provocata prin sunarea lor, i de a desface o parte din
armata spre a o trimite in contra acelui aparent duman, a deter-
minat rezultatul zilei. Stefan fu, nu e vorba ajutat de o Oda
deasa in indeplinirea acestei manopere razboinice ; insa in ce
consta talentul i geniul unui general? In aceea de a patrunde
cu iuteala fulgerului, imprejurarile ce pot sa-i fie folositoare,
i chiar in timpul luptei se pot infatia pe neateptate.
In a doua lupta cu Turcii, Stefan cu o armata redusa la lunar
prin parasirea lui de catre militii gasete iarasi un mijloc tot Fla

Despre armatil ne vom ocup In numarul urmator.

 124 ISTORIA ROMANILOR

de nemerit de a se puteA opune Turcilor ; anume creiarea unei ce-

00 improvizate din. o poiana inchisa trite padure, prin obo-
rirea in jurul ei a arborilor ce o inconjurau. Apoi devastarea Wei
sale faceA cu neputin ederea indelungata a Turcilor in ea.
Stefan, de si rapus la Valea Alba, iesa, cum am vazut, invingator
din intreaga expeditie.
Cand este s sfarame armata lui Albert, o ataca in padure,
rasturnand peste ea, arborii intinati ; pe Matei Craiul 11 ataca
noap tea in intariturile de la Baia, si asa mai departe. Pretu-
tindeni stiinta de a se folosi minunat de imprejurarile timpului
si ale locului, spre a aduce cu sila victoria sub steagurile sale.
Pe lingil aceasta parte privitoare la strategia acelor timpuri,
tactica pe atunci const in lupta corp la corp, sau rasturnarea
puterei fizice prin puterea fizia, cu foarte slabe mijloace meca-
nice. Insemnata este imprejurarea a eminentul cap al lui Stefan
comand si unui brat puternic, cu care el se repezi la momentele
hotaritoare in mijlocul dusmanului, spre a zdrobi impotrivirea
lui. De aceea spune si Ureche a Stefan la lucruri de razboaie
meter, unde veda nevoia insusi se Aria, ca vaandu'l ai sai
si nu indarapteze" 69. Noi insa nu facem un merit exceptional
lui Stefan din vitejia sa personala, care este comuna tuturor
ostenilor ce merita acest nume, si care nu poate fi extraordinara
la general, and o intilnesti la soldat. De sigur !ma a alegerea
momentului, and trebui si intervina personal in lupta, er
punetui hotaritor care smulga izbanzile, si in aceasta $tefan tre-
buie si fi fost meter tot atAt de mare ca si in folosirea de celelalte
imprejurari.
Pe acele vremuri toata vieata poporului state in mina
domnului, anume si vieata lui cea linistita care se petreca in pace,
nu numai soarta lui pe campul de razboiu. De aceea ar fi de interes
a cunoaste pe Stefan cel Mare si ca administrator sau judecator.
In privirea oarmuirei, el pare la inceputul carierei sale, atunci
and fierba in el, cu sAngele tineretii, si dorinta de fapte mari,
if
a nu-i fi dat o luare aminte deosebita, caci pune Ureche despre
el, a Stefan Voda gatindu-se de mari luc i si faca, nu caut.
si aseze tara, ci de razboaie se gat". Cu to te aceste Inca de pe
atunci se vede, ckStefan cel Mare reguleaza comertul lard prin
un asezamnt vamal, acel dat in anul 1460 negutitorilor din Po-
lonia, si anume cum spune acel document, sfatuindu-ne cu boierii
nostri si cu divanul" 69.
Cu timpul tug va fi vazut el a fani. o ocirmuire inteleapta
nu poi ava o tara destoinici pentru razboaie ; a pentru a puta
invinge pe dusmani,.trebuie ca tara si fie tare si in launtrul ei.

66 Ureche 1.11 Lehvisefe, I, p. 131, care spune d. e. cA In bAtAlia de la Valea

AlbA au cAzut Stefan de pe cal Jos, Di Dumnezeu I-a ferit de nu s'a vAtAmat".
69 Arh. Ist., H, p. 172.
 CEE DE PE URIIA ANI AI DOMNIKI Lill ETEFAN CEL MARE 125

Din fericire atka tim despre *tefan, c el er foarte iubit de po-

porul moldovenesc ; cA la moartea lui a fost mult6 jale i pltm-

-..._ ,
,-....
K Arovriui rtaiu c au +Aso(so.t
...._......
7,... . ,
rn flotilcultmAtinAobasch-o. ch
- lo rilis- cm-L(61 rt chi%sa cum n-qo&,--1 tz.-

_ v -.... .7-- -.-

MONA 'cRpocAOGNoriortiort 66A rnOt

11-1--r re
,.., 1 i / 1 t-- ' , ---:.n-
1

nrc A't ITIO r BA e 1-'0 HrrlaZilivitir1

.. ---.... --,
- .. 1 e /Zs- r
A et C I A r'ill. C Ka ilViC/6 mtto9rA M A
1TI

41---
7c , ---
.-
,, ,9
mOliA rIAAAtelld o.,1 i fitiA
1/1\ my it r n c I is s2 Latt AIA er

Facsimile din evanglielia lui$tefag eel Mare la Mau. Patna

gere a tuturor locuitorilor jrli; ca plangeau toti ca dup4 un pg-
rinte al lor, cunoscand toti c i-au scilpat de mult bir i apkare" 70
" Ureche In Letopisefr, I, p. 145.
 126 JSrORIA ROackNium

Aceste pareri de ru obteti nu se pot raporta numai la marele

general, caci in deobte popoarele nu iubesc razboiul care le ucide
le sarcete, i am vazut cum militiile Wei parasesc pe Stefan
In momentul cel mai critic, indata ce ele pot sa o faca. Plangerea
dupa Stefan, ii ave temeiul su in parinteasca lui ecarmuire,
in dreptatea pe care o imriarti ori o priveghea s se dee, pe
cat se putea cu nepartinire, in ajutarea saracilor, i in sfarit in
acele mii de fapte, prin care un domnitor poate sa se faca bine-
cuvantat de poporul sail. De aceea i Matei Muriano, medicul
venetian cel sosit in Suceava cati-va ani innainte de moartea ma-
relui domn, scrie de aici in 1502 senatului venetian, ca Stefan ar
fi un om prea intelept, vrednic de mult laud, iubit mult de
supuii si, pentru ca era milostiv i drept, veghetor i darnic" 71.
Numai din aceasta inteleapta ocarmuire a marelui domn
se explica cum se face ca dupa o jumatate de secol de razboaie
aproape neintrerupte, Matei Muriano s poata afla la sfaritul
domniei lui, tara Moldovei in o stare aa de m'Anoasa. El spune
In raportul lui c tara e frumoasa i roditoare, bine arzata i
plincl de dobitoace (dupa cum se tie averea de capitenie a acelui
timp), i de toate fructele ; c armata lui Stefan consta din
60.000 de oameni : 40.000 de pedetri i 20.000 de calari" 72
Mare general, iscusit politic, ocarmuitor dibaciu, iata deci
ce a fost Stefan cel Mare. El intruni in persoana lui toate insu-
irile unui intelept domnitor, i acest epitet cu dreptul i-a fost
recunoscut nu numai de timpurile urmatoare dar i de ale lui.
Aa un raport al Florentinului Octavian Grecci spune ca pe
timpul cand Tatarii se pregatiau a lovi Polonia, Stefan adu-
nase armata lui i se pusese la hotar ; lar Polonii se temeau de ti-
nuta lui Stefan pe atunci prietin i al Moscovei ; dar adaoga agen-
tul italian ca in ori ce caz trebuie s'A se atepte dela ei, ceva
insemnat, caci precum titi, e intelept" 73. Intr'o tara intinsa
la un popor numeros, Stefan ar fi fost un alt Cezar sau Carol.
In mica lui Moldov'A cercul activitatii sale, in loe de a putea deter-
mina soarta omenirei, trebui sa se margineasca la apararea acelei
mici portiuni din ea care alcatuia poporul sat'. Dar in acest mic
cerc, in care ii f'dat a lucr i a faptui, oare nu este el mult mai
mare de cat multi alti domnitori, cu care se mandresc popoarele ?
E mai uor de a ajunge, la glorie i la marire in sinul uhui popor
mare, de cat a rasari ca atare din mijlocul unui popor mic. Gaud
valurile sunt innalte, ele .arunca sus pe acel purtat de ele. Natia
' 7, Exarhu, Coleclia lui Mann Sanado, II, Sueeava, 7 Dec:L.111NA: 1502,
p. 91 : Quanto a la persona del prefa to signor, e homo sapientissimo, degno de
molt) laude, amato motto da li subditi per esser clemente et justo, motto vigilante
et liberate". Eeprod. i de Hurm., Doc., VIII, p. 36.
" Ibid., p. 92: El paese fruttifero et amenissimo et ben situado, habon-
ctante de animal' et de tutU frutti".
71 27 Iulie 1500. Hurm., Doc., VIII, p. 31: perche come sapete e savio".
 OKI Die PR URfa A NI Al DOMNIEI I DI 13TEFAN DEL MA RR 127

insai putnd mutt, poate i individul ce se ridicA in fruntca ei,

i data ad, acesta se tinpodobete cu meritele ce se cuvin Litre-
gului. Cand poporul e mic, mijloacele fiind putine, trebuie ca ge-
niul sA indeplineascA lipsurile ; sa scoatA din propriul lui fond
ceea ce nu poate afla in acei pe care el se sprijina. E mai greu
de a fi un Temistocle, de cat un Cesar ; un Stefan cel Mare,
de cat un Carol ce! Mare 74. Se intelege cA In valoarea absoluta
nu se poate stabili o asemanare fare aceti corifei ai neamului
omenesc, i aceasta din cauza elcmentelor deosebite ce le slujesc
de substrat. Ca valoare relativA, i anume pentru poporul nostru,
Stefan este i va rAmanea idealul care, din trecutul indepartat,
aruncA razele splendoarei sale in viitorul i mai indepartat, im-
biind calcarea pe urmele lui.
Daca trecem acum la alte insuiri de domnitor ale lui
Stefan, gasim cA Stefan cel Mare era intai foarte mandru i plin
de mAretia ideei domniei. In actul de inchinare al lui catre Cazi-
mir din 1485, cu toate cA ave cel mai mare interes a-i imbuna
pe regele polon pentru a obtinea ajutor spre redobandirea Chi-
liei i a Cetatei Albe el incepe tratatul de inchinare cu cuvintele
a de i este domn al Moldovei din voia lui Dumnezeu, totui
s'a silit a se tinea de obiceiurile predecesorilor si i s'A fie cre-
dincios regelui polon" 74. Stefan era ins6 i nici nu se putek
altfel o fire iute j pornita, dup cum se vede lucrul din scri-
soarea trimisa solilor lui cand cu primejduirea Mangopului din
partea Turcilor ; nu mai putin din chipul rastit i amenintAtor
cu care rAspunde ambasadorului polon Firley cand vine sA tra-
teze cu el in anul 1503 dup retragerea lui din Pocutia Apoi
conform obiceiului thnpului, Stefan era religios i crud in acela
timp ; insuiri ce par a se exclude una pe alta, dar care in sufletul
sail se impacau prin marele simtimant al iubirei de tar'A, in
al carui sprijin el puma i evlavia i cruzimea sa.
Despre religiozitatea sa ne face dovadA numeroasele bise-
rici ridicate de el in toate unghiurile tArei, pe care Ureche le
socotete la numarul de 44. De i astAzi nu a mai ramas in pi-
cioare atatea de multe, insa unele din ele au putut fi ruinate

14 M. CogAlniceanu In frumosul shu cuvAnt introductiv la istoria Roma-

nllor, limit In 24 Noemvre 1893, la foasta Academie MihAileanA din Iasi, spune
Inima mi se bate cAnd aud rostind numele lui Alexandru ce! Bun, lui 5tefan ce!
Mare, lui Mihai Viteazul ; dar Domnilor mei, sl nu n- A rusinez a vA zice c acesti
bArbati pentru mine sunt mal mult cleat Alexcnch u ce! Mare, cleat Anibal, deat
Cesar. Acestia sunt eroll lumel In loc ca cei d'intAi sunt eroii patriei mele". (Le-
lopisefele (ard Moldovel, I, p. XXVIII.)
" Actul din 1485 In Bogdan, Doc. luf fan cel Mare, II, p. 374, undo
Bogdan Indreaptii traducerea neexactA a tut Kalujniacki. AILLcorectli este o tra-
ducere a secretarului regelui polon Quod cum dei voluntate nos sumus dominus
Moldavlensis, venimus ad morem praedecessorum nostrorum".
1. MI sus, p. 65 Ambasada lui Firley In Bogdan, Doc. lui 61efan eel
Mare, II, p. 472.
 128 isrunTA HOMINILOR

prin timp. stefan apoi inzestreazh toate aceste biserici Cu odoare

scumpe, crti biserice0i ferecate i frumos impodobite. El mai
ridich apoi deosehite constructii la mAngstirile din Athos, pre-
cum un turn pentru cortibii in 1472; face o trapezh la mAnhstirea
Zograful in 1495, si reinno este insusi mAnhstirea aceasta In 150217.
Tot despre simtimAntul religiozithtei sale mhrturise0e i MI-

4N

Miniatura de pe Evanghelia de la Win. Putna

podobirea mormintelor tuturor strhbunilor shi ca pietre i in-

scriptii amintitoare, precum i ingrijirea lui de a'0 shpA inch
din viath mormAntul in care o sh zach osemintele lui.
CAt despre cruzimea lui, avem iari urme indestultoare.
Ureche ne spune : adesea la ospete omoriA fhrh judet"
" Vez1 Inscriptiile In T. Burada, O edlillorle la miznIele Alos In Revisla
led Tocilescu, I, p. 397.
 CET DE PE UREA ANT Al DOMNIEI TEFAN CFL MARE 129

este stint, c vinul face s apar mai bine la lumina' adevtiratul

caracter; &ad el desfAcand puterile cugetsrei, sterge rttirnicia,
aratri pe om as cum este el. Apoi in tratarea solilor tiltresti
care veniserti, cu mare sumetie i amenintgri, s cearti liber-
tatea fiului hanului, prins de Stefan in o incercare de pr5dare
din partea T5tari1or, Stefan pentru a arrit cat de putintt sam5
tinea el de amenint5ri1e hanului, pune i omoar5 pe fiul aceluia
innaintea solilor, intapti apoi pe toti solii, &Aland astfel sfintenia
numai pe until Il lasti, pe care Il inapoiaz5 incltirn
cu nasul i urechile t5iate, ca sA spuna hanului cele ce a v57.-'
Aceastrt provocare a Tatarilor o face Stefan ce!
1467, in prima perioad a domniei lui, atur-'
zuinta tinere-tei Il impinsese a jertr, )reto -
Vlad Tepes, a provoca pe regele
atacul Munteniei celei ctizute in st
ar fi un sir ,de greseli pentru o hat flit Stefan
Ii asezarti temelia, pe care se put ,treat5 i vesnic5,
gloria lui cea neasem5nattl.
Mai tarziu in ajunul bt5liei dela Valea Alb, cand ratarii
opresc prin atacul lor pe Stefan de a impiedech Turcilor trecerea
Dan5rei, i contribuiesc prin ntivtilirea lor la desorganizarea ar-
matei sale, Stefan intelege de can insemnritate eran niste relatift
pasnice cu Tatarii, toatti silinta spre a le stabili. C5tre
sfarsitul domniei sale, Il gtisim in legrituri prietenoase Cu Mengli
Gherai, hanul fatrirtisc, care Il sprijinri chiar cu o oard de Ttari,
(And in 1502 Stefan atacri din non Pocutia.
Cand Il cunoastem pc Stefan inzestrat cu aceste
atunci lunga lui domnie se explicti de la sine, prin caracterul
el se impunea contimporanilor &di ca ceva afar5 din firea obis-
nuitti. Cu cat domnia mai mult, cu cat poporul si-chiar neastam-
p5ratii boieri vedeau cu cine au aface, cunosteau pe de o parte
vartutea lui r5zboinic5, pe de alta blandeta i dreptatea oar-
inuirei sale, cu atata ei se supuneau tot mai mult acestei naturi
superioare, rectinoscand'o de stpan. D3 aceea afarti de 'Meer-
carea boierilor Alexa Stolnicul, Negril5 Paharnicul i Isaia Vorni-
cul de a urzi un complot .contra vietei dcmnului, in timpul lup-
telor sale cu Ractu Voc15 din Muntenia (care boieri perir5 toti
sub securea c515ului), istoria nu ne-a ptistrat Dici o singurri stire
asupra vre unei uneltiri contra demniei lui Stefan. D.15 zile
chiar inaintea mortei sale, Stefan av prilejul de a zdrobi o a
doua incercare a boierilor, facut Mgt nu in contra lui, ci in con-
tra aceluia c5ruia vroia s51 lese coroana. Stefan rtim5sese numai
cu doi fii : Bogdan, cel legiuit, fiul Mariei lui Radii, i Petru
Hares, copii din flori cu frumoasa pesctiritil din Harlilu. Acesta
din unt5 era in Constantinopole, petrecAtor pc langti sultanul.
Miron Costin, adnotare la Ureche in Letopise(e, 1, p. 122, nota 2.
1), A. Xenopol. Istorla Ronartnilor. Vol. IV. 0
 130 'STOMA ROMANIT 01E1

trimis probabil de Stefan acolo, atunci cAnfl ceruse de la Turci

ajutor contra Polonilor. Boala lui Stefan devenind de tot grava,
medicii declarAnd ca nu ieau raspunderea rczultatului ope-
htiei asupra ranilor de la picioare, boierii incepusera sa se certe
asupra caruia din fii lui Stefan ar trebui sa cada alegerea lor,
unii din ei cAtigati prin fagadueli de catre Stefan fiul lui Ale-
xandru i nepotul lui Stefan cel Mare, tinAnd partea acestuia.
Stefan aflAnd despre desbinarea care amenintA domnia fiului
'sat]. Bogdan i tara cu un razboiu civil, de i muncit de cumplite
suferinti fizice, pastreaza totu0 intregimea mintei sale. El pune
0-1 transporte cu patul lui dal% in cAmp, probabil in mijlocul
*otirei sale, uQde aducAnd pe boierii ce nu voiau sa recunoasca
pe Bogdan de urma la tron, pune indata sa-i taie chiar sub
ochii sai, probabil fara judecata 79. Dupa aceea reintors in casa,
iea sfAnta impartaenie *i se sfArete in deplina linite, ca
cAnd n'ar fi varsat sAnge chiar pe pragul mormAntului sau. San-
gele fusese insa vArsat in int3resul tarei, i nu-1 considerA el mai
mult pacat, de at acel raspAndit cu sabia pe cAmpul de razboi
Astfel impiedeca Stefan, chiar In ajunul mortei sale, sa se pung
desbinare fare boierii care indata ce simtise ca mAna de fier
ce-i stpAnise atAta timp erA sa se ridice de pe ei, innaltasera
iara0 capul spre intrigi i inparechieri. Prin aceasta judecata
executie grabnica, Stefan pasted tronul pentru acel moteni-
tor pe care 11 credei vrednic. El se arata, precum spune prea
frumos o scrisoare venetiand in moarte precum fusese in viata'
teribil i prudent". Daca insa el asigura prin aceasta masura
de o cumplitA energie tronul fiului salt, prin sfatul dat acestuia
de a se supune Turcilor, el se ingriji, tntru eft exit cu putinta,
de a feri Moldova de pericolele, pe care le credei mai aproape
mai neinlaturabile.
Stefan avuse prilejul, in lunga lui via% a se convinge
despre scopurile dumaneti nutrite de Cretinii contra tad-
parei sale. In Turcia avuse el dumani cumpliti, dar cinstiti.
Nu tot astfel statuse lucrurile cu Cmtinii. Cu totii, indepartati
apropiati, 11 parasisera in momentul pericolului, i vecinii sai
cautasera numai sa-1 umiliasca, WA a-1 ajut.A. La sfilrit se !ricer-
casera chiar, prin frauda i inelaciune, a-i rapi tronul din Willi.
SA mai lupte Moldova cum facuse sub el, tiet ca nu se mai
poate, ci izbAnzile sale tocmai secasera puterile ei, i adeva-

T Exarhu, Coleolia lui Mar in Sanudo, XII, Venetia 21 August 1504,

p. 103: Statim inter principales barones orta est dissensio de elezer el novo
signor. Alcunl voleano l'altro che erra apresso el gren Tunis, et rmbo factiones
certabant de pari. Tandem queste vene al orechie de Stefeno vs yAccla el qual
erra propinquus morti qual cossi come In vita et sanita ita in morte esser et
terribile et prudente ; quia cum intellexit dissensiones, statim fecit se rodare
in campum, dove era tutti II sol prinelpes faetionis utriusque, 11 fa pigliar tutti et
11 fa morir". Reprod. 1 de Hurm., Doc., VIII, p. 41.
 Crl DE PE ERMA. ANT AT DOTANIEI ITN kITEFAN CM MARE 181

rate erau cuvintele lui Ureche cg In lupta de la Valea Albg

perise sgmanta vitejilor celor buni". Nu fgrg a jertfi cele mai
scumpe puteri ale Orel, putuse Stefan cel Mare InnAlt.i tronui

Stefan eel Mare el Doamna Maria pe o dveri din Sklan5.stirea Putna

sgurglorios, cgci un rezultat Insemnat nu se poate dobAndl fgrg

jerife corespunzgtoare. Dar imensul capital chcltuit atunci de
poporul Moldovei, n'a fost irosit _in zadar. Strgnepotii acelei
 132' tivroRIA RONANILOR

generatii, noi Romanii de astazi, tot din acel capital de glorie

strabung tr5im si cu el ne mandrim, ca fiind cel mai scump odor
al vietei noastre trecute, cu deosebire numai, cA ceea ce alta
data au sadit Moldovenii, astazi toti Romana sunt in drept sa
culeagA. Stefan ce! Mare cunoscand pe de o parte puterile tarei
sale si acele ale fiului su, pe de alta viclenia, reaua credinta si
lacomia domniilor erestine ce incunjurau tara lui, vroeste cel
putin a o aparA de umilire, inchi-
,
nand-o celui mai tare, si sfatueste
pe fiul ski a se supune Turcilor.
Stefan nu se gandi nici macar la
religia pagana a Viitorilor protegui-
,

1 tori ai Moldovei. Ceca ce umbl In

r Andul lui, umbrit de aripele mor-
. A.,.11 tei, er tara si poporul san, pe care
1
' 1 ---:. ,>1 ataja Ii iubise, si pe care ne mai
v-i/i 4 1 41 -t I
---,,,
putandul apara, vroi cel putin sa
-, . le asigure vrednicia si existenta si
dincolo de mormAnt.
=ta De aceea cu drept euvnt ur-
masii ii ciadura lui singur dintre
. numerosii domnitori moldoveni si
munteni titlul de Mare, Mircea al
Munteniei este supranumit cel B6-
ira, Alexandrul al Moldovei ce!
Bun, Mihai al Munteniei Viteazul,
loan al Moldovei ce! Cumplit. Unul
singur din bogatul, prea bogatul,
sirag de domnii ai tarilor romane
poarta numele de .Mare, i acesta
este Stefan 80; caci totdeauna bu-
nul simt al popoarelor le-a ferit
de a dArui acest titlu innaltator,
fara rost si rara cadere, si ele l'au
pastrat numai pentru adevaratele
! marimi pe care simtul cel salinos
al popoarelor le-a recunoscut, cand-
Piatra pu ah de *tef In cel Mare le-a N'AMA rasarind in ciimpul iS-
Inc.i din via0, pe mormantul aftu toriei.
-Dar nu numai poporul ski a recunoscut lui Stefan acest
epitet magulitor. Si contimporanii si urmasii chiar dintre dus-
manii sai, ca buna oara Polonii, nu se putura irnpiedec de a'l

66 Radu al 1V-lea al Munteniel a fost nrmIt i el cel Mare, dar aceasta

fluan' de cler pentru bunlitatea lui friii de dfmsul. lntillnim mal de multe orl
epltetul de Mare dat de fin domnitorilor parinillor lor.
 CEI DE PE URMX. ANI AT DONNISH 1.1:7I QTEPAN CEL MARE 183

numl astfel, cum face regele polon Sigismund, in o scrisoare c6tre

Petra Rares 81. Papa il nume.ste atletul lui Crist 82.

Pecotea Iui *Wan eel Mare

4. ISTORIA li1UNTENIEI DEJA RADU CEL FRUMOS LA RADU

AL IV-lea

De la detronarea lui Vlad Tepes prin Stefan ce! Mare, in

1462, istoria Munteniei nu este de at o resfrAngere a celei a
Moldovei, care sub conducerea lui Stefan ce! Mare determin5 in
totul soarta mai marei ei surori 88. Cu toate aceste interesul des-
voltArei lAuntrice a Munteniei trebue sI ne atra0 marea aminte
asupra ei.
In 1462 Vlad Tepes, fiind rAsturnat prin interventia lui Stefan
ce! Mare, face loc in Muntenia, fratelui lui Vlad, Radu cel Fru-
mos, proteguit i asezat de Turci in scaunul ei 84.

Sigismund dare Rares, 3 Pevr., 1531. Harm., Doc., Supt., II, 1, p. 22:
..Stephanus Me. Magnus praedecessor tt u,". Rs scs In rAspunsul lui. Ibidenr, p. 23 :
pater noster Stei hi nus voeNoda mr gnus". De aceea nu este de primit banulala
d-lui Kozr k, aus dcr Bukovina, cii o inscriptie din 6989 ar fi false din
cauzli ell Bogdun numeste In ea pe Will slits Mare.
1476 (Sixt al IV-leu). Hurm. Doc. II, 2, p. 241 : verus christianae fide!
athlete".
Dupli cum pe timpul lui Mircea, istoria Moidovei fusese direct In atlir-
narea Munteniei.
4 ALI sus, p. 21 si 36.
 184 iszsoalA ROMANILOR

Hilda eel Frumos, 1462-1472. Radu era fiul lui Vlad

Dracul .i fratele lui Vlad Tepe 85. El este pus in tron de Turci
rmAsese la hotarul Munteniei, spre a incurca spiritele Valahilor,
cum spune raportul lui Balbi"; dar indatri ce s'a vgzut in scaun,
a diutat a intocmi i cu Unguril leaturi ingduitoare, ceca ce
face cu atat mai uor, cu ct Vlad Tepe fusese disgratiat de
regele Matei Corvin si aruncat in inchisoare, din pricina scrisoa-
rei lui trddRoare ditre Turci, surprins de Unguri. Aceast5 im-
-"itrare inliitur un competitor ce ar fi fost primej dios pentru
' Frumos, in cazul dind Tepe ar fi pilstrat increderea.
angu.-sc. Buraivointa Ungurilor dare Radu er
c5ci k o mare daunil, fcnd sri treac5 stpnirea
Chihei ei Matei Corvin se plecase mprejurri-
'.- serisoart. Stre Braoveni, prin care ii invit6
-

sui tr:da-L :ce Cu ih i. 'pe de ft cuma, Radu, al Or-

tilor transati. 87. *term), :.:el ins in neastamprul firei
.

lui, indrilznete a -.A din i) .hilia care acuma era in stri-

panirea turceascri, de (hoe ce ie in acea a lui Radu cel Fru-
mos, omul Tarcilor, si o iea i. 5. Nu numai att, dar in 1471
plec chiar impotriva lui Radu cel Frurnos insui, Il bate in
douil rnduri, la Soci in 1471, si la Cursul Apei in 1472, si fugA-
rindu-1 peste Dunrtre, pune in locul lui pe Laiot Basarab. Radu,
revenind cu Wire turceascA, alung pentru un moment pe Laiot,
care instt este restituit de Stefan in scaun i rrniine domnitor
al Trirei Romaneti, iar Radu moare curand dupri aceea 88.
Laiot Basarab, 1472-1476. Acest Domnitor, ce poa. rt
numele si de Basarab cel Baran", este fiul lui Dan marele Voe-
vod, dupil cum aratil el insui in o scrisoare a lui &Are Braoveni
din 1475 Iulie in 11 si intr'un document din 1476 90.
Stefan cel Mare se indreptase catre un membru al celeilalte
familii muntene, pen-tru a-si gsi omul de incredere de care ave
nevoie. La inceput i giisim pe Laiot credincios domnitorului

". Vezi un document din 8 Sept. 1439 in care Vlad Dracut arat ca fii ri,
Sih pe Mircea, Vlad 5i Ra tu, Arli. si. I, 1. p. 84. Alt document din 16 Ian. 1471
in Venelin, Vlaho-Bolgar,kaia Gramo/y, p. 55, In care Radii spune cA e fiul lui
Vlad (Dracui).
. Mai sus, P. 25.
' Din arhivele Brasovului, reprodus5 de J. Bogdan, Vlad-repe. p. 32.
.* Moartea lui Radu cel Frumos In 1472 este data de o cronic5 sArheasca
reprodus5 de Glasnic, Belgrad, XI, p. 156. Ureche pune, cum se vede, gresit'
bStlia dela Cursul Apei la 1473 (vezi Lelopise(ele, ed. vcche, I, P. 124). Cronica
rnoldo-nolorni reprociusii de Bog& n, Cronicele meld mold., p. 226, o pune in 1472. ,
." Istoria mAnAstirei catolice din TA, goviste, In Ark isl., I, 2, p. 51.
Bogdan, Doc. si Regesle, p. 82. Venelin, /. c., p. 118. 'Fatal lui Laiot,
Dan al II-lea, pomencste in docununtele sale din 1421 Aril. Stat. doc. Tisinvnel
si 1428 (in traducere la Academia Roman5) pe fiii sal Danciul (Dan al 111-lea) sl
Balarab (Laiot). Vezi Oneiul in Cony. lit., XXXVI, 1903, p. 700.
 CBI DE PE UREA ANI AI DOMNIEI LUI i}'IFPAN CEL MANE 135

Moldovei, dupA cum se vede aceasta din o scrisoare a lui Laiot

atre Brasoveni dela inceputul domniei lui, in care el spune
fratele Au Stefan Voevod a trines la el sol pe Vulpa logofAtul
si cA fnsusi Stefan vine cu toate otile in ajutorul su"; Laiot
cere Brasovenilor sA'l ajute i ei, a de va da Dumnezeu, nu
yeti mai avea fricA de Turci, ca pAnA acum ci altfel are sA fie
treaba" 91. Apoi cronica germanA a lui Iacob Unrest, descoperitA
nu de mult, ne spune c Basarab (Wasser-Weyda) fu scAparea
Crestinilor, cAci el dAdil tire lui
Stefan Voevodul Moldovei,
Turcii au sri intre cu puternicA
ostire in Moldova, pentru ca
Stefan sA se pregAteasa ; apoi
atunci and Turcii iesirA din
strAmtoarea muntilor, Basarab
Cu poporul sAu se intoarse asu-
pra lor si le fAcil mari stria-
ciuni ; c Basarab VodA, servito-
rul regelui Ungariei din Valahia,
a doborAt pe un voevod turc cu
8.000 de oameni si i-a tAiat ca-
pul cu mAna sa proprie" 92 Mai
gh'sim o scrisoare a unei fete din
Tarda, scriind in 23 Ianuarie
1475 lui Matei Corvin, a ce
rAmAsese din Turci dupA bAtAlia
de la Racova a fost zdrobit de
Basarab cel Mare (ce! BAtrAn,
Laiot) tare inchis in o cetate.
vAzAnd fuga Turcilor, a iesit si
mari stricAciuni le-a fault, dis-
trugAnd astfel toatA puterea
lor" 93.
Dup6 lupta de la Racova Laiot .Vodri Basarab
insA, and Laiot-a auzit cA insusi
sultanul vine HA rAzbune infrAngerea suferitA, el de frich s'a
dus la Turci sA le cear5 iertare. Aceasta se vede din o scrisoare
tL Bogdan, Doc. fi Reg., p. 76.
it N. lorga, Acte fi Fragmente, III, p. 98.
ts Erirhu In Columna. tut Traian, 1876, p. 423. Asupra faptulul ca Lliot
Basarab a :lea t lui Stefan dupil batalia de la Ilahova, a atras IntIa data luarea
aminte d-I G. Gonduratu, 1. e., p. 191. (S'a crezut din o scrisoare a lui Laiot catre
Brasoveni, cA litiot se Implease cu Turd' tuna Inte de 1474 ; dar aceasta scrlsoare
a lost gresit &iota de d. I. Bogdan, Doeumenle fi Regeste, p. 78. Trebue past{
In 1475 sau 1476). Neadevarate sunt deci aratarile lui Dlugosz. II, p.525 si Ureche,
Letopisele. I, p. 127, ca Muntenii ar fi ajutat Turcilor la Racoon. Ureche mal
adangind Inca si alta greseala, ca Muntenii In acea batalle ar .fi venit sub Radu
eel Frumos, and acesta murise In 1472.
 186 ISTORM ROMANILOR

a lui Laiot Basarab catre Braoveni, In care le spune : M'am

dus la Turci, la marele Imparat i mi-am facut pace i mult m'am
nevoit pentru binele vostrU ; deci s va para bine i. vouA" 94.
De aceea gasim pe Laiot, in timpul celei mai primejdioase expe,
ditii a pagnilor contra Wei Moldovei, acea din anul 1476, ala-
turca cu ei. Stefan cel Mare vazand necredinta omului su, 11
da afara din scaun In unire cu Matei Corvin, ceeace se face, cum
am vazut mai sus, prin conlucrarea ambilOr domnitori 95.
lilad Tepe a doua oar, 1476-1477. Vlad Tepe fusese
de la o vreme iertat de Matei Corvin, de Inchisoarea In care fl
aruncase, pentru tradarea Incercata. El tri In Transilvania
din .o pensie ce i-o dade regele, dupa cum se vede lucrul din o
portinca a lui Matei CorVin catre Altenberger, primarul de Sabiu,
In care fi spune ca. din banii tricesimali i din veniturile came-
rei din Ofenbaia sa dee credinciosului stiu Dracula 200 de fiorin
pentru a lui Intretinere". Regele Ungurilor aveA i el interes de
a scap de aceasta cheltuiala, daca Tepe i-ar fi reluat tronul,
pe langa th ar fi putut avea un sprijin In el contra Turcilor. Se
Intelege deci cu Stefan, ca sa-1 reintroducti in Tara-Romneasca.
Incercarea 1ui Stefan este insa zadarnica, caci Vlad Tepe
este ucis, curand dupa reintronarea lui, de atre Laiot care se
fntorsese cu otire turceasca de peste Dunare.
Basarab col Tnr sau Tepelus, 1476-1481. Numele
de Basarab purtat at:At de Laiot (Basarab cel Batrn) ct i
de un altul (Basarab cel 'rink) introduce oare care confuzie in
istoria Munteniei din acesi timp. Cu toate ca Basarab cel ce a
ucis pe Tepe este fara Indoiala ce! Batran, adeca Laiot acel
pe cara Stefan Il detroneaza la 1481 este un alt Basarab, anume
ce! TAnr sau Tepelu i ei nu trebue amestecati unul cu

96 Bogdan, 1. c., p. 78. De aceea vedem pe $tefan eel Mire cerilnd Bra-
sovenilor cu cAteva zile InrainIce blittiliti de la Vr.lea Ah135, anume In 11 lunie
1476, s nu involescii trecerea In Munt(nia a gi ilului sr u a altor luciuii de milli-
care, quia psi curiunt periculun nostwn, et sunt subditi Turco:Amu". Hum.,
Doc., XV, 1. p. 91..
69 Mal sus, p. 81
96 Ambasada lui Tamblac citat5. Mel multe scrisori ale lui Lriot newel,
dupli moartea Jul Tepes, 13 Fevr., 30 Aprilie si 9 Aug. 1477. Harm., Doc., XV,
p. 97, 98.
91 Cron. anon., in Mag. 1st., IV, p. 234. C5pitanul, Ibidem, I, p. 108. Alte
dou5 cron. muntene sp. Conduratu, 1. c., p.174-175. Cron. pulneand care pune
data bAtAlici 8 Iulie 1481, Arh. 1st., III, p. 8. Urcehe. In Letopisete, I, p. 132. Cli
acesti dol Basarcbi ereu persor ne deoscbite, vczi serisorile Bcatkci,sotla lui Ma-
te' Corvin din 9 lulic 1480 : a zerr b junior ncm'ne Czyrelles". Afon. flung. hisl.,
Acta extent, V, p. 436. Rcgele Mc..tci c. Bee soveni vorbqle de amhii Basarabl, eel
cel Dinar, ca trAind In Reek's timp, cel Bil it n rpind pe solia celni Tdrulr.
Copie in Acad. rom. citatti de Lapcdat, /. c., p. 431 : cum honore et sttb optima
 OKI DE PE IIRMX ANI Al DOMNIEI LUI TEFAN ('EL MARE 137

Basarab cel Tanar nu er insa fiul lui Basarab cel Batran

cl nepotul lui. Acest Tepelu cautase intai adapostire in Transil-
vania, pe cand domnia unchiul lui in Muntenia. Dipt aceea
gasim in M:ildova in orasul Vaslui, de unde serie Brasovenilor,
nadajdueste sa dobandeasca scaunul muntean, faril indoiala
cu ajutorul lui .5tefan cel Mare care i i introduce in acea tara,
alungand pe necredinciosul catre el Laiot Basarab 98.
Cand Tepelti, detrona pe unchiul &Au, Laiot Basarab,
acesta fugand luase cu e toata visteria si mai mult Inca i pe
bunica lui Tepelus, doamna Maria i pe femeia lui i pe all
jupaneasa de la curtea domnului pe care-I alungase ; dar si Tei
lus pusese mana pe fata liti Laiot, in cat ambii pretend^
cu ponosul i cel cu folosul, cautaser sa constran0
rapirea familiei. Tepelus .se jalueste amar r'.
trei oameni rai (Laiot un boier.Udrio- ce
purta si el prin Transilvania, Vi^" r
si trei femei din casa lui, dar al
Tepelu cere ski fie innapoiate ju, . ;a t. raspunde
sa-i se dee intai fata lui indarapt. sperie pe Bra-
'da
soveni cu amenintarea c sta in I. Ali de a trimite Turcii
ca sg-i prade. Voevodul Ardealuliti, tie si se aran in vorba' foarte
plecat catre Tepelus, intarzie Cu inapoierea visteriei, cerand
domnultii un catastif al averei rapite, i nu-i inapoiazil femeile,
cu toate ca le scosese din mainile lui Laiot. C Tepelu era. omul
Turcilor .se vede din intreaga lui corespondenta si mai ales din
faptul, cri in 1479 el iea alaturea cu mai multi pasi Tarci, parte
la bAtAlia din Cdmpul Pcnei (Kenyermezii), unde Otomanii
impreuna cu Muntenii sunt asprit batuti de voevodul Ardealului
*Lefan Batori si de Romanul. Pavel Kinezul, comitele Temi-
soarei 99.
Dasmania vesnica a lui Laiot, cum zice Tepelus singur
in o scrisoare, Il umplea de am'araciune panil in gat, in cat nu
mai putea rabd" "G. Pentru a scapa de ea, Tepelus chiaina pe
Laiot in Tara Romneasca si imparte domnia cu el, dandu-i In
stapanire Banatul Olteniei. Cri domnia munteana a fost impar,
tit intre acesti doi Basarabi reiesa cu invederare din scrisoarea
lui Matei Corvin, de la 24 Innie 1481, atinsri Mai sus, .In care'
custodia uxorem minoril Btrarab gum per seiziorem Bruarab captain ex Trans-
alpino abduxerct". Desbaterea pc tart.; a 0,1. Iiel lui Tepelus in St. Oatsanu, Reeenzia
Jai Bogdan Doc. $1 Regeste In Cono. lit., XXXVII, 1903. p. 558. Adaoge Onciul,
Pilialia tut Basarab cel Mar; Ibidem, p. 711.
SAisoarett lui Tepelus din Vaslui in Bogdan, Doc. $i .Regeste, p. 86::
Comp. N. Iorga. telan cel Mare, p. 186. In 19 Iunic glisim pe Laiot refu'giat In
Trausilvznia. Hut m., Doc., XV, p. 99. .
" Aeeste interesante rmAruntimi continute in scrisorile lu Tepelus, re-
produse de Bagdan. Doc. 1i Regeste, p. 90, 91. 92, 93, 94, 97, 99, 101 si 106. Asupra-
b6tAltei de la 1(PnVimezo vezi brosura d-lui I. Ursu, cu accst tillu, 1913.
,00 Documente $1 R geste, p. 90.
 138 !STORM ROMANO OR

spune cA confiscA bunurile unui nobil Bias, din Medias, pentru

cA atAt In anul trecut, cAt si In vremurile mai noue, punAnd la
o parte datoria i credinta cu care erA legat de sfAnta noastrA
coroanA, se unise cu ambii Basarabi, cu cel Mira i cu-cel
care sttipiiniau dumtinete parfile transalpine ale regatului- nostru,
prin urmare i cu Ahi-Bey Voevodul cu ceilalti Turci" 101.
Este deci pe deplin dovedit Impreuna stApAnire a ambilor
Basarabi, a celui TAnAr i celui BAtrAn In Muntenia, fmpAr-
tire care nu se poate cuget altfel decAt ca lui Laiot sA-i fi dat
Oltenia.
Tot atunci se vede cA Tepelus, pentru a puteA impune
inarei familii oltene a PArvulestilor pe unchiul sAu Laiot ca
Ban, iea pe Neaga, sora celor sapte frati PArvulesti, de sotie, In
eAt asa stabileste Intre el si boierimea olteanA legAturi i poli-
tice si de familie x02
AceastA stApAnire a lui Laiot Basarab In. Oltenia si strAn.
gerea legAturilor politice si de incuscrire Intre partida bAsArA-
beascA i boierimea olteanA, reprezentatA mai ales prin marea
familie a Craiovestilor sau PArvulestilor, va impinge de la sine
pe DrAculesti a cAutA o alipire cAt mai strAnsA de boierimea
Munteniei Mari.
In acelas an, dupA ce Tepelus se asigurA si din partea
vrAjmasului sAu celui mai primej dios, fmpArtind domnia cu el,
indrAzneste s'A loviascA el pe Stefan al Moldovei care aminteste
lovitura fAcut de Turci impreunA cu Tepelus, Inteun docu-
ment din 1480.
La 30 Aprilie 1481, dAm peste un nou act de dusmAnie
al lui Teptlus in contra lui Stefan. Anume Batori scrie Sbie-
nilor, cA Tepelus, Voevodul TArei-RomAnesti, are gAndul sA

22i Hurm., Doc., II, 2, p. 272. 1481, Iulie 16; eo quod idem superior
anno et eciam his novissimis temporibus (deci In 1480), post posita fidelitate
utrisgue Basarab, maiori videlicet cl minori, parle regni nostri Transalpinis hosti-
liter lenentibus, et perconsequens Turcls hostibus nostris iniestissimis a dhaesisset"..
Cu toate aceste un doc. din 1480, klurrn., Doc., XV, p. 107, aratA pe Basarab
cel BlitrAn ca mort : condam (mortului) Basarab maim i (Lalotr. Contrazicerea
1nvideratA Intre douti mArturil tot atilt de autentice ne sileste a primi numai
decAt o ialsA cetire a datei in unul din cele dou5 doc. Reiese iniA cA Basarab cel
BAtrin nAvAlise In Muntenia si obtinuse lilted o imptirtire a Orel, apoi alungat din
nou, trecuse In Transilvania unde murise. Nu putem primi interpretarea d-lui C.
Kogfilniceanu, Tabloul genealogic al Basarabilor 1912, P. 17, cA probabil ar fi stat
In doc. superioris annibus" In loc de superiori anno" i cif deci nu trebue admix
o domnie simultan5 a celor doi Basarabl in Muntenia, el una succesivil
122 Asupra acestei Insemnate clisAtoril, vez! N. Iorga, Studii si Doe., III,
pag. XLIV, care citeazti un manuscris publicat in Spomenik, XXXII, p. 44
Nicnlaestu, Doc. slavo-romelne, pag., 39 si 325. Din aceastil ctisAtorie s'a ntiseut
Danciu l Neagoe Basarab. O altA incuscrire mire Tepelu i Craiovesti se face
prin cAstitoria surorei lui, Anca, cu Stanciul din Glogova. *tetulescu, Tisnuma
1903, p. 170.
 CEI DI4 PH tirtbd. ANI AL DflMNII.I LUI 1.1.VAN CFI, MAIL1 1R1i

atace China, si de o carn data s'a stabilit cu poporal silu sub

murtti, asteptnd venirea Turcilor" 13.
Atunci d tefan cel Marc cele dou proclarnatii ditre
.boierii Buzoeni, in care le spune eh' a Iuat pe Ifing5
el pe fiul sun Mircea Voevod i n'are s5-1 lase de lng5 el, si va
stand pentru binele lui ca i pearl' insusi Wilde sari, ca sa-si
dobilndiasc5 bastina sa, Tara-Romneasc5, cilci Ii este bastin5'
cIreaptri, Cum i Dumnezeu stie i voi bled stiti". Proclamatia
aceasta ii atrage, din partea ambeior cete de boieri, un rilsynns
de o necuviint5 fiir5 samn, si care a fost de sigur ['tent .3t115 irr-

de ambele taberc, fiind identic in rostirile lui. Pcntr-

lui il reproducem :
Scriem tie, Stefan Voevod : Ai mac criacnie, ii tu
tninte, ai tu creier, de'ti prpdet r 11aA i hrtie pentru
copil de c...., pentru fiul Cpun. i creti (:str, fin? Dac
ti-e fiu i vrei sa-i faci bine, atujic si fin &nil aioartea ta
donut in local tau si pe murnA-sa -,c-o sr ti Doarna5, cum
au tinut'o in tara Roasted toti pes ,".,. Braila, invat54i
tara cum s te slujasc5., cdci de noi e feresti, cud dac rauti
pe naiba, ai s5-1 gseti. .i as sA tii c tot!, pe capcte, vom veni
impotriva ta i vorn lupt alturi de Domnul nostru Basarab
Voevod, prt5 in ruptul capetelor noastre" 104
Dar, cum spume poetul german Schiller :
Gefhrlich ist's den Leu zu wecken",
Leul moldovcan, z5dArit, spulber inert odat5 pe toti dus-
manii si, Turd i Munteni; zdrobeste ostirea Iui Tepelus la
R.mnicul-S5.rat si-1 alung5 din tren, dupil cum se vede iucrui
din inscriptia pusil de Stefan In biserica de la Rridriu0 in care
se arat5 ca In 8 Lune 1481 a b5tut pe neastmp5iratul Basarab
Voevod numit Tepelus 105 Cronicarii spun gresit cA Tepclus ar
Ii fost "'cis in acea b5tlie106, de oare ce Vlad Culugrul cel pus
de Stefan in locul lui Tepelus in Muntenia in o scrisoare ciltre
Brasoveni, scristi dupii btlia de la Rmnic, spune ca nu se
stie nimic despre Tepel4" Ba acesta revine cbiar pentru
scurt timp la domnie, cu 1-tuttorul prietenilor i incuscritilor cu
el boierii craioveni..Atunci serie Tepelus din scaun in 16 Noem-
brie si in Dccemvrie 1481 dou5 scrisori care Brasoveni, iar in
1482 Martie in 2 (IA un hrisov in care se vile/ subsemnati Barbu
.50t
1-.. Teield, XII, p. 173, apud. Picot, Chronique d'Urechc, p. 161.
Nieolaescu, Darrunenie slavo-romdne, p. 138-145. Acest Mircea erA nit
flu al iui Vlad Dracul, [rate bun cu 'rem si cu Flatlet cel Frumps; poate un flu
natural a1 lui Dracul, facut cu Cal/una, despre iuoieril Inunteni spun, c,1 ar fi
fast prietena tuturor pcscarllor din 13raila. Vezi nota d-Jui 1. Bogdan la o scrisoare
lul Mircea catre Brooveni, Documente fEegestc, p. 108.
Reprodusn de N. Beldiecanu in Arhiva din lag, VI, 1895, p. 476.
Ureehe In Lelopisele, 1, p. 132.
Bogdan, Doc. g liegeste, p. 111.
 140 IBTORTA ROISLINTLOR

si Parvu mare Vornic, dintre Craiovesti108. CAlugArul Ins se

retrage la Brasov dar izgoneste curand iarai pe Tepelu i acestai
fugind din nou In Oltenia, este ucis de Mehediateni la satul
Glogova, cum spunn CAlugArul In o scrisoare &Are Brasoveni.155
Si-a ajuns atunci tinta zbuciumArilor p5mAntesti, formulatA
ash de maestru de Cantemir, cA nesAturandu-se de slav s5 se
sature de lut" no.
Vlad al 111-lea CAlugArul, 1481 1494 era fiul lui Vlad
Dracul deci frate cu Vlad Tepes i cu Radu ce! Frumos. AceastA
filiatie se dovedeste prift mai multe documente In care CAlugArul
se (IA drept fiul lui Vlad cel Mare Voevod 111. CA acest Vlad eel'
N ate nu este cunwa Tepes, ci Dracul, se vede de pe aceea. cA el
numeste In unul din el frate al sAu pe Radu (cel Framos)' 118
Alt document din 1493 amintete pe mosul (bunicul) sAu Mircea
Voevod si pe pgrintele sn Vlad Voevod (Dracul) 113 11 pe fratii
si Vlad Voevod (Tepes) i .Radu Voevod (cel Frumos).
Vlad CAlug'rul, numit aa fiindcA fusese cAlugAr In tine-
rete 114, mirth din cAlugArie numele de monahul Pahomie 115; dar
mai tarziu lepAdase rassa. El stAtuse mult timp adApostit
Transilvania, de unde uneltise frA Incetare pentru a- obtinea
tronul TArei-Romanesti, mai ales pe timpul lui Tepelu VocIA,
pe care, l'am vAzut atat de Ingrijit de buna tratar de care se
bucur CAluggrul la Ungurii si Sasii din Trausilvaii Pe- langA
numeroasele scrisori ale lui Basarab cel Tna'r, In c4ei bome-
ftete despre petrecerea lu CAlugArul. prin Brasov `si pe aiurea,.
mai aducem IncA o scrisoare a lui Vlad CAlugArul his.ui care vor-t.
bete, Intr'un rand, despre timpul cand eram -noi la voi" 116:1
Cu toate stAruintele lui Tepelu pe langA pArintele sAu" Bator
Istvan, el nu a zbutit a face ca Vlad CAlugArul a-fig IndepArtat

te8 originalul hrisovului din 1482 la Arhiva Statului, citat de Lapedat,

c. p, 432, nota 3.
iss Bogdan, 1. c. p. 114.
119 Divatzul lumei i InIeleptul, vol. V al Operilor. complecte, p. 93.
Ili 1483, Venclin, Vlahobolgarskaia gramotg, p. 124; 1483, Arh. ist.; r,
1, p, 37, 1486, Col. lui Traian, 1876, p. 468; 1490, Arh. ist., I, 1, p. P. 66; 1490,
Ibidem, 1, 1, p. 5; 1491, Venelin, 1. p. 129 ;. 1492, Engel, Gesch. der Walachey,
p. 183: 1494, Foaia soc. Romdnismul, 1870, p. 156.
lis Ghibilnescu In Arhiva din 10, VIII, 1897, p. 384.
"$ Arh. St^tului, doc. Tismanei, apud. Lapedat, Vlad Von Cdlugitrut
In Cono. lilerare, XXXVII, 1903, p. 425. Se Irwin decl d. I. Bogdan (Iliad Tepes) p.
50 cum mA Inselasem l eu In editia I (II, p. 425) and pe Vlad GlilugArul ca fiu
lui Teres.
us Vied Tepes In o serisoare dare SAbleni, din 14 1111rtie 1457 (Archtti
fur sieb. Landeskunde, Neue Poke, XXI, pag. 351) se plitnge de un sacerdos
walachorum qui se nomin t, fillium -Volvodae",fitrit ludo' Vlad ClugArul.
125 Sub acest nume e pomenit Iti pomelnicul nulnAstiril Govora, reprodus
pentru aceastli parte de Nicolaescu, Doc. slavo-rom., P. 237.
 OPT DE PE MINX A NI AI DONNIEI LUIOTERAN CEL MARE 141

din Ardeal, i dup bltAlia de la Ramnicul-Sgrat Il vedem ocu-

pfind tronul prei Romfinesti.
Ne-am fi asteptat ca stefan sl fie pus in tron pe acel Mir-
cea, fiul lui natural al Vlad Dracul, al cArui proteguitor aldu-
ros se arAtase a fi, In proclamatia lui cltre boierii munteni. Dar
se vede el stkuintele lui Matei Corvin hotkasc pe *tefan
Incredinteze tronul lui Vlad C5lugArul. Apoi se vede a boierii
munteni, pe cari i-am vAzut ca ce dispret vorbiau despre prote-
guitul lui *tefan, vor fi fkut acestuia o fmpotrivire prea mare,
Meat el ea' se Incumete a le impune pe Mircea 117 si se va fi Inteles
cu Comin sl sprijine pe Vlad CAlugArul. De aceea i Ureche
spune, el ,.au pus stefan Vod Domn piei-Muntenesti pe Vlad
Vod CAlugArul". 118
Vlad Ctilugkul, de si pus si el In tron de *tefan cel Mare,
urmeaz6 clinei obisnuite a lucrurilor de atunci si se dl In partes
Turcilor, standu-le In ajutor In pggubirea cea mai cumplit4 pe
care pAganii o impuserl Moldovei, In rApirea cetAtilor ei sudice;
apoi IntovArgseste pe capii de band Turci In padkiunile In-
tinse de ei asupra tkei lui *tefan. Acesta sllbit prin pierderea
cet/Illor i cruntelor lupte duse cu necredinciosii, nu se poate
rlzbunl si pe Mug/1.u' pentru necredinta lid, cum o Muse en
Laiot-Basarab i cu Tepelus. CAlugArul poate- domni destul de
linitit panl la 1494, dud este alungat din domnie de fiul slu
Rada pronumit de cler, cel Mare" de oarece se Ingriji foarte
mult de el.
Ca drkulesc, Vlad CllugArul este dusmgnit de boierii
Craiovesti, mai ales de Barbu banul si de fratele su DrIghici
care pierd din aceast6 pricinl satele lor BArbritesti i Branis-
tea, luate de la ei pentru hiclenie" 119.
In tot timpul acestor domnii turburate si nestatornice se
Intinde ca o alp/ mare pi frumoas6, in Moldova, domnia neintre-
ruptl i glorioasI a lui *fan cel Mare.

118 Bogdrn, I. c., p. 122.

117 Se vede cli stefan tnroccase lucrul, de ocre ce Mircea trImIte Bryon-
venllor o scrisoare, In care se tntitulerzli ,,Domn al Intregel tArl a Ungro-VIrhier
0 In care le spune cif a dobindit domnla acestel IAn l scaunul printelul Win
Vlai..), B gdrn, I. c., p. 107.
118 Uteche Letopisrfe, I, p. 132.
117 Asupra lui VI d GAlugArul veal monografia lul AI. Lapedat In Conn.,
lit., XXXVI 1903, p. 422 si urm. ; Gh. Ghiblinescu in Arhiva din layi, VIII. 1898.
N. Iorga In Studit I doe., III, p. XXXVIII 0 urm. Hrisovul cu satele este din
1532 de la Vlad VintilL NIcolaescud. e., p. 238.
 IV

ORGANIZAREA MILITARA A TARILOR

ROMANE
,..
1. ELIMEN'I'ELE SOCIALE
Intretinerea otirei. De la de,scalecarea tarilor romane
pana la moartea lui Stefan cel Mare, se intinde partea cea mai
de sama din epoca eroica a istoriei romaneti. Pentru a fnde-
plini cercetarea ei, ramane sa ne ocupam cu elementul de cape-
tenie caruia ea fi datorete fiina, orgcuzizarea militar&
Cat timp spiritul sta pe loc In un popor, aezamintele sale,
dei se pot schimbit, modificnile fncercate de ele sunt mult mai
fncete, de cat atunci cand o framantare a mintii vine i grabete
prefacerea formelor din afara. La poporul roman pornirea Mon-
trica a gandirei lipsand fu cea mai mare parte din destaurarea
vietei sale, .aezamintele lui se vor schimba fncet i vor starui, In
formatiile lor primitive, pana adanc In vremile mai noue. De
aceea, dupa cum am urmat i mai sus, la cercetarea aezaminte-
lor politice, slujindu-ne, In lipsa de izvoare conthnporane, de
acele mai trzli, spre a stabili caracterul i natura lor In timpurile
primitive ale desvoltarei societatei romaneti 1, astfel i aici
vom recurge adese ori la documente mai noue, spre a reconstitui
aezamintele militare ale Romanilor din perioada vietei lor stu-
diata Vita acuma. Nu ramane nici o indoiala ca aezamintele
militare, ale caror urme le fntalnim pang tarziu in Wile romne,
dateaza in ele din vremuri foarte vechi, avandu-i radacina chiar
In epoca anterioarti descalecarei, fntru cat viata poporului roman,
fiind fara fncetare o viata de lupta, organizarea militara cata
sa fi precedat la el pe toate celelalte.
0tirea tarilor romane s'a compus, poate chiar din cel
4Iintffi timp al fotemeierei Statelor lor, din doue elemente, unul
I Mal sus, Vol. II, p, 150 gi Vol. III, p. 146 sl urm.
 OROANIZA REA an txrAna A TXRILOR ROMAN E 14.4

de batin5 numit ()ask de far6 i celalt alcAtuit din strAini p15-i

titi cu leafA i numiti lefegii 2. Corpurile strAine cu care domnii
i Intkiau propriile lor trupe trebuiau plAtite, fie cA Insuk
domnul sA.le fi adunat In jurul su, fie c5 sA fi lost trimise In
ajutor de alti principi. Pe atunci nu se privi ea vin5 fapt/II de
a se Inrol In o armat5 strAin5, ceea ce astbi aduce pierderea
dreptului de cettenie, nici chiar acela de a lupti contra pro-
priei sale tki, ast5zi privit drept crimA de InnaltA trAdare. Dd
aceea IntAlnim adese ori in armatele domnilor romAni, Unguri
sau Poloni nimi1, luptnd contra Statelor ungureti sau polone ;
nu mai putin Moldoveni slujind pe leall In armatele muntene;
pe timpul dum5nii1or dintre Vasile Lupu i Matei Basarab 3
La Inceput ins5 puterea de cgpitenie a tkilor romne
Intemei pe armata britina5, cAutand In str5ini numai un aju-
tor. AO *tefan cel Mare In lupta de la Racova, pe Ing5 40.000
de Moldoveni, greul armatei sale, mai avea 5.000 de Secui luati
pe leaf5 din Transilvania i 2.000 de Poloni. Cu timpuI
elementul militar bAtina slAbete din ce In ce, din pricini
care le yam expune la locul lor, i lefegii devin tt mai mult
partea de cApetenie a otirilor romAne, ruinnd puterea lor
tar5 care nu pute fi temeinicA i Insemnata de cat atunci cAndl
er'a legatg de tara pe care trebui s'o apere.
Cu sAnge cumpkat nu se ocrotete neatknarea i existent61
unui popor.
Dar sA nu apucKm lucrurile innainte, ci sA ne Intoarcem
iargi acolo unde ne trage rndul.
Nu numai .5tefan cel Mare avuse lefegii In armatele sale,.
ci probabil i predecesorii s5i, Mircea cel B'trAn Vlad Tepe:
De aceea bung ail cAnd acest din urm5 reclam5 ajutor de la'
cuscrul sAu Matei Corvin fmpotriva Turcilor, regele Ungariei
trimite rndat5 la pal:A s5 cear5 pentru rudenia sa, domnul Mun-f
teniei, 20.000 de galbeni 3 Tot din nevoia mai ales de tt-i
al matele n5 imite, se explic5 st5ruintele cele atat de mari puse
de S,efan al Moldovei pe MO Venetia"i scaunul papal, Pentrn
a dobAndi ajutor brmesc.
De altmintrelea rAzboaele pe atunci nu prea costau bani
pe domnul ce le purtA. Oastea nu er tinut5 pe picior In timp de
pace, ci fie care om fi cAut.A de trebile lui cand nu erit rgzboiu,
i numai cAnd acesta rAsunh, alerga sub arme. Strfingerea arma-1
tei ell mai numeroas5 sau mai restrAnsti, dup nevoia momen-
tului, fArA de nici o regul alta de cAt gAndul i bunul plae

Mlron Costin In Letopisefe, I, It 310 Oaste de tara Il letegn .

Ibidem, I, p. 278: M tel Vodli :welt i calarl de al not?' Moldoveni
acolo merli In leafa, carora era numele Levirdi.
Petrus de Thomaslis c. senat In Katie 1462, Col. tut Tratan 1883.
pag. 34.
 144 firrouti. ROMANILOR

principelui, de unde si cum va aduni el stile sale. De o armat

pertnanent nu poate fi vorba la Romani Ora mai tarziu, cand
lefegii tinuti in tar qi in limp de pace, pentru paza domnului,
luau caracterul unei armate statornice care nu ave alt indelet-
nicire de cAt mestesugul armelor 6.
Dar chiar in timp de rzIriu, nu domnul ingrijia de cele
de trebuint spre intretinerea i armarea trupelor. Imbdicarea
osteanului inarmarea lui i ceca ce poate va 'Area mai extra-
ordinar, chiar si hrana, erau pe socoteala lui privan.
Vniform nu era; armele constau, adese od din ce cgdea
sub mn : arcuri i sgeti, ghioace sau ciomege,. coase sau to-
poare, unelte ce se aflau lng6 casa fie-cruia, sau chiar cnd ele.
erau sbii, suliti, paveze, nu costau prea mult. Numai artile-
ria, introdus in veacul al XV-lea din apusul Europei, era pe
socoteala domnului.
Asupra faptului c insusi 'rana soldatului era lsat
sarcina lui, p3sedm dou' mrturii pozitive. Anume atunci cand
*tefan cel Mare d invoke militiilor sale s mearg s-si punri
familiile i copii la adpost de nvlirea Ttarilor, el le indato-
reste s se Intoardi la Dunre, peste 15 zile, ca provizii de mdn-
care 6 Apoi istoricul polon Martin Bielski care luase el insusi parte
ea ostas in btlia Polonilor contra lui Petru Rares de la Obertin
In 1531, in descrierea artei militare la mai multe popoare vecine
regatului polon, apune despre Moldoveni c hran poarid pe
obleincul dlei, br drad de burduf i pdne alb, precum am vzut
eu insumi in btlia de la Obertin" 7. Dac soldatii purtau hrana
pe oblancul slei, este invederat cg fie-care din ei o adueea de
acas, i c nu era imprtin de o administratie militar, dud
atunci ar fi trebuit s o ice comun. De aceea nu intalnim nici o
dat in cronicari pomenit ingrijirea pentru hrana ostirilor
piimantene, pe and acea pentru zahareaua trebuitoare acelor
turcesti ne intimpin foarte des, dup cderea trilor romne,
sub inpiinirea otoman. Chiar lefegiilor nu li se ddea hran.,
ci numai lefi, rrnanand s'si procure ei singuri intretinerea.
De aceea gsim in un document ceva posterior bgarea de samri
In Moldova si Valahia este a-Ma mncare c poti face cevit
s Este cunoscut cA IntAletatea armatel permanente la Romitni, dintre toate
popoarele europene ei una din dogmele istorice zeic niai acreditate la nni. Ea
a tost pusti In curs, dacA nu ne tnselAm, de rAposatui A. Tr. Llurian. Este de In-
semnat cA contimjorznul sAu BAlcescu, care se Indeletniceste in deosebi cu
studiarea armatci romAne (Puterea armald pl arta militar la Moldoveni In ttrppul-
azarlrel lor, In Mag. MI., II, p. 36-64), nu o susjine.
Relajlunea lui Balthazar de Piscia In Col. ltzi Traan, 1876, p. 378:
"ad quIndecim dies eos dimisit, ita trmen quod ad Danubium ex post cum com-
inealu redire deberent. M i sus, p. 75.
M .rtin Bleiski,. Arta milliard la popoarele nzoderne (tipAritA pentru ha
tala oarA In Cracovia In 1569), reprodusA In textul original polon t traducer
romAntl in Arh. I, 2, p. 168.
 ORGANIZARRA MILITAR A TARTLOR ROMANR 14b

cu o .armata, iar In Ungaria unde e lipsg, dacg Imparatul va

merge acolo, nu va face mare isprava" 8 Ce facea insa soldatul
and rgzboiul se Indelunga, i el istovia pfinile i burduful de
branza ce adusese cu sine? Sau se tinea prin sate din buna vointa
a locuitorilor, sau se punea pe prgdat ori ande s'ar fi aflat, fie
In targ, fie In straini, daca oamenii nu se hotariau a-i da de bung
voie. O tire foarte caracteristica In aceasta privire este conti-
nuta In o dare de sama a unui osta italian care luase parte la
luptele din 1603 ale lui Radu *erban. Ostaul spune c fiind
cmpia de langa Dungre aproape despoporatg din cauza frigu-
rilor, soldatii erau siliti pentru a se hrani a-i cauta locuinii prin
satele din munte, destul de indepartate unele de ultele. CA se
hotarase ca 'Mull 0' fie atacati dupa desghetul Dunarei ; dar
din pricina greutgtei de a aduna oamenii i din acea a lipsei
celei mari de hrang, de nu se puteau hrani nici owned, nici
dobitoace, atacul a trebuit amanat".". Aceasta prea Insemnata
tire arunca o vie lumina asupra Intocmirei vechi a otirilor
romane. 0tenii, chiar de targ erau nevoiti, pentru a putett tad,
sa se risipiasca prin sate Indepartate ; aceasta In dauna prega-
tirei lor de lupta. i a disciplinei. Dac Insa chiar otenii de targ
trebuiau sa'i caute hrana prin ori ce mijloace, la cata silnicie
nu trebuiau sa recurga acei straini I
acesta era obiceiul nu numai la Romani, ci i la multe
din popoarele europene, Innainte de Introducerea armatelor
permanente, tinute i hranite pe socoteala Statului. Am vazut
mai sus cum Polonii nu se pot tineh de Impacarea Melia de
$tefan cel Mare, de a se Intoarce pe ande veniserg, din pricing
c tara fiind cu totul pradatg pe acolo, nu i-ar mai fi gasit In
ea putinta traiului. Prgdaciunea tarilor i a locuitorilor lor, fie
prieteni, fie dumani, iatg principiul rgzboiului vechiu, un prin-
cipiu ce tinde a disparei tot mai mult In vremile noastre, unde
Statul Ingrijete cu amaruntime de (*idle sale, iar In tara
navalita este privit ca duman numai acela care are arma In
mini. Potrivit cu starea lucrurilor din vremile trecute mai Intl).-
nim Inca un sitem de chemare la armata, in dobdncill, adecg pe
speranta prgzei ce se va lua fie de la armata, fie din tara dnmang,
i un cronicar observa despre Moldoveni ca ,,ar fi din firea lor
lacomi la dobanda"
Inteun asemenea sistem intelegem cum pe Stat, adecg pe
domn, trebuii sa-1 coste rgzboiul ieftin. De aceea i era el starea
obinuita a societatei.

Lnid clitre Ferdinand 10 M,1 1511 Hurm., Doc., II, 1. p. 168.

O dsscriere a luptel de la Braov din anul 1603. Iorga, Slizdli i doc.
IV. P. 115'
le Miron Costln, In Letopisete, I, p. 292.
A. D. Monopol. latoria Romlinlior. Vol. 111. 10
 146 MORT& ROMANILOR

Alciltuirea otirei. 0tirea de tara se alcatuia din boierii

curteni, slujitori (calara0 i darabani) i gloate.
Boierii, numiti i ei une ori curte sau curteni, erau datori
a urma tot deauna pe domn in razboiu. Erau insotiti de cetele lor,
oameni de slujba de pe moiile lor. Un prea interesant document
de la *tefan ce! Mare din 1484 sau 1485 ne arata pe domnitor
daruind nite locuri pustii la patru ini aratati ca fiind din realer
boierului Gangur. Aceasta multamita li se da pentru slujbg
lor in folosul tarei i ca sa fie de pun impotriva Ttarilor"
Chiar dregatorii cei mari, cu caderi anumite, eran tinup
sa iasa la lupta. Aa vornicul de tara de os, in loc de a cauta de
judectile sale in Barlad, locul reedintei lui, lasa acolo nite
oameni de ai lui, iar el umbl pretutindeni dupa domn in expedi-
tiile sale 12. Am vazut a, dupa lupta din padurea Cosminului,
tefan ce! Mare sfarma ajutorul ce veniii regelui din Polonia;
prin vornicul Boldur 13, In timpul primei navaliri a Turcilor in
Moldova, din 1475, intalnim pe paharnicul Costea comandand
mai multe oti 14, i in timpul celei de a doua expeditii turceti,
1000 de calareti moldoveni erau pui sub Iuga vistiernicul 45, i
a mai departe. Toti boieril ceilalti sau nobilii iara dregatorii
aveau aceasta singura indatorire, de a merge la razboiu4
Curtenii propriu zii erau otirea de capitenie, greul ei
slujiau cu totii calari, pentru care eran numiti i cdlra.li. In
vremile mai vechi purtau i numele de viteji, iar In cele rnai noue
erau cuprini In termenul mai obtesc de slujitori care se fntin-
dea i asupra pedestrimei i insemna in deobte Wire. CA curteni
nu cuprindeau numai pe boieri, cu toata derivarea cuvAntului
din curte, se vede intai din aceea ca Ureche ne spune ca *tefan
ce! Mare ramase la Dunare dupa parasirea militiilor sale, nuipai
cu 10.000 de curten.i. Un numar a*i de mare de boieri nu a avuti
nici data Moldova. Curtenii erau tocmai in cea mai mare parte
calaraii de rand. Deosebirea lor de boieri se mai vede din repc,
tatele rostiri ale cronicarilor : venira scrisori ca multe pecete
de la boiert i de la curteni" ; cand judeca domnul pe un boier

11 Publicat Will de Z. Arbore. Reprodus de d. I. Bogdan in Documental

Rdzenilor din 1484 In An. Acad. rom., II, tom. XXX, 1908, p. 362 (2)
"t C uatemir, Descr. Mold., p. 78.
13 Mal sus, p. 101.
14 Ureche, In Letopiseti, j, p. 127.
Relatia Jui atithazar de Piscia, CoL lui Traian,1876, p. 379. Nu In-
telegem exclamalla d lui N. Iorg.t, Introd. la doc. Hurm., XI, p. 4 : un ministrn
de externe sl un ministru de justitle (nosteinicul I vornicul) In fruntea
teior" 1 pe and erh asitsistemul obisnuit (?) Curtenil In Muntenia se numeausl Rog,
dupli arAtarea lui Miron Cost in. (Lelopisele I, p. 312 : M.xtei Vodh din dre pta a
pus curtest, ce se Ace la dinsil Rosii**. Riportul misionarului catolic, pare a con-
firm& aceasth denumire particuluril pentru curtenli din Muntenia, spunAnd
,,sunt Rosci den tara Id est Rubel provinciae gut ohm fuerunt dilissimi nobiks
nunc video Ipsos nigerrimos" ( ?) Mag. 1st., V, p. 57.
 ORGANIZARE& MILITAR TXRILOR =MANE 147

cu un cunean"; dar curtenii se deosebiau .1 de tarani, aci tot

cronicarii spun a atunci and se parate un cunean cu un
nnu numai cudea ci j fdrdnimea". Se vede deci ca curtea sau
curtenii eran o clasa intermediara fntre boierime i azaime,
pe care Cantemir nu tie unde a o claseze, fntre boieri sau fntre
tarani. Curtenii sau slujitorii erau din clasa monenilor adeca
a taranilor proprietari de pamnt, cu conditie ca sa slujasca In
armata pe socoteala lor, adea fara leafa. Invatatul domnitor
al Moldovei, Cantemir, face anume deosebirea fare boieri i
ealarai, spunand c cei dintai ar fi tinuti a urmA pe domn In
razboiu, fiindca ar fi capatat moii de motenire de la strabuni,
tar calaraii fiinda domnul le-ar fi concedal stApanirea pamantu-
rilor lor" (pe care ei le aveau dinainte de descalecare) 16.
Daca nu se Intelege astfel textul lui Cantemir, confuz i
aici ea in multe alte locuri, atunci nu mai exista nici o deosebire
Intro curteni i boieri ; cci i boienii nu'i dobandiserl Oman-
turile tor, decat de la daruirea domneasa, i la originea fie-arei
rnoteniri se Intalra o asemenea daruire. Daa i curtenii i
alaraii ar fi fost Indatoriti a iei la armata din pricina Oman-
tmilor daruite ion sau strabunilor lor, atunci nu Yntelegem pentru
ce Cantemir fi despartete In doue rostiri, i nu-i cuprinde In
una singua. Nu ramane deci anti interpretare cu putinta a
textului lui Cantemir, de cat a otenii numiti alarai erau
recnitati dintre monenii nilor romne, arora domnul le con-
cedase stapanirea libeia a pamanturilor ton, spre a-i Indatori
a ship calari i fara plata la vreme de razboiu. Aceasta deose-
bire fi gasete explicarea In originea deosebita a proprietatei
boiereti i a celei moneneti sau raztieti. Cea boiereasca se
traga tot deauna din daruiri domnti. Nu tot aA stau lucru-
ril cu proprietatea razaasca. Ea el-A cele mai de multe ori (afara
de mazili) mai veche de at desalecarea, cum eri fAr Indoialii
acea a locuitorilor Vrancei, a Campulungului i a poporatiei
&lie In Muntenia la Infiintarea domniei 17; iar and se Intampl

Cantemir, Desc. Mold., p. 114: ,,Curleni vel wild, qul unum alte
rumve pagum hereditate a majoribus acceperunt. Calarassi, equites, qui pro
terrarum, quas ipsis principes concessere, usu semper eosdem in expedltionibus
suls expensis sequi tenentur".Termenul de slujilori nu insamnil un fel deoseblt
tie trupe, cl este sinonim Cu ostas. A$i In jusamantul fAcut de o.stIrea lui Matel
Basarab, att domnului cat l princlpelui Ardealului Racoti (vol. III, p. 6 ).jura
s!ujitoril atilt cillarime cat I pedestrime". Miron Costin tn Lefopisele, I, p. 327
confine urmatorul loe din care se vede cA terminul de slujitorl desemno ori ce
fel de ostire : Era selmenli toll care in fost Si de la Vaslle Voda In ship A 1000,
N mi 400 si Les' calari 200 si Moldoveni en Leal ameKtecati 300 si lefegil de
;aril 400. Aldla samd de oasle slufilori filnd Stefan Vodii". In mal multe locuri
prin cronlcari se vorbeste de slulilori Nemli. CAlArall erau socotiti and Intre
curtenl, din pricina cA erau cAlArl, and fare slujitori. samlinand eu cealalta ar-
matA mri de Jos. prin clitsa din care era recrutata. Termeni stint sovaltorl.
a* Mai sus, vol. II, p. 207.
 148 181'onto ROMANILOR

ca domnul s dAruiascA ocini la vitejl" ei eran rAdicati prin

aceasta insAsi in rangul boierilor. De aceea IntAlnim cAlArasi In
sate arAtate ca domnesti despre care se spune anumit cA eran
megiesi sau rAzesi, ceeace este acelasi lucru 18. Asa un doc. din
1660 spune cA Inaintea lui Stefan fiul lui Lupu vin niste
rasi care au fost sAzAnd In sat In /vancea, anume Fleco, Tugo-
lea i Albul feciorul Simei si alfi rtize0 ai lor, spunAnd acesti
cAlrasi cA au sezut In Ivancea ca i pArintii lor, fiind sat dom-
nesc din ocolul Orheiului". Alt doc. din 1693 vorbeste de mcgie#
slujitori cu ocinile lor din sat din Soroca si au fost in pace si
slobozi de rumAnie i prinii lor i ei". Acesti slujitori erau deci
rAzesi, mosneni, megiesi cu mo0ile lor 0 In aceastA Insusire eran
deci cAlArasi In ostirea donmeascA 19.
ArAtare,a lui Cantemir cA trupa cAlArasilor slujii Mx% plan
se poate adeveri intAiu prin un loo din raportul lui Polo Minio
din 1620 care, vorbind de starea Moldovei, spune cA poate pune
pe picior 10.000 de cavaleri arcasi, cea mai viteazA ginte din
acel principat, toatA IndatoritA a sluji principelui fr alt6 leafA
decAt oare cari scutiri de care se .bucurA de obiceiu" '0. Apoi
prin un loc din Miron Costin, unde el apune, cA revoltAndu-se
boierii impotriva lui Stefan Toma, au tras la ei pe slujitori,
la care s'au.adaos i cAteva roate de cAlgrasi veniti din tara de
.jos. Stefan, pentru a desface armata rAsculatilor,. oferi lefi
cAlArasilor, care atunci auzind de leafA pArAsirA gloatele boiexi-
lor 21. DacA ei pArsirl pe boieri, auzind cA li se da si lor leafA,
este inviderat c.1 de obiceiu nu o primeau.
In afarA insA de slujitorii cAlAri, erau slujitorii pedestri,
numiti In ambele ta'ri derdbani sau dorobanji. Pentm Moldova
Osim amintiti adese ori In cronicarii acestei OH; pentru
Muntenia In raportul misionarului catolic din 1688 22. Dc
hantii erau ostiri pedestre, cum reiesA din mai multe locuri ale
I-;
1 Mal sus, vol. III, P. 52.
"9 I. Bogdan, 1. c., p. 386 Ira socotete ca o greplA cA a snstineA cA
trebuintele militare au dat natere clasei riizeilor. Nici odatA r u am sustinut aA
cevA, cl numal atfita ca proprietate,a rAzilptstA este anterioc: A des c Aleciirei. D-sa
sustine fArA nido dovadA cli domnul plAtifi cAlAre ii Jul cu lean sru cu micf
feude in satele domnqti". (lbidem, p.403). D-lui deci ImpArtAege pArerea grcitA
pe care mi-o atribue rule. Doc. din 1660, Acad. rom., XXII, 131. Cel din 1693
Condica logofefiei tut BreIncooeanu, In Arhiva Statului, p. 35.
Hurm., Doc., VIII, p. 391. Miron Costin In Lelopisefe, I, p. 232. No
putem prim' pArerea d-lui I. Bogdan (I.c. mt I susndta 11) p. 407 (47). A r.0 nu-
mal curtenii In deobte, dar chiar l boleti' primeau lefi In expeditihe ofensive.
Miron Costin, In Lelopisele, p. 232.
99 Vezi Letopisejele, I, p. 232, 278, 306, 312.. La p. 311, gAsim pe Miron
Costin IntrebuintAnd terminul Dotobani In loc cie Daraban : nici stint srimenik
Barbi sau unguri otormai cu joeul Crzachor, cum phi Dorobctn(ut muntenesc".
Fiaportul misionarului catolic (Mag. ist., V, p. 58), fi numete tot Dorobanti
Sunt etiam .Carabanci, sunt mille cruces, antea erant 2000".
 ORGANIZAREA MILITAR A TARILOR ROMANIC 149

cronicei lui Miren Costin. La domnia lui Stefan Toma, el spune

ca era la Stefan Voda deirabanii foarte imbracati bine, cum n'a
fost la niel o domnie ingrijita a0 de bine pedestrimea, cu haine
tot de feleandra* (postav de Flandra), cu nasturi i cu ceprage
de argint, in pilda haiducilor din tara Le.lasca, cu pene de argint
la comanace i ea table de argint la olduri pre ladunci (cartu-
viere)" 23. Din aceasta descriere a imbracamintei darabanilor,
se vede ca ei erau, pe timpul lui Stefan Toma, pana la un punct
osebiti chiar prin un fel de uniforma. In timpud mai vechi,
asemenea lux era necunoscut i Martin Bielski spune c Armu-
rele sunt putine, pevezele sunt simple sulitele fr flamure : in
acest mod armata e intunecoasa la vedere"
Aiurea Miron Costin spune ca otirea lui Mateiu Basarab
numarit mai ales pedestrime, fie cand cate 1000 in leafa, Mar
de darabanii de lard" 28, care se intelege ea erau i ei In acea
numeroasa pedestrime. Tot despre Matei Voda in lupta de la
Hinta" (Finta) cu Vasile Lupa, adauga cronicarul ca domnul
muntenesc au statut la mijloc ca levintii i cu darabanii i cu
o sama de seimeni cu puti (tunuri) tocmite pentru pedestrime" 28,
din care loc reiesA de asemenea c darabanii erau pedestri. Aiu-
rea iarai alga cum o sam de darabani cum au vazut ca se
stampAra focul i. Tatarii tot stau, unii din coada au plecat fuga.
inapoi, pre care, cum i-au zarit Tatarii ca fug, orb au avail.,
i au intrat in pedestrime cu sabiile zmulse". Aici cuvintele de
darabani i pedestrime sunt luate ca avand aceeai insemnare 22.
Din faptul di se aratA in chip exceptional de Cantemir
slujba fAr leafa a cAlrailor, urmeaza ca ceilalti slujitori pre-
cum erau darabanii, erau platiti, t inteadevar inteo relatie
tarzie care amintete despre resturile descompuse ale vechilor
drabani, cum erau pe vremurile Fanariotilor, se spurte despre
ei c ar purt armele din tata in fiu, ar fi scutiti de dad, primese
un tain de pane i de carne i de Pati cAte un postav gros ; in
afar% de aceasta cate 3 lei pe 'aria 28. Conform cu aceasta mar-
turie ne spune Ureche despre pedestrimea moldoveneasca, a
lui loan Voda cel Cumplit, cA er ca la 20.000 adunata mai mult
In dobanda decat in leata", adeca darabani, care deci erau pia-
titi 29136r6banii trebue A fi fost neliberi, acei supui mangsr
" Miron Costin, In Le:opts*, I, p. 232,
21 Arh. Isl., p. I, 2. p. 168.
MIron Costin, In Letopisete, I, p. 278.
te Ibidem, p. 312. Asupra Levintllor, vezt mal sus, nota 3.
Ibidem, p. 347. S'ar nu.1 putei aduce Incli alte multe locurl pentru
dovedirea acestul fapt. Aft bunft oar acel da la p. 306, unde spune cIl Vaslle
Vod9 au tras pe diirlibcnI viizindul In priniddie ix u toc /nit de ambe piirtile
de drum citliirlmee, Inviderat spre a apArts cu ea pedestrimea nllor.
Is Baler, ME:noires historirtes et glogranh'ques sur la {Wattle, anepte
/a Histoire de la Moldavie el de la Valaehie par M C( trra). Neufebbtel, 1781, p.
267. Raicevlsch, Osservaziont intorno la Valarhia el Moldavia, Napoli, 1788, p. 219
 160 'MORI ROMANILOR

tirilor sau vte unui boier. Si inteadevAr intru cAt cAlArasii eran
rAzesi, ce altA clasA mai rAmAnea pentru a procuri in armat
pe dArAbani, decat acea a tgranilor supusi?
Potrivit cu aceastA incheiere, dedus5 din deosebirea cor-
purilor de aimatI, i intAlnim in documeritele vechi indatori-
rea pentru locuitorii din satele mAnAstiresti sau boieresti de a
merge In oaste. Asa prin un document de la Vlad VodA
gArul din 1494, domnul scuteste sa tele hArAzite mAnristirei Bis-
trita de ctitorii ei, Barbu Craioveanu i fratii lui, anume satele
PlAvicenii, Brancovenii i GAndienii de toate slujbile, dAjdiile,
afard de bir f i de oaste" 8, de unde rezult cA oamenii din acele
sate ce fuseserA boieresti, i atunci eran mAnAstiresti, adecA
tAranii supusi, erau indatoriti a iesi la oaste. Un alt document
de la Stefan ce! Mare din 1458, scuteste satul Borhinestii al m5-
riAstirei Moldovita, deci locuit iar de tArani supusi, de mai
multe indatoriri 'cAtre domnie, dispunAnd tare altele ca oame-
nil din acel sat sd nu meargd la oaste, dealt atunci cdnd lust*
domnul va merge" 31. SA se observe cA nu poate fi vorba aici de
ridicarea unei osti in dobAndA, precum vom vedea cA se fAcea
cu gloatele, de oare ce in asemenea caz o scutire ar fi fost idea-
ticA cu o defavoare. Era liberarea de o Indatorire, prin urmare
MI se poate raporta cleat la o ostire ridicald din ordin domnesc,
care nu Se poate intelege decAt ca dArAbani, dupA cele spuse
pAnA aici.
In timpurile mai noue estecunoscut c tAranii neliberi
erau scutiti de indatorirea militarA i ne rAmAne de arAtat pentru
ce o asemenea scutire nu se intalneste in vrem le mai vechi,
Starea tAranilor supusi in acele vremi era departe de a fi
asa de rea i decAzutA, precum o intAlnim in timpurile mai noue.
Supusia tAranului romAn nu implica pe atAta pierderea proprie-
tAtei, cat restrAngerea libertAtei lui, prin indatorirea prestArei
unei cAtimi de munci. silite stApAnului sub care cAdea, adecA
mai intAi domnul, i apoi prin dAruire, boierii sau mAnAstirile 32.
Tranul supus pstra de altfel strmAnirea proprietAtei lui 33.
TAranul supus, avAnd deci si el o parte din mosia cea mare,
patria, in a lui stApanire, ca i acel liber dupA ideile de atunci,
c numai acela ce poseda o parte din pAmAntul tArei, era dator

adaogiic ditrAbanli ar fi indatoriji a face slujba o sAptiimAnii din doulf ; cA ar

Insit trite stare mizerabilA, Intrebuintail la salt horie, nu la armatA, de i ar putett
formi o trupA foarte bunii. Comp. i Miron Costin In Le/opts*, I, p. 344.
29 !irate, In Lelopiseie, I, p. 195.
Fla'a Socieldjet Romilnismul, 1870 (singurul an ce a apiirut, Mad sub
directia lui Hasdeu, p.' 195.
" Wanitzki. p. 95.
Vezi Mat sus, p. 51.
4$ Chestie care se va dovedi pe deplIn mal jos vol. VI, capitolul &area
grantior.
 ORGANIZARKA MILITARA A TXRILOR ROMANIC 161

sA sal% intm a ei apNrare nu.putea fi scutit de fndatorirea

de a iesi la oaste, si deaceea intalnim pe d5r5bani recrutati mai
ales din clasa tAranilor ce'si pierduser5 libertatea.
Sehimbarea aleatuirei ostirilor. Cu timpul Mg se indru-
m5 o schimbare, atat in conditia tAranilor supusi, cat si in inda-
torirea lor de a presta slujba militar. Invechindu-se ei pe mosia
ce devenise boiereasc5, multe din familiile lor stingandu-se sau
pref5candu-se, poporatia satului apoi adgogandu-se cu
locuitori, inteun cuvant timpul a tot cotropitor invgluind si
mestecand relallile primitive, se pierda cu incetul amintirea
a ceca ce fiecare ruman sau vecin stpania and incApuse in
acea stare, si tArani supusi nu mai fur% priviti decat ca niste
oameni ce se hrdniau pe mofiile pro prietarilor 34.
Paralel cu aceast stangere inceat si nesimtit a pro-.
prietAtei lor, ei cgzur in st5panirea tot mai deplinA a acelora
pe moia cdrora st6teau, si lanturile ce-i incAtusiau devenirA tot
mai grele. pranii apiisati pe mosia unui proprietar mai fAr5
inim5, se cinema pe altele ale celor cu reputatie mai omenoas.
Proprietarii rei si acestia erau majoritatea fi vedeau des-,
golindu-se mosiile lor de locuitori. Incepur deci a Impiedeci
strAmutkile, si apoi a readuce cu sila pe acei fugiti la sAlgsluin-
tele lor. Astfel se stabili cu incetul obiceiul, cA tkanul supus,
nu are voie sA se strAmute de pe o mosie pe alta, MI ingAduirea
proprietarului. *erbirea inlocui simpla stare de supusie a Ora-.
nilor neliberi.
Aceast5 schimbare In conditia tAranilor supusi aduse scu-
tirea lor din ce in ce mai rostit5 de slujba militar. Anume pro-
prietarul care avea adese ori greutate :de a retinei Pe mosia lui
pe Omni din ce in ce mai robiti, nu putea sl le invoieascl mer-
gerea lor in armat5, unde mai intai ei puteau sA moarA, apoi s5
disparl, spre a se str5mutit aiurea, aducand In ambele cazuri
despoporarea mosiei sale.
Sunt indicii care int5resc acest interes al proprietarilor
de a nu lAsa pe srbii lor sA facA slujba ostAsasc. Asa un docu-
ment din 1632 arat pe egumenul Sneagovului, popa Ignatie
cA nu s'a supus s5 fie nunanii manAstirei cAlArasi, anume un
Br5tulea a fost umblat cu insAlAciune sd scape de rurndnie
05161.50a". CAlArasii fiind mosneni, Bratulea cAutase sA ea's-
tige libertatea lui, dandu-se drept unul din ostasii recmtati din
" Parerea d-lui Radu Rosetti (Despre classic agricole din Moldova In
Revista Noud a lui Hisdeu, anul I, 1888, No. 12). di tftranii supust ar fi fost numai
ni$te uzufructuart pe moifle boierilor, este cu totul nelndrepttilitil. Ce eri u mo"-
nenil deveniii In urmA vecini sau rumAni, fnnainte de a int.] A In starea de supusi
care bola'? Tot uzufructuari? Dar pe pAmAntul cul? Intrebare pe care nu
si-a pus-o d. Radu Rosetti. In Pdmiltdul, satenti i sUipdnii, p. 190. d. Rosetti
a pitrAsit Cu totul aceastA 'conceptie.
 162 ISTORIA ROMANII.OR

rndul mosnenilor. Un alt document din 1673 dispune ca rum-

nil ar vrea s. fuga sau sa se serie la slujba (ostasasea) sg
fie volnic egumenul, s nu-i tase s f ugti, nici sti se scrie la slujbtf 35.
Un al treilea din 1703 arata ca unii rumni facandu-se c sunt
slujitori ziceau ca s'au rascumparat ca sa scape de rumanie. In
loc de a fugl de ovtire se ingramdiau in ea, 'ea sa scape de asu-
pritoarea rumnie. Dar si cele petrecute in Transilvania si cons-
tatate aiM prin documente neindoielnice, pot sa ne slujiasca
de argument spre intarirea pgrerei noastre. Inteadevar si in
Transilvania, taranii mai ales cei romani fura redusi in curand
in stare de iobagie. Dupa cumplita revolutie din 1437 a careia
imprejurari vor fi istorisite mai tarziu 36, taranii crezurg a &I
un non mijloc pentru a iesdin mizeria in care ti tima neome-
nosul jug al stapanilor lor. Proclamandu-se pe la 1441 un fel
de craciata in contra Tumilor, taranii verbi din Ungaria i Tran-
silvania alergara cu grgmada sub steaguri si se adunara la Pesta.
Nobilii temandu-se ca, prin inrolarea erbilor lor In armatg, sa
nu-i piard din mni, caci cine stiea, daca serbul devenit otean
nu muria in batalle, sau emigra, sau se ducea pe alta mosie, incep
a se opune cu puterea la inrolarea voluntara a serbilor. Acestia
care vedeau rapindu-li-se ultima speranta de scapare, se revolta
cumplit sub conducerea unui Secui, Dosza, i provoacg scene
sangeroase si mai cumplite inca decat a cele din 1437. Ei sunt
lusa brituti i redusi iarasi Ii ascultare, innapoiati cu sila pe
mosille nobililor, unde li se mai restrang grelele lanturi ale loba-
giei ce le purtasera pana atunci 87. Inca In 1443 intalnim bbagi
In Transilvania, ce trebue s fie scutiti de regele de iobagie, spre
a putei merge In contra Turcilor, dovada ctaranul iobag nu
e invoit a ies1 la oaste 38.
Vedem deci cum in tara vecina, unde predomnia
aceeasi stare de lucruri, taranii verbi fug de la stapanii lor spre
a se lumia In arman, si cum acestia se opun a-i laset. Cu cat
caracterul serbiei in tarile romane, indepartandu-se de vechea
supusie, lu caiacterul lobagiei de peste munti, cu afta boierii
restrangeau tot mai mult iesirea la oaste a oamenilor lor.
Daca tul gasim oameni care, pentru a scapa de nunanie,
cantan sa fie luati in ostire, aceasta o faceau mai mult ca un
mijloc pentru a redobandl libertatea pierduta. De altfel slujba
militara devenl ingreuietoare vi multi razesi cautau sa scape
de ea. Curtenii parasiau ocinele lor si se asezau pe mosiile boie-
resti pentru a fi apgrati de stapanii lor, de indatoririle mili-

44 1632 Acad. rom., XX, 107; 1673 Ibidem, Manuserise, 500, p. 6; 1703
Ibidem, p. 74.
se M.i J., vol. V. capta: Mihat Viteazul si Romdnii Ardealului.
siDacumentele privitoare la adeastil revolulie, Ibidrm.
ur Doc. din 1433, din colectla Kmeny in Transilvania, IV, 1873, p. 65.
 ORGANIZAREA MILITARA A TARILOg nnsawe: 153

tare. Asa Miron Costin arata la domnia lui Barnovski Voevod

(1626.-1627) ca acest domn Museo mare volnicie fntai curtei
sa dee bir numai data In an si veri cine din curteni de nevoie
ar fi rasara (s'ar fi asezat) din ocinele sale la sat boieresc, la sat
domnesc, pre toti i-au adus la breslele sale si la locurile sale" 89.
Barnovski cantase prin fmputinarea d'arilor sA readuca pe curteni
la pamanturile lor si la slujba lor de osteni, lucru in care de sigur
nu a putut izbuti, caci IndepArtarea lor de ele era o urmare fatala
apasarei fmprejurarilor, un curent social contra caruia nimeni
nu se pute fmpctivi.
Aceeasi lepadare a unor curteni de razasiile lor se vede In
un Insemnat zapis tot din vremile lui Barnovski, 1626, prin
care Gheorghe feciorul lui Stefan din Todiresti se tocmeste cu
Dumitrascu Fulger, ca sa raza din curten je pe Gheorghe liul lui
,51efan si sd iee Fulgu casa lui Gheorghe cu partea de loc si de acum
innainte set' fie grila lui Fulger de acea curtenie, iar Gheorghe sa
1 e slobod numai sa platiasca cisla faraneasca". Gheorghe deci se
lepild da casa si de mosia pArinteasca i. ramanea taran supus
cilsei, numai ca s'A scape de fndatoririle ostasesti. Un alt docu-
ment din anul 1627 ne arata pe unul Stefan Dada) rugandu-se
de Dumitrascu Diac iarAi pentru o trecere a curte niei lui ca
fndatorire pentru cel ce prime ocina si casa, ca sA dea sama
de curtenia lui Danco" 40
Ne rAmane de cercetat a treilea elemnt din care se alca-
tuiau ostirile romane, gloatele san ostirea ce merge In dobanda.
Slujitorii, atat calarasii acei ce nu erau platiti, cat si mai
ales darabanii care primeau o solda, eran scrisi adeca recrutati
dupa niste norme care au rAmas necunoscute. In afar6 InsA de
aceasta armata intru catva mai regulata, la 'vreme de nevoie
domnul forma gloatele fagaduindu-le ca raspla ta a izbanzei lor
prada Multa de la duman. Aceasta se numia a cherna oaste in
doband. CA oastea In dobanda era deosebita de slujitori, si mai
ales de darabani cu care se putea mai usor amestec, fiind
gloatele cele mai adese ori ostiri pedestre, se dovedeste din ur-
matoarele locuri ale cronicarilor celor mai vechi ai Moldovei.
Miron Costin spune despre Vasile Voda ca afland el cum cA
T'Atara s'ar intoarce din Polonia cu przi, i fiind vesela la o mas5,
se scula de data i porunci sa cerceteze din targ si din slugile
boieresti cine ar vrea sa mearga In dobanda fmpotriva Tatarilor,
neamul Moldovenilor fiind den urea lor la dobanda lacomi,

89 Lefopfsefele, I, p. 266.
48 1626 GhitiAnescu, Ispisoace si Zaptse, I, 2, p. 171 ; 1627, Ibldem, p. 172.
Comp. un doc. 1ntlititor al m estora din 1630, lbidem, p. 233.
" Miron Costin, In Lelopisefe, I, p. 315: spune cA Vasile Voclii dupli
lupta de la Finta tot nelAsandu-se, scried slujitorii".
 154 18TO R1A ROMAN I LO R

flind-orasul plin de oameni de toatA sama si de slugi boieresti,

o multime au mers impreunelicu slujilorii de au lovit pre Vitarr 42.
Ureche de asemenea la domnia lui loan VodA cel Cumplit, spune
cA ava pe IAngA el ca la 20.000 de ostasi pedcstrime moldove-
neascA, adunafi mai mull in dobndd dealt in lea/" 48 In ambele
locuri se face o deosebire tntre ostirea in donna cj acea in
leafA, care o stim cA nu puteau fi decAt dArAbanii, intru cAt e
vorba de ostire pedestra,sA.
Ostirea deci a tArilor romAne erA compusA in majorita-
tea ei din.tArani : cAlArasi, dArAbani i gloate in dobAnc15. Acesti
tArani nu erau soldati, dedati numai la mestesugul armelor, ci
erau lucrAtori de pAmAnt, pe care prilejul bAtAliilor Ii prefAceA
In osteni, cAci nici cAlArasii, nici dArAbanii nu slujiau in chip
regulat, de si eri o ostire ce trebui sA iasA la rAzboiu, nu ca
acei in dobAndA, care iesiau numai dacA voiau.
ImprejurArile cA RomAnii, in timpurile dintAi ale istoriei
lor, au repurtat victoriile lor cele mai strAlucite cu tArani luati
de la plug", este adeveritA de mai multe izvoare, care aratA
alcAtuirea ostirilor romAne. Astfel am vAzut mai sus, la domnia
lui Vlad Tepes, cum ambasadorul venetian la curtea ungureascA,
Petrus de Thomasiis, face deosebirea fare armata lui Tepes
i acea a Turcilor, cA accea a domnului muntean ar fi popor, iar
aceea a Turcilor oameni dcprinsi cu mestesugul armelor 44. Un
alt document venetian de pe timpul lui *tefan ce! Marc, relatia
lui Balthasar de Piscia, spune cA armata cu care *tefan se pre-
gAtise a intAmpinA a doua nAvAlire turceasa, se compuneA din
40.000 de osteni atAt nobili ail i filrani, care in cea mai mare
parle purlau arcul, sabia fi sulifa, lipsifi fiind de allele. Acelasi
document, dAnd apoi pentru curteni, adecA ostirea cAlare, nu-
mArul de 10.000, -arat prin aceasta insusi cA restul pAnA la
40.000 erA alcAtuit din rAndurile de jos 45. Ce erau acesti tArani
ne-o spune marele istoric al Poloniei, Dlugos, contimporan cu
*tefan cel Mare. El aratA cA armata lui *tefan la Racova erh
abia de 40.000 de ostasi, ci acestia ins5 mai toti profti i lucrellori
de Kundrzt 46 Alt istoric polon Martin Bielski, spune in scrierea
lui comparativA asupra armatei la deosebite popoare europene
despre cea moldoveneascA, cA afar% de curtcni mai tot restul
sunl ((Irani, cu fele neacoperite i cu sc(Iri de slefar, Ins6 voinici
In atacul cu sulita" 47. Luca CArjA, in cuvAntarea lui rostitA
innaintea regelui polon in 1523, spune cA domnul sAu .5tefan

" Idem, p. 292.

" Ureche, In Leloplsefe, I, p. 195. AdicA mai multA easte in debAndA decAt
dArAbani.
44 MS Isus, p. 23.
" Reintia lul Bo thazar de Plscia din Col. lui Tratan, 1876, p. 376-380.
44 augesz, ad. un. 1475, II, p. 575.
4? Arh. si., I, 2, p. 168.
 ORGANIZAREA MILITARA A TABILOR ROMX1119 165

eel Tanar, trimisese In pripa porunci domnesti, ant la boieri

cd1 i la rdrani spre a-i chema la oaste impotriva 'Marilor 49.
Istoricul polon Gorecki care povesteste viata lui loan Voda cel
Cumplit, domnul Moldovei (1572-1574), pe care-1 vom vedea
reinvie pentru un moment epoca lui *tefan cel Mare, spune
ca In batalia de la Cahul, pedestrii tineau pe loan Voda In
mijiocullor, i nu-1 lsau sa treaca la calareti, fiind foarte ingri-
jiti de viata lui i temandu-se nu cumva sa-I insele
sa-1 dele viu In mainile Turcilor. Numai la Cazaci Il Mau sa
mearga cate ()data; pentru ca pedestrii, tog fa' rani, aveau o deo-
sebita credinta si iubire pent:u loan Voila" 49. Aceasta stire
este reprodusa si de istoricul polon Paprocki, care spune mai
pe scurt ea poporul de la lard, nu voia sa lese pe loan printre
boieri, pentru ca se temea sa nu fie tradat de ei" 5.
Cu toate ca armatele romne, erau in partea lor cea mai
insemnata luale de la plug, sa nu se creada ca ele erau cu totul
necunoscatoare de arta militara a t:mpului. Fiind nelncetat In
razboae, si militiile deprindeau toate miscarile trebuitoare trite()
lupn. Apoi arta si stiinta militara pe atunci erau foarte simple ;
nu constau In combinari de miscari complicate, sau In ordine
stricn a Innaintarei trupelor In fata dusmanului sau a retragerei
dinnaintea lui. Massele de oameni se purtau gramada si fara
vreo randuiala in cotro se s!mtia nevoia. Lupta se facei mai ales
corp la corp, nu de departe ca astazi, cand adese ori numai arti-
leria honraste rezultatul incaerarei. Nevoia era deci de oameni
vanjosi, tari, iuti si netematori de moarte, i In aceasta Romanii
nu erau intrecuti de nici o natie din Europa, care toate le recu-
nosteau superioritatea vitejiei pe cmpul de razboiu, dupil cum
vom videa-o mai jos. bra cr in se explica deci ca, cu toan nedis-
ciplina (In sensul de astazi al cuvantului) a ostirilor rernane,
ele erau In stare sa lupte cu izbanda, nu nemai in contra Polo-
nilor, Ungurilor, Ncrntilor si a Tatarilor, dar chiar i impotriva
et mplitului corp al Ienicerilor, armata disciplinan, si Intea-
devar prima ca caracter permanent in toan Europa. Chiar
armele romnesti erau de o inferioritate numai aparenta. Caci
ce pute face Ttu.cul chiar cu hangeriul, fan cu Romnul friar-
mat cu ghioaga lui, pe care o invartii ca o roan In jurul sau,
zdrobind toate capetele pe care le atingea?
Astfel era deci ostirea tarilor remane, In vremile cele mai
vechi ale existentei lor, alcatuita din ekmente care toate aveau
un interes propriu de a-si apara tara sau mosia cum se numia
pe atunci, caci fiecare otean, boier, monean sau chiar Oran'

ds Diseursul reprodus in Arh. Ist., 1, I, p. 10.

41 Gorecki, Bellum Inoniae In Papiu, Tesaur III, p. 240.
" Paprocki, idem, III, p. 282. Vom reproduce locurlie aceste Importante
In textul original la domnia lid loan Vodd, In Vol. V.
 156 OITORTA ROMANI, OR

stipus, se fmpgrtgsig la proprietatea ei. Aici erg secretul eroicei

lor bravuri pe cmpul de bgtaie, alci erg focul crare-i insufleta ;
cg'ci Cu totii se simtiau fii ai unei mume commie, patria ce-i
oploig.
Cu timpul ce deveni aceastg annatg? Cnd boierii se vor
fi deprins a stg mai mult pe divan i prin cancelarii decgt pe
ctinpul de bgtaie ; cnd scgderea nrmrului proprietarilor
liberi, moneni sau rgzei, va reduce numgrul cglgrailor 52, cnd
propgirea asuprirei boiereti va mpiedech inrolarea dg'rgba-
nilor i a qtilor in dobndg, atunci va fi sunat oara otirei
rcmne, i desfiintarea ei va fi numai treaba a tot destruggto-
rului finp. Vom vede mai in colo, cum mai intgi se slAbi ele-
mentul tgrgnesc, inlocuindu-se pretutindeni cu lefegii ; apoi cum
i boierii uitarg sabia pentru ciubuc i sprintenul mintean pentru
antereu.
Cgt despre plgiei ei erau un fel de pgzitori ai potecilor
muntilor ca sg nu se introducg' pedeoparte oameui rei In targ,
pe de alta a impiedecg fuga din ea a rumnilor i a vecinilor 52.

2 ELEMENTELE OST4EgI
Orinduirea taetiefi. Puterea de cgpetenie a armatei ro-
nigne stgte in cavalerie ; cci mai Intai toti curtenii sau nobilii
erau cglgri, apoi o bung parte din slujitorime luptg de asemenea
de cglgre, Cglgraii. Am vgzut mai sus cum doct mentul venetian
din 1502, spune cg Moldova ar puteh. ridicg 40.000 de cglgreti
i 20.000 de pedestri, ceea ce aratg, fgrg a lug in bggare de scmg
cifra totalg care ne pare exageratg, a bung parte din militii
trebuiau s fie cglgri. Apoi Martin Bielski, cnd descrie oastea
ronng, o arat tot ca alatuit chiar in militii in mare parte
din cAlgri. El spune : afarg de curteni, mai toti ceilalti sunt
tgrani cu neacoperitei cu said de stejar, dar voinici in atacul
cu sulita" 54.
Argtarea istoricilor poloni, Gorecki i Paprocki, cg in
armata lui loan Vodg cel Cumplit, cavaleria era compusg
din nobili, iar pedestri erau tgrani, nu trebue luatg ad literam,
cgci se puteg sg fie cglgri i tgrani care insg dispgreau in
ceata i vaza cea mai mare a nobililor. Se intelege de la
sine cg pedestrimea, egg el% se compunett numai din tgrani,

Vom vedat mal jos pe un istoric spunAnd c Maldovenli vremilor

vechl nu iubeau a sta pe saltealucru ce tocmai loarte plAccA boierimei noue.
52 Am N'ti zut pe misionarul catolic, spunAnd c numArul dorob: ntilor
se reduce In 1688 de la 2000 la 1000 de cruc i. (Nota 22). Tot el spune
Innt inte erau mat mull, acuma
la 1653, N. lorga, Sluditfi doc., V, p. 120.
54 Arh., I, 2, p. 168.
 ORGANIZARRA MILITARA A TARILOR ROMANIC 457

ca nu se intalnii nici un nobil pedestru. Pretutindene

unde se amintesc armatele romane, se pune innainte de toate
cavaleria ca oastea cea mai de sama. 'Ash ambasadorul transit-
van pe langa papa Clement al VIII-lea, expunandu-i puterile
tarilor romane, spune c ambile impreuna pot scoate in camp
ca la 30.000 de cavaleri, afar% de pedestrime" 55. Moldova er
vestita msa i pentru buna ei rasa de cai, mici dar iuti", cum
spune Bie'ski 56. Tot de asemenea lauda i Reichersdorf, care
scrie la anul 1550 o carte intitulata Chorografia Transylvaniae,
ca tarile romane de sub munte ar hrani cal foarte buni 57. Un
document venetian arata ca renume deosebit al Moldovei, ca
ea ar putea nutri pe intinsele ei pasuni pna la 100.000 de cai 58,
'Tot din cauza insemnatatei cavaleriei, se explick' pentru ce ase-
zamintele comerciale ale lui Alexandru cel Bun si *tefan cel
Mare, opresc exportarea cailor buni moldovene.gi 59. Cavaleria
rcmana insa lupta adese ori ca infanterie. Ea se cobor de pe
cai, pedestrindu-se", cum se spunea pe atunci, i tr5gei cu
arcul, pe cand de pe cal lupta mai mult cu sulita, dupa cum arata
Martin Bielski in locul raportat mai sus. Asupra acestei indoite
intrebuintari a cavaleriei romane avem o pretioasa marturie
pastrata de cronicarul Ureche, care ne spune ca ajutorul de 400
de calari trimis de Alexandru ce! Bun regelui Vladislav al Polo-
niei, contra cavalerilor Teutoni, in lupta de la Marienburg, au
intrebuintat urmatorul mestcsug pentru a rapune pe cavalerii
feodali : intai s'au facut a fugi de s'au insirat, gonindu'i spre
o padure, i indat pedestrindu-se au sagetat caii sub Nemti, de
au cautat a dare dos, si acestia ai nostri s'au incalecat si mare
moarte au facut inteinsii". Tot de asemenea dispune *tefan
cel Mare, ca insusi curtenii sai sa se pedestriasca in padurea
de la Valea Alba, spre a nu putea nadajdul in fuga ci numai in
arme", cum spune acelas cronicar 65.
Arma naturala a cavaleriei este sulita. Moldovenii dupa
aratarea lui Bielski, aveau un fel de sulita cu doul varfuri, unul

" Arh. isl., I, 2, p. 150.

66 Arh. isl., I, 2, p. 168.
01 Choro graphia Transylvaniae quae Dacia ohm appelala a Georgio Rey-
chersdortf transylvano autore, Vienns e, 1550, p. 28: Ei.dcm quoque regio alit
Insignes equos". Dintre numeroasele celelnite rapoarte, asupra bunAtinei crilor
,din t,arlle romAne si mai ales a celor din Moldova, mai citArn Curiose Besehre h mg
von der Moldau und Valachry w7rinnen derselben Zusland un Beschallenhall
Boliche. Laler, und Schlosser beschriben erd 1699, nep: gim.111.
Arad. col. Sturza, No. 4329) sub cap. XI : wleden dieses Land (Moldau) schone
Pterde Oder. Vezi si locul din Binise de Vigenre din 1573, mi.1 sus, Vol. III.
p. 271.
al Ertrhu, Colectia hit Marin Sanudo VII, 7 Deeembrie 1502, p. 92.
g Arh. si., I, I. p. 131 si II, p. 174. Vezi si doc. din 1545, I, ibidem, 1, p. 83.
Ureche, in Lelopisete, I, p. 107 st 131.
 158 IBTORIA ROSIANIL012

drept i ascutit ca un stilet, Celalalt strmb i inchligat. Tre-.

cnd repede lang dumani, cu varfal cel drept strpungeau,
iar cu cel strmb trgeau de pe cal i astfel fceaumaripagube" 61.
Aceast tragere a dumanului de pe cal puteh s le slujasc
malt, mai ales cnd luptau cu armate feodale, ale cAror cavaleri
imbrAcati cu grele zale, odat aruncati jos, nu se mai putean
nici
Armele speciale ale pedestrimei eran arcul, ghioaga,
ciuca sau fustul (futura) i coasa. Ghioaga er mai subtire
ctre mner, mai groas la captul cu care lovi, adese ori tin-
tuit cu cuie, i era o arm teribil in mAna Romnului care er
deprins cu ea din copilria lui. Coasele eran iarAi foarte pericu.-
loase dumanului, mai ales child lupt infanteria romn cu o
cavalerie strin, cci cu ele tiau picioarele cailor. A ne spune
Ureche cg in lupta dat intre Bogdan al II-lea tafl lui *tefan
cel Mare i pretendentul Alexandru cel sustinut de Poloni, n-
vlind gloatele de pedestrime, au fcut la strAmtoare mare vr--
sare de sAnge in Levi, Mind cu coasele vinele cailor" 62
PutEe in sensul de astzi al cuvntului eran putin fntre-
buintate, fiind tnlocuite prin arcuri. Tunurile ins care pe atunci
partan ele numele de puti, erau cunoscute. Tunurile moldo-
veneti descrise de Bielski erau de dou soiuri : mai mari de spij
mai mici de fier. Aceste din urm erau curioase prin forma
lor ; ele sunt cum spune Bielski, ate 6 sau 8 la un loc, pe dou5
roticele ware, in cht nimic nu poate fi mai trebuincios pentru
infanterie, care be duce dup sine ori unde merge, le intoarce
cum vrea i, incunjurndu-se cu ele in mar', nu se teme de nici
un atac de cavalcrie. Tuburile sunt astfel aezate, Mat se aprind
repede unul de la altul. IncArcarea e grabnicA ; cartuele sunt
invelite in hrtie. Lungimea tubelor este ceva peste un cot.
Gloantele sunt ordinare, de fier sau de plumb" 63. Este Indestul
de straniu ca Romnii s fi cunoscut arma pe care Francezii o
descoperir acuma din nou, numind-o mitrailleuse, inc6 din
veacul al XVI-lea, poate chiar din al XV-lea. Praful se fabrich
In tar de oare ce gsim necoirtenint cumprturi de silitr din
Polonia i de aiurea 64 Armele de aprare erau scuturile, zeaua
coifurile.
Dup ce am studiat armata romn, in pina compu-
nerei ei, i am artat armele cu care se slujih, sti vedem acum
cum er imprirtit, spre a puteh executh micArile pe cAmpul.
de btlie.

Arh., I, 2, p. 168.
Ureche, In Lelopisefe, I, p. 115.
" Arh. isl., I. 2, p. 169.
" N. Iorga, Relatitle cu Lernbergul, p. 12.
 ORGANIZARBA MILITARX A TXRILOR ROMANC 169

SA lAmurim intai, pe cat ne va ierta OrAcia izvoarelor,

cadrele ostirilor romAnesti. In fruntea ostirei fie-cgrei t,llri st5-
tea bine inteles domnul, ccmandant suprem al armatelor. In
Moldova, se infiinteaz5 de pe la sfarsitul veacului XVI-lea, dre-
gAtoria hatmanului imprumutat5 de la Cazad, care pe lang5
insArcinarea civi15, de a fi mare portar de Suceava, mai era si
ispravnic peste toate ostile t5rei" 65 In tara romAneascA Mun-
tenia nu se aflA aceastA dreggtorie, ci era inlocuitA prin Spdtarut
cel Mare, adec5 ducele de rgzboiu sau generalul suprem, care
avdi sub el toat5 ostirea Ware. In cAmp este cel intai dup5
principe, afarA de ban si de vornic" 66. ' In Moldova din potriv5
spAtarul era o dreg5torie care implinei mai mult serviciul per-
sonal de a tinea spada dcmnului, cand el se afla in bisericA sou
6thtett la mas5. 67, ceea ce nu-1 va fi impiedecat a sAvarsi si un
servidu activ in armat5 la vreme de nevoie. Am gsit doarA de
comandanti pe lang6 principe, vornici, paharnici, visternici
alti dreatori civili personan de ai principelui 66. In deobste nu
ne putem astepta pentru acele timpuri la deosebirile precise
puse intre comandantii de astAzi ai corpurilor de ostire. Nefiind
In lupt5 nevoie de stiintri, ci numai de vitejie, se puneau drept
comandanti boierii cei mai viteji, s5 fi fost ei in functii la curte
sau nu. In ori ce caz acestia erau Opitanii cei mari, sub care se
insirau mai statornic i mai regulat gradele cele mai mici. Un
document de la Mihai RacovitA, care se refer5, la trebi militare,
spune : sedan domnia mea la toti cdpitanii i holflogii i la
clzihi,i la siegan, i la toti slujitorii din tinutul Tecuci,.... v5
facem stire tuturor iar, c5 domnia mea m'am milostivit, si am
miluit i v'am pus Opitan mare pe Stamate Gheuca" 66. Din
cest document rezultA urmAtoarea ierarhie militarA Ve! Opi-
tanul, c5pitanul, hotnogul, chihaia i stegariu, sub care stAteau
slujitorii sau armata. Din acestia, chihaia nu exist ca numire in
timpurile ante-turcesti, de oare ce este de atare origine, si a
fost introdus dup5 Oderea tArilor romne sub Turci. Gradul
ins5 militar exista i in vremile .mai vechi, purtand numirea de
Ureche, ne spune c5 tefan ce! Mare, nu a cercat s5
aseze tara, ci de rAzboaie s'a Ott, imp5rtind osiirei sale steaguri,
hotnogi i cApitani". Hotnogul care poartA un nume de origine
maghiarA, a putut exista in armata romanA din timpurile cele

Hatmanul nu exist& sub Aiexnndru cel Bun cum spune Ureche, Le-
Sopiseie, I, p. 104. Vezi L Tanoviceanu, Isvodul spdlarului Ullman In Arhiva din
Jai, III, 1892, p. 482.
" Biportul mIsionarului catollc din Valachia din 1688, In Mag. isi.,..V
pag. 44.
" C-Intemir, Descriplio Moldaviae, p. 79.
" M/1 sus p. 146.
" isov din 1708, August 24 In Arhiva romdrkeascd a d-lui M. Coglinip
ceanu. I, p. 56.
 160 ISTORIA ROMANILOR

mai vechi. Stegarul nu era un grad, dar un soldat mai deosebit,

caruia i se Incredinta onoarea de a purta steagul. Subimpartirea
corpurilor de armata In grupe mai mici comandate de aceste
grade, se lama dupa cifrele zecimale. Asupra acestei Imprejurari
avem mai multe indicatii. Asa am vazut mai sus ca vistiernicul
Isac comanda in armata lui Stefan peste 1000 de calrasi. Mai
tarziu gasim pe Buluk-pasa, cum fi ziceau pe turcie, comandnd
100 de segbani sau lefegii, iar peste 10 Buluk-bai era un Ba-
bulukbas, care deci era mai mare peste 1000 de ostai. De ase-
menea la militia batinasa, care mai exist pe timpul lui Cante-
mir, se vad regimente de ate 1000 de oameni, subfmprtite In
10 comprmii, peste care era un sutaq 7. Daca admitem acuma el
un capitan comanda 1000 de oameni, atunci hotnogul sau suta-
sul comanda 100, iar chihaia, sau In timpurile mai vechi causelul,
comand subImpartirile cele mai mici, de cate 10 oameni. Bine
fnteles aceasta in timpul cand armatele romane erau In toata
floarea lor. Mai tfirziu cadrele desorganizandu-se, si numatul
militarilor scazand, capitanii, sutasii si chihaii ramasera numai
cu numele,somandanti ai unor corpuri necomplecte. In realitate,
cum spun6 Cantemir, numai In vechime sutasii corespundeau
numclui lor, de a comand adeca 100 de soldati ; pe timpul lui
numarul acetora era foarte scazut. Ureehe ne spune de aseme-
nea ca loan Voda ce! Cumplit a Impartit oastea lui In 30 de
plcuri, iar toata oastea lui era de 30.000 de oameni 71.
Insuirile ostasesti ale Romfmilor. Astfel era organiza-
rea cea simpla a ostirei rcmne ; asa fi erau aimele si majoritatea
ei era cc mpusa din simpli 1=1-Mori de pamnt. Acesti muncitori
aveau Insa Insusiri razboinice minunate pentru acele timpuri,
In care vartutea si vitejia personala hotariau soarta unei Intal-
niri. Romanii sunt aratati de toti scriitorii contimporani ca
o natie energica, piing de curaj la lupta, de o constitutie fizica
din cele mai puternice, si fnsufletiti cu totii de o adanc' iubire
de patrie si de neatarnare.
Astfel o scrisoare de pe Umpul lui Matei Corvin (1457-1490)
spune despre Rcmanii din Ardeal c sunt laudati mai mult cleat
ori care In lupta contra Turcilor 72 Un document venetian din
1502 spune despre bocuitorli Mo1dovei c ar fi oameni valorosi,
gata de lupta si nu de a sta pe saltea, ci In campul de razboiu 7.
O scrisoare a lui Sigimund catre papa Leo al X-lea din 1514

7. Cantemir, Descri pit Moldaviae, p. 88-90.

71 Ibidem, p. 89. Urechc, Lotopisele, I, p. 195.
77 N. lorga, Lucruri noue despre V lad repeg, In Cono. lit., XXXV, 1901
p. 154.
Exirhu, Colecti a lut Marin Sanudo, Doc. VII, Suceava, 7 Dec. 1502,
p. 92: Li subditi tutti valenti hominl da LAU et non da star so lipimagl, ma a
la campagna".
 OROANIZAREA MILITARA A TARILOR RORANR 161

apune cA Moldovatar dispune de 15.000 de ostai cei mai alei

cei mai aprigi", iar despre voevodul muntean adaug c pu-
terea lui nu este de despretuit" 74. Istoricul polon Bielski, care
cunoscuse pe Moldoveni In lupta de la Obertin din 1521, apune
despre ei, cA ostaii moldoveni sunt viteji i meteri de a mAnui
sulita i de a se a/041.A cu scutul, de ir sunt nite -Ward proti
luati de la plug" 75. De asemenea desPre puterea militar5 a Mol-
dovei pe timpul lui Petru Rare, mArturisete istoricul ungur
Bruti cA Impgratul Ferdinand prefer% s5 aibA alianta Moldo-
vei, regiune foarte rAzboinic5 i ImbelugatA In cai i oameni ;
cA dacA i-ar trimite numai 10.000 de c5lArcli In ajutor, Cu acei
40.000 de cAl5reti alei, pe care Moldova i-ar ave sub arme, el
nu s'ar Indoi nici de cAt de izbAnd5" 76. Alt5 relatie polonA asu-
pra luptei de la Obertin spune c5. Petru Rare ar fi pus In Ian-
turi pentru a-i da mortei pe doi cApitani ai s5i care pnisiser5
cmpul de lataie, adAogAnd apoi cA acesta este obicciul Vala-
hilor crt toti acei etare fug din lupt5 sunt mai rAu pedepsiti cleat
dac5 ar fi suferit moartea In r5zboiu, ceca ce face ca Valahii s5
fie In btlie mult mai aprigi cleat alte natii" 77. Sasul Reichers-
dorff In descrierea Transilvaniei, tipgritA In 1550, mArturisete
c5 neamul moldovenesc e aprig, cam barbar, dar foarte ager,
"dupti felul sAu de a fi In arta militarA" 78. Sebastian Miinster
In vestita lui geografie, tip5ritA In Basel tot In anul 1550, arat5
despre Moldoveni c5. ar fi aspri i aprigi i un greu biciu pentru
Transilvania ; CA ar fi oameni rzboinici i viteji, In totdeauna
gata de luptA" ". Miedzileski spune de asemenea cA domnul
Moldovei, are 30.000 de ostai, din care 15.000 sunt luptAtori din
cei mai buni, i cei mai viteji" 80. Orzechowski descrie tot astfel
pe Moldoveni ca oameni groaznici i foarte viteji i cA nici
se afl pe fata p5mantului alt popor care pentru gloria rAzboi-
nicA i eroizm, s" apere o -prioarA mai mic5 contra mai multor
dumari, atacndu-i fAr fncetare" 81 Gratiani, In viata lui
Iacob Heraclide Despotul (1561-1563), spune de asemenea des-
14 Hurm., Doc., H, 3, p.170: Dilectissimorum militum et ferocissimo-
rum pugnatorum".
Ta Arh. 1st., I, 2, P. 168.
vi Brut!, Ungaricarum rerum librt In Monumento Hungariae historica,
XIV, p. 26: ,,Caesaris Moldavicm lieu accesioncm vhirm maiuit, regioncm
ferocissimam atque equis virisque abundrntcm. Si equitum X mhia subsidio
mittantur cum 'psis equitum delectorum XL muja habeant in armis, se de bell'
eventu minime dubitare".
17 N. lorga, Acte si Fragmente, I, p. 11.
" Reyschersdorff, Chorographia Transitraniae, Vienne, 1550, p. 27.
" Sebastianus kiiinsterus, Cosmographia, Basileae 1550, p. 918. Noti/li
comunican de d. loan Russu din Botosani.
Miedzieleski, Acta Tomiciana, III, p..170; ap. Hasdeu, loan WM eel
Cumplit. Bucuresi. 1865. p. 79.
61 OrZeChOWOkl, Annales ad calcem Dlugoszl, adause la scrierea lui Dlugosz,
Historia polonica, Lipsiae, 1711, II, p.1555; ap. Hasdeu, (bidet& p. 80.
A. D. Xenopol. Ist3r1a R,omAnlior.VoL IV. it
 162 ISTORIA ROM/INIT.0R

pre ostirile moldovene c, s'ar bate cu o ash indrzneal, cu

un ash dispret de moarte si cu astfel de incredere in sine, incht
adese ori cu o mAn de oameni infrnser armate ale vecinilor" 82.
Abatele Ruggieri in o scrisoare din 1567 ctre papa Piu al VI-lea,
spune despre Moldoveni c' ej ar fi oameni rzboinici, ins ru
armati i lupthnd la atac mai ales cu arcul" 83. Gorecki child
descrie armata lui loan .Vod cel Cumplit (1572 1574), vor-
beste de Moldoveni ca de niste oameni plini de vigoare in trup
si in suflet, intritati intocmai ca fiarele indelung retinute ce
alearg intre striate infricosate in ajutorul armatei usoare (a cri-
zacilor") 84. Francezul de Vigenre, in descrierea Poloniei si
trilor vecine, din 1573, spune tot despre Moldoveni, ea' ar
fi un popor foarte ciudat, capritios, apucat, dar a-at de dui-
i de rzboinic, inat nu odat a dat invttur celor ce nu-I
Mau in pace" 88. Nat mai thrziu, precum vedem din spu-
sele lui Bandinus trimisul papal in Moldova din 1648 se po-
menia cii poporul ei este nscut pentru ostire in care lucru
nu este de loe in drAptul Ttarilor. El intrece chiar toate popoa-
rele in repeziciunea, agerimea i vrtosimea cailor. Cu un snge
atat de generos prin originea (lui roman) i prin urea lui,
pltiasa Turcilor tribut nu este de mirare, fiind a nu au nici
o intritur si nu sunt ash de numerosi incht s se poat opune
In cmp deschis la a-Ma multime" 88.O alt descriere a trilor
romne Mut de un Olandez in 1687, se spune despre Moldo-
veni cii ar fi ca i Muntenii, mai buni soldati decat muncitori
(lrani)" 87. Chiar pe la sfarsitul veacului trecut, Raicevici vor-
bind de rmsitele descompuse ale vechei trupe a dorobantilor
din Muntenia, spune despre ei c ar fi inteo stare mizerabil,
fiind intrebuintati de Turci mai mult la salahorie cleat la ostire.
Nu cl nu ar puteh da o bun trupg, adaog el, cci in ultimul
rzboiu al Bavariei cu Austria, Valahii din Transilvania s'au
condus cu cea mai mare bravur" 88 si in sfrsit o scrisoare a
42 Gratiani, de Hereclide Despota p.
al Arh. ist., I, 2, p. 116:
44 Gorecki, Belltun looniae in Paplu, Tesaur III, p. 231: Valachi
tenti in pugnam animo et corporibus, cuin ingenti ciamore hand secus quam
diu retentae ferae coneltati, ad velit s advolant".
44 Blaise de Vigenre, La description du roymune de Pologne el des poys
adlacents, Paris, 1573, p. 38: ,,Car ce a est touslours une nation fort bizarre,
fantastlque et despitte, et au reste fort endurcie et belliqueuse et qui a sounentes
tots donn beaucoup d'affaires A ceux gut luy ont vouiu demander quelque chose".
44 Codex Bandinus, ed. V. A Ureche in An. Acad. rom., II, tom. XVI,
1895, p. 1,38.
" Korte en nette Beschryveng von den Konigriiken Hungari.en. Walachien,
Moldavien, Bullarien, etc., Amsterdam (BIM. Acad. Col. Sturm, No. 3919), 1687,
p. 50: De Bewonders dezes lands (Moldavlen) zyn gelljk de Walacher beter
soldaten als Boeren (Bruern=j.lirani)".
Ralcevicl, Osservaziont intorno la Valachia el la Moldavia, Neapoll,
1788, p. 129.
 ORGANIZAREA MILITAR A 'ARMOR ROMAINE) 163

regelui Augast al II-lea al Saxoniei dire comitele de Saxa laud

mult companiile de Valahi, cavalerie usoar, pe care le-ar ave4
in ostirea lui, spunAnd c5. ele filceau minuni" 89
*1 cu drept cuvnt conchide Raicevici dela virtutea osta-
silor romni din Transilvania, la acea a dorobantilor din Mun-
tenia, ca unii ce tot de un neam, si de un sAnge erau. De aceea
cu toate di nu g5sim mkturisiri ash de numeroase si de obstesti
asupra vitejiei Muntenilor ca asupra acelei a Moldovenilor
credem c putem, urmnd exemplul lui RaicevIci, trage asupra
intregului neam lau dele de care istoria a acoperit pe Moldoveni.
De si in deobste toate popoarele sunt viteze, in timpuri
barbare dispretul de moarte este inc mai pronuntat deca in
vremile civilizate. Pentru ca in.ss oamenii din timpuri pline de
vitejie s recunoascA o asemenea insusire unui popor cu care
adese ori erau chiar in lupt, i deci aveu mai curand motiv
a-I ponegri deal a-1 Irma, trebue inteadevsk c vitejia lui
fi fost extraordinarA. De aceea nu el-A cleat firesc lucru, ca ea,
chiar duprt o amorteal secular s'a" reaparti la lumin, atunci
(land prilejul i se dada; cki calintile morale ale indivizilor casi
ale popoarelor sunt inniiscute i numai prea putin modificabile
prin imprejurkile exterioare.

Reprodusii de G. Phereky de In Cono. lit., XXX, 1896, p. 267.

3. BA chiar Antonin Verancius, Kovachich, Scriplores rerum liungaricarurn
ininores, 1798, II, p. 103, apune Moldovenil sunt mai rlizboinici decat Muntenii,
care ti Intrec tns In ospetie". Un raport a lui Polo Minio din 1620 apune cii
puo cavar II principe valaco (muntean) 8 mil, soldati simili all' Moldavi, ma non
tanto valorogi", Hura., Doc., VIII, p. 391.
 CAPUL IV

ISTORIA 11111101 MARE OE LA MOARTEA LOI STITH EEL MARE

1411A LA AEU A Llll PETRO BARES
1504-1546

ISTORIA MUNTENIEI
DE LA RADU AL IV-LEA PANA LA MOARTEA LU1 RADU PAISIE
1494-1549

1. DWINDLE EVLAVIOASE ALE LUI RADU AL IV-lea

SI NEAGOE BASARAB
Am vszut cum, in -Unarm" strAlucitei daMnii a lui Stefan
ce! Mare in -Moldova, Muntenia pierde aproape desgvArit situ-
atia ei deosebit, i intr6 cu totul in curentul istoriei moldovene.
Stefan ce! Mare este acela care determin6 soarta ei direct sau
indirect. AO el priciunete scoaterea lui Vlad Tepe din scaunul
muntean, singtrrnl domn ce ar fi meritat s stee i el al5turea cu
eroul Moldovei. Laiot Basarab cel pus tot de Stefan in locul
omului Turcilor, Radu cel Frumos, dup ce trece la Otomani,
pArAsind pe acel ce-i (Muse coroana, este alungat de Stefan,
dup respingerea celei de a doua vIiri turceti, i inlocilit
cu Vlad Tepe care se urea' in chip trecAtor pe tronul ce-1 ocu-
pase odatl cu ataa stfalucire. Dup intronarea in Muntenia
tot prin sprijinul lui Stefan a nepotului lui Laiot, Tepelu, a cesta
trecAnd i el in partea Turcilor este biitut de Stefan i alungat
din Muntenia in 1481, domnul Moldovei punand in locu-i pe
Vlad Glug6rul care. i el trAd6 pe Stefan, ajutAnd Turcilor la
marea Chiliei, 1484. In zadar deci se silea Stefan cel Mare sA
 ISTORIA MIINTENIRI 165

traga Muntenia In sfera intereselor sale. Domnii asteptau numai

sa fie pusi de el In scaunul acelei tari, spre a trece 'Meta la Turci,
a caror putere crestea pe fie ce zi, cu cat Moldova, parasita
de toti, slabia In a ei impotrivire.
Muntenia urma cline fatala a caderei tot mai adanci sub
stapanirea turceasca, In care incapuse acuma de atata timp.
Stcran ce! Mare se sale in zadar s'a o opriasca ; s-si feel din ea
scut de aparare contra paganului. Ea adaoge.4 numai greuta-
tea poziIiei lui, unind in totdeauna annatele sale cu acele ale
necredinciosilor contra Moldovei care Inca veghie. Se parea ca
Muntenia era obosita de impotrivire i doria s'a se odihniasca,
si de aceea se dadea in partea celui mai tare, unde pute.4 speck
chiar daca ar mai fi luptat, castig si nu jertfe. In curand _era
ins sa-i fie facut pe voie. Stefan coborandu-se In groapa, nu
mai fu nimeni care sa cerce a o impiedec de a-si asterne capul
la picioarele Turcilor, i aceasta se si intampla In chipul cel mai
deplin sub domniile pe care avem sa le cercetam, anume accle
ale lui Radu al IV-lea si Neagoe Basarab, care pe eat sunt de
harnice in sprijinirea bisericei, pe atat sunt de bicisnice In pri-
vinta politica.
Radu al 1V-lea eel Mare, 1491-1507,. asa numit de bise-
pentru care el evil mult plecare, nu merita prin nici o
insusire acest supranume deosebitor. Rana la 1504 el domneste
paralel cu Stefan ce! Mare, apoi de la moartea acestuia, cu fiul
sau Bogdan pana la 1507, cand el insusi trece din aceasta lume 1.
CA acest Radu al IV-lea era fiul lui Vlad Calugarul, aceasta
se vede din un document din 16 Martie 1494 in care Vlad
vorbeste de fii lui : Radu i Mircea ; apoi Radu al IV-lea,
In scrisorile sale catre Brasovcni, spune ca atata vreme cat a
fost in viata parintele meu Vlad Voevod, a avut pace Cu InAl-
timea sa domnul craiul meu, lar dupa moartea parintelui meu
Vlad Voevod Dumnezeu sal ierte, m'a daruit Dumnezeu cu tinutul
met; Tara Romancesca" 2.
Acest domnitor din familia draculeasca traeste in destul
adeca supus coroanei unguresti i Mat in pace de Turci
sz de Stefan ce! Mare, ocupat pe aturri ci luptele sale cu Polonii

Vlad CdlugArul tatul Jul Radu moare in 1496 dupii cum spune Letopi-
scful sdrbesc in Nicolaescu, Doc. slaco-rom. p. 5 si inscriplid zidirei mAn. Glava-
ciocul : murind Vlad Voevod la 6904 (1496) a isprfivit'o flul salt Radu Voevod".
LepAdatu, Vlad Vod alugiiru1 In Conn. lit., XXXVII, 1903, p. 623. In 1507 nrt
ar fi putut spitne fiul despre tatAl sAu, mort In 1496 ,,novissirne defuncte". Vezi
mai jos, nota 3.
Bogdan, f. e., Doc. fl Regesle, p. 130 si doc. din 1494. Foala Soc. Roma-
idsmul, 1870, p. 156. Vezi si un alt doc. din 1502 reprodus fn o traducer din
1692 de Nicolaescu, 1. c., pag. 9.
 166 IBTORIA ROMANILOR

si Cu ineercArile lui de a injgheb liga anti-turceascA, care isto-

vesc ultimele puteri ale marelui domn.
De i numit de Turci, Radu este nevoit in curAnd, pentru
a-i asigur dcmnia din spre nord, a &Aka pe urmele tatAlui
sAu i a se pune bine cu Ungurii care, &And pArintelui sAu adg-
postire In Transilvania, aveau in persoana acestuia un mijloc
de constrAngere minunat contra lui Radu, prin teama restitui-
rei lui Vlad In scaunul muntean. Intoarcerea lui Radu cAtre Un-
guri se fAcil indat dupA intronarea lui, intru cAt l'am v'zut
din anul 1494, cA se dA drept supusul regelui unguresc, i In
1495 izbuteste prin juruinti de supunere i recunoasterea suze-
ranitAtei maghiare, a face pe regele Vladislav s ordone tatAlui
sAu Vlad a iesi din Transilvania. Aceste relatii prietinoase ale
lui Radu cu Ungurii, care tin Ora la moartea lui, se vAdesc
din tratatul incheiat de el cu Sasii transilvAneni, care tratat
IntAreste tot odatA i dovada filiatiunei lui Radu din Vlad
gArul, cel fugit peste m,unti. Tratatul sunA astfel : Noi Radu,
prin nila lui Dumnezeu domnul Munteniei recunoastem prin
aceastA carte a noastrA, cA predecesorii nostri au fost tot deauna
credinciosi sfintei coroane si celor de fericitA memorie regi, si
cA le-au fAcut tot deauna slujbe credincioase i cA tara noastrA
este numai o parte a domniei Ungariei. De aceea vroim a ne
tineA pe urma predecesorilor nostri de fericitA memorie, si mai
ales a fostului nostru. pArinte Vlad Voevod celui mort chiar
acum de curdnd, domnul acestei domnii transalpine" 3.
Radu arAtAnd, pe cAnd erA domn, cA tatul sAu murise
de curAnd, reiesA cA Vlad murise afar/ din scaunul muntean,
anume In Transilvania unde cAutase adApostire dupg detronarea
lui din partea fiului sAu.
Faptul cA Radu vorbeste, In tratatul cu Sasii, ca oare care
pietate de memoria tatAlui gm, de i 11 detronase, nu trebue sA
.ne mire. Tot asa vom vedea mai tArzin pe Gheorghe *tefan, de
si alungii pe Vasile Lupu din scaun, pomenind intr'un document
cu destul respect despre dcmnul detronat de el 4, la care s'ar
pute. adAogi i alte exemple.
Intoarcerea lui Radu al IV-lea ce! Mare cAtre Unguri,
IndrumatA IncA din anul 1494, 5i care i gAseste Incununarea
In tratatul cu. Sasii, avuse de ui ware, in gat% de ordinul dat de

I Engel, Gesch. der Walachei, pi 187: Nos Radul Dei gratia Waywoda
transalpinus recognovimus per praesentes quod predecessores nostri Sacre
coronae divisque regibus semper fideles fuerunt, fideliaque servitia ubique locorum
semper exhiburerunt et quod etit m regnum nostrum est mcmbrum regni Hun-
garia2. Igitur voiumus nos Imitan vestigia divorum predecessorum nostrorum,
pretipue quondam genitoris nostri Wlad Woywodae novissime defuncll huius
regni nostri transalpini dominus". Data tratatului este data de Engel ea 1507
de sigur gresit, harm cat VI' d murise In 1996, duph cum rm vhzut in nota 1.
flrisovul lui Gh. Stefan din 1656 In Uricarul, 111, p. 279.
 ISTOEIA MUNTENIEI 167

Vladislav tatalui lui Radu de a parasi Transilvania, i cuprin-

derea dcmnitorului Munteniei in legaturile de alianta incheiate
intre regii Ungariei i Poloniei in anii 1499 i 1507, precum
marea ingrijire despre ceeace ar trebui facut cu scaunul muntean,
and se afla despre boala cea grea a lui Radu 6. Radu al IV-lea,
temandu-se de unnarile politicei sale anti-turceti, atase spri-
jin in ambele puteri nordice care pe atunci puteau pana la un
punct sa indrazniasca a infrunta furia muzulmana. In aman-
dot& acele tratate se prevede cate un articol in care se spune,
c daa s'ar intampla ca Turcii sa navaliasca in Valahia, atunci
noi loan Albert (regele Poloniei) cu numitul rege al Ungariei
marele duce al Litvaniei vom trebui s venim in ajutor voevo-
dului ei" 6.
CUM se face de regele Ungariei se unia cu al Poloniei spre
a apara pe un domnitor roman, ei care refuzasera sprijinul lor
lui Stefan cel Mare, este uor de inteles. Dinnaintea capului lui
Radu, adnc plecat sub picioarele lor, n'aveau dece se teme, ha
nici chiar a se mai cert al anti supus sa fie; aci tieau c n'a-
veau cleat s doriasca, pentru a-1 vedea tavalindu-se in pulbere
innaintea amandorora. Dulce este insa numai rodul cel oprit.
Radu insa i luase in zadar toate masurile spre asigura
domnia din partea Turcilor, caci alt duman mai neimpacat,
mnartea, Il suprinse pe nea.5teptate in Aprilie 1508 7.
Pe timpul lui Radu al IV-lea, istoria Munteniei devine
interesanta, nu prin iaptele ei politice, pe care le-am vazut
sunt de josnice fatA cu Ungurii, pe and fata cu Turcii tributul
de sange urm innainte a fi inchinat, ci prin desvoltarea unor
imprejurari privitoare la viata bisericeasca.
Anume patriarhul Nifon al Constantinopolei fusese desti-
tuit de Turci, fiiudc, dup cum raporta nite anale chiar ale
patriarhiei, s'ar fi dat fara drept ca ruda i motenitorul pre-
decesorului s'au, patriarhul Simion, care basase multe averi,
intarind aceasta inrudire a lui prin juramntul a trei martori
.fali, uneltire care, fiind descoperita de autoritatile turceti, adu-
sese mazilirea lui Nifon 8. Radu, care poate petrecuse chiar in
Ccinstantinopole i avuse prilejul a cunoate personal pe Nifon,
vazandu-1 In nenorocire, se hotari sa-i vie inteajutor cu toata
hula aruncata pe el din partea Turcilor, careia lumea cretina,
.tocmai din pricina partei de unde-i veni invinuirea, nu-i dadeit
crezare, i socotia pe Nifon de martir i de sfnt. Radu Vocla
Regele.Vladislav cAtre Sasi, 12 Martie 1508, Hurm., Doc., XV, p. 180.
Doghlel, Codex dipl., I, p. 99, anno 1499, Apr. 14.
3 MAI 1508, Hurm., Doc. XV, p. 182, Vic.dIslav serie : Fidells nos-
ter, mpgnificus spectabhit Rcdu Wuyvoda noster transalpinus mortuus est."
Extract din ainduri Imperil orientalis libri VIII Parisiis 1711, reprodus
In Maq. Isl. IV p. 373.
 188 IBTORIA ROMANILOR

care erA de curAnd numit domn de Turci i prin urmare In bune

relatii cu dnii, ceril pe Nifon din surgun de la Adrianopole
la el In tarA, ceea ce sultanul Ii invoi.
Nifon erA Grec, i Ir IndoialA cA el yen! In tarA insotit
de cAlugAri greci. Acestia IncepuserA deschide calea cAtre
romAne ilia de pe timpul celor tut:Ai domni ai Munteniei
care stAtuserA In cele mai bune relatii cu biserica din Constan-
tinopole, si care aduseserA Moldova a se plecA acelei patriarhii
odatA cu suirea lui Alexandru ce! Bun pe tronul acestei tAri.
AdApostirea lui Nifon cu marea lui vazA de patriarh si de
martir al pAgAnilor, In Muntenia, unde in curAnd se urcA In
scaunul mitropolitan, dAda un nou avAnt 1nriurirei bisericei
a clerului grecesc in aceastA taTA 9.
Nifon, cum ven! in Muntenia adunA pe toti egumenii
pe tot clerul la un sobor, in care hirotonisi doi episcopi, rAnduin-
du-le eparhii deosebite.
Patriarhul abuzAnd InsA de a lui putere cAutA s 1ncalce
pe acea a domnului care nici odatA n'a fost supus, In trile romAne
autoritAtei spirituale. InnAltarea fostului patriarh peste a tot
puterea domneascA trebui s'A displacA in curAnd lui Radu.
Neintelegerea intre el si mitropolitul Nifon se ivi cu urmA-
toarea 1mprejurare : Radu VodA aveA o sorA pe care voiA s'o
mArite dup6 un boier de la curtea lui, numit Bogdan, care se
vede subsemnat In tratatul lui Radu cu Saii, ca supremus
cancelarius et secretarius", ceca ce pe romAneste 1nsamnA cA
erA boierul cel mai de frunte al domnuluip logofAtul lui ce! mare.
Bogdan InsA fiind insurat, Radu %ea sA se rostiascA despAr-
tenia fare Bogdan si sotia lui, dupg cAt se pare fArA nici un motiv,
dAda dup aceea pe sora sa dupA favoritul su. Nifon se infurie
pentru aceastA fapt6 nelegiuitA, si el care nu gAsise cA erA lucru
as& de nedrept Insusi averea patriarhului Simion, must' A
cumplit pe sora lui Radu pentru cA luase pe bArbatul alteia,
chiar pe Radu 11 -dojeni in fata, refuzAnd s'A recunoascA tAria
nouei cAsAtorii.
RomAnii care avuseserA In totdeauna asezAmAntul des-
pArteniei, i abuzaserA de el dupA plac, In contra sexului slab,
gAsirA IndrAznet i nepotrivit acest amestec al lui Nifon In deprin-
derile tArei. Radu deci Ii spuse a el nu mai poate sta In Muntenia,
intrucAt di stria obiceiurile ei, Ii oferi o pensie pe toatA viata
lui, rugA sA se depArteze, spunAndu-i cA In ceca ce priveste
cAsAtoria lui Bogdan, ea a primit binecuvAntarea de la alti
prea sfintiti arhierei" 10.

Mal sus Vol. III capItolul Biserlea. Magnifies patr. NtIon tu Arh. ist.
I, 2, p. 137. Val I Anonimul rorndnesc in Mag. 1st. IV p. 234.
l Mag. ist. IV, p. 239.
 ISTORIA INUNTENISI 169

Nifon se duse in muntele Atos, unde muri putin timp dupa

aceea, In 1508 n. Cu moartea acestui sfant" nu se sfarete
fug influenta lui asupra Munteniei, i oasele-sale' trebuiau sa
aiba asupra acelei tad una mult mai mare de cum avuse via
sa fiinta.
Dupa Nifon sta pe-scaunul mitropoliei din-Bucureti un
calugar sarb, neam cu regele Sarbiei, anume Maxim, pe care 11
vom vedea mijlocind o pace intre Radu al IV-lea i Bogdan,
domnul Moldovei 12.
Mihnea eel Rau, 1507-1510. -- Sa cercetarn intai cine
era acest nou domnitor ? O insemnare din 10 Noemvrie 1508
de pe o Liturghie slavona.' zice ca s'a savarit aceasta carte din
porunca lui Mihnea, marele Voevod a toata Tara Romaneasca
i a partilor de peste Dunare, fiul marelui Vlad Voevod" 12. Ca
acest Vlad era Vlad Dracul ne-o spune o scrisoare din 21 Iulie
1508 a regelui Vladislav al Ungariei catre Sigismund al Poloniei,
In care Ii spune, ca Turcii au impus domn in Tara Romaneasca
pe ;,un fiu al raposatului Dracula numit Mihnea" 14. Se tie
Irma ca izvoarele ungureti numiau Dracula i pe Vlad Dracul
i pe Vlad Tepe, i e vorba acuma care din doi este tatal lui
Mihnea. Noi credem, ca tatal lui Mihnea trebue sa fie Vlad Tepe
i nu tatl acestuia Vlad Dracul, de oarece, in un document din
1 Nocmvrie 1508, Mihnea, dupa ce repeta titulatura lui de fiul
lui Vlad, marele Voevod", adaoga mai jos, ca am vazut i
cartea unchiului domniei mele Vlad Voevod Calugarul". Este
tuna cunoscut ca acest Calugarul era fratele lui Vald Tepe 16
Acest Mihnea Voila din familia Draculeasca vine In tronul
Munteniei, cu ajutor turcesc, in contra altui pretendent din
Basarabeasca, fiul lui Tepelu sau Basarab cel
Mar, sustinut de Unguri, i aici lupta intre reprezentantii
celor dot& famiiii devine interesanta, fiindca se intrupeaza de
data in doi compelitori, care ravnesc tronul, unul sprijinit de
Turci i celalt de Unguri. Cateva documente insemnate lamu-
resc iinprejurarile : AO mai Intai un ordin al lui Vladislav, regele
Ungakiei, catre Emerik Czobor, Voevodul Transilvaniei, zice
ca aflAnd regele c'a murit Radu, Voevodul Valahiei, i ca boie-
rii i toata tara Transalpina, fiind in mare credinta catre noi,

11 Blografia lui Nifon in Arh. ist., I 2 p. 140.

12 Viata mitrop. MaXiM, lbidem, II p. 65. Ureche Letop., I, p. 148 II
numeste : Maximlan.
18 Odobescu, in Rev. Romthul, I, p. 819; reprodusit prefata intreagil in
romtincased veche, 1508-1830, de I. Blcuu i Nerva Hodos I p. 6-7.
Dobrogla cea Pdaos A de Radu al .11-lea I stApAnitil de AlIrcea (mal sus vol.
III p. 63 si 88), nu fusese trait plerdutA.
11 Hurm., Doc., II, 2, p. 574.
14 Nlcolaescu, Doc. stauo-romane, p. 12, si 251. (Vez1 mal sus, p. 13).
 170 iSTORTA

ar don i sa aleagA de voevod pe un fiu al lui Tepe1u, poruncind

lui Czobor sA meargA In apArarea lor de Voevodul ce Turcii ar
vol s5 le impunA 16 Cine era Voevodul impus de Turci, ne spune
scrisoarea regelui Vladislav, adus6 mai sus. Din ea aflAm, cA
Intru. cat In aceste zile Voevodul din 'raffle Transalpine san
de peste munti, schimbase viata cu moartea, i Intru cat toti
boierii, dupA pilda innainta0lor Ion, ne erau plecati i credincio0
0 nu voiau sa sufere vre un voevod In mijlocul lor, de cat care
ar fi ales cu consimtimantul nostru, acei boieri au fost Ingroziti,
and au vAzut ca Turcii yin de odatA cu un fiu al rAposatului
Dracula, numit Mihnea, pe care au fost nevoiti a-1 primi 0 a i se
supune. Noi aveam In Transilvania pregAtitA o otire a noastrA,
0 nu voiam cu nici un pret a ingAdul un astfel de voevod acolo ;
dar el Incepa sA se roage de noi cu stAruintA, oferindu-ne In tainA
a favoriza pe Cretini, de i este schismatic, numai sA nu-1 scoa-
tem din domnie. Apoi noi ne temem ca, In cazul cand am alunga
pe numitul voevod, Turcii sA nu vree a-1 *AA" 17.
Din ceste dou acte autentice 0 mai presus de ori ce
aflArn deci cA un Basarab, fiul lui Tepelu, era spriji-
nit de Unguri In contra unui pretendent drAculesc, sustinut de
Turci, care 0 pune mana pe coroanA i cautA apoi a se Imbuna
Cu Ungurii, spre a nu-0 primejdul domnia din partea lor. De
aceea i gAsim o scrisoare a lui Mihnea cAtre Braoveni, In care
el le aduce aminte despre vremea cand m'am fost Mat intre voi
0 am locuit i trait cu pArintii mei, precum tiu eei-ce sunt mai
bAtrani hare voi, panA ce a dat Dumnezeu de m'am fAcut domn
al 111.6 RomAneti". Mihnea apoi se Pluete cA a fost firitisit
de toti vecinii de prin prejur, iar numai de la Sa0 nu i-a venit
nici o vorbA prieteneascr ; ha mai mult Meg, se plange cA.
Braovenii ar adAposti la ei pe cei ce sunt vrAjma0i i neprie-
tenii notrii". ReiesA din aceastA scrisoare, cA Mihnea trAise In
vremuri mai de mult In Ardeal, pe cand tatAl s5u, Vlad Tepe,
se adapostise acolo (Inainte de 1476) 18 deci cu mai bine de 30 de
ani In urma. De aceea i spune el, a bAtr'anii f0 mai pot aminti
faptul. Se vede apoi cl relatiile lui Mihnea cu Braovenii nu
erau din cele mai bune, i ele se ImbunAtAtirA numai cat mai
tarziu, cand vedem pe Mihnea poftind pe Braoveni sA vie s5
cumpere cear &LA vreau din depozitele dela Cmpulung

16 Hurm., Doc,. II, 2, p. 573; quendam Mum Waywodae Chypelles".

Sub acest nume nkiodatA Ungurii nu au Instmnat pe Tepe cum vrea d. I. Bogdan
(V lad repe$, p. 69-72).
LI Hurmuz ki, citat mai sus, In nota 14.
Vied Tepes trAise In Transilvania pe la 1475-1476 dupll ce scApase
din Inchisoare. Mai sus, p. 80.
Ambele scrisori ale WI Mihnea, In Bogdan, Doc. pi Reg., p. 138-140.
Veal o alta In Hurm., Doc., XV p. 183.
 ISTORTA. MIINTRNIKI 171

Ce inteles insa saaib cuviutele de i este schismatic" din

scrisoarea regelui Ungariei catre acel al Poloniei? Cu toate ca
terminul de schismatic, in izvoarele ungureti, insamna de obi-
ceiu ortodox, fara indoiala ca nu acesta este intelesul ce trebue
alipit de el, in documentul de care e vorba ; caci nu putea sa i
se para straniu regelui unguresc ca domnul Munteniei sa lie
ortodox, de oare ce toti domnitorii acestei tali nu impartaisera
nici data alt religie,. i mai ales nu fusesera catolici, In cat sa
apara ortodoxul Mihnea o exceptie In irul domnitorilor munteni.
Cuvantul schismatic i are alt inteles sub pana lui Vladislav. Lui
Mihnea Ii ieise vestea ca se turcise, precum o face, Ma Indoiala
coboratorul sau, de mai tarziu Mihnea Turcitul (1577-1583,
1585-1591), ca el 1i va fi dat aratarea de a trece la religia
turceasca, nu prea ar trebui ea' ne mire, dad Il vedem, curand
dupa ce vine in tara, ca pentru a fi recunoscut domn de Unguri,
se poate preface a trece cu aceeai uurinta la biserica romana,
a ca un calugar catolic care scrie pe la 1761 o istorie a manas-
tirei catolice din Targovite, dupa ce spune despre Mihnea, ca
ar fi ucis pe multi boieri, arata ca el a lost catolic i noi stateam
prea bine in acele timpuri" 2 Anonimul romfinesc adauga ca
Mihnea se Meuse papista" 21. De i Mihnea se arata atat de
plecat Catolicizmului, pentru a placea regelui unugresc, el era
banuit, cri ar umbla sa introduca In Tara Romaneasca, o armata
din Turcia, ca i legile i religia turceasca", cum spune o scri-
soare a lui Vladislav, regele Poloniei, catre Sigismund al Unga-
riei, din 1 August 1508 22. Este absolut indiferent pentru lute-
legerea pornirei boierilor in contra lui Mihnea, daca aceste invi-
nuiri erau adevarate sau nu ; destul ca ele existau i erau cre-
zute ; caci In desvoltarea evenementelor, nu numai adevarul,
ci i eroarea, calomuiea i minciuna pot sa devie pricinuitoare de
fapte. Cu toate acestea Mihnea nu se indepartase cu totul de
biserica ortodoxa, cautand sri impace astfel. i cerintele prote-
guitorului ungur i pe acele ale boierilor sai. Bine inteles ca o
asemenea politica cu dou fete, mai ales In o afacere aa de sub-
tire ca religia, trebuia sri nemultainiasca pe toti i mai ales pe
cei din launtru, intru cat ori ce concesii se faceau Catolicilor, nu
puteau fi privite de Ortodoxi, de Cat ca rupte din drepturile lor.
Cri Mihnea se ingrija i de religia Orel, se vede lamurit din impre-
jurarea ca- el sfarete.,tiparirea Liturghiei slavone, amintita
mai sus 28.
Dar aceasta abatere, macar intru cat va a lui Mihnea
Voevod, de la credinta tarei, a fost numai o parte din pacatele,
" Arh. jct., 1, 2, p. 47.
ti Mag. si., IV, p. 247. Se tie Milmea Vo(111 papista. Atunel tineau
Ungurii l Sa5ii legea papistitpascii".
es Hurm., Doc., H, 2, p. 575.
ta Mal SUR, nota 13.
 172 VITORIA ROYANILOR

mult mai grele ce-i se puneau in samg. Cronicarii i anume autorul

biografiei patriarhului Nifon, destul de bun cunoscator al intain:.
plarilor contimporane Inuntene, pe care le descrie, face din Mih-
nea Voevod unul din cei mai cruzi tirani. Cum apuca domnia,
zice el, indatg se desbraca lupul de pielea cea de oaie astupa
urechile ca aspida si ea vasiliscul, iar arcul incorda
sggeti de sagetat si sabia si-o fulgera i mana intarta spre
rane. i prinse pe toti boierii cei mari i alesi si-i munci cu multe
munci cumplite si le lug toatg avutia i necinsti jupanesele
fetele lor innaintea ochilor lor. Ad i unora le taie nasurile, i bu-
zele, pe altii fi timed' si pe altii Ii spanzura" 24
Nu am da crezare acestor crime puse In sama unui dom-
nitor, stiind ce usor se incrunta pana cronicarilor patimasi
dad insusi Mihnea nu le-ar fi intgrit in parte prin pisania ce
pus sa i-o sape pe mormntul lui, Inca innainte de a se cobori
in el. In ea, Mihnea pare a ne spune, de dincolo de moarte, cum :
Acoperit domniam eu de cinste si multA sl mare
In a pArintelui scam) cu strasnicul schiptru In mAnA
ToatA-a mea 1.arti, de mine, In tremur Imi sta In picioare
Si se temeau de-al meu nume pAn' si vecinele Ott
moarte lusesem, talharii simlise al meu biciu,
rinecun puternic ln mdnd, a cumpenei drepte greu palo
CAnd mA aruncA din scaun cea gintA mult tnselAtoare.
Care pe Turd sprijinitit mA 'ndepArtA la SAblu 21.

Dar apoi macelul boierilor este confirmat de o scrisoare

a Brasovenilor catre Sabieni si de un Miffei pastrat la Sofia, in
care se ceteste notita ca s'a scris in anul 7017 cand a ucis Mih-
nea Voevod pe boierii munteni"
Care fusesera insa motivele acestei asprimi a lui Mihnea
Tot biografia patriarhului Nifon va rgspunde la aceastg flare-
bare. Ea incepe a povesti intmplarile acestei domnii, prin ara-
tarea, ca dui:A moartea lui Radu, boierii nu se puteau invoi
pe cine vor pune.domn ; ca unii ziceau sti fie cesta, iar altii cela,
si era galceavg i ceartg intre dAnsii" din care spuse se vede ca
erau cel putin doug partide care sustineau candidatii deosebiti
din care acea ce sustinea pe Mihnea iel invingatoare cu ajutorul
Turcilor, apoi sprijinita si de Unguri. Se vede insg ca in deose-
bire de ce se facea alta data, cnd boierii partidei protivnice
inchinau steagul, indata ce simtiau batalia pierduta, ei urmarg

" Arh. lst., L 2, p. 140.

ReprodusA de Engel, Geschichle der Walachey, p. 193. Ea este redactatil
latineste. JatA douA versuil :
Pracdonum fueram domitor, furumque flagellum
Justitiam fortiter rigldo ense coleus.
" Iorga, Studit pi doc., III, p. XLIII.
 IBTORTA MUN1HININ1 173

de asta data mai departe,. i dupa intronarea lui, a &miau' pe

Mihnea, ceca ce aprigul domnitor le rasplatl cu foc i Cu snge.
Cine eran Irisa boierii nemultumiti cu domnia lui Mih-
nea? Aici biografia patriarhului Nifon devine ca desebire inte-
resantacand ne destainuete, ca. ei se tineau de un
neam, care er mai ales i mai temator de Dumnezeu, carora
le er numele de moii Banovefi, adeca Bdsdrdbeii ; pre ei i-a
muncit cu felurite munci ; pre unii i-a i omort". Aceasta pri-
gonire er imbinata ca una impotriv acelor ce banuiau domnito-
rului sprijinul incuviintat Catolicilor, de oare ce aceeai cronicg
ne spune ca preotilor de prin sate tuturor le-a taiat nasurile,
spre batjocura bisericei, i se ispitii i se sfatui sa arda pe toti
egumenii de la toate mnastirile" 27. Aratarea, cu toate exage-
rarile ei, trebue s (liba un fond de adevgr, daca ne gAndim la
multamirea Catolicilor cu domnia lui Mihnea.
Dar sil vedem acuma de unde i ce eri aceasta familie a
Banovetilor sau Basarabilor? Numele de Banovat, diminutiv
slavon din ban 28 ne Indreapta numai decat catre banatul Craio-
vei. Amasa familie mai poarta in documente i cronicari alte
doua numiri, aceea de familia Pdrvuleascd, de la unul din mem-
brii ei cei mai de seama, Parvul ce! Batean, banul Craiovei. Al
doilea nume al ei se trage de la oraul In care ea trai, i mem-
brii ei eran cunoscuti sub numele de boierii Craioveii. La tim-
pul cnd am ajuns, aceti membri erau : Barbu, banul Craiovei,
Preda vornicul, Pdrvu, mare vornic, Danciu comis, Radu pos-.
telnic, Neagoe postelnic i Drdghici, 'Ara titlu de boierie cunoscut.
Ca membrii riiposati, ggsim amintiti in un document din 1501
pe Barbu, Vlascan i Neagoe. Acesta din urmil este artat de alt
document din 1588 ca tata! celor 7 frati enumarati mai sus, de
ande urmeaza c Barbu i Vlascan sa fi fost sau bun i strabun
sau unchi, fruti de ai tatalui, Neagoe. Mara de aceti naintai
ai Craiovetilor din vremile lui Mihnea, documentul din 1588
mai amintete i de rgposatul Parvu, din vremea altor domni
batrni 29, nu se tie pe cnd, dar In ori ce caz Incepatorul sau
personajul acel Insemnat care a dat numele intregei familii. Se
vede, din aceasta enumgrare a membrilor In viata pe timpul
lui Mihnea, a familia Parvuleasca ex-A puternic inramurata

1
ist., I, 2 p. 140, eitatA, reprodusit si In Cronlea anontmd, In Mag.
1st., IV, p. 243. C5pitanul, Ibidem, I, p. 112. aratA pe partidul bolerllor ncmul-
tmlfi cu cuvintele : Barra' Barbu Cralovescul cu rudenffle bu l cu altlt ceatli
de boierl".
" Hasdeu, Elum, magnum, III, p. 2465. Se va mtrA poate cineva de un
volum de 2465 de pagini; dar Hasdeu. In loc de a numoerotft paglnile dictiona-
rului sAu, tIpArtt In douli coloane, numeroteazii colonnele.
" Asura familiel Graiovestilor 11 a membrilor amintill vez' documentele
sprljinttoare In Nicolaeseu. Doc. slaoo-romdne; rezumatul de la pag. 325 st docu-
mentele aduse In sprijinul acestui rezumat la p. 10, 39, 61, 238, 239 ft 254.
 174 18TORTA ROMiNILOR

deci cu mare autoritate i inriurire, nu numai peste Olt, dar

i in deobte, in Statul rnuntean ; apoi ea er aezatA din yechime
In banatul Craiovei, (latid pe scaunul acestui tinut, Vas& al
Munteniei Mari, o succesiune de bani de Craiova.
Dar de unde luase aceastA familie bAneascA din Oltenia
nurnele de BAsiirAbeti? Dad lurn in privire faptul c la 1241
cronicarul Fazel-Ulah-Raid aratA pe un Basarab ca ban al
Olteniei i dac mai tragem alAturea i. locul din Anonimul romA-
nesc, care vorbete de inchinarea BAsArAbetilor, adid a boie-
rhnei de peste Olt, cAtre Radu Negra 38, am fi dispui s primim
ipoteza cA familia Banovetilor se trAge din vechii Basarabi,
stApAnitori ai Olteniei incA dinainte de descAlecare. Chiar insA
dad ar fi aA, ind legAtura de inrudire futre familia Craioveasd
i coborAtorii lui Dan I, se rupsese cu totul. Dovada cea mai
bun este faptul cA Neaga, sora celor 7 frati Craioveti, se mAri-
tase cu Basarab ce! TAnAr sau Tepelu 81 CAsAtoria n'ar fi putut
aveA loc dad. PArvuletii ar fi fost rude cu Neagoe Basarab. De
aceea noi am inclina a primi pArerea cA numele de BAsArAbeti
se dAdh. familiei Banovetilor, nu din pricina originei lor, ci din
pricina incuscrirei acestei familii cu Basarab ce! TAnAr. Apoi
In documentele cercetate pAnA acum, nu se intAlnete
nici cea mai uoarA m'Atare, d. familia PArvuletilor s'ar tineit
de Basarabi.
Cu toate acestea, numele de BAsArAbeti dat acestei fami-
Iii s'a rAspAndit in intrebuintarea lumei, de oarece Il vedem
Ostra i de traditie. El nu este numai o impodobire a acestei
familii, fAcutA de biograful patriarhului Nifon, pentru a o innAlt
In vazA, ca una ce sprijine pe domnul idealizat de acel biograf,
evlaviosul Neagoe Basarab. DovadA cA PArvuletii erau in deob-
te cunoscuti i sub numele de Basarabi ne-o dA intAi Cronica
anonimA, cAnd vorbete de BAsArAbeti ca boierime de peste
Olt, strAmutAnd, de sigur prin un anacronism, existenta acestei
numiri pe timpul lui Radu Negru ; apoi o inscriptie din 12 Sept.
1682 de la mAnAstirea Bistrita din Tara RomAneascA, spune
despre spritarul Constantin, nepotul lui BrAncovanu, cAs'ar
trage din vechea dung_A a Craiovetilor care Beistirlibeiti se
chiamer 32.
Familia PArvuleascA slujise in vremuri mai vechi ea des-
tulA credint tuturor domnilor Munteniei, M'A deosebire de stir-
pea din care sA trAgeau, fie ea drAculeascA sau bAsArAbeascA.
AA, pe timpul lui Vlad ClugruLdinjinia. drAculeascA, ghshn

al, Mal sus, Vol. -II, p. 196 si 209 lVol.-III, p." 60 si -233.
Nicolaescu, Doc. slavo-romdne, vezi mai sus, pag. 138. nota P20.
Raporlul lul Gr. Tocilescu asupra mal multor milnAstiri din Muntenia
In Analete Arad. Rom., VIII, 1888, p. 191 asupra Incursrirei fui BRsarab cel Tiin5r
cu Craiove5tii, vezi mal sus. p. 139.
 'STORM )LVNTENIEI 176

In divanul domnesc in repetate rAnduri membri din marea fami-

lie olteang, precum pe Barbu Craiovescul, arAtat de un docu.-
ment din 20 Aprilie 1496 ca Barbu banul, pe care Il mai aflAm
In documentele din 31 Iulie 1487, 3 Iunie 1493, 10 Iunie 1493
si 16 Martie 1494. In acest din urmA document ieau parte la a
lui intgrire, afar% de Barbu, Meg i fratii lui : Parvu, Danciu
Radu 33. Tot as se afl banii Barbu i Parvu Kralevski in divanul
lui Radu cel Mare 34. Se intalnesc, nu e vorb5, une ori boieri
Craiovesti rgsvatiti contra domniei. Asa chiar pe timpul lui
Vlad alug-drul, sub care am vzut de mai multe ori pe boierii
Craiovesti intArind hrisoavele domnului, intalnim o asemenea
rgsvrtire, aratat de un document ceva posterior, din 29 Decem-
vrie 1523, in care se vorbeste de niste mosii BArbAtestil i Br-
partea Barbului ban si a fratelui sAu Dr5ghici, pe care
le-ar fi pierdut cu viclenie de la Vlad Voevod, iar boierul jupan
Vlaicu Clucerul le-a ajuns cu dreapt5 i credincioas5 slujbA de
la Vlad Voevod" 35. Aceast edsvrAtire ins6 poate s5 fi avut
pricini speciale, nu caracterul unei impotriviri in contra unei
dinastii domnitoare i sprijinirea alteia, cum prind a se ar5ta
faptele pe timpul lui Mihnea ce! R5u si de la el innainte.
Avem de igspuns Ina la o ultim5. intrebare.
C5rei imprejur6ri oare s5 fie datorit aceast plecare a
boierimei oltene cAtre coboratorii lui Dan I? Zicem a boierimii
oltene, cci cu toate c6 Parvutestii nu o constituiau ei singuri,
ins ei, prin numkul i vaza lor, tarau dup5 ei ceea ce unii cro-
uicari numesc si cealalt5 cm-a de boieri". Noi nu credem a se
putea g5si deocamdat alt explicare decat in ipoteza impAr-
tirei domniei TArei Rom5nesti intre cei doi Basarabi, Tepelus
Laiot, pe timpul stgpanirei celui dintai, unit5 cu cgatoria lui
Tepelu cu Parvuleasca Neaga.
De aceea i veqem pe Parvulesti (land tot sprijinul lor
fiului lui Tepelus, pe care Il ridicA in contra lui Mihnea, luand
in ajutor pe Unguri in contra Turcilor ce ajutau coboratorului
lui Vlad Dracul. Dar am vAzut cum Ungurii, temandu-se a nu
supsra pe Turci, primesc inchinarea ce le-o fkuse Mihnea Vod5
recunosc de domn al Miinteniei. Atunci acesta incepand o
strasnic6 rAzbunare in contra partidului brtsgrAbesc, reprezen-
tat prin boierii Craiovesti, s'au ridicat o samA de boieri cu
Banul Barbu Craiovescul i cu fratii lui i cu alt neam al lui
au pribegit in Tara Turceasc5, care Wand jalbI la impAratul
de rAutAtile ce le f5cea Mihnea, l-a mazilit si a pus in loeul lui
la Vezi rezultatul documentelor din domnia lui Vlad Cilinglirul, fficut
de d. Al. Liiplidatu In articolul sfiu Vlad Cilluglirul din Cono. lit., XXXVII 1903,
p. 1148-1154.
34 Sbornik, IX, p. 347-355 citat de Conduratu, p. 225. Cel dot bani trebule
baldest unul fost 4I situ! In MO.
" Reprodus _de Nicolaescu, Doc. olayo-romn, p. 238.
 176 It IA ROION11.011

pe Vlad Vod, fratele Radului Vod" Mihnea se adposteste

in Transilvania. Aici ins dusmanii lui din familia bsrbeascA,
anume Danciu, fiul lui Tepelus, i unul Albu visternicul, in unire
cu un nobil sarb, inrudit prin cstorie cu familia bsrabeasc5,
Dimitrie Iacsih, Il urmresc i Il ucid, dar si Danciu este ucis
de oamenii lui Mihnea 37. Omorul s'a petrecut in chip crud, cum
numai vremile de atunci puteau s6-1 invoiasc. CAnd Mihnea
se intorce dela biseric in ziva de 12 Marte, deci in plin6 lumin
el fu atacat de Iacsih si de fiul lui Tepelus, ucis i capul lui tgiat.
Fiul lui Mihnea, Mircea, care veni tocmai la biseric6 s6 iee pe
tatl su acas, indat a skit de pe cal si a alungat pe Danciu,
tindu'l In dou5, ucignd si pe toti tovarsii lui cu ajutorul
Sbienilor care au inchis portile i impreun cu magistratul au
srit in ajutorul lui Mircea. Din acest raged s'au ales trei morti :
Mihnea, Danciu i Iacsih si o multime de rniti dintre orgseni.
Mihnea dusese Cu el in Mitt pe femeia lui Voica si pe copii
si. Dup moartea sotului ei, ea este luat sub proteguirea lui
Vladislav care porunceste cu strsnicie Sbienilor s'o apere si
s'o higrijasc. Vlad Vod cl voie femeilor ce insotiau pe Voica,
s se intoarc in tar, iar doamna Voica multmeste Sbienilor
pentru buna ei tratare 88_O not/ blnd i omenease in s/.11A-
ticia acestui timp care arat tot as de limpede ca i astzi, cele
doug fete ale omenirei, cea de fiar si cea dumnezecascg.
Vlad IV eel 'Thaw (VIiidut), 1510-1512. - Bsrbestii,
de si alungaser din domnie pe Mihnea, nu izbutiser a pune in
locu-i pe Neagoe Basarab, singurul fiu al lui Tepelus, ce rm-
sese dup moartea lui Danciu : cci Turcii randuiser in scaunul
muntean pe unul Vldut, fratele lui Radu cel Mare si deci fiul
lui Vlad Vod CAluggrul, dup cum se vede din inscriptia de pe
mormntul lui reprodus6 mai jos. Mai% de Constantin Cpi-
tanul si de Biografia patriarhului Nifon, care, artnd aceast
inrudire a lui Vldut, adaug c el fu introdus in domnie de
Turci, insusi Vlklut mrturiseste lucrul In o scrisoare ctre
Brasoveni, in care spune c, cu voia lui Dumnezeu si din po-
runca cinstitului imprat, sunt domn al Trei-Romnesti" 39.
VlAdut, pentru a MA sprijinul pe care Neagoe Basarab 1-ar fi

84.Const. C5pitanul In Mag. ist., 1, p. 112.

ti 1510 Htuln., Doc., XV, p. 197: Danchul Mil quondam Cypelles et
Albwyster". AltA relatie a lui Stefan, din Galalii Ardealului elitre Bistrileni, 15
ktirtie 1510, lindem, p. 199. Istoria man. calolice din Targovisle In Arh. Isl., I, 2
p. 47. thron. Iticsio-lunino ollardinum, L p. 43, ziee de Iaksyh cA ell Rascla-
plus". Pentru amtiruntimi verl nota lui N. Iorga la p. 200 a Doc. Hurm.. XV.
a. Bogdan, Doc. si lirgesle, p. 144. Arh. isl., I. 2, p. 141. Clpitanul, t. c.,
mal sus, nota 36. Scrisoarea Voicel din 9 August 1511, Hurm., Doc., XV, pag.
212 bi 13ngdun.: Doc. Reg D. 143-144]
Efig31, Gesch. der Waif chef!, P. 197
 ISTORIA MUNTENIF.1 177

putut afl In Unguri, se grAbeste a le recunoaste suprematia ;

aci se &este o diplomA 1atineasc.1 din 1511, In care Vlldut.
spune ct noi Vlad din mila lui Dumnezeu voevod transalpin
recunoastcm ct domnul nostru prea Indurnor, Vladislav, eau
milostivit a ne lntr In domnia noastrg pgrinteasc.,1 si de mos-
tenire 40.
135s6rAbestii sub apAsarea imprejurArilor se fac cA se trnpacg
cu domnul din familia protivnic4 lor, legAndu-se prin jurAmant,

mar) .

40--

;. P.1

, ,-

ti t!

,
;
7 o
.

1.4.;eIl

Radu al IV-lea si solfa lui Despina

fAcut Itnaintea lui Mahomed pasa al DunArei, c atAt ei s6 nu.

facI viclesug i sI slujasc6 cu dreptate domnulai nostru Vlad",
tar Vlad la rAndul su cA 1t va face nici un rAu acelui neam" 41,
. Doc. din 17 Aug. 1511. Hurm., Do., XV, p. 213.
1. Blogr. patr. Niton, Arh. 1st., 1, 2. p. 141 :
[Basarabestil... ficuri- jurlimant InaIntea ltd Mehmet pasa al Minara
SI Ase neamul BAsflrabe$tilor : De vom umbla nol Cu viele;ug si de nu vom slu,11
Domnulul nostru Vladulul-Voda In dreptate, aS piara neumul I numele nostru
dintenceasta tara de ved... Vlad-Voda zise catre Mclimet-pap : De votu face en
acestul neam vre-un rliu.. sabia ta si tale capul meu cu mare ruine si ts plerzl
neamul meu dInteaceasta tara.
A.. D. Xonopol. Istorta Roman1or.Vo1. 1V. 11
 178 ISTORIA ROMINILOR

ambele juraminte serse pe apa, ca toate a cele fagaduieli ce

cauta sa acopeie cu mantia prieteniei, invechite i inclarainice
dumanii. Se vede ca Neagoe Basarab, capul Basarabetilor
fu parat la Vladut, cu sau fara drept, c umbla dupa domnie,
ceea ce irnpinse pe domn la gandul de a-1 da mortei. Neagoe
prinde de veste la timp, fuge peste Dunare, i revenind cu aju-
torul Turcilor cari urgisiau pe Vladut, de cand se inchinase Ungu-
ri/or, Il bate i-1 ucide. Lucrul este aratat de inscriptia pusa pe
mormntul lui Vladut : In anul 1512 Ghenarie 23 au raposat
robul lui Dumnezeu Ft Vlad Voevod, fratele lui I Radul Voe-
vod, fiul prea bunului i marelui I6) Vlad Voevod i inteal 26
an al varstei ezir pe Scaunul domnesc. Si a venit domn 16) Basa-
rab Voevod i, fiind lupta', au Mat capul lui Vlad Voevod in
cetatea Bucureti" ".
Basilrbetii ajunsera in sfarit, dupa multa truda, sa aiba
In tronul muntenesc un domn dui:a inima lor.
Neagoe Basarab, 1512-1521. Neagoe Basarab se inti-
tuleaza pe un Evangheliar din 1512: I6.) Basarab marele Voe-
vod fiul prea bunului marelui domn Ith Basarab Voevod" 43.
Acest marele i bunul Basarab, tatal lui Neagoe Basarab, nu
poste fi cleat Basarab ce! Tanar, dupa documentele aduse mai
sus. Neagoe atat prin filiatia lui, cat i prin numele ce-1 purta,
era vederat din familia basarabeasca.
Neagoe Basarab, dupa firea lui evlavioasa i plecat catre
sarbatorirea clerului i infrumusetarea bisericilor, nu prea aye&
ragazul trebuitor pentru a se mai indeletnici i cu alte afaceri,
in cat domnia lui nu infiltiaza cleat o lunga urmare de cere-
monii religioase. Cu toate ca pus de Turci in domnie, el se pune
bine i cu Ungurii. A 11 vedem intai in bune legaturi cu Saii,
dupa cum rasare lucrul din mai multe scrisori de afaceri, tri-
mise de domnul Munteniei statului oraenesc din Braov 44.
Tot aceste scrisori dovedesc apoi i plee,area lui Neagoe Basarab
catre Ungmi, de oare ce domnul spune in una din ele, ca am
jurat sa fim domnului nostru, Innaltimei sale Craiului Lae
(Lajos sau Ludovic), credincioi i drepti i cu dreapta slujba,....
caci domnul meu, Inn'ltimea sa Craml Lae, m'a intarit in
tara domniei mele i mi-a ilea dreptate intru toate". Ba aceasta
inchinare este indreptata ehiar In contra Turcilor, adaogand

4 Nicolaescu, I. c., p. 5. Comp. vice-voevodul Ardealului clitre

17 Ian. 1512. Hurm., Doc., XV, p. 217: In 14 Fevr. 1512 Vladislav Instiinteazil
pe despre uciderea lui Viad(u1.) i 4ntronarea lui Nergoe. lbidem, p. 218.
43 Bibtiogratia rom., veche, I, p. 17. Titulaturli identicli Intr'un hrisov al
su din 1512 B.sarab Vod fiul bunului B sarab Vod5", Arh. ist., I, I, p. 143.
Nu se poate primi arlitarea lui C5pitanul ell Nergoe ar fi fiul Pirvului Vornicul
nepot de irate al banului B..rbu Craiovescul, Mag. id., I, p. 152.
a I. Bogdan, Doc. i Reg., pag. 149-160.
 'STOMA la ONTRNIII 1711

raai departe, c6 dad s'ar fntampla ca pgg.anii si vr5jmasii sfin-

tei cruci si ai sfintei coroane s6 vree s6 tread peste plaiuri, spte
p5rti1e unguresti, ca s6 prade, domnia mea si cu boierii domniei
mele si cu toat tara, dad ni se va 'Area cA putem sta Innaintett
for, sl-i oprim si s6 st6m
sA o facem ; iar dad 'iaikiil 1- L
vom vedeA c5 nu putem, , timu -,-- ' u ',' xtr.o '

sA dArn de stire domnu- preguito - IM " 4,..

lui nostru, Innilltimei 4. 4. Ot.--- '
sale craiului si Brasove-
nilor si prei Bfirsei" 45.
Dar In acelas timp, Nea-
N rs 4,...
- t
goe cultivA pe Turci, asa
tarea unei alte scrisori
precum se vede din ara-
._
In care spune cA a venit
la mine un negustor turc
cu marfA bunA si mult
i;, .

;
.41, ''!
si e un bun prieten al 3
- 8..4 ...4
-
domniei mele" 46 4
Boierii lui Neagoe Ba- ,
f -.' ' *I gi
sarab sunt bine fnt.eles ,. , 1

PArvillestii si oamenii .,1, It z!": ..-' - . .,- . .

lor. Ash. In scrisoarea cu L: ci,,

plecarea c5.tre Unguri,

enumerA Neagoe, pe bo-
ierii Barba banul Craio- 4 t ty:b.4, - I! 6
vei, Calotl, Horvat, Du-
mitru. Un Document ....;i. A, ,,e`-.:-'ii.
din 1512 adaug4 pe loan, , , .-
Dr5ghici, Hamza, Barbu ,
si Radu postelnieu fra- 0 .
.1; . I.' .,\; r-J - i
tele lui Barbu banal 0. 17.." IN V'e
,
1

e
Neagae Basarab era .. .,,_ ., t,o, r_ 79 b
ea si predecesorul su
un principe foarte bigot
care'si intArise fncA a-
'I .
c.i

ceastA plecare stifle- f!

teascA fiind In tinerete
socotitorul " (secreta- Neagoe Voda Basarab
ml) patriarhului Nifon, acel care se refugiase .fn Muntenia.

44 Bogd,n, Doc. i Ref., p. 151.

Ibidem, p. 154.
Btrbu Smut sl Parva Vornicul sunt aratati ca Cu deoseblre aproape
de -donut In o scrlsoarc a ltd Neagoe catro .Sabicni, 4 Dec. 1512. Hurrn., Doc
XV, p. 221.

1
 180 IBTORIA ROMANiLOR

Un suflet atAt de temgtor de Dumnezeu trebui sg se cgiascg

in curnd de asprimea ce o argtase tn primele momente. ale izbAn-
zei sale, ucigand pe Vlgdut i pe Bogdan. De aceea ne spune un
cronicar, c Basarab Vodg cgindu-se de moartea lui Vlgdut,
au chemat pe patriarhi, arhiepiscopi, episcopi i targoveti, ca
prin gAtirea sfAntului mir s imblnzeascg mAnia lui Dumnezeu" 48
Patriarhul Pahomie, luand clerici i mireni (b ine inteles Greci),
au mers In Valahia i In Moldova. Acolo l-au primit ea toatg
evlavia i printii acelor tgri i boierii i tot norodul" 48. Cu pri-
lejul acestei innalte vizite a patriarhului, Neagoe pune s se
sfinteascg de cgtre el mitropolit pe Macarie 59
Deabia se sfArise ceremonia aceasta, fgcutg pentru ierta-
rea pgcatelor lui Neagoe, i In mintea domnului se ngsct ideea
unei alteia i mai pompoasg. i minunatg, Impgcarea -memoriei
lui Nifon care fusese alungat cu cal% din Tara Romgneascg
murise in surgun la muntele Atos. El ti puse in giind sg a dual
moatele sfAntiflui frinapoi In Muntenia. Trimise deci la SfAntul
Munte pe mai multi boieri cari, cAnd ajunserg la mormntul
sfantului, furg cuprini, a-Lit ei cgt i cluggrii ce-i insatian,,.de
o tainicg groazg, neindrgznind nimeni s pung sapa in pgmnt
spre a desgropa moatele. Unul din ei 1i lug mima,
a sgp pgng ajunse la rnoatele sfantului, pe care le puse Tuteo
raclg de I( mn mirositor. Impreung cu oasele lui Nifon plecarg
spre Tara Roingneascg i kir Neofit i alti cgluggri dela mngs-
tire". Neagoe adung clerul i boierii ateptnd sging.5itele pgrin-
telui sgu sufletesc. Cnd domnul vgz cosciugul, se ,repezi la
el, 11 cuprinse in brate sgrutndu-1 cu lacrgmi de bucurie, i tot
poporul plangeA impreung cu el, emotiune desigur sincerg,..de
astgzi ne vine greu a ne-o Inchipul. Este curios insg de a cons-
tata, cg un boier de la curtea lui Neagoe, nu s'Ara-a moatele
sffintului, dar neindrgznind a da necredinta lui pe fatg, se stre-
curg cu meteug printre inchingtori, ca sg nu-I bage nimeni in
samg. Pgcat a nu ni s'a pgstrat numele acestui Volterian din
Muntenia de la inceputul veacului al XVI-lea. Domnul dete
sg se fac un sicriu de argint impodobit cu aur, ingrggritare
pietre scumpe, pe care puse sg se zugrgveascg chipul sfantului
i al sgu, rugandu-se lui in genunchi, i-1 trimise la mngstirea
Dioniziat din Sfntul Munte, ca mulmit pentru pretiosul dar
al moatelor lui Nifon 51.
Cgluggrii de la Maui Munte, vgzand pe Neagoe atAt
de bine dispus in favoarea lor, nu intgrziarg de a-1 cercet cu
is FiLstih, in ,$incai, II, p. 133.
Malaxa In II, p. 132.
" Anon. romanesc, In Mag. p. 251. Blogr. In Arh. 1st, I, 2, p. 143.
" Descrierea aducerei moagelor sfAntului in Blogra f la tul Nifo, Arh.
Id., I, 2, p. 144-145. Am luat numal partea mal mult istork, cmilAnd ml..
nunele.
 'STORM MUNTENIEI 181

nigminilelor, pentru deosebite fnfrumusetgri sau zidiri de

trebuinta. pe care Neagoe se grabi a le Indeplini. Biografia patriar-
hului Nifon contine o lungl enumarare a darurilor, lucrgrilor
folositoare i de lmpodobire pe care Neagoe le faca din banii
Tgrei Romaneti, la. mnastirile din Sfntul Munte. Vom aminti
din ele pe cele mai de cgpetenie.
El savarete de zidit mangstirea Coltumuzului, ces fnce-
pug de Radu Voda, care deveni ntarea lavra romaneaseg ; zide-
te din temelie biserica Sfntului Neculai cu trapezare, pivnita,
bolnita i ospatarie, chilli In jurul ei, grading, etc; sapg un port
In Ascalon la mare, Intarind portul cu tunuri ca sa fie de paza ;
la lavra Iverului aduce apg pe urloae departare de o lag de
loc ; deasemenea i la lavra Chilindarului. Pe toate aceste bise-
rici zidite de dansul, precum i pe celelalte, le Impodobete cu
icoane fmbracate in argint, cu vase de aur, cu vestminte cusute
cu sirma i la unele din ele mai face i mertic (dare anuala) cate
o suma de bani 52 Si fu ctitor mare a toata Svetagora" sfar-
e. te biografia lui Nifon emunerare,a acestor lucrgri, fnsemnate
pentru acele timpuri. i Inteadevar de mult nu dadusera calu-
garii din Sfantul Munte peste o mana aa de darnicg de domnitor,
care pentru ei sta pururea deschisa, nerefuzandu-le nici o cerere.
Dar nu numai la muntele Atos fntinse Neagoe Basa rab
fnduratoarea sa liberalitate. De dansa se folosi i biserica sobor-
niceasca din Tarigrad, pe care o acopri toata de iznoava cu plumb,
reinnol toate chiliile patriarhiei i o Imbogati cu mai multe da-
ruri. Nu mai putin manastirile de pe muntele Sinai, acele din
cetatea Ierusalimului cu muntele Sionului ; apoi alte manastiri,
cum exclama cu entuziasm biografia patriarhului Nifon, la
toate cate sunt In Europa, In Tracia, In Elada, In Achaia, In
Iliriu, In Cambania (?) In Elispont, In Misia, In Machedonia,
In Titulia (?) In Sirmia, in Lugdunia, In Paflagonia, In Dal-
matia i In tote laturile, de la rasarit pang la apus i de la mia-
zg-zi pang la miaza-noapte", Frumoasa amide, dar mare risipa
a banilor tarei pentru interese straine I Dar ce er tara pe atunci
decat o portie din marele fntreg care se numia Cretingtatea ?
De aceea fuel fnnainte de Neagoe Basarab, Intalnim de aceste
lucrgri facute de domnii romani la mgnastirile din Rasarit i mai
ales la cele atat de slavite din Sfantul Munte al Atosului.
am vazut mai sus a Radu Voda ce! Mare fncepuse sa zidiasca
mangstirea Coltumuzului, i cateva inscriptii, cercetate de curand,
arata ca i Stefan cel Mare ridicase mai multe constmctii

sft Enumeraren acestor lucriiri In Arh. Isl., 1, 2, p. 147. 0 hiscriptie pe

un turn al min. Pavlovslca din SfAntul Monte spune cA In 1522: Nergoe voev.
flul sAn Theodosie voev. domnli Orel Ungro-vlachiei au flicut acest tarn".
Nicolaescu, Doc. slavo-rotrutne, p. 23.
 182 MARIA ROMAN ii.OR

Meuse druuri la acele sfinte asezruninte 53, toate insti intunecatc

si Mate in urmA de bogata i pArAduitoarea amide a lui Neagoe.
Neagoe 'MA ingriji si de bisericele i mAntistirile tArei. El
acopen i cu plumb minAstirea Tismana, impodobi cu pretioase
daruri Nucetul, aducAnd aici cu multA cheltuialg o icoanA WA-
toare de minuni" din Constantinopole, impodobind-o cu cununA
de aur bAtutA in pietre scumpe ; zidi o mare mitropolie in Tar-
goviste unde strAmut5 scaunul mitropolitan ce pAnA a tunci
stAteA in Arges ; in sfArsit ridicAlfrumoasa rnnAstire din acest

477 , JV ;1,7. ,

,
,r . Yke PL 1 611

":
2
sc
...:4,,
" I , 1
,- r. -."------ ' .,, ,._, -. -y- , , ,,,,-,, ,

E," i-,-...-,..r.'-- i 1 4 ... -' i ' '.,iiiSfq-).P.'/-` r V

''''ii;,' , I. .
..... ... r .
' '4. - ''- - .1.4. : * .S '' -

J It 4. -,--7---
' Z.' ---.
..
h
n.
.. t
, Ilf 4.
.,. ..-
:1 i ,......t, , -
.i

,. ,..kf, .... , '.4

r:r 4.-..., ;- 1

1 A.. A % ,. .;-, gt-- ,,- _. I .!- ...,,t;." .. ...

:ii,,,w".' - - -i.- . .:

r. ...
1 A. 42 ir
.
i fi; .o ,.. rt ....
, ,31L . No a a. ' , , r

El'
., '.
'1 '. ' ' , '' 2 *. '... -i ri
- 1,1

- fts'z i
,L ..
4..A.: r r
1
tp.
1.1 r.,,
, Ise 1
[1.7
...
,'It' f .,
; ' r
d 1 r.zi 1
1, e
I
r
'

MAnlistirea Curtca de Arge.5

oras, care strAluceste i astAzi ca monumental cel inai de falA

a intregei noastre %Ad, mtmAstirea de la Curtea de Arges 54.
In 1520 cAnd fu sA se sfintascA aceastA bisericA, care era
privitA chiar de necultii contimporani ea o adevAratA minune",
M .,I jos, revenim asupra chestiel In vol. VI, cap. Sporut tnriurireigreccsti.
Vezi i mal sus, p. 128.
Asupra acestela mal 'multe la sfilr5itul vol. VI al acestei sexier', sub.
capitolul Arta".
Clipitanul spune despre ea In Mag. 1st., I, p. 152: In salute cuvInte
tn !tune nu se va mai all alta ca aceasta", lar blografla patr. bliton adaogA : aya
vom putett spune cu adevArat cA nu este asa mare si sobornicA ca Sionul care'l
fAcuse Solomon, nici ca S-ta Sofia care o filch Iustinian ImpAratul; lar ca Irumuscid
este mai pe deasupra dealt acele". Arh. Ist., I, 2, p. 148.
CA silriprea s'a [Acid In 1520, vezi pottlrea la aceastli serbare din parteo
InI,Neagoe Vodil _cAtre Bra5oven1,_26 Apr._1520. Hurm., Doc XV, p. 243.
 I8TORIA MIINTIBNI El 183

Neagoe Basarab se hotgri sa faca iarAi o serbare strAlucitA

gAsind prilejul de a multAmi din nou gustul sAu pentru ceremo-
religioase. El pofti mai intAin pe iubitii si egumeni de la
manAstirile Atosului, prim o invitare indreptata catre Gavril
Protul, autorul biografiei lui Nifon, de la care imprumutAm aceste
pretioase amAruntimi ; i acesta chemA pre toti egumenii de
la mAnAstirile cele mari, de la Vatoped, de la Iver, de la Chilan-
dar, de la Xeropotam, de la Caracal, de la biserie,a lui Alim-
pie, de la Coltmnuz care este lavra romAneascA, de la biserica
lui Filoteiu, de la Xenof, de la Zograf care este lavra bulgarescA,
de la Simenca, de la Dochiar i de la lavra ruseascA Pandocra-
tor, de la Costamunit, de la Sf. Pavel, de la Dionisie, de la bise-
rica lui SI. Grigorie i de la Simion Petra. Aceti egumeni toti
venira la ighemonul Neagoe in Tara Romaneasa cu Gavril
Protul care fu zis mai sus. De aici chema domnal i pre Teolipt
patriarhul Tarigradului, i cu dAnsul pe patru mitropoliti : de
la Serisin, de la Sardica, dela Midia i de la Mitilene, .1 cherna
Inca pe toti egumenii din Tara, RomaneascA, i cu tot clirosul
impreun'A, la ighemonul Neagoe" 56 DacA ne inchipuim ca toti
acetia, patriarh, mitropoliti, egumeni, preoti, -nu veniau sin-
guri ci insotiti de oamenii lor de slujbA, cu atAt mai numeroi
cu cat rangul er mai mare, atunci nu vom gAsi exagerat numA-
rul de 1000 de fete bisericeti ce se spune din traditie el au fost
fata la sfintirea bisericei. Din acetia o maret.paite-trau Geed,
'din care mai multi fiind aA de bine tratati i primiti de Nea-
goe, rAmaserA pe Ing4 el i dupA savitrirea ceremoniei, cu toate
cA biografia lui Nifon ne asigurg, cA dupA ce se mAntui tArnosi-
rea bisericei ei se chisel% toti care pe la locul sAu" 57.
De la aces-t domn mai ales credem ea s'a introdua obiceiul
de a se inchini mAnAstirile tArei catre acele din RAsArit, punAn-
du-se sub protectia unei mai mari sfintenii, imprejurare care
atrase tot mai mult pe Greci in trile romAne, i aduse chiar
innainte de timpul Fanariotilor mai toate mAnAstirile tArei, cu
uriaele lor avutii, In maulle eglugnilor strAini 68
Rezultatul domniei lui Neagoe fu fatal Muntenieil Chel-
tuelile exagerate fAcute cu trebile bisericeti sArAciau poporul:
pe cAnd in privinta politica tara erA inteo mare injosire. Tribu-1
tul de sAnge urma innainte a se lui din tug, iar acel de bani
se spori mereu. CAtre Turci sluggrie injogitoare, cAtre Ungtui
inchinare, .dupa principiul bisericesc, pe care-1 practieli cu toatA

ge Arh. Ist., I, 2, p. 149.

Ibidern, p. 150.
U Engel, Geseh. Iron Belvieu und Bosnien, p. 454. Despre scrierile lui Neap
yam trabli In vote VII, sub capitolul : Mipearea inleiecluaM.
 184 IBTOILIA ROMANILOR

osardia evlaviosul Neagoe : capul plecat sabia nu'l taie". Rezul-

tatul fug cel mai fatal al acestei domnii fu sporirea nemasurata
a Inriurirei grecesti,., i anume pe calea aceea, prin care acest
.element se putei mai usor alipi de sinul tarilor romAne, acea
religioasa.
,Neagoe Basarab avei de sotie pe Milica sau Despina, fiica
lui Lazar Brancovici despotul Serbiei. Ea traii flea In 1538,
cand se gaseste o reclamatie a ei contra unui giuvaergiu din
SOW, pentru o coroana ce'i daduse s repare.
Este interesant de constatat ca fnainte de a se fnepe
Inchinarea manastirilor romne catre cele din Rasarit, se obis
nula a se fnchina manastiri mai mici din Wile romane catre
altele mai maii tot de aici. Un doc. din 1490 dela *tefan cel Mare
arata ca manastirea Horodnicul s'a fnchinat Impreuna cu mosia
ei Balasestii, manastirei celei mari a Putnei i alt doc. din 1750
arata ca schitul Cernica cazand la mare scapataciune fncat a
fost lipsit de preot si de slujba sfintei liturghii, au fnchinat nepoJ
tii ctitotului acest schit catre sfanta mitropolie pe timpul lui
*erban Cantacuzino Voevod" 59.

2. DELA 1110ARTEA LUI NEAGOE BASARAB LA ACEA

A Lill BADU PAISIE 1521-1546

Teodosie, 1521-1522. Putine zile trebuia sa domniasca

odrasla, lui Neagoe Basarab. Teodosie, fiind, minor, este ppi-
tropisit de un Craiovesc, vornicul Preda, care este dat de unele
izvoare drept fratele lui Neagoe Basarab". Aceasta fnrudire,
data lui Preda, ar avea fateles, numai daca aua priml spusele,
cronicarului Capitanul, ca ,Neagoe ,Basarab Insusi n'ar fi fost
cleat ,,fiul vomicului Parvu, nepot de, frate, Banului Barbu
Craiovescul" 6, filiatie ce am vazut di nu poate sta, Intru cat
Neagoe Basarab nu era un simplu boier, ci fiu, de domn, al lui
Lu

69 1490 Bartolomeu Mliziireanu, In An. Arad. rout:, II, tom. XVIII, 1911,
Ix 312 (70); 1750 lorga, Sludil f i doc., V. p. 498.
" ,.Preda ce zic s fi font (rate lui Nengoe Vodli".Clipitanul, tn Mag.
p. 158. ,.Uno tratello del padre di ditto Theodosio. nominato Pedra". Ra-
Portui oratorului venetian din Pesta, din 10 Noemvrie 1521. Hurm. Doc. VIII,
P. 51. Teodosie erk de 18 ant. Alt raport al acelulas din 30 Oct. 1521. Ibldem:
Pag. 50.
 18TORIA MIDITENIRI 15

Basarab (cel UnKr). Preda erit -unchiul lui flieagoe, fiind frate
cu muma lui, Neaga ex.
De abia ins6 se urcase in tron Teodosie, cg boierii din par-
tidul drAculesc, acei al lui VlAdut, acei care pribegiserA in Mol-
dova, auzind poftita de daqii moartea a lui Neagoe Vodg, au
venit In targ, i impreunit cu Buzoenii au rAdicat pe alt domn,
pe un Radu VodA CAlugArul i au mers de s'au bAtut ct Preda
care eri cu cealaltA ceatii de boieri... Preda a pierdut i rAzboiul
1 capul'? 62. RAzboiul a fost la TArgovite. *Urea cronicarului
este adeveritA in parte de un document. Anume o scrisoare din
1521 (luna?) a regent' Ludovic cAtre SAbieni, in care se spune,
cA s'a dat ordin Voevodului Transilvaniei sA restituie In scaun
pe Teodoaie cel alungat de Dragomir CAlugArul't 68.
Radu CMugArul al lui CApitanUl i Dragomir CAlugAral al
lui Ludovic sunt una i aceeai persoanA. Acest Radu sau Dra-
gomir CAlugArul eri fiul lui Vlad ce! TAnAr sau VlAdut i deci
din familia drAculeascA 64. CApitanul insA ne dA pretioase tiri
asupra boierilor pribegiti In Moldova pe timpul lui Neagoei asu-

Tot-Veal mai sus, pagrA 86, latil arborele genealogic al PArvuiest nor mal nof

INeagos

I
IsTruga.
Barba., Freda Parvil I Bauchi] I Kenn esle. co
Boasrab
rl anti r

I
Basarab
INeagoe

reodoelei

Cilpftanul I. c., p. 158. Cron. anonim In Mag. 1st., IV, p. 267, spune
boierli au /*Heat domn pe Radu Von Ciflugifrul despre partea Buzliului. Comp.
Ludovic .al II-lea regele Ung. cAtre Sigismund al Polonlei In Engel, Gesch. der
Bralacheg, p. 200: Magnum quoque ex partibus Transalpini; nostrae Transil-
waniae et toti regni periculum. Qui quidam Teodosius cum sit legitimus heres et
Ter nos confirmatus volvoda, statulmus, el in omnem eventum succedere".
Ludovic ciltre Sibleni (ad Cibinenses), 1521. Hurm., Doc., II, 3, p. 375:
,,Calager ille Dragomir cale.mitatcm Teodosle Woyvode intulit"+ Comp. alta
cAtre $Ibleni, identicA 24 Oct. 1521. Ibrclem, XV, p. 254.
" Nicolaescu, I. cll., p. 5 61 248. Socotelfle Bragovulut munese pe Cilluglirui
Ca CApItanul, Viad. Hurm., Doc., H, 3, p. 388. Atragem marea aminte asupra
identftiltel numelor Radu si Dragomir sau Tugomlr, pentru a tntirt vale SpUse
despre Ftadu Negru descAlecAtorui Muntenia Mai sus, vol. III, p, 31.
 i86 18TORIA ROMINILOR

pra unirei lor cu .boierii din Buzau, deci din Muntenia Mare,
pentru a sprijini un domn din partida draculeasca, cum era
Dragomir sau Radu Calugarul, si asupra luptei lor cu ceata
_cealalta de bqieri" (Often') care incunjurau pe Teodosie si pe
Preda,. Lupta intre cele dou particle muntene pe baza terito-
riala reiesa. in p/in. pe aceea si vede a ca Teodosie, cand este
,atacat, se retrage spre Oltenia, si scrie catre Brasoveni : Sa nu
credeti cine stie ce, fiinda m'am dus In ceca parte a Wei, la
Slatina (pe Olt); m'am dus flincica tara e mncata de parka
caealtel de acei vrajmasi, precum stiti demnia voastra" 65 Din
aceasta scrisoare reiesa inteun chip invederat, ca Teodosie (Bag-
rabescupf cand a fost lovit de pribegii draculesti si de Buzoieni,
a cautat adapost de aceea parte a feint, in Oltenia, tinde-i era
bastina si apararea. Dragomir Calugarul insa fu in curand orno-
rat de Turci tali veniserg sg sprijine pe Teodosiei caci, spune o
scrisoare din 27 Decemvrie 1521 a regelui Ludovic, ca Mehmet-
Bei, prefectul Turcilor, dupa ce a cunoscut cele ce se petrec in
.Transalpina, ca sa indatoriasca pe Teodosie, a venit in ajutorul
lui cu Cate va mil de Turci, si lovmd pe dusman, a omorit pe
acel care doria (lemma, iar pe copil Cu muma lui 1-a dus in Turcia
impreung cu visteria lui si 32 de tuntur. Adauga insa scrisoarea,
cg Mehmet-Bei lucrase numai cu un gaud ascuns, de oare ce,
dupa indepartarea lui Teodosie, Mehmet-Bei cu Turcii au pus
mana pe putere in Valahia,. cu toate cg Valahh turburau toatg
provincia prin rascoale si imperecheri launtrice" 66.
Acest Mehmet-Bei, care cu prilejul acestor turburg'ri vrea
"SI puna mana pe tronulMtniteniei, apucatura neobisnuita
la Turci, era un Reman renegat trecut la religia turceasca si
ajuns la rangul de pasa in ostirea otcmana. Despre el ne spune
I.Treche, ca se trgei din semintia lui Basarab Vodg ; ca pentru
legea lui cea intunecata oamenh s'au scarbit de (Mitsui" 67. Nu
stim din care Basarab se cobora Mehmet-Bei ; dar planul lui
nu putea displacea Portei, care ar fi vazut cu muftarnire pe un
pasg al ei apucand coroana Tarei-Romnesti, sub cuvant ca si-ar
t&age neamul din domnii cei veciii.
Primejdia era mare. Nu numai tara, dar si legea era ame-
nintatg. *i cu toate acestea, vom vedea cum zavistia si inclusma-
nirea partidelor immtene nu se curing, nici fata Cu aceastg pri-
mejdie, de a vedea tara cazuta sub un pasa turcesc. In adevar,
ap'gratortil neatarnarei Statului muntean, Rada de la Afumati,
are de luptat nu numai impotriva lui Mehmet-Bei, dar ,i irnpo-
triva insusi unui frate al gut Badica Voevod, sprijinit la inceput

" I. Bogdan, Doc. f i Reg., pag. 161.

" Jiurm Doe , II, 3, p. 374. Comp. Ibidem, p. 381: Valachiam en=
Transalpinsm Mecbmetbcg occupavit et WI pro arbitrio suo dominantur"
" Leloptsefele, I, p. 164.
 ISTORIA IIITINTP?tiET 187

chiar de partida craioveasca care nu \Toa pe Radu. Asupra aces-

tei Imprejurari se abate gandul lui Luca Carja ambasadorul lui
*ternitii la curtea polona, cnd spune ca, In ceca ce se atinge
de Muntenia, Turcii o stricarA i pusera In capta ei pe un Turc,
Mohamet, i talar boierimea, jupfinese i copii. O sama tte
Munteni alesera domn pe imul Radii Voda; dar Mohamet
alunga In Tara Ungureasca" 68.
Radu de la Afumati, 1522-1523. Radu de la Afumata
este fiul lui Radu Voda cel Mare'si al sotiei lui Catalina 68.
aceasta reiesa din dota documente; unul din 16 Iulie 1538,
din care se vede ea Radu dela Afumati era fratele lui Radu
Paisie, iar Radu Paisie, care se mai numia 1 Petru din Arges,
In un alt document din 23 Fevruarie 1540, se da drept fiul mare-
lui Radu Voevod 70 Atat Petru din Argel ct i Radu de la
Afumati erau deci iii lui Radu Voevod cel Mare i deci din fami-
lia drkuleasca, si de aceea el la inceputul domniei este dusmnit
de Parvulesti ; caci spune Radu In o scrisoare a lui catre Braso-
veni, ca ca voluta lui Dumnezeu am sosit In tara; dar Pdrvu-
lotii vor s4 se bat cu domnia mea i foarte ne pregatim de r5z-
boiu. Turci multi nu au ; dar se faleste Badea (adea Badica
'Voevod, fratele lui Radu de la Afumati, care Badica lucra ala-
tarea cu Parvulestii contra lui Radu), ea va Indupleci pe san-
giacul din Vidin si pe sangiacul din Nicopole s6 se lupte cu doni-
laia mea, si daca mi se va Intampla vreo sminteala, tei vor veni
Impreuna cu Badea pana In tara Rarsei si pana In tara Ardea-
Jului si la Brasov". In urma acestor vesti se roaga de Brasoveni
s-i yin In ajutor 71.
Radu de la Arumati avuse de sustinut grele lupte Cu
Mehmet-Bei ; fusese btut In primele Intalniri i fugise cu multi
oameni In Brasov. Voevodul Transilvaniei Zapolia veni In Bra-
sov, pentru a ajuta lui Radu 72.
Nu stim ce fnsemnatate a avut ajutorul unguresc In eran-
cenele Impotriviri ale lui Radu de la Afumati contra lui Mehmet-
Bei; dar este netggaduit ca Radu a dus o lupt din cele mai
inversunate contra acestui Roman renegat. Inscriptia pus1 pe
mormantul lui, care, nu e vorba poate a umflat lucrurile, spune
ea a sustinut lupte-la Glubavi, la *tefani pe Neajlov, la Clejani,

Mal )os Ia capitolui Slefan cel tandr.

41 Nicolaescu, Doc. stavo-romdne, p 65.
76 Citat de Nicolaescua. c., p 51 si 65. Cf. un doc. din 1526 Mal Iz. punnekt
In Cono. lit., XXXVI, 1902, p. 1036-1043. 1
71 I Bogdan, Doc. gz Rcg , p. 170.
7* Din gocotelile Brasovului pe 1522: Hurm., Doc., II, 3, p. 417 (pe la
t. Gheorghe). Asupra acestor texte a atras luarea aminte d. Conduratu, Lt.,
p. 296. Comp..un doc. din 1521 Od. 25 ibid., XV, p. 255 Viadissam Wayvodum
omnino Mechmit bech cum servitoribus Ililus interfecisset,r.
 188 WORM, RomANTLOR

la Cioanesti, la ,Bucuresti, la TArgoviste, la rAul Argesel, la

AlimAnesti pe Teleorxxian, la Grumazi, cel mai iute din toate
Azboaiele, purtat pu 7 sangeacuri, la Nicopoli, la Sistov, sub
cetatea Poenarilor, l Gheorghita, iar la Bucuresti, la Slatina,
iar la Bucuresti, la Ruar 73 0 In sfArsit la Didrih". Apoi inscrip-
tia adaogrt, ca i and Radu VodA ar vorbl el Insusi din mormAnt
Si atunci m'a dAruit Dumnezeu cu stApAnirea i schiptrul Wei
si m'a Incins cu caftan mohorAt i cu cunun m'a Incununat
cmicinstea bogAtiei i cu multA mArire de dar aduatoare si cu
multimea osttlor Mud fncunjurat si la multi am Intins mAnA
le ajutor cu fndurare. Acum zac singur ac1 inteacest mic mor-
"aka, asteptAnd glasul Arhanghelului, cea de pe urmrt trmbitA,
I,nvierea a toat4 lumea si a stihiilor primenire. Rog pe cei ce
Dulinnezeu ti va Ingdul sA vin dupA mine sA pAzeasa acest
xnic loc e odihnrt i. casA a oaselor mele ca sA fie nestricat"74.
In o altA inscriptie pusA In amintirea sAvArsirei bisericei lui .fea-
goe, Radu, adaugA a m'a InnAltat Dumnezeu pe scaunul dom-
nesc i s'au nApAdit Turcia cu multe greutAti i eran sA ice tara
noastrA, i sa ridicat domma mea si uboieni, multe rAzboaie
apArAnd, ate oclatil fiind goniti i ate odatA gonind, pAnA and
puterea i ajttorul celui de sus ne-a dat h11111110," 73.
Si In adevAr in 1523 ,regele Ludovic scrie lui Sigismund
ai Polomei, a au venit vesti din Rodos despre faptele i noroa-
cele Cezarului cum si, despre fericita intoarcere a voevodului
Valahiei si de alungarea jui Mehmet-Bei SAvArsitA gle domnul
yoevod yalah" rt. DupA mult sAnge vrArsat, Radu Inchelase
pace, Cu Turcii lusese recunoscut In domnie 77, de care foarte
se bucurarA Brasovenii tare nu se mai temeau a fi ex.spusi i ei
prAdgeiuni, dii prieina IncrdArei dintre Radu Turci. Bucu-

y-n 1

4Pearn lupta de 10 RucAr, aVeni un doctt al lui Mihnea eel RAu care
apune Radu Votwod a dAruit lul Dragu spAtarui satul ComanU pentru cA l-a
slujit su vArsare d tinge Ja Bran (lAngA RucAr) rand s'a fost lovit Radu VodA
eta Turcii", Nicolaescu, i. c p. 35.
'Matra din 1529 iae mormAntul 1u1 Radu de ta Afumati reprezintA 'pe
tionan eAlare, vcu topuzul Id mAnA I mantla fliiftlind In vAnt (mal joA p. 192).
Blunt-a episeopald a mandslzrel Curfei-de-Argeg, Bucurestl, 1886, p. 46. Cronicarul
CApitanul si Cron. a nonitn amintesc numai lup tale de la Glubavi, Clej ant I Grumazi
(Mag. Isl., I, p. 160; IV, p. 268-269). Un alt doc, din 1569 spune cA Radu
a luptat cu Turcil pAgAnt, cu Mehmet-Bci ca sA nu domnlaticit TtFcitIn Tara-Roma-
neascA, Nicolaescu, Doc. slavaTrom, p. 278.
Blurb:a .epleeopallt, p. 45.
16 Hurrn,, btic., II, 3, p. 428.
, p. 449- (din socoteille Brasovulul).,:, ,fitem trMogol boyaron re-
ferent! bonam pacem. Urmatam domtni Radul waywpdae TransalpInensis cum
Cae,spre Thurcortim, prebono Runtio pannura datum pro flor, pj; 4 Gpnduratu
e., p. 247.
 ISTORIA tThTENIE1 189

ria Insg nu tinit mult ; cgci in curfind sosi tioa cl Radu fusese
.scos i inlocuit cu Vladislav VodgF8
Vladislav al 1523-1526.M4Care sg fi lost pri,-
cina acestei grabnice .rgsturngri a unui dcma ce se mIntinuse
la inceput cu gata energie in contra Turoilor, nu se poate
din lipa depling de izvoare 79. Vladislav In 24 Iulie 1524 dg un
hrisov prin care intgrete ospitiului de bolnavi de la Shn-Mr-
treni i celui de sgraci de la mingstirea Argeplui, ni.5te brAnze-
turit ce se cuveniau domniei. Boieriir te adeveresc acest hrisov
(sunt Parvul -m9re Ban de Craiova, Jugtutanu mare 'vornic,
Teodor ,mare logofgt. Caipo vistier,,Drggan spgtar, Bgdica comis,
Sgrbari stolnic, Drggan postelnic i Trifu. logofgt 8O. Se vede
deci cg Pgrvul Banul eri In bune Telatii cu Vladislav, ea unul
ce er din ramura bgsgrgbeascg, fiu, nepot i strgnepot al Vla-
dislavilor Basarabi ce se perindaserg pe tronul Munteniei. To-
stu.si prietenia aceasta er numai aparen% cgci Cgpitanul ne
spune Inthiu, cg, Pgrvul banul Craiovei a venit ,cu oamenii sgi
de s'a inchinat lui Vladislav Vodg 91; apOi c Vladislav Vodg,
wrand sk puje alt Ban, a zis sg facg pe Phrvu banul, postelnic
mare,"i sg fie in toatg vremea langg dhnsul la sfat", Cronica
anonimg insg dg pe fatg gandul adevgrat al lui Vladislav, anume
cg a vrut sg-i batg joc Vladislav de Parva banul (.5i cA acesta
miniindu-se a fuga cu oamenii lui la Craiova i peste scurtA
vremel s'a ggtrt de oaste i a venit de s'a bgtut cu Vladislav
Vodg iha biruit pe domn i l'a gonit peste Dungre's
fin Faptele stau cam altfel anume, in contra, lui Vladislav,
se scoalg inthiu acel Bgdicg Radu, fratele lui Radu de la Afumati
dumanul lui i aliatul Phrvule.5tilor de la inceputul domniei.
Acest Bgdicg. Radui se argtase t'AAi multgmit c domnia Jul
Vladislav Vodg, dcmn, Ore.5tin de legea mastrg ; dar inceptind
(Valadislav) sg omoare pe boierii cei de frunte i bgtrini ai Tiirei-
n'au voit sg se lase sg le piarzg capetele i l'au
primit pe el Bgdical sg le fie domn. Mai, departe apune Bgdicg
In interesanta lui sorisoare cgtre Bravveni, cg S'al; Inclunat

It In 9 Mdu 1523 vice-voetroduf Ardealului serie travovenilor) despre

iirtmlrea ce este a se face fugarulul Radn VodA, Hurm., Doc , XV, p. 267 ;La
Mag. 1st , I, p. 165. Hurm., Dec., II, 3, p. 449 vi Nicolaescu 1523, doc. de la Via-
disinv VodA, p. 253.
vt Anon. rorn In Mag. 1st., IV, p. 270, spune cA duclindu-se Radu VodA
la Tarigrad ca sA se 1mpace cu Turcii, Sultanul l'ar fi retinut In Inchisoar, dupA
pAra ui Mehmet-Bey L ar fi dat domak lui VladIslav. AceastA vtlre contrazice
InsA toste documentele aduse despre ImpAcarea lui Radu. cu Turciii
se Arh 1st., I, 1, p. 104. BAdlca comisul este mrAtat de Cron. anon.,
Mag. tstit IV, p. 268, ca ,,vir prea mareff (primar) al fui Hularab Voevod.
PA CA pitanui In Mag. 1st . I, p. 165, tOron. anon. dbldenty IV, p. 270e
Cpltnnui Ibidem, p 270. Dom careo cOnstati filialla lul Vladislav
hi Nkolaescu (In Doc. Stavo-Rom , pag. 253-54).
 190 78TORTA itomisitou

innAltimei sale craiului i pgrintelui su Ianos Voevod (Zapolia),

si- a trimis si la imp5ratul turcesc pentru steag ; dar iat5 cA s'a
rAdicat nu de mult, din mijlocul i Cu t5ria voastrA, un vrAjmas
asupra capului meu, Radu voevod (de la Afumati) si a venit s5-mi
piarz5 capul. Stiu c'd va gr5i multe vorbe rele i desarte tcAtre
domniile voastre, cum a domnia mea as fi asezat pe Turci In Tara-
Romanease5..., deci n'am adus noi pe Turci In tar5, ci ei singuri
au intrat, cum au intrat in alte tAri maz puternice cleat a noas-
trit...4 1,5sati pe acel vrjma ml-i mai dati ajutor... cAci vom
avea i noi ajutor, deacolo de unde stim cA putem s5 avem" 83.
Tot In acelasi sens scriu i boierii lui BAdica Radu, In o
scrisoare t5tre Brasoveni : - ,stip bine ce s'a Intimplat cu Tara-
Romaneasc5 cu noi, pAnA ce a venit de la PoartA Vladislav
SA ne fie domn. Noi am vAzut bine atuncea, c5 era inteles cu
Turcii s ne piarz5 capetele, ci stieam de mult printre noi un
adevArat fecior de domn, pe Radu voevod (BAclica Radu)
fain luat pe el sA ne fie domn dup5 lege... Dar este acolo intre
voi, Radul voevod (de la Afumati) i pan5 acuma cat a petre-
cut tl fare Voi, cu *Uinta noastrA a tuturora a petrecut, c5ci
'intrasem in marine vr5jmasului i ne gandiam numai cum aveam
85 ne mantuim de el ; dar de cand am sc5pat cu toti teferi
am venit i ne-am adunat imprejurul domnului nostru..4 (BA-
dica Radu) nu mai vrem nici de dum ca Radu voevod s5 mai
petreac5 Intre vol' 84. Cat timp bmerii se aflau sub tirania lui
Vladislav Voevod, vroiau sA recapete pe Radu de la Afumati.
B5dica Rdu care se afla Ins5 In TarA-RomaneascA, ademenin-
du-i s5-/ lee de dcmn, ei nn mai au nevoie de Radu dela Afumati
cer dela Brasoveni s5-1 alunge dintre ei.
Si Radii dela Afumatt itrat5 lucrurile ca astfel petrecute,
cAnd spuue, in o scrisoare LcAtre Brasoveni, cA maiantaiu a
venit Vladislav Voevod in Tara-RomaneascA, iar asupra lui s'a
radie,at B5dica Voevod si a trimis jo ,boieri la Poarta impgrA-
teascA s'i aduc5 steag i pace. aduserA Turmi, steag. Dar
and era 8411 primiaseA steagul in mang, Turcii i-au t5iat capul
si Impreung cu el au tiat si 10 boieril. In alt5 scrisoare adaog5
c lui Radu de la Afumati i'a venit rAspluis de la Turci sA mearga
impreun5 C14 boierii la vadul Giurgiului, s5-i dee steagul ; dar c5
el neavand incredere In pAgani, rAspuns c oierii s'au ins-
p5imantat i. nu pot vend" 85,i
ih" Bogdan, Doc. ni Reryeste, p. 167,469. Scrisoarea datatit nurnai din 19
Ianuarie, este de sigur din 4526, nu cum o pune d. Bogdan din 1624, de care ce
In 1524% /ulie In -2Ic damniti In Muntenia ViadislaV VociA ; vezi mal sus, p. prec,
documentul lui Vladislain vodtt din acea datA.
v4 Bogdan. Doc, $z Rea, p4 227.
I+ Airborne% In Bogdan, /. 0.171-472. Confirmat,de soccitelfle Siibiului,
Hum., Doc., XL p. 846: ipsa Badyca Vaywodae banderium inhperatoris
obtulissent et tandem idemyBadyka per eosdem cum pluribus boyaronibus sins
lateremptus fuisset"
 IBTORIA NUNTFNISI 191

Radu dela Afumati a doua ara. 1526-4529. Radu

vazand ca nu e chip de redobandit altfel domnia decat prin
Constantinopole, i ie inima in, dinti" si se duce la sultanul.
lata cum povesteste insusi Rada dela Afumati ispravile lui in
no scrisoare catre Sabieni : Pnn voia lui Dumnezeu i prin curata
Maica a lui Dumnezeu, Maria, si cu norocul maritului craiu
si sfintei coroane si a panntelui meu slavitului domn al Ardea-
lului, Ianos Voevod, cu norocul i cu rugaciunea i truda
bunatatea domniilor voastre, am mers la Poarta Turceasca
am stat de fata cu imparatul turcesc i cu toti domnii Tarei-
Turcesti, ce-mi darui intAi Dcmnul Dumnezeu, dup4 aceea
imparatul turcesc, nue domnia rcman, i iar m'am tntors la
domnie Cu. viata i sanatate, impreuma Cu toti boierii cati au
fost cu mine, si m'am asezat In tronul i domnia romana". Se
roaga de Sabieni sa dee voie boierilor ce fugisera cu el innaintea
lui Vladislav Voda, s'a se intoarca in tara 88. Cu tolda aceasta
plecare a lui Radu catre Turci, el fggadueste in ascuns ajutor
Crestmilor i ca acel pnlej nunciul Burgio care rapoarta acest
scop al domnului Munteniei, bagg de sama ca dcmnul roman,
cand e puternic Turcul, ascultrt de el, dar cu toate aceste fiind
crestin, nu lipseste de a da stiri si. de a ajuta pe unguri pe sub
mana. CAnd este regele Ungariei mai puternic, se supune lui,
dar slujeste si pe lacomii Turci" 87:
t. Cu prilejul reinturnarei lui in scaunul muntean, Radu dela
Afumati incepe si o C. totul alta politica launtrica. El cauta sa
impace pe Parvulesti cu domnia lui, i pentru a obtinea lucrul,
el se casatoreste cu Ruxanda Mea lui Neagoe Basarab. Asupra
acestei insemnate casatoiii avem o dovada In socotelile Sbiu-
lui aduc la 15 Ianuarie 1526 stirea, ea s'a dat un vas de
vin, 20 de boj grasi si opt mastui de lemne la nunta fetei celei
mai mici a lui Basarab, logodnica domnului voevod al Transal-
pinei". In 17 a aceleiasi luni se da un vas de vin trimisilor voevo-
dului transalpin cari venisera aici (la Sabiu) pentru a lua pe
lata lui Basarab" 88. De aceea i cronicele vechi muntene dau
amandou pe Radu dela Afumati ca ginere al lui Neagoe Basa-
rab 89, ee.:1. ce ar putea sa ne faca sa credem, c Radu era gine-
rele lui ,Neagoe inca din timpul vieteis acestuia, lucru ce nu este
L.17

es Nicolaescu. Doc. slano-romdne, p. 31. Nunciul Burgio cAtre Ftadul Vodit :

che priere al nostro et nuvamente s e fatte del Turcho, era andato al Turche
ai presente e tornato In Transalpina". Hurm., Doc., II, 2, p. 153.
ST Hurm , Doc., II, 3, p. 497.
l? Hurm., Doc., XI, p. 849, si d. Nleolaescu Doc. slavo-romdne, p. 174,
i.spune. cA Radu dela Afma!' a luat In cdslitorle pe Ruxandra !uta lul Neagoe
'In. 11 fanuarie 1526, ultAnd Insit sA aducA documentul doveditor, In contra bu-
nului siiu nbiceiu de a-il dovedl totdeauna sprIjinirlie sale. Zipolya In 2 Ianuarie
1526, Hurin.. Doc , XV, p. 286, aratit aceastA citgAtorie ca apropiatA.
'1 CApItanul, Mag. (3t, I, p. 154 I Anonimul, Mag. 1st., 1V, p. 270.
 192 IFTOMA ROMINMOR

trig astfel. Radii este numai ginerele s postum, i anume

dupA ce vine a doua oar6 n scaun. JMe1 nU se intelege dumAnia
dela inceput a PArvuletilor in contra lui. Radii devenind
dit cu PArvuletii, intelegcm cum se face cA Vladislav revenind
din nou sg'l supere In domnie, el trimite In jud. Mehedinti pe
PArvul banul care bate pe vrAjma, Ii taie capul si aduce In
mAna lui Radu toatA oastea competitorului" 90.
Astfel Radii. dela Afumati,
drAculesc prin obAria lui,
devine prin cgsAtorie partizan
al BAgrAbetilor. El credeA
MA' pnn aceast6 unire
int6riascg domnia dar el nu
ieg la alt capAt cleat s6
g strAmute dumAnia in con-
tra lui, din tabAra Mgr&
betilor, In a ceea a Dr'cu-
letilor cari, neputnd rbd4
favorizarea partidului urgisit
de ei, se inteleg s se tan-
tuie de dommtorul lor prin
moarte. El fu anume ucis
Itl rsr,
my, >HI tikV,041
'fate rAscoal uneltit6 de
gil4AVA/kk4.0.;
0.11k?1,14(.,'N.
doi boieri ai sgi : Neagoe Vor-
Aalii11411 nicul i Dr5gan Postelnicul
f MID? 411,1 Wi
Despre ei, CApitanul spune
tEttleirLi cg strAngnd oti in tain6,
maty0T., IOW
Novt
netiind nimica Rada Vod6,
pm.ommrts.0.41.vsounAtvar.
Me.,,,nrkik),:q11.041.1,13.feh.V.iir7s
au venit asupra lui, zare ne-
gigintraxieroNhittirtiliit fiind gata au fugit cAtre Ba-
Uitta'4','ArirErvegira natal Craiovei. VrAjmaii
'Imo; wain fl goniau tare, si l'au ajuns
41*-- la RAmnicul-de-sus (VAlcea),
prinzandu-1 pe el si pe fiu-gu
Vlad, amfindurora le-au tliat
Radii de la Afumati capetele" 91. Cron. anonimA
aratl mai 15murit cA Radu dela Afumati a fugit la Banal
Parvul din Craiova 92.
Pe DrAgan postelnicul 1-am intAlnit In divanul luiNladislav 93.

Snisoarea lad Radii cAtre Braloveni, Nmolaescu, Doc. slavo-rom., p. 38.

Mao. si., I, p 166. In nige socoteli ale SAblului Whim In 4 Ian 1529
o Insemnare pentru trimiterea -tutu' om la Cluj, rutlone trucidatIonis Radull
Vayda et 11111". Thum., Doc., XI, p. 852. Niste notite contimporane 1529 Ian. 4
spun : Ftedul Vayda transalpInensis cum sub per soul d )losE truacatus est capite".
Hurm., Doc., II, 3, p. 645.
Mag. 1s!, IV, p. 270
Mai sus, p. 189.
 /ISTORIA MUNTENIBI 193

Asupra lui Neagoe Vornicul, desi nu posedm inci o ara-

tare prin documente, -trebue s fi fost si el un partizan al Dr&
culestilor.
Radu dela Afumati ca ginere al lui Neagoe sfrseste ince-
ptura socrului su, zugrvind mnstirea Argesului pe care
Neagoe nu apuc,ase a o isprvi. El a fost nuind dup moarte
Ruda cel Viteaz supranume ce i se cuvine cu dreptul 04 dup
cr,Ancenele lui lupte ca Turcii prin care a sapat tara lui d'a fi
prefcut In pasalo.
In acest rstimp se rosteste trecerea rivalittei celor doted
mari,familii muntene, din o stare persona% In una terrtorial ;
aci boierii din Oltenia in frunte ca marea famihe a Parvulesti-
lor, dan sprijinul bo domnilor din ramura brsrbeasa., pe and
cci din tabra Dilculestilor gsesc autor ;in boierimea .Munte-
niei Mari. AO vedern intai pe Mihnea in lupt cu un competitor
din fanlilia Basarab, Danciu fiul lui Tepeli4, Vod sau Basarab
ce! Tfinr. Dusmgrua merge eat de departe, cg se urmreste
chiar dup ce Mihnea pierde tronul si nu inceteaz6 intre aceste
,dou6 fete, cleat atunci and inceteaz ori ce porniri omenesti,
sub crunta lovitur a mortei. Bsrbestii tug nu izbutesc a
pune un partizan dd ai lor pe scaunul prei-Romanesti, In care
Turd' aazA pe Vldut. Bsrbestii iIiti de imprejurri se
prefac a se impAa cu noul domnitor, pe and in umbr ei une!-
tau rdicarea lui Neagoe Basarab, fratele mortului Danciu.
Neagoe amenintat cu moartea del V16dut cel spat de el, fuge
la Turd i revenind ca ajutot, bate si ucide pe Vldut, luand
el dornniT. Sub Neagoe Basarab st la putere partidul Bsiirg-
bestilor. Fiul lui Neagoe, Teodosie cel epitropisit de boierul craio-
vesc, Preda vorrncul, este lovit i rsturnat impreun cu epitro-
pul su de boierii drculesti pribegiti In Moldova, uniti cu cei
din Muntenia Mare, din judeVul Buzu, cari radiel la domnie pe
Rada sau Dragomir Clugrul din partida drAculeasa. Un neam
de domn din partidul bsrbesc, lug turcit, Mehmet-Bei, loveste
pe Dragomir- alugrul, sprijinind chip pe, Teodosie, dar dup
ce bate pe protivmcul acestui din urm, vrea s pun el singur
mana pe domnie. Se scoal atunci un domn din familia drA-
culeascg, care de i ic apArarea Orei contra unei mari amenin-
tgri din partea pggAnilor, este totu dumsmt de Craioveti pe
cari nu'i poate imblnzi cleat astormdu-se ea o femeie
neamul prvulese. Acesta este Radu dela Afumati. Prvulestii
cari vzuserg ce rgu fuseser' tratati de Vladislav, se alipesc
de domnitorul ce se incuscrise ca ei, i and se ridia din nou
vechiul pretendent Vladislav, Radu dela Afumati insrciniazg
pe un craiovesc, pe vornicul Prvu, cu rpunerea

14 A5ii II nurnWe un doc, de la:Mihneri Turcitul din 1588. Nicolaescu In

Rev. pentru Istorte, 1909, ip 81.
A. D. Xenopol. Istoris Rominilot.Vol IV. IS
 194 IBTORIA ROMANILOR

Inverunarea boierilor Muntemei Mari contra domnului

lor care trecuse prin asAtorie in partidul BAs6r6betilor, se vede
In fapta lor silnid, care pune capAt zilelor lui Radu dela Afu-
mati.
Este invederat c prin aceste fapte strAbate seria obteascg
a rivalitAtei celor dou6 partide din Muntenia, sub o nou6
formA, acea rezemat6 nu numai pe leg6turile personale dintre
pretender* i boieri ce'l sustmeau, ci pe injghebArile teritoriale
ale tagmelor boiereti din Muntenia Mare i din Oltenia.
In tirnpul dommei a doua a lui Ra du dela Afiunati, se
petrec un mare eveniment care trebui s6 aib6 urmAri insem-
nate asupra soartei prei-Romaneti. Anume Turcii zdrobiser
armata regelui unguresc Ludovic al II-lea, la Mohaci, In 1526,
uncle, impreun6 ea acest rege pieri i viata neatarnat6 a poporuhu
maghiar. Jn locul Ungariei, acelei On la care, in vreme de ne,
voie, domnii Munteruei gAsiau un sprijin In contra Turcilor, se
intemeiaz4 de acum in Ungaria, propriu zisA, un paalac tur-
cese (dela 1541 inainte), iar in Transilvania un principati supus
tributar sultanului, aruncat ca m6rul discordiei intre
rAtia Turceasa i cea Germang, trecnd dupA coloarea princi-
pilor si, cand la politica germang, cand la cea turceasc6, i
determmand astfel i curentele schimbAtoare ale politicei din
Muntenia. Aceast6 stare nesigur6 dela nordul ei i prefacerile
neincetate intImplate in dintre Transilvania, Germa-
nia .1 Turcia au o Inriurire de tot distruggtoare asupra mersului
domniei in Tara-Romneasc. Dommi cari pan4 acum incepu-
sea% a se schimba cu o mare repej une, sunt rgpiti de un adevArat
vartej care ingroapil tot mai mult Muntema sub st6pAzurea
otoman6, Barui lump a jucil un rol din cefin ce mai mare la nu-
nurea domnilor, i in curand Turciii nu vor mai vede, in Inlo-
cuirea acestora, decat un mijloc de imbogAtire. Atunci va ajunge
domnia munteang o adevkat..1, juarie $n mnile Otomandor,
folosindu-se de aceastg. imprejurare, competitorii la domnie
vor puteA s-i poarte intrigue cum de va iveni mai bine la soco-
teal, ingrijind atta numai, ca ele sA fie totdeauna sprijmite
pe sume irisemn6toare care s6 sature lAcomia turceascg. Astfel
se va indrum jugul de fier al stApnirei otomane asupra Munte-
niei Inti, din care apoi va trece In curand i asupra Moldovei.
Efectul eel clintAi ce'l av b6t6lia dela Mohaci asupra
mersului trebilor din Tara-RomneascA fu de a desface trep7
tat, insA tot mai mult, proasplit injghebata rivalitate terrto-
rial6 a DrAcule4tilor si a Dgnetiloro in una iari persona16.
Stadiile acestor desfaced ne vor fi date de domniile ce se vor
perincl de la moartea lui Radu dela Afumati pan6 la Mircea
Ciobanul, sub care jocul celor dou6 particle muntene este cu
total sgrAmat de precumpenirea turcease5.
 ISTORL4. /117NTENIEI 196

Moisi, 1529-1530. La moartea lui Radu dela Afumati

se scoala un Basarab al carui mime de botez nu ne-a fost pas.
trat, pentru a pune mana pe tronul muntean. Acest Basarab
este insa aratat, de o scrisoare din 6 Ianuane 1529 a natiei sasesti
catre Imparatul Ferdinand, prin care cere ajutor, ea fiul celui
din urma Basarab" 95, deci ca fiu al lui Neagoe O dovada indi.
recta a Incercanlor lui ne este data de socotelile Sabiului, cari
spun, sub data de- 16 Marne 1529, ca s'a times Ion Kinezul
In Valahia spre a vedea pe noul voevod (Moisie), a cerceta cuge-
tele boierilor asupra domnitorilor i ce gaud au Turcii cu voe-
vozii existenti" ; iar la 30 Apnlie Se, tnmite acelas personaj In
Muntenia, spre a vede a data Turcii s'au dus dela Moisi
voevod"
Notita yorbeste de doi voevozi, fiindca al tloilea era acel
Basarab carelusese ucis jn curand, fara indoiala de aoeiasi
care pusese capat zilelor lui Radn 97.
proteguitul Turcilor, ramne deti singur dommtor.
El este fiul lui Vlachslav Voda din 1524, dupa cum o arata am-,
bele cronici muntene, i dui:4 cum se adevereste lucrul dintr'un
document al lui Moisi din 1529 Mai In 12, In care, el se da drept
fini marelui i prea bunului Vladislav Voevod 98i
Moisi este in rele relatii cu Sasii Ardealului, care refuza-
sera Inchinarea lui, Zapolia, omul Turcilor. Voevodul trimite chiar
o expeditie peste munti, pentru a ocupa dou cent' ki*Vintul
Vurpariil (136rberek). La aceasta expeditie se Abate gandul
lui Moisi ,Inteo scnsoare catre Brasoveni in care le spune ; Dar
domniil voastre n'ati voit nici cum sa va Inchinati craiului
Ianos (Zapolia). Astfel am facut domnia mea, dupa porunca
Imparatului turcesc, si am tnmis domnia mea pe boierii i oas-
tea domniei mele In tinutul Ardealului i mult eau i prada au
facut" 99. Boierii pe care ii tnmisese Moisi Impotriva Sasilor eran
Neagoe Vormcul i Dragan Postelnicul, acei ce'i deschiresera
calea spre tren prin uciderea lui Radu dela Afumati. Dupa ce
Insa expeditia turceasca Indreptata contra Vienei la 1529 cade,
Moisi se pleaca catre Ferdinand ceea ce'i slabeste pozitia lui la
Poarta. Boierii draculesti Intre care tocmai Neagoe i cu Dragan,

" eolectia de documente a lui Schuller in Aran 1 Dr siebenbergisehe Lan-

deskunde. XXVI, 1894, p. 628.
et Hurm., Doc. XI, pag 852.
Nn mutt crede d. Iorga Studii z do., IH 6fi pe acest Basarab 11
vor 11 tiliat Oltenil", de oare ce nu este de crezut ca un Basarab St fie acts de
Oltenl.
98 C.ApItanul Mag. ist, I, p. 166 11 Cron. Anon. :Wen:. IV, p. 271. Docu-
mentul In Arhi ht., I, 1, pag 39
99 Bogdan. Doe., si Req., p. 174. Acest Vladislav, tattll lul Masi, nu ponte
fi VladIslav II, domnul dlntre anti 1449-1551, act este prea IndepArtut In Ural)
pentru al fi WA. Acest Vladislav este de sigur domnitorul efemer dintre cele
douli domnil ale lul Rada de la Alumaii
 196 ISTOBIA ROMARILOR

se folosesc- de aceast ichimbare pentru a -porni uneltiri ontra

lui Acesta atunci strange iarAsi legAturile cu boierii craio-
veni, all pe sora lui In cgsltorie dup Barba Banul Craiovei
ucide la masa nuntei pe cei doi boieri trdAtori 10 Intoarcerea
lui Moisi atre partida bAsrAbeasc6 cgreia el apartmeA prin
nasterea lux, indeamng Ins pe ceilalti boieri drAculesti ce ,nu
fuseser. mkelriti, s6 alunge pe Moisi din Muntema. Fugind
la Brasov el revine cu o oaste ; dar e tatut i ucis de Vlad, la
Viisoarao impreun6 cu cumnatul sgu, Barbu banul Craiovei 101J
Vlad al V-le Inneeatul, 1530-1532. Vlad este hui lui
domnitorul dintre 1510-1513, dup cum ne spune un
document din 26 Iunie 1588, In care Mihnea Voevod spune ca
a trecut in pomelnicul m'An6stirei din Deal si pe VIAdut Voe-
vod, Arinte lui Vlad Voevod Innecatul. Alt document, din
12 Fevruarie. 1583, Infreste aceast filiatie 102. Dar acest Vlad
nu domneste mult timp i moare din o intAmplare, innecandu-se
In D'ambovita in 1532, de unde i se trage supranumele lui ose-
bitor 103.
Dup6 Vlad Innecatul veril un alt Vlad, cunoscut cu supra-
numele de Virdild.
Vlad al VI-le Vintilk 1532-1535. Asupra acestui dom-
nitor averh stire cri er din oras din Slatina. Cronicele chiar ne
spun, cA Vintil6 eri judet din acel oras" 104.
Vlad Vintil6 eri fiul lui Radu cel Mare, de oarece, intr'un
dociiment al &d'u din 29 Decemvrie 1532, el vorbeste de mosul

io Socotelile biuiui In Hurm., Doc., XI, p. 853 Belliductoribus Trans-

alpiniensibus Nago Vdwornyk et Dragan pozthelmk". Comp. Ostermayer, Kro-
mk, In Deutsche Fundgruben von G I. Kemny, 1839, p 15. Capitanul, Mag tst
1, p. 0:66 1 Anonima Mag tst IV p. 271 nu cunosc relatiile de la friceput
futre boierli fucigAtori al lui Radu dela Afumati i Moisi, i apila c Moisi ar fi
ueis peace.5tx oi boieri spre a Tilzbunk nottrtea lui Radu, ceca ce este pu
t9ttd neexactl
A la Crornclle ctate O scrisoare a lin Marcus Pemflinger clitre Martin Sy-
donius din 6 Noembrie 1530, Intiireste spusele cronicarilor, Archio 1.12r siebenbar-
gtsche Lcuideskunde XXVIII, 1898, p. 302: und Maylad folkh mit sambt dem
ausgetriebenen koyzes Wayda in die Walachey gezogen, und Moyzes. Wayda,
wiederumb in das Regiment einsetzen haben vellen, da sind die Walaphen, der
neu Wayda, luid, die Boieren mit den ganzen Land aufgebesen und mit Hilf der
Tdrken, md baben dei Moyses Wayda erschlagen". (Golectia de documente
lui Schuller) Asupra lui Momio vezi monograha d-lui Ursu publicattt In Analete
Acctd. romdne, 1q13.
1st Nicolaescu, Doc. slaoo-romtine, p. 247 5i 262.
les Ostermeyer, ,Krontk, ct, p, 195: 4,Als der Viad Wayda 4ch.eirunal
yolL gesoffen, 1st eh W.aper samt dem Ross ersoffen"; Mort fu Dec. 1532, Soccit
Brasovidali 4, P. A7 . 4
le4 Cron. anon., Mag. tst , IV, ,p47kji C4Pitallui6 Mari. 1, p. 160
 ISTORIL MIINTENIEI 197

(bunul sau) Vlad Voevod Calugarul, dupa cum se stie, tatal lui
Radul cel Mare In dou documente, unul din 22 Fevruarie
1531 si celalalt din 12 Septemvrie 1534 si pe peceti, el te intitu-1
leaza : 1w Vlad Voevod, hui lui Radu Voevod i domn" ("J. Vlad
Vintila era deci fara iindoeala dintre Craiovesti, cauza pentru
care gasun In hrisovul lui, din 12 Vebruarie 1573, pe Harriza
ca mareleban al Craiovebn7, nume cii to tul neobisnuit in familia
Parvuleasca i care lasa a se intelegel ca bania fusese zmulsa de
la detinatorii ei obisnuiti si data unui boier cu totul nou in Olte-
nia. Curand fusa diva aceea, vedem pe Vlad Vmtil reintorcani
du-se catre Craiovesti, de oare ce in documentul sau din 3 Apri-
lie 1534, enumara futre boieri intaritorii, pe langa Toma banul
si pe jupan Barbu, fiul lui Preda; mare ban de Craiova'?'108, Cro-
nicarul anonim, pe cAt i Capitanul, ne mai spun ca Vintila mersei
intr'un rand la o vanatoare, in spre Craiova, pentru sigma cerbi
alte vana-hui. Aceasta preumblare a lui Vintila tatre Craiova
poate fi inteleasa ca o Sntarire a impacarei. lui eu Craiovesti.
Boierii Munteniei Mari fncepand a murmitrisi" (rostire
imprumutata dela un cronicar moldovean) i domnul Intelegan-
du-se cu Craiovestu ca sa faca i ei o taiare, precum facuse la
inceput In randurile Craiovestilor boierii Munteniei Mari aplica
inmute tocmai, la vanatoarea ac,eea pe carel o organizase, nu
fara scop, Vintila Voda in partile Olteniei, vaneaza ei pe marele
cerb In. padurea intunecatl a rivalitatilor pieriatoare delara.
Astfel pied Vlad Vintilskin 1534 sau, 1535 109

Petru 1S35-054G, Cele petrecute cu prilejul

intronarei acestui nou donuutor si a luptelor ce av4 de sustinut
pentru a dobandi tronul, vin sa intkiasca mersul domniei lui
Vlad llintil, Inceput cu Dracidestii i sfarsit cu Basarabestii.
Dar acest Petra Paisie se infatiseaza In istorie si sub alt
nume, al carui raport catre aceeasi persona trebue limpezit,
pentru a se socoti tot asupra lui stuile continute in documentele
cu cele dona nume ale sale. El era calugar, egumenul manastirei
Argesul, si din calugarie se numia Paisie, lar numele lid de botez
mirenesc era Petru, dar in domnie j s'a schimbat numele

al VIII Re6rodus Je Mcolheseln, Do5. slavolrotn, R '3238-239i

lb1denr, 242, 247 $1 261 're
rn;1 Nicolaescu, 1. lk 264 Acest flainza banureste areunitit /n_9jAtit-
sch4 a Ini/V1ad Yhitilit, clin533, Febr 12, N tIorfal Stqc111 e Doff 1,11w 13. Xrm
1st Nicoraescu, p 4.
bit& 'Do Socotehle fume 1.5381 Vlad ssi Interrempirh
.DOC., II, 4, p 91.
 198 IBTORIAOhLtNILOR

s'a zis Radu Vod63-1. AfarA de cronicara care raporteazA cA el

ar fi fost eAlugAnd Paisie1 acest fapt mai este IntArit si de un
document din 15 Mani 1615, dela Rada, fiul lui Mihnea, care
spune cA schitul StAnesti fusese zidit de niste boieri IncA din
zilele rAposatului Petra VodA ce s'a numit pe cAlugArie Paisie" 111.
CA acest Petra Voevod se nimia x Radu, o spune el Insus Inteun
document din 23 Fevruane 1540, cA a fost porecht Radu Voevod
p a e hul marelui Radu Voevod" 112, deci frate cu Radu dela
Afumati, eu BAdica Radu, eu Vlad VintilA i, cum vom vedeA,
cu Mircea Ciobanul.
Acest Petra Voevod Paisie cum vine la domme, cautA sA
se ,rAzbune pe boierii. Munteniei Mici, cei amenintati de Vlad
VintilA pe care ram, vAzut cA, desi DrAculesc, se (Muse In partea
BAsArAbestilor. Petra Paisie tale si el, dintre Craiovesti, pe
Toma banal si c-Vialcu logofkul. Socotelile SAbiului spun si
ele a au fost trimiidoi iscoditori din Transilvania In Mu.ntenia,
spre a cercetA vuetele despre rdscoala It-dementia &lire ban fi
voevod 113.
Partida BAsArAbestilor fugi In Ardeal, de unde se Intoarse
fit curAnd ImpreunA cu un pretendent la &Annie din tabgra lor,
Laiot Basarab, cu mai multi pnbegi, precum Stroia, Manole
Mihalcea, care alung pe Petru Paisie din scaun fugArese
Oa la 4Ticopole, de unde el, IntorcAndu-se sprijimt de Turci,
bate si ucide atAt pe competitorul sAu la tron, cAt si pe acei ce-1
suspneau, la locul numit FfintAna Tiganului" 114. Se vede cA
odatA cu aceastA nAv Mire a nemultAmitilor din Ardeal, s'a rAs-
culat i*Arban banal care urmase ,In balm lui Toma, cel ucis
de Paisie care urm are In boieria 'olteanA, dupA cum se vede,
nu fusese recunoscutA de Paisie, cAci un document din 15 lunie
1543 aratA pe *Arban banul, ea pierzAnd un sAlas de Tigam

114 Cauza se/um/Ara numelui la unit domnitori, atlit muntent ciit si mol-
doveni (Petru Stolnicul numit din domnie Alexandru), va XI atinsii mai jos la
domnia Jul Alex. LApusneanu, Vol. V.
fit Nicolaescu, Doc slavo rom., p. 56
its 'Wan, p. 65. Mai vezi si un doc din 1655 Ibidem, p. 244.
114 Hurm., Doc., XI, p. 856: rumoribus persecutandis ratione sedicionis
que intercessit znier banum et votoodam".
114 Ostermayer's Hronik, p. 29 Anno 1544: Umb diese Zeit ist einwala-
chischer Vayda aus Karansebes nahmens Basaraba Vayda in die Waiachey mit
Hussaren und Trabaten auf den Radul Vayda gezogen und Ihn aus dem Land
vertziaben ; aber dieser Radulist mit vieler Turken und 'laten auf den Bassaraba
kommen unit jenen samt seinen Volk erschlagen". Comp. Anonzmul In Mag.
si., IV, p. 2/2-si Clipitnnul ibidem, I, p. 169. Si socotelileSlibiului, I. e., vorbesc
de trecerea Duniirei de cAtre Paisie ;I de intoarerea lui IndArlit In 1539, cAnd
este felicitat de Stibieni
 ISTORIA muNT 181 109

atunci cand el se ridicase peste capul lui Paisie" 116. Atacul din
Transilvania fraportat de cronicari este insa adeverit de dou
documente unul din 23, Octomvrie 1544, in care Petru Paisie,
ce-si da Inca in documente numele sau de domn, de Radu,
marelui i prea bunului Radu voda", darueste lui Radu vistier-
nicul mai multe sate, pentru a lui credincioasa i dreapta slujba
intamplata in batalia dinti cu Stroe Pribeagul, cand ne biruise
Stroe i invinsese ostirile noastre i imprastiindu-se ai nostri,
detera dosul, lasand vistieria dommek inele, de incepuser dus-
manii a prad vistieria domniei mele, stricand carutele ; lar
vistierul Radu nu lasa atunci vistieria domniei m'ele i o scapa
prin barbatia sa, reintocmi carutele i aduse toata vistieria
la. domnia mea, la Turnul de la Nicopole" 1164.M doilea document
este din 12 Octomvrie 1586, dela Mihnea Vod care intareste
lui Ivascit satele castigate de tatal sau Radu, marele clucer,
pentrib dreapta i credincioasa Itu slujba, cand Ii varsase gsan-
gele in batalia. dela Fdnteina Tiganului, unde s'a luptat Radu
Voda (Calugaru1=--Petru sau Radu Paisie, fost egumen de Arges),
cu Stroe Pribeagul" 417. Aceasta concordanta deplina a cronica-r
rilor munteni cu documentele, pune lute lunun favorabila
raportul cronicilor si le da crezare i atunci AcAnd nu pot fi
adeverite prin marturii docuinentale.
Aceast lovitura pe care Draculescul Petra- Palm o prim],
dela coboratorul lui Basarab este adeverita i de Nicolae Olahul,
vestitul episcop c,atolic ungur de origine Roman. In o Scrisoare
a lui din 1536, el spune; ca Olahomed a numre pe Petru din
Arges (ash numeste Olahul pe Petru sau Radu Paisie) domn al
Valahiei, care nu se asezase bine in sc,aim i s'au radicat asupra
lui unul din cealalta parte? 118 Din cealaltd parte insemneaza
MI% indoeala din partea Craiovei, dupa cum am vazut mai sus
pe Teodosie ca atunci cand fuge spre Oltenia, dusmanul lui
Dragomir Calugrul spune ca s'a dus spre cealalta parte"4,119.
Domina lui Radu Paisie care tine neobisnuit de lung (10 ani) 1
are multe complicatii cu Transilvania i cu Zapolia, care vor
atinse la istoria lui Petru Rares. Radu este la sfArsit disgratiat
de Turci i moare in Egipt.

'Nu NIcolaescu, 1. c., p. 62-63.

us iInsdeu, Arh. 1e1.4 I, 1), p. 49. Documentn1 InsA este pus cu data gresItA,
1546, 1ntru cAt voila vedei cA, IncA tu 1545, Petru Paisie fusese Inloculte cu 511r4
esa Ciobanul.
Ihldern, I, 1, p. 49.
u Reprodus de Slucal, 7ron1oa, II, p. 170. Engel, qeshiehle der Walachey
p. 214
Mal sus, p. 185.
 200 IBTORIA BOMANILOR

Din cercetarea de xnai sus reies1 c& in istoria Munteniei,

In aceast perioadg, se IntmplA nu o simpl6 alungare4r inlocurre
de ambitii personale ci.4 o lupt crancen si. inc6pAtinat6 intrei
doug marl partide de bored care vorau s6 alb& pe tron reprezen-
tantii intereselor lor. Aceast6 lupt& isi are originea hie& dela
surea. lui Mircea cel Mare in scaun, ajuns la domnie in urma
fratelui WI Dan12!, fost dupg toate probabiht6tile mare ban de
Craiova, si al arui grmasi, B6sAr6bestri, se mntin pan& tarziu
In acel ducat, mai curAnd vasal decAt incorporat in Statul mun-
tean. Lupta dintre urmasii lui Mircea, DrAculestii si Dgnestn,
nu este cleat partea ,intr a acestei riva1it4i, care si ea trebur
s&-si aib rAdAcimle ei in dtztrinta coboritonlor lui Dan, de a
seoate din, scaunul Orel pe coboritorii lui Mircea. Asa am vgzut
cum Dan al II-lea Siul lui Dan I, alung din scaun pe fiu lur
Kircea, Mrhail. Dupg o lupt" treatoare litre Dan al II-lea .si
fratele sAu Radu al 111-lea, rivalitate curat personal& care vine
s6 mai complice Inc& peripetrile domniei muntene, Dan al II-lea
reprezentantul BAs6r6bestilor este scos de al doilea fiu al lui
Mum, Vlad pronumit Dracul. Acesta este detronat la rAndul
sAu de Dan al III-lea fiul lui Darr al II-lea, care este iargsi dat
afar& de Vlad Dracul. Dup& o reintoarcere a lui Dan al III-lea
In scaunul ucisultu Dracul-fiul lui Dan, Vladrslav al III-lea, este
iar6si scos de reprezentantul cel mai energic al Drgculestilor,
Vlad al IV-lea Tepes 121.
Pe timpul lui Stefan cel Mare, influrirea covArsitoare pe,
care eroul Moldova o exercitA asupra intregei lumi ce se atingeA
de mica lui domnie, Met si in Muntenia ca partidele DAnestilor
sau B6s6rAbesti1or si a Drkulestilor sA nu mai determine schim-/
barea domnilor. Tronul Munteniei nu mar mmH de jocul parti-
delor male, ci de fIcela mult mai cumplrt al luptei lui Stefan ca
Turch. Ash domnul Moldover scoatei din domnie pe Vlad Tepes,
si dup aceea si pe Rada cel Frumos, fratele lui, cel rAnduit de
Turci, i'l inlocueste err Laiot Basarab fiul lui Dan al 111-lea,
incAt s'ar pgrea c4 'Stefan cel Mare, and afar& pe un domn din
partida Drgculestrlor, si inlocuindu-I cu unul, din acea bgsgr6-
beascg, s'ar fi dat in partea acestera, ca atat mai mult cA vedem
pe Stefan apArAnd pe Laiot contra intreprmderilor lui Radu cel
Frumos. Murind ins& Radu cel Frumos, si Laiot Basarab trecAnd
In partea Turcilor, el este scos de Stefan si inlocuit cu Vlad Tepes.
Din aceast6 schimbare se vede a Stefan isi c6uta de interesele
sale in lupta cu Turcri si pu de acele ale partidelor Munteniei.
Alt Basarab; Tepelus, venind in- domme, impreun4 cu Larot

Mai sup Vol. III, p. 96.

'121 Mal sus, Vol III, p. 95, capul 1.1rmagti luz Mimeo.
 ISTORIA 201

(acesta In Olteia dupa cat se pare), este alungat de Stefan cel

Mare In batalia dela Ramnie In 1481, si el pune in scaunul mun-
tean pe fiul lui Dracu. Vlad Calugarul zadarnica fneereare de
a orandui Muntenia sub a lui ascultare, eaci i Vlad Calugarul
se Intoarce catre Turci. S'ar pareh ea tot Stefan cel Mare aju-
tase fmlui adestuia, Radu cel Mare, a detrona pe tatal sau, fntru
cat gsim pe domnul moldovean In bune relatii cu acela al Mun-
teniei care da lui Stefan ajutor In lupta lui cu Polonii din padu-
rea Cosminului122.
Dupa moartea lui Stefan, -Wile romane intrand iari In
viata lor normala, zdruncinata In timp de 50 de ani de valul eel
frin'alt ridicat In ele de mana lui Stefan cel Mare, jocul partidelor
Munteniei fncepe a se resimti In viata acelei tari. Tronul fncepe
din non a se clatinh fritre Danesti sau Basarabesti i urmasii lui
Vlad Tepes.s Ash am vazut emu dupa moartea lui Radu al
IV-lea, fiul Calugarului i nepotul luf Vlad Dracul, deci din
partea Draeuleasca, urmeaza Mihnea cel Rau, varul lui Radu,
lin aceeasi partida, care fund combatut de boierd Olteni, par-
tizani ai Basarabestilor,, acestia atrag pe capetele lor urgia
=domnului. Dupa valuri de singe varsate de domn spre a lung-
busi miscarea, ea tot izbuteste a-1 rsturnh, si un partizan al
familiei Basarabilor pune chiar un capat violent zilelor lui Mihnea,
care cautase scaparea In Sabiu. Basarabestii insa de si xastur-
nasera pe Mihnea, nu izbutesc a pune de Indata In scaun pe
un domn din partida lor, ci urmeaz' tot unul din acea a Dra-
culestilor, Vladut, care este impus de Turci In contra vointe
Basarabestilor,
Am observat i mai sus ca alternarea puterei Intre parti-
dele mu,ntene suferei adese ori zdruncmare, din pricina inriurirei
tureesti, care mai constanta i mai Indelungata decat domnia
lui Stefan, care i el provocase aceeasi turburare, izbuteste la
sfarsit a stramutk cu totul acea alternare, a nimici acel flux si
reflux care aduceh pe rand in tronul Munteniei domni din aceste
fdoua particle.
4.1 Dupa Vladut Insa, Basarabestu vin da putere cu Neagoe
Basarab i anume cu ajutor unguresei care mai tot deauna fi
sprijuuse In contra Draculestilor mai adese ori ajutati de Turcii.
La moartea lui Neagoe, boierii Munteniei Mari alunga pe Teo-
dosie, fiul sau, cel epitropisit de familia Parvuleasca, voind sa
puna In tron pe Radu sau Dragomir Calugarul, probabil fiul
lui Vladut. Turch cari venisera In ajutorul lui Teodosie, vroind
sa puna domn pe comandantul lor, un boier basarabese trecut

12s Mal sus? p 95.

 202 IBTORIA BONANILOR

la religta pggn, Mehmet-Bei, care acide pe Radu CAlugArul,

boieni ambelor partide spAimntati aleg pe Radu dela Afumati 1"
care, dup ce rAspinge pnn un sir de lupte sAngeroase pe Turci
pe omul lor, cAnd se duce la Constantinopole spre a se impch
ca Turca, este pus de el la inchisoare. Turca suntnd ins6
incercarea lor de a preface Muntenia in pasalac se lovi de mari
greutAti, se leap5d6 de planul intronkei lui Mehemet-Bei si rn-
duesc de domn pe Vladislav Vodg. Boiern item si mai ales
insemnata famine a Prvulestalor se prefac a-1 primi de o cam
data', dar dusm`nindu-I in ascuns, aceast a lor purtare impinge
pe domn a cerch s scoat pe acea familie din banatul Craiovei,
spre a desrgacin6 opozitia din ctubul de peste Olt. Prvu atunci
s6 rAscoal i alung5. pe Vladislav, tar Rada dela Afumati gine-
rele hu Neagoe Basarah, revine in scaun. AMA insA reintors in
domine, si c boiern Munternei Mari se pornesc in contra
r5stoarra si-1 ucid.
Dup ckt se vede ei vrolau sA pung domn pe un flu al lui
Vlad al IV-lea (V16dut), Vlad al V-lea, Turcii insg, cAstigati pnn
dare de bani de cAtre Moisi, rAnduesc pe acesta in domina
prei Muntenesti, in contra vointei partidei Drkulestilor. Moisi
caut4 atunci un spniin in partida boienlor de peste Olt, care'l
ajut spre a veni la tron, i apoi &LTA ce e rgsturnat de Vlad, tot
prin ei caut Moi5i a redobAndi puterea. Aici se vede cum a-tot-
puternicia Turcilor, incepe-a stricA pad firesc al partidelor mun-
tene. Impunkid, ei pe domn, se pute.A intmpl, cum se petre-
cuse tocmai lucrul cu Moisi, ca membril insusi ai partidel din
care el se tine sA nu vree s6-I pniniasc5, i atunci rnduitul
-careave,..k o ,multime de mijloace de captivare a vointelor, cut
un sprilin'fiartida atIverg, ceeace tocmai se vede a fi fost
aI cArui tata fusese rgsturnat de partida bAsr-
lieascAi lar eP cAnd este alungat de Vlad, se sprijine pe &Lisa
pentru a eercA iedobAndirea scaunului. Dup Moisi vine Vlad
partizan al DrAculestilor; apol Vintil5 cu toate cg din Slatina
de peste Olt, totuis firAculesc, fiu al lui Radu al V-lea. Dupg
,Radu fost egumen de Arge, fiul lui Radu al IV-lea, iargsi
_.dintre carcrucide pe Tema -banul Craiovei.
toate exceptille ce le intAlnim tot mai dese, i provo-
cate am n in ce mai mult prinimestecul Turcilor, nu se poate
tAgAdui dA in aceast penoad a domrnei muntene, schimb6rilb
domnilor se fac mai mult dup provoarde interne - datonte
rivalitAtei celei invervnate intre partida Drkftlestilor i acea a BA-

128 Sunt douti comune-cu numele ded/unzall in Muntenia, una In Ad Ilfoy

st alta In aceNal Doljulut . Vezi Prunnscu, s. y, Not credem ell Af1maI din care
er:1 Radu. ginerele tut Neagoe, a Jost aceea dm judelul Doljului.
 IBTORIA hf LINT Mint 203

sebestilor, de care se folosesc atAt lingua cAt si rnal ales Tura',

spre a se am:sstech tot mai mult in desrsurarea vietei poporulur
muntean. CAderea Ungarrei sub Turcr si urmArrle fatale ale aces-
tei intArul a pozitiei lor asupra stArei Munteruei, aduce o pre-
cumpenire tot mai deplin6 a lor in imp6rtirea scaunului lur mun-
tean, si sub aceastti apgsare unes6 se desface si se strmut tot
mai mult jocul partidelor muntene, 'Ara ce incetea76 Cu totul,
fcnd Joe pur si sunplu competirilor personale 124

IN Reconstltuim tabela genenlogicA aproxlmativi a celor douA familit

rmate
1 DrAeulestli:
Mtrcea ce! BA trAR
1386-1418
I

Mthail Vlad I Dracut Alex. Aldea

1418-20 1435-39, 1441-46 1431-35
1

Vlad II Tepe Ftadu ce Frumos Vlad III CAlugArul

1456-62, 1476-77 1462-1472 1431-94
I
Mittnea ce! RAu
1507-10

Radu IV (ce! Mare) Vlad IV (VtAdul)

1494-1507 1510-12

Vlad V lnnecatul Radu (Dragomtr)

1530-32 CAluglirul

Radu dela Afumatt BAdica Radu Vlad VI Vintllit Ftadu (Petru) Mircea Cioba nul
1522-23, 1526-29 1532-35 Paiste
1535-46
 204 ISTORTA ROMINILOR

Din pricina acestor Intrigi i rivaliti nefncetate de la

ocuparea scaunului, istona Munteniei rAmane i in acest rAstimp
de junfdtate de veac care desparte moartea lm Stefan cel Mare
de acea a lui Petru Rares, ca si pe tnnpul marelm domn, mult
mai putin insemnat6 decat acea a Moldovei De si avuse domni
de o netAgAduit valoare persona16, precum Mihnea ce! Ru i
Radu dela Afumati, insusinle lor nu se putur desfAsur, fund
aruncati din scaun putm tulip dup fntronarea lor. DimpotrivA
In Moldova vom vede mkitinndu-se fncil nAzuinta dup nea-
tArnare, nAzuint pAstrat in sinul poporului Moldovei
proaspta anuntire a lui Stefan ce! Mare, al cgruia odiasle o
st'pniau, precum i pnn demnii mai indelungate.

2 BAsiirAbettl
Dan I fratele lul Mircca cel BAtrdn
1385-4386

Dan /I Radu III Prasnaglava

1420-31 1425-27

Dan III VladIslav H Basarab cel altrin

1439-41 ; 1446-49 1449-56 (Lalot)
1472-76
Basarab cel
Tepelu$
1476-81
VladIslas Neagoe Basarab Danciu
1523-26 1512-21

si Teodosie o fatA %r Rada de la Afumati

1529-30 1521-22 1522-23; 1526-29
 11

ISTORIA MOLDOVEI
DE LA MOARTEA LUI STEFAN CEL MARE LA ACEA A LUI PETRU RARE$
1504-1546

1. BOGDAN INCRUCI$ATUL
Bogdan al 111-lea, 1504-1517, singurul dintre fii legiuiti
ai lui Stefan ce! Mare care i-a supravietuit, fusese asociat la
domnie inc de tatul su, dupg' obiceml de atunci, de a face sg
se deprindg viitorul oblAduitor Cu sarcma ocArmuirei. Astfel
ambasadorul trimis la Venetia in 1503 pentru a cgut un medic
lui Stefan, postelnicul Teodor, apare aici ca din partea lui Ste-
fan i a frului sgu" 1. Aceasta se fgcuse de Stefan cu atAt mai
curnd, cu cgt boala lui Il silig sg-i ice un amtor, *1 Bogdan
ajunsese incg pe la 1502 In vArstg de 25 de am. Am vgzut cum, la
moartea lui Stefan, boierii incepurg a se cert dela cine sg-i
fie urmaul, cgci unii din ei tineau a Stefan nepotul lui Stefan
cel Mare, Rill fiului acestuia Alexandru, care nepot petreceg la
Constantinopole. Stim ins i cum Stefan cel Mare fgcuse sg se
respecte vointa lui, de a llish tronul fmlui sgu celui mai mare
ngscut din legitima insotire ca fiica domnului Munteniei,
Radu ce! Frumos 2.
Cum se aeazg in scaun, Bogdan se gandete a se incuscri
cu regele Polomei, cerand in cgsgtorie pe sora lui Eltsabeta.
Pentru a-i dobAndi ingna, el dgruete cetgtile Tismenicia i
Cesibiciul din Pocutia, care rgingseserg neinnapoiate de tatul
1 Exarhu, Colecjza lut Mann Sanuclo, IX, Venetia, 21 Dec. 1503, p. 96:
Da parte di ditto Walacho et suo In o scrisoare trimisit din Fagliras Bra-
sovenilor de catre castelanul Budei, se spune : Bogdan a domnit tmpreund cu
flul situ". Regele \rind:slay confirma Ciceml lui Stefan i hului situ Bogdan in
1503, citate de I Marinescu, Bogdan cei Orb, p. 22.
a Ma: sus, p 129 Alp pretenden% vez! In Marinescu, 1. c., p. 23.
 206 ISTORIA ROMINILOR

su Polomei, dup pasirea Pocutiei de *tefan in anul 1503 3.

El sper s iee innapoi toat aceast provincie ca zestre a Elisa-
betei. Muma fete' ins se opunek Bogdan fiind ortodox. *i totui
atata fricg inspirase Polomlor ultimul rAzbom cu Moldovenn,
c6 ei nu IndrAznir s respingA propunerea pe fatti, ci multummd
lui Bogdan pentru darul fcut (al celor dou' cent') Ii deter
In privinta cAs6tonei un rrispuns ingAimat
Murind ins regina mum6, i Bogdan crezand c6 ca dnsa
dispruse i piedica ce se opune Insotirei sale, trunite a doua
oar sA petascA pe Elisabeta. Fata ins atunci se opune, fund
cg Bogdan er incruciat 5. Atunci Bogdan furios pentru acest
refuz, i tot odat pentru c, In speranta cstonei proiectate,
el dgruise ceatile Polonilor, Intl% cu o armat In Polonia i o
prAd cumplit, ceca ce Polonii vroind s rAzbune, pustiesc i
Moldova 6. Dup aceste dum6nii mutuale, regele Alexandru,
constrns de Bogdan, consimte la cstone, ca conditie ca Bog-
dan s invoiasa cldirea unei biserici i primirea unlit episcop
catohc, i s trunit la supremul pontifice o declaratie, c aceast
cstorie s'ar face pentru binele Cretinttei i unirea puteri-
lor contra pgnilor, pe care el ar contract-o cu principii cre-
tun" 7. Ureche deci greete cAnd spune c intre conditii er
i aceea c' Bogdan s deving catolic ; tot att de putm pome-
nete actul ceva despre o inchinare a lui Bogdan ctre regatul
polon, despre care vorbete acelai cromcar. In deobte vom
vede c legAtunle ce existau intre Polonia i Moldova, nu numai
In timpul lui Bogdan, dar i sub *tefnit, Petru Rare i fin
si, pn la Alexandru LApuneanu, sunt tot acele stabilite de
.$tefan cel Mare prin tratatul sgu din 1499 Domnii Moldovei
Mai sus, p 110.
6 C.romer, p. 454: Nec tamen repulsa irritare placebat homInem et ex
amico hostem lacere. Itaque pro munere quidem gratiam actam Bogdan ; de
conjuglo vero ambiguum responsum datum". Of Bielski, p. 448
Bogdan nu era orb de un chin" cum spune Ureche (Lelopisefele, I,
p. 147), cad atunct dupil obiceiul ce predommit, nu ar fi putut ocupi tronul, hind
om tnsenutal, *ma cu semn Astfel Anonimul romanesc pune pe boierul Bogdan
sit spuna domnului Muntetnei Radu al IV-lea Doamne eu am Metes cA Neagoe
vrea sit te scoatit din scaun ; tat% tu nevoete sA-1 shlrami capul sau sit-I tal
nasul, sau scoji un ocluu" (Mag. M., IV, p 248-49), ca sti-1 Impiedece astfel
de a n5zul la tron PrIcina pentru care un om tnsemnal nu putea ocupi tronul,
era cA domnul trebuitt sit fie neatins de lipsuri hresti Gf Graziani, De loanne He-
racltde Desnota, libri tres, p 23 Orichovius continuatorul lut Diugos7, spune
Solo Ioida ad infamiam affectati principatus naribus mutilato, quod ita nota ti
apud Dacos infames habeantur, et ad principatum nequeant adspirare". Bogdan
fiul lui 5tefan cel Mare, putett fi numai Incruclat Disculta daca Bogdan era chior
de un ochlu vezi In MarInescu, / c., p. 24.
In 1500 hatmanul Kamenitel, Stanislau Bejel tinu un lung discurs
in limba latinl pentru a preamarl bbanda regelui contra neamului murdar al
Moldovenilor salbateci". N. Iorga, In Cono, lit, XXXV, 1901, p 328
Invenlartutn, p. 140, In extract, Actul dat din Lublin. 1506, publIcat
in extenso In Acta Torniciana, Reprodus si de Hurm , Doc , II, 2, p 724
 IfITORIA MOLDOVEI 207

mn pan atunci prietenii cei iubiti" al regelui polon,

amintirea inchinrei i a legturilor de vasalitate este cu totul
inlturat. Tocmai Alexandru Lpuneanu face s ingenunche
larAi tara sub el-Ana Poloniei. Cat despre obligana lui Bogdan
de a mil o biseric catolicA, i a intretine un episcop al acelui
rit, ea se explic6 din aceea ea* episcopatul intemeiat de Latcu
In orapl Siretiu, i apoi transferat la BacAu pe timpul lui Alexan-
dru cel Bun 8, czuse in prsire i eh* er demo de trebuintA rein-
noirea lui
In 19 August 1506 moare ins regele polon Alexandru
Consilierii scaunului, ton'indu-se ca Bogdan s nu considere
tratatul ca rA'suflat i poate chiar s reinceap dumniile,
mit Indat o solie la el, prin care i cer ca s respecteze tratatul
existent, spunndu-i intre altele, pentru dispute mal bine
In favoarea Poloniei, c dup moartea printelui su Stefan,
voevodul muntean Rada al IV-lea trimisese la regele Alexandra
un sol cu multe daruri i fgAdueli, cernd aiute Polonia la
cuceiirea Moldovei i la rsturnarea lui Bogdan, dar cA regele
rposat refuzase s dee ascultare unor asemenea struinti".
4'ot prin acest document, pentru a se pune 1 mai bine in imma
lui Bogdan, fi fac Polonii onoarea considera ca pe un membni
al regatului lor, care trebui s ice i el parte la alegerea noului
rege In scrisoarea trimis lui Bogdan, se spune intre altele c
purtarea lui prietinoas ctre Poloni, nu numai va Intr buna
voint a consilierdor care duceau trebile Poloniei dup moartea
lui Alexandru, ci va dispune *i pe regele pe care Cu ajutorul lui
Dumnezeu dupti vechiul obiceiu Impreund ca ttne 11 vom alege,
ca s se arate ctre tine bine voitor i prietenos", adogndu-se
mai Jos c Bogdan va fi intiintat de ziva hotrit a alegerei,
pentru ca impreund cu sfetnicit poloni s proceadti la alegerea
noulut rege"-9. Aceasta era ins numai un miiloc de a ctiga
prietenia domnului Moldovei, care nici nu tim de se va fi crezut
prea onorat prin poftirea de a svri acest act de vasalitate
neindoielnicA cAtre regatul polon, acuma cnd tatul lui Bogdan,
Stefan, invtase pe Poloni a mai mrgin pretennile lor fat
cu Moldova. Nici odat un asemenea drept nu fusese pus in
lucrare de domnii Moldovei ; nici odat ei nu luaser parte la
alegerea regelui polon, precum o mrtunsesc scriitoril poloni
mai desinteresan in cauz 1, deck documentele i ambasadele

I Mai sus, vol. Iii, p 113

Acta Mamma, I, p 5-6 Reprodus, in trad. romAnk de int. 1st
1, 1, p
II Simons Starovolci, Polonia, Wolferbuti, 1656, p. 86: Tres praecipue
vasali sunt regni Poloniae, dux Russiste dux Curlandiae et princeps Valachiae,
qui omnes ellIm regem tanquam regni feudatarii superiorem agnoscunt et ho-
noraria pensionesaue debitas in signum subjectionis statis temporibus praesen-
tent, non surd lamen orna membra regni trt eaetert zneolae Poloniae, non vermin(
 208 ISTORIA ROMINILOR

regesti. Tot as vom vede mal tArziu pe Ungun spunnd,

ar fi fost tot deauna lezervate in dieta ,Transilvamei, scaune
pentru vasaln lor, voevozii tkilor romne, fund i aceasta tot
atAt de adevkat ca i participarea domnilor Moldovei la ale-
gerea regelin polon.
Radu al IV-lea nu avuse atAta in gAnd cucenrea intregei
Moldove, cum spun Polonn in ambasada lor, cat redobAndirea
tinutului Putnei, cel rpit dela Muntem de *tefan ce! Mare,
pentru care se si iscase intre Radu si Bogdan un rkboiu care
se stArsi prin interpunerea cglugkului Maxim, virtorul mitropolit
al Muntemei, care mijloci pacea intre Radu si Bogdan in 1507 11.
AceastA pace fusese InsA Inchetat i prin interverarea Ungutilor,
cstre care se Indreptase cu ceren de ajutor at'at Bogdan, prin
solul, pArcWabul Bernhard, cAt i Radu 12
Sigismund, urmasul lui Alexandru in tronul Polomei, re-
f uz6 ins6 a incuviint cAskona, ceea ce provoacA noue lupte
pustien mutuale In cursul a doi am de zile, 1508-1510. Bogdan
devasteaz Peen-Via x ajunge Inx4vatea Lem\sen,\A\,
care-I asediazA ; ar Polonii nAvAlesc cu mare fune In Moldova,
pustiesc toat tara prin foc i omor, i reduc in cenus6 orasele,
Cernsuti, Dorohoiu, Botosani, *tefnesti, Hotin i altele din
Moldova de sus, unde se intinseser prAd6ciunile lor. Aproape
numal Suceava rAmase neatins, neputnd-o lu din cauz cA
le lipseh artilena de asediu. Cnd Polonn se retrAgeau din Mol-
dova si treceau riul Nistru, Romnii Ii atacar, dar fur% b6tuti,
15sAnd In mnile dusmanului ca prinsi pe logoRitul Humienic,
Ckstea vistier si pe bmeni Petric6 i Dobrostef. Este cunos Ca'
ziva in care Polomi, repurtar6 aceast izbAna contra Moldo-
vendor, 4 Octomvne, znia sfntului Francisc, a fost dui:a aceea
skbkorit tot deauna in Polonia 13. Se vede deci c6 asemenea
victoni nu prea fusese pn atunci lucru obisnuit de oare ce
Polonn prAznulau cAstigarea uneia
Ungurii, interpunndu-se intre ambu rzboiton, mijlo-
cesc incheierea unei pAci in 17 Iannane 1510 Introducerea tra-
ad comilia regizi ut principes consiliarii, non habent sullragta in eleclione regis, nee
partem In gubernatione regni, nec pro dolman naturalibus habenttir sed pro
extranels sicut vere sunt, quia deficiente in ribs prole mascula (Valachla excepta)
principatus ille ad coronam directe tanquam membra ad suum corpus adjungenttu
Non item iam Moldaviae seu Valachiae populi, quia principes ipsorum 'hymn'
potius supremum dominum recognoscunt, non ut ante Polonum".
111Mai sus, p. 1,69
Ambasada lui Bernhard. Col. lui Tratan, 1874, p 28. Acea Umiak de
Radu it Sctnudo, II, p. 147, citat de Picot. Chronique d' Ureche, p 231. Numele
de Bernhard al parcrtlabului lui Bogdan aratil c era strAin, de origine geimanA.
11 Stanislau Gorqd, in rezumatul faptelor rfizboiului dupl acte of iciale,
Arh ist , I, 2, p. 185 Reproducem locul privitor la serbarea aniversdrelvictoriei
asupra Moldovenilor Ac,cidit ea pugna IV Octobris, gut dies erat sacer dies
Francisco et ob victoriam eo die partam, dies sancti Francisci solemnis in Po-
Ionia agi ceptus est",
 ISTORIA NOLDOVEI 209

tatului subsemnat un.: Intre noi Sigismund regele Poloniei

i. amicul nostru magnificul domn loan Bogdan, voevodul trei
Moldovei, s'au convemt urmtoarele" 14 Cuprinsul su este in
scurt astfel :
Rpirile de la bisencile din Polonia s fie innapoiate de
Bogdan. Domnul Moldovei se leapd de cAstoria cu Elisa-
beta. Pentru despgubinle de rzbom A hotrase regele
Unganei. Tot Ungurn A hotrascA dac Polonn trebulau s
mai adApostiase pe un pretendent, Petru (Rare). Prinii
s fie innapoiati ). daunele uitate. Pentru Pocutia A hot-
rasc6 o comisie compus din 4 Ungun, 4 Moldoveni i 4 Poloni.
Ambii domni ii filgAduiesc ajutor mutual contra Turcilor, nici
odat contra Ungurilor. Se stipuleaz6 pentru Bogdan un
refugiu in Polonia la caz de nevoie. Libertatea comerciului
i infiintarea de tnbunale comune la marginea Orel, pentru
judecarea daraverilor mternatioaale.
Tratatul fusese incheiat pnn ambasadon, din partea Mol-
dovei logofAtul rdutu, parcAlabul Toader, parcAlabul de Roman
Isac i boiern Ivancu i Pelmet El fu ratificat in Iai, in acela
an, 15/0.
Regele Unganei trebuind s hotrase chestille date in
arbitrajul Au, ambele prti tnmit ambasadon in Ungaria. Polo-
nia pe Tonuczki care stilruete mai ales ca A nu se primiascg
alungarea pretendentului Petru, prin oploirea arum in Polonia,
regele pute tot deauna tine in Mu pe Bogdan. Motivele pe
care ambasadorul polon le punea innamte pentru a impiedec
alungarea lui Petru, erau cA dac5 el ar fi depgrtat din Polonia,
ar pute A mearg la Titre' sau la Mari, s-i fscoale pe ace-
tia, i s perichteze imprtule vecine, cAutilnd astfel s intere-
seze i pe Ungana la nealungarea lui Petru. Ambasadorul mol-
dovenesc, al crui nume nu ne-a fost pstrat, dar care pare a fi
fost tot Tutu logofnul, combate cu abancl toate aceste argu-
mente, i face pe rege A hotrasa toate chestule in favoarea
Moldovei, anume ca Bogdan A nu pltiasc cheltueli de rzboiu,
pretendentul Petru s fie alungat din Polonia, i A se tnmit cei
patru comisan pentru chestia Pocutiei.
De abi se sfArise rzbolul provocat pnn planunle matri-
moniale ale lui Bogdan, ii iat c Moldova este supus la o nouil
Angerare, mult mai cumplit decat acea provocat pun lupta
cu Polonn
It Dogluel, I, p 607. Nos Sigismundus rex Polonlae ... inter nos et
amtcum nostrum magnifIctun dominum Ioannem Bogdanum voivodam terrae
Moldavlae. etc.". Vez!, in exemplarul tratatulut rAmas la Bogdan, in Harm.,
Doc., supl. II, 1, P. 6, expunerea interpunerel Ungunlor pentru incheierea pficel.
Exemplarul moldoveuesc" e scrls in lunba polonl. Orlginalut latin pAstrat do
Sigismund se did publicat in extenso in Hurm., Doc., II, 2, p. 613.
A D. Xenopol. Istorin Romftnilor.Vol. INT. 14
 210 VITORIA nomANIton

'Mani nu mai nvliseri in Moldova de la a doua expedi-

tie turceasci, intimplati pe timpul lui *tefan ce! Mare In 1476,
hind de atunci incoace in bune relatn cu Moldova, pnn purtarea
inteleaptg urmati de $tefan cel Mare fati de ei. Se vede ci Bog-
dan, in timpul rgzboiului cu Polomi, neingrijise de legiturile cu
Titarii care, pentru cea mai mici pricini erau gata la nivihri
ce le aduceau avui, si as In anul 1510, Indati dupg incheierea
picei cu Polonii, ei fac In Moldova o cumpliti nivihre amintiti
astfel de Ureche in cronica lui In anul 7018 (1510) Bet Gherai fiul
hanului au intrat In Moldova de au pridat tara ping la Iasi, si
au ars trgul i tinutul Cirligitura ; au ajuns i pini la Dorohom
pfini la *tefgnesti, lar altii au pridat In jos la Lipusna si fa
Tigheciu si de sirg vrind si iasg cu robi, multe suflete In Nistru
s'au Innecat, i robi de ai sii" 15. Numirul robilor rgpiti de Titan
din Moldova este dat de Wapovski la 74 000 16 Bogdan cernse
ajutorul Polonilor pentru a rispinge nivilirea. Acestia insg,
temindu-se de a nu supgr pe Titan i a-i atrage i asupra Orel
lor, se mirginesc a ordoml lui Lanczkorovski cgpitan de Camenita
lui Chodocz palatinul Podoliei a se intelege ca Bogdan asupra
modului de apirare. Cpitanii poloni, In loe de a tnmite aju-
torul cenit in cea mai mare grabg de Bogdan, mustri pe trimisul
moldovenesc, pentru ci Bogdan nu ar fi combmat un plan impreuni
cu Polonii. Intre aceste Mari]. pridaseri Moldova, si iesiseri
din ea. Sigismund insi, pentru all face fati, arati lui Bogdan
pirenle sale de rill pentru nenorocirea suferiti. Bogdan trimite
atunci la regele Polomei, stiruind si dee libertate unui principe
Mar care el-A retinut in Polonia, i si favorizeze pretentiile sale la
chanatul Perecopului, spre a stiirni astfel Tgtarilor greutiti In
fnsusi tara lor, i a-i impiedecA de a reinnoi asupra Moldovei
scenele de grozivie cgrora fusese expusi. Sigismund rispunde
acestei solii cu cuvinte dulci, fit% a da mci o urmare cerenlor
lui Bogdan. La atita numai se hotireste, de a trimite o ambasadi
poloni aliturati pe lingi cea moldoveneasci cgtre tarul Mosco-
vei, spre a-1 scul contra Titarilor, care .solie ajunge acolo pe
la 15 Fevruarie 17.
In Noemvrie acelmasi an Titarii fac o noui pregitire de
nivilire. Sigismund de si instiintazi pe Bogdan despre aceasta,
Ureche, Letopisete, J, p 150 [In anul 7018 Bet-Gherai feciorul hanulm,
fArli de veste cu muljime de Mari, pe &el locuri au intrat In jarA si au prildat
deja Orchei OW la Dorohoi si pe Prut in sus de au fAcut multA roble gi plean,
mal apm sultanul Bind sAgetat foarte rAu a murit.
'0 Wapovski, ap. Picot, Crontque d'Ureche, n 244: Septuaginta quattuor
milla hominum ex Moldavia immanissimi TArtari in servitutem perpetuam ab-
duxerunt". Comp. Vladislav clitre SAbieni, 20 Maiu 1510, Hurm , Doc , XV,
p 202 Altele p. 204-208 I
Pentru aceastA expunere a relajiilor !titre Polonia si Moldova vez
'Arta Tomietana, I, p 103-105, 123, 125, 127, 153. Comp. 1511 Sig. c. Bogdan
Hurm., Doe , II, 3, p 11
 ISTORIA MOLDOVri 211

face numai pentru ca domnul, pregatindu-se din vreme, s'a' o

poata raspinge, ca s nu ajunga' si pe marginele Poloniei. lusa
regele polon se gandeste numai la apararea Statelor sale, si con-
centreaza ostirea lui numai in jurul Lembergului, pretextnd
ca Podolia care era mal aproape de Moldova, nu ar putei hrani
armata 18 Apoi raceala Polmuei catre Moldova se vede din
mai multe acte de nepnetenie Menta de cea d'alai contra celei
de a dona..
Astfel regele polon opreste pe preotn rusesti de a mai pri-
mi hirotoma in Moldova, motivand aceasta m'Asura prin aceea,
c ei ar obisnui a face excursii in Moldova si in alte parti straine,
povestind 'acolo dumandor, felunte lucruri despre starea Polo-
niei, tradand astfel regatul" ". Apoi el refuza a da lui Bogdan
plumbul pe care 11 cere pentru a repara acoperemantul une'
biserici pentru c atinei semnatatea ta ar intrebuinta acel
plumb in raid i dauna noastra, pe d'id noi vom fi dat spre
irn.podobi. bisenca". Pe de alta parte gasim pe Bogdan marind
ca 6 aspri taxele vamale ale marfunlor din Poloma, incat vedem
ca relatiile futre Poloma si Moldova se ingspriau2.
Daca' lisa pana acum." 'Maui amenintasera Moldova mi-
ma" ca pradaciunile lor, o imprejurare intervine care schimb
din partea lor pencolul pustietor In unul politic, indreptat in
contra existente' ciliar a Statului Moldovan. Anurne Selun fiul
sultanului Baiazet al II-lea, revoltandu-se contra tatalui san.,
este batut de el la Ciorli, i scapa in Cnmeea la socrul sau Mengli
Gherai care-i fagadueste ajutor contra parintelui sal (1511
August) 21 Hanul tataresc i pune atunci in minte sa cucenasca.
Moldova, i s'A faca din ea baza operatulor sale contra tatailui
ginerelui san. Un pencol mare se apropia de Polonia ; anume
prin cucenrea Moldovei, T'Atan" ajungeau vechui ei
Regele Sigismund la auzul acestei stin, se sperie, i serie
capitanului de Camenita, in 7 Iume 1512: Acuma vedem
voevodul Valahlei se poarta cu noi mai dupa dreptate decat
innamte. De aceea el trebue retmut in credinta i prietenia
noastra, si la nevme nu trebue lipsit, de ajutorul nostru". Fund
ea interesul Polomei era acum in joc, de indata regele ei se con-
vinsese ea' Bogdan s'ar purt cu prietenie catre el, si vroia
deje ajutor ! Se tnmite inteadevar lui Bogdan un corp de 4.000
de calan 22. Talara insa sunt intorsi dela navalirea lor asupra

1. Acta Tortuctana, 1, p. 154 si In fjurm , Doc., II, 3, p 15. Reprodus In

traducere)de Hasdeu, In Arh 1st., I, 1, p. 8.
" Acta Tornictana, I, p. 154-55. Comp. douli acte din Hurm , Doc ,
3,p 13 si p.15
S. Zinkeisen, Geschtchle des ounanischen Relciss, II, p 562
4 SI Acta Tomtctana, I, p. 197 Vezi i Sig, c. regele Ungariei, 1511 Buril).
p24.
" Wapowski, p 547 ap Picot, Chronique d'Ureche, p 250
 212 ISTORIA ROMINILOR

Moldovei, prin atacul pe care o alt oard de popoare semi-no-

made, 'Mani Nogai, o face asupra Crimeei. In retragerea lor
pripitg peste Nistru, Bogdan Ii loveste si le ucide o multime de
oameni (Maui 1512). Sigismund multmeste lui Bogdan, Ii hive-
este aducerea de plumb din Polonia, pofteste la nunta lui 23
Sc'pnd Thani de nvlirea Nogailor, se preatesc lar6si de
a cuceri Moldova. Selim rApeste dela tat61 shu stpnirea Chihei
si a CetAtei-Albe, prin care 'Mani devin vecimi apropiati ai
Moldovei. Bogdan cere iari grabnic ajutor la Poloni. Regele
Poloniei neindrzmnd sA plece singur contra Thtarilorr trimite
de srg s6 imbie si pe Vladislav al Ungariei la expeditie, rostm-
du-i temerea, c' Bogdan, adus la disperare, sA nu fac pace ca
'Mani i s ne fie dusman, precum a fost mai innainte, cnd
va vedeh cA noi in ajutorarea apkArei lui st6in la indoialii sau
intarziem" 24.
Bogdan ins nu era s fac6 pace cu Mani, ci s urmeze
o politic:1 mult mai inteleapt, ca una ce er fatalg i neap6rat,
acea recomandat lui de tatul ski pe patul lui de moarte ; er
sA se inchine Turcilor. Avuse el doar timpul, cu pnlejul riv-
linlor VtrAsti, s se conving6 despre adevArul continut in spu-
sele hu Stefan, el principii crestnu ar gndi numai la interesele
lor, i c' nu s'ar puteh astepth mci data' de la ei un ajutor senos.
Apoi relatnle cu Turcii se schimbaser ash fel, Meat nevoiau
numai decat sau o lupt6 cu dnsii sau o supunere sub autoritatea
lor. Anume ienicern revoltndu-se, silir pe Baiazet s abdice
s cedeze domnia fmlui su, rAsvrAtitorul Sam. Acesta care
incepuse dusmAnnle asupra Moklovei, pe cAnd er refugit in
Cnmeea, er s se urce ca mare padisah pe stronul Otomanilor.
Bogdan pentru a preveni dusmAnnle ttresti, incheie ca Mani
si cu. Selun un tratat pentru siguranta Moldovei, tratat ce nelinis-
teste mult pe Poloni 25. Dup ce Seim ajunge sultan (in Aprilie
1512), er firesc lucru ca imphcarea pe care el o Mouse ea Moldova
de pe cnd se Oh in Crimeea s fie nigntinutA mai departe, si
de aceea Bogdan trimite in 1513 pe logofkul Thntu la Constan-
tinopole, cu un dar de 10 pungi de bani, ofennd Turcilor inchmarea
de bun voie a Orel Moldovei 26.

" Acta Tomzciana, I, p. 199-200, II, p. 11-12.

24 Ibtdem, II, p. 43.
25 Mai multe doc. din 1511 si 1512 In Hurm , Doc , J, 3, p. 30 51 urm.
Mal ales p. 59.
" Chestia fnchinArei Moldovei sub Turc: a provocat mai multe celceLiri
ale tine:11r istorici : C. Giurescu,Capnulalide Moldovez Cu Poarla Otornand, 1908,
N. A. Constantmescu, Inceputunle l stabdirea suzeranald lurcep In Moldova,
1014 si cel mai nou Gh. Zagorltz Stabffirea suzeranadfez lurce$lz In Moldova, Conv
Iii, XLVIII, 1914. Gitvescu, face sn Inceapn supunerea Moldovei sub Petru Aron
in 1456 $1 sA continue sub 5tefan cel Mare $1 sub urma$11 sli. Constaritineseu,
flicAnd o deosebire intre starea de tributar $1 de vasal, pune Inceputul sulera-
nitlirei tocmai sub Petru Rare.$ 1558. Zagoritz, bazAndu-se mai ales pe tradilia
 ISTORIA MOLDOvRi 213

Se spunek Cu acest prilej urmtoarea aneedot asupra

primirei lui Tutu la Cons' tantmopol : Bietul boier moldovan
trebul s lase s i se trag' cismele din picioare, spre a se pune
turceste pe divanul vizirului, i d'Andu-i-se cafea, nu stia cum
s o bee, si au inceput a inclunare trgiase impratul
vizirul i, inchinnd, au sorbrt felegeanul ca alt buturg." P.
Sehm cere de indat Xmpkarea lui Bogdan cu Ttarn, ceca ce
domnul hideplineste, cu afata mai mult e pe atunci el nu se
afl In bune relaii cu noul domn al Valahiei, Mihnea 28
Polonii atacati, la randul lor de 'Mari, cer ajutorul lui
Bogdan, lucru ce el nu mar puteb. Incuviint. Ins6 dup ce Polorni
izbutesc a bate pe Ttari, le trimite un ambasador, pe Luca
Dracea, care s5.-i feliciteze pentru izbnd 29, precum alt
cnd Moldova fu.sese prklat, Polonu Ii tnmisese artri de
prere de au. Sigismund musta prin o scnsoare pe Bogdan, la
care domnul, pentru a se indrepati, rspunde In 1514 e. el
a fost ordonat de Selim-bey ca s fac pace cu 'Mani din Pere-
kop" 30. Aceasta invidereaz6 e inchinarea dtre Turci se Meuse
mai innainte.
Textul hatisenfului dat de Selim Moldovei a emas infun-
dat in arhivele turcesti, i nu s'a dat hied la lumin. El trebue
ins s fi existat i In hrtnle Moldovei. Se spune de unii croni-
cari, e pe timpul dud regele Polomei loan Sobieski cuceri Mol-
dova, si vent pn la Iai, unde er pe atunci In 1686 scaunul
-Wei, a cerut s vai hatisenful de inchinare, si aprins
de ur nespus ce avea asupra. Turcilor, au poruncit ca s se
arzg in mijlocul trgului, zicnd, cum e Moldova nu va ave
mai mult trebuint de acest hatiserif, bun de nimica, prin r'z-

logortul Muhl ar fi zidit biscrica din Bmlesti, 1499, (inscriplia insericei din acel
an, vezi Bulet monum. zst., IV, 1911, p 212), cu darul ce i'l dense sultanul din
tributul Moldovei dus de el la Constantmopole, strmut solia lui 'Mufti pentru
inchinarea Moldovei sub Stefan cel Mare chiar, i anume In 1497 cnd cu lupta
contra Polondor Nol credem ca trebuie fcut o deosebire intre starea de tributar
intermitentA, cum a fost Moldova hmanite de Bogdan al III-lea, i acea de tri-
butar statornia, ha inc i supus la amestecul Turcilor in punerea i scoaterea
dommlor, cum s'a Intmplat cu Petri' Rares I cu urmasn lui Se intelege c supu-
nerea Moldovei sub Titre] a urmat o evolutie care a inceput cu Petru Aron, trecand
Tu restunpuri si sub 5tefan cel Mare ajungnd la deplmtate sub Petru Rare,.
Lantul intermediar a fast Bogdan al 111-lea La argumentul Zagoritz c trI-
butul ar ft fost urcat dela 2000 de galbeni sub Aron, la 4000 sub Stefan, si la 8000
sub Rares, observilm c chiar Stefan cel Mare a platit inteun rnd 8000 de gal-
beni (mai sus p. 98, nota 10). Vezi si G. Marinescu, Bogdan cel Orb, p 5-7.
"O samd deiyumnte de loan Neculcea, Lelopisefe, II, p. 200.
21 Acta Tomiczana, II, p. 52-53.
2 llndem, II, p. 112.
a. Acta Tonuctana, II, p 93: Voevoda Moidaviae profitetur se tanquam
jussus esset a Sclimbegh quod pacem cun Tartaro Precopensi fecerit". 1512.
 214 M'ORLA BOMANILOR

boaele ce e:44A Crestinn asupra Tm cilor, si cum cd Lesu era

prea de ajuns a o apgra de dnsii" 31.
Neculat Costin insd ne-a pdstrat cel putin Intelesul pun-
telor convenite futre Moldova si Poarta Otomand. Aceste sunt :
Poarta cunoaste pe Moldova de pmnt slobod si nesu-
pus. Legea crestineascd care se tine In Moldova nu va fi nici
odimoard cd1c,atd sau turburatd, ci incd norodul va aveA s/obode
bisericile sale ca si Innainte. Poarta se indatoreste de a apAr
Moldova de toti cei ce ar putea sd o calce, pzind'o In starea
intru care au fost mai innainte, Mi% a i se face vre o nelegiuire,
sau sd sufere ca sd i se facd vre odinioard cea mai micd desbi-
nare sau , despdrtire. Moldova va fi stdpanitd si ocarmuit
dupd pravilele si canoanele sale, Mil sd se amestece Poarta et
de putin. Dommi vor fi alesi de norod si intdriti de Poartd,
ca sd stdprnase In c't vor trdi Dommi vor fi ocarmuitorn
a tot pdmntul Moldovel, si vor putea sd aibd intru stdpanirea
lor ostasi cu platii dela sine, pAnd la 20.000 pdmnteni sau oa-
meni strdini. Moldovenn vor pute tine si cumpAr o casd
la Tangrad, pentru sederea capuchihailor lor, unde vor pute.4
face si o bisericd. Turcii nu vor pute cumpAr pdmnturi
in Moldova, on a ave, sau a se aseza, mci a aveA sau a face geamii
nici inteun chip. Domnul Impreun cu tot norodul, pentru
semi de supunere, va aveA purtare de grijd a trimite pe tot anul,
prin doi boien ai Moldovel la Poartd, 4000 de galbeni turcestl,
adicd 11.000 de le', 40 de sonni si 40 de lepe fadtoare Aceste
Loate cu numele de peche s adecd dar. In vrem de ostire,
domnul Moldovei asemenea, dupd cum i s'ar porund dela Poartd,
va fi ajutor cu ostile sale la slujba ImpArdteascd" 82
Cantemir rezumd astfel tratatul Moldovei cu Turcit - In
tot anul sd dee Porte' 4000 de galbeni, 40 de cai si 24 de souni,
dar nu ca tnbut ci ca dar, in semn de feudd ; lar cnd sultanui
va merge Insusi In persoand in vre-o expeditie rdzbonucd, atunci
sd trimit In castrele turcesti 4000 de Moldovem, care sd fie
pentru deschisul cdilor si repararea podunlor" 33. Se vede din
redarea inteun chip cam schimbat a unora din conditn, ed prin-
cipele Cantemir culesese *tulle sale din un alt itvor, decAt Necu-
lai Costal. Concordanta In pnncipm a spuselor lui Cantemir cu
acele ale lui Costin asupra acestui punt, insufld Increderea cd si
celelalte conditii aduse de Costm, vor fi adevdrate.

"Din izvoarele rdposatului Neculai Costin ce a tost vel logotit, in Arldva

roniclneascd a d-lui KogAlmceanu, II, p. 266.
" Arldva rondlneased, II, p 264-266, (Acela izvod al Ud Neculal Costin)
Vezi 1 Garra, Ilislozre de la Moldavie el de la Valachie, Iasi, 1777, p. 14. CAnd
Neculai Costin (1712) redd valoarea a 4000 de galbeni prin 11,00.) de lei, el iea
de norma valoarea galbenulm pe vremile lui, adicA de mai bine de 2 Vs le!, nu
cum era pe la 1513, de sigur rall !m'In
" Cantemir, Descrzpllo Moldavtae, p 118
 WORM biOLDOvE0 216

apoi se Oa pana la un punt un muloc de control al

existentei acestor alcatuin, anume aplicarea lor In urma, cum am
vazut aceasta mai sus, la Inchinarea lui Mircea, In privirea ale-.
gerei domnului 34. Apoi conditia ca Turd' n'au vole a se aeza
in tara, a cumpar pamnt si a lace geamii, a fost Infranta nu-
mai foarte 'rar, si tot deauna Turcn au recunoscut ca nu aveau
asemenea drepturi asupra tanlor romane, cu toata degrada-
toarea robie In care ele cazusera la sfarit fata ea Poarta Oto-
mana. De asemenea conditia ca domnii sa se aleaga de tail a

34y-s T e -1*-1" E II,.

Sultanul Seim

fost de mai multe on pusa in aplicare, chiar In timpul domina-

tiei turceti.
Ca au trebuit sa existe nite alcatuiri scrise Tare Poarta
Otomana si Moldova, precum au trebuit sa se afle de acestea
pentru Muntenia, se mai vede Inca si din faptul ca In toate
tratatele mai noue ale Portei cu Rusia, i apoi cu putenle euro-
pene, ea recunoate ca au existat capitula fu Incheiate de am-
bele tari rcmane cu Poarta Otoman. Asa in tratatul de Adria-
nopole art. 5, hatieriful din 1834 si Conventia din Pans din
1858 art. 2.
Cum am spus-o 1 la istona Munteniei, textul preciz al
conditiilor Inchinarei trilor romne catre Turci, este Inca necu-
.4 Mal su, vol III, p 90
 210 ISTORIA ROMANO OR

noscut Existen ta acestor texte este Ms mai presus de ori ce

indoealg, si intelesul stipulatillor lor nu poate fi altul cleat
acel dat de Neculai Costin si Fotmo.
Dupg ce isi intocmeste astfel afacenle politice, Bogdan
se insoarg cu o principes6 Ruxanda, pe care o conduse la altar
In 15 August 1513 35. In tun-
pul petrecenlor nuntei, Ma-
ni ngvglesc in Moldova. Si-
gismund, spro a-si rgzbunA
contra lm Bogdan, pentru
lipsa de aiutor in care-1 lgsase
In anul trecut, cAnd TAtarn
irupseserg in Polonia, ii tn-
, mite o scnsoare de mnggere,
scuzAndu-se cg nu 1-ar fi pu-
I
tut aiut, cgci si dnsul ar fi
fost in pozitia aceea in care
se aflase Bogdan, &And regele
i
ii ceruse aiutor, anume inche-
iese un armistitiu cu 'Mani.
Pe cnd dommi insg se pgcg-
ban mutual, popoarele sufe-
nau toate grozgville acelor
neomenoase nriVAllrl 36
In 1514 Bogdan este tur-
burat din alt pricing. Un
agent al lui Petru Rares,
7'rififird, ngvgleste in Mol-
dova ; este insg bgtut si um.
Polonii, dupg tratatul cu Bog-
dan din 1510, insemnase lui
Petru Rare ca loc de pare-
-
cere cetatea Marienburg, unde
Sigismund ii trimite in 12
Noemvne 1514, urmgtoarea
scrisoare : Nu suntem mul-
i turnip. cg tu din locul acela
unde te asezasem ca sg stai
Bogdan fall im stefan cal mare sigur si linistit, faci excursi
dgungtoare oamenilor pe ici
.5 Acla Tonuctana, II, p 226-227 Un document din 1515, Aprilie 20
(Atli Iv( , 1, 1, p 58), pomeneste pe doamna noastr Ruxanda si copii nostri
Loan, Stefan, Petru si Ilias". Bogdan hind insurat la data acestui document de
abia de un an si 8 luni, urmeazA cA eel mult acei doi mai mici, Petrup Masi, pot
fi corm legunji, Wiscuji cu Ruxanda. , ceilalti do!, loan p 5tefan, sunt cowl na-
tural! De unde va fi fost aceastA principesli Ruxanda, nu se 'tie
'I Imprejurare adeNerltil de mai multe doc din 1513 Munn , Doc , II,
3 p 98 Ainpra in Um el Mare In timpul nunl.el NI Bogdan, andem, p 106.
 18TORIA MOLDOVEI 217

.tu pe colea. Ni s'a referrt anume cg tu te-ai pune In leggturg cu

oameni de aceia ce obinuesc a comae omorun". 37. Aceastg scri-
soare fu adresatg hu Rare, in urma tanguirei lui Bogdan, el
nite hoti pu0 de liare ar fi cercat s-I omoare.
De i Bogdan scapg de acest pericol, el nu trebuia sg mai
trgiasca mult. Moartea veni pe neateptate i-1 cosi In floarea
anilor.
Bogdan moare in 20 Aprilie 1517, dupg cum se vede
aceasta de pe inscriptia pusg pe mormAntul lui, la mAngstirea
Putna 38.

2. STEFAN CEL TANAll

Stefnitg (Stefan al V-leal, 1517-1527. Stefan, al doilea

fiu al lui Bogdan, era de 11 ani la moartea tatglui sgu 39. Pm
urmare fusese ngscut hare 1505 0 1506, tocmai pe cnd am
vgzut cg tatul sgu umbla s dobandiasc insotirea cu sora rege-
lui Poloniei. Prin urmare, neputand fi insurat Bogdan In acea
vreme, rezultg numai decat ca Stefgnitg era un fin natural al lui.
Fund minor, sfatul Orel adeca divanul conducea trebile,
avAnd in el Luca Arbore, hatmanul, cea mai mare autontate.
Acesta 0 este al-Rat de Ureche ca' in tmeretele lui Stefan toatg
tara can-tuna, unde multi vrgima0 i s'au aflat" 40. Arbore insg
avea o autontate moralg, nu legalg mai mare, ca a celorlalti
boien. Nu era el instituit ca regent sau epitrop peste minortil
principe, dupg cum se vede aceasta dinteun doctunent chiar
din anal suirei lui Stefgnita' in tron, 1517, pentru o danie Matta'
de boierul Cosma Serpe postelnicul, mAngstirei Neamtului. Luca
Arbore se vede inwat cu dreggtona de portar al Sucevei i prin
urmare 0 hatman 41 pnntre ceilalti holed care intgrese docu-
mentul, i anume, dupg mai multi al%i boien, in urnigtoai ea
ordine : palm Isac, Petru vornic, Sandru, Negnra, Gnmcovici,
Talaba' pArcglab de Hotin, Costea, Condrea de la Neamt, Petricg
0 Toader pArcglabii cetgtei Noue, Luca Arbore portarul Sucevei,
Hreanu spa'tar, Ieremia vistiernic, Sgcmanu paharnic, Stercu
41 Acta Tonuczana, III, p 252
II Reprodusii In Arh rom6neased, II, p. 307.
" Acta Tomictana, IV, p. 60. SignificaNit dominus capitaneus Gamene-
censis Maestati rope post mortem ohm Bohdani voivode MoldaNie Stephamm
cius Mimi undecim inflas natum =mum illius terre consihariorum et nobilium
consensu ad voevodatum esse adscitum" (1517) Mama lui 5tefAnilA se munii
Starlit 1513 Wickenhauser Bzsthum Radautz, p. 13.
44 Ureche, In Letopisele, I, p. 154. N Iorga, Studiz ,1 doc., VI, p 608
sustine ca Arbore nu s'ar fi numit Luca, as4 cum este el isala In doc. din Arh.
1st , I, 1, pag 27.
41 Ureche, In Letopzsefe, I, p 104: Hatman, pArcAlah si portar de Su-
ceava, ispravnic peste toate ostile Orel".
 218 I8TORIA ROMANILOR

stolnic, Cgtgleanu corn's" 42 Din aceastg insirare a lui Arbore

la o lalt Cu ceilalti boleti si in urma cluar a mai multora, se
vede a el nu se deosebi in chip legal nici inteun mod in sfatul
autoritatea de care el se bucur in timpul minorittei
lin Stefan, er datoritg vazei sale personale. Documentul este
dat in numele lui Stefan, de si er un copil, i la sfOrsit se pune :
credinta dommei mele mai sus scrisul loan Stefan voevod
credinta prea iubitului frate al domniei mele Petru i credintn
panilor (insirati mai sus)". Se vede deci c chiar in vremea mino-
rittitei, tot doinnul figur ca stgpnul tgrei ; c nu se institui
o regent anumitg, ci c sfatul boierilor conduce afacerile. De
aceea i Stefan, cu toate c minor, este miruit de Teoctist
In targul Sucevei" 42. Cantemir adaugg a la incorona-
rea lui Stefgnitg, sultanul trimise pe mai marele comis al pala-
tului in chip de sol care sg-I hiritisascg pentru venirea la domnie
aducd insemuele stgpanirei : cozile de cal, sandjacul (stea-
gul) cuca, toga cea mare si calul impgrgtesc" 44.
Moldova, de si inchinat Porte', er ina Jute pozille
Cu totul deosebitg de acea ingenunchiatg in care se afl Muntenia,
care, inc de pe atunci, inapuse fat ca Poarta inteo adevratg
robie, trebuind sg dee pe timpul lui Neagoe, contimporan cu
Sternit, 500 de copii in corpul ienicerilor. De aceea i vedem
cwn cu toatg inchinarea pe care Moldova o Meuse cgtre Turci,
sfatul boierilor, dupg' indemnul lui Luca Arbore, incheie in 1518
.un tratat cu Polonii. Introducerea acestui tratat, in care Polo-
mi urmeazg inainte a respect neatArnarea dot-Audi-O. de Mol-
dova dui:A lupta din p'gdivea Cosminului, sung : Fiinda mag-
nificul domn loan Stefan voevodul Moldovei, prietenul nostru
cel suicer Lail, au apucat scaunul pgrintesc, a magnificului
loan Bogdan si au cenit dela noi prin nobilul sgu Luca Ceirjti
ajutorul contra marei puteri a dusmamlor Crestingt4ei", apoi
se stipuleazg : 1) sg se ajute unul pe altul contra di..4manilor, ,
2) prietenn unuia s fie si ai celtulalt ; 3) sg nu se adgpostiascg
pretendenti la tronurile lor in tara cealaltri ; 4) Stefan la caz de
izgontre sg fie primit in Polonia ; 5) sg-si denunte unul altuia
dusmanii ; 6) In cazul and noi am vrea sg facem o expeditie
generalg contra impgratului turcesc, Stefan voevod va trebui
sg iasg in persoang cu toat tara sa moldoveneasa impreung
cu noi. Niel Stefan, nici Petre fratele lui, nu vor da ajutor Tur-
cilor, ci pe at vor pute mai mult le vor fi dusmani" 45.
Arh ist , I, 1, p 27.
"a Ureche, tu Letopiseic, I, p 153.
44 Cantemir, Descripho Moldaviae, p. 66
" Doghiel, I, p. 610: ,,Quia cum magnificus dominus Ioannes Stephanub
voevoda Moldaviae amicus nobis sincere dtlechis, sedem patris magnifici ohm
Ioanni Bohdani voevodae assecutus, a nobis per suum noLilem Lucam Kirza
oratorem et oficlalem suum postulasset, propter in invamentum in dies magis has-
thun Christianorum potentlam, etc ".
 18TORIA MOLDOVIIII 219

Dm acest tratat se vede intk : c." relathle intre Moldova

i Polonia rAm6seser pn5 acuma tot pe piciorul acela, pe care
le avezase Stefan . ce! Mare prin tratatul ski. din 1496; apoi cA
Stefan, adecArsfatul ski, se indrept cu cerere de ahant5 atre
Poloni i in sfarit cA, cu toat5 inchinarea c5tre Turci, Moldova
nu urni mai putin o politic5 dum5neasc5 acestora, pe care
Turch autau s'o inl5ture pnn o purtare prietinoas5 c5tre copi-
lul ce apucase coroana Orel.
In acest an ins5. 'Mani nAvAlesc in Moldova, probabil dup5
intetirea Turcilor care vor fi vrut s5 o pedepseasa indirect pentru
ahanta ei cu Polonia. Ei yin pAnA la Stefneti, unde sunt intun-
pinati i. bAtuti de vormcul de tar de Jos Petrea Clirdbi1 i 46 IStO-
ricii poloni spun cA, in aceast lupt5, Moldovenn s5 fi fost aril-
tati de 3000 de cAlketi polom 47.
Politica lui Arbore er intemeiat pe pnetenia Polornei.
CAt tiny el conduse trebile, abuti a o pAstr, i a o intoarce In
folosul Moldovei. AA Polonn pnvigheau pe Petru Rare care
nu incet de a pAndi momentul cand ar fi putut inc5peA In
tronul moldovenesc. In 1512 vice-cancelarul Tomiczki scrie
palatinului dela Inowraclaw ca s5 trimit5. pe Petru Valacul
din castelul s5u, c5ci nu ar avea incredere in el Maiestatea Sa"45
Luca Arbore la rndul srm info, in pe Poloni despre micgrile
TAtanlor 46.
In 1522 ins6 Stefgnit in vist de 16 am, luAnd In man5
conducerea trebilor, se supAr5. pe Poloni pentru adApostul ce'l
dAdeA unor holed. pribegi, Isac i BArlan, care se vede cA susti-
neau pretentnle lui Rare la domnia Moldovei In curAnd un al
treilea boier, Cosma Serpe, emigreaz5 i el in Polonia, sporind
nemultAmirea lui StefAnit 50 El face remustr5n Polonilor pentru
aceastri cAlcare a tratatului incheiat. Regele care, temndu-se
de un atac al Turcilor contra tArei sale, dori s5 mentin5 'egg-
tun pnetenoase cu Moldova, h rAspunde c5 nu ar avea cuno-
tint despre aflarea acelm boien in Statul silt', i cA In on ce
caz nu va favorizA intreprindenle lor, tnmitnd, pentru a asi-
gur pe StefAnit, un sol anume la el 51. Domnul vromd apoi sA
iee de sotie pe o flicA naturalg a lui Sigismund, regele nu tim

te Ureche, In Letoptiele, I, p 153. Cron putneanii, In Arh 1st , 'II,

p 10
4f Wapowski% p. 571 ap. Picot, Chron. d'Urccht, p. 262.
41 Acta Tomletana, V. p. 143. La 1521 Intillnim prin Venetia pe tutu)
Duca Ion de Moldavia care se dil drept frate al domnului alungat de cAtiva ant
de acolo. Hurm., Doc., VIII, p. 49 Cine sA tie 7
40 Acta Tom , V, p. 272.
i Ihtdem, VI, p. 24. Com Ureche, Letoptse(e, I, p 154
s' Arta TomIctana, VI, 24 si 54.
 220 ISTORIA ROMANILOR

din ce pricin refui ceruta incuscrire 52, lucru ce bine inteles

duce la culme supkarea lui $tetkirtg in contra Polomlor.
Tocmai pe cAnd se turburau astfel relatiile intre copilul
pus in fruntea Moldovei si regele Poloniei, Muntenia .ckle4 In
pericolul de a intr cu totul sub sfpAnirea turceasc6, pnn acel
Basarab turcit, Mohamed-Bei, care ucigAnd pe Radu CAlugkul,
ceruse de la sultan domnia pe sama lui. 53. Arbore Ins6 care
vede in c'derea Munteniei semnul cklerei insusi a Moldovei,
si c,are nu g5si alt6 scApare in contra unei asemenea putinti,
deck a sta In bune legAtun cu Polonii, trece peste aceste sup6-
rki personale ale domnului sgu, si tnmite in 1523 pe Luca Crjg,
acel ce negociase tratatul din 1518, la regele Sigismund in solie,
pentru a reinoi leggturile de prietenie. Luca Cki in cuvntarea
elocvent care ne-a fost Ostrat5, expune regelui nevoia un.ei
aliante comune in contra Turcului. Boierul moldoVean vorbia
bine inteles, ca tnmis din partea domnului si in numelle acestuia,
de si el nu indeplini deck vointa, si reproduceh g'ndurile lui
Arbore.
Domnul meu $tefan vod6, prietenul Mkiei voastre, inceph
ambasadorul, precum in rndurile trecute astfel si acuma, v
trimite vorb si amintire despre psgam, cum bat CrestinA-
tatea, cum o apas, cum fi r'pesc pAmnturi, lovesc si cuprind
orase, pe cAnd no; Crestinii nici ne gndim la uneltuile lor".
Dup4 aceea arat6 cum Turcii au luat Belgradul din cauza neu-
nirei Crestinilor, in August 1521. Ambasadorul domnului meu
se afl la curtea sultanului tocmai atunci cAnd acesta se g'ti
ea rkbont asupra Belgradului. Mai innainte de a-1 slobozi, vor-
bitu-i-a Pen-pasa in urmAtorul chip ; spune domnului tu *te-
fan, ca s execute ori ce porune fi va da sultanul, si numai
as se va bucur de gratia impArkease. Intelegand f6arte bine
ce scop pot ave unele atari cuvinte, domnul meu si cu tot diva-
nul sttur pe ganduri ce e de fcut, apoi in grab strAnser"
oastea si o trimiser contra Ttanlor, pentru ca astfel Mkia
Sa s aib cuvnt innaintea sultanului de hpsa oamenilor. Curnd
dup aceea sultanul se misc5. spre Belgrad, trmutnd la domnul
meu un olkar, s5-i dee stire, si scnind in scnsoare as : iar tu
*tefan voevod, s ingnjesti, nvlind asupra tkei Secuesti
dimpreura cu Basaraba domnul muntenesc si cu Mohamed san-
giacul Nicopolei. Mult se mahnl si se turbur domnul meu si cu
divanul ski, si incepued a se Ouch la chipunle de a scAp din
nApaste. D'intai rspunse Mkia Sa cA tara st in rkbom cu

" Acta Tonuciana, VI, p 119 De aceea nu poate fi adevarat 'ca 5tefan
sAli II luat doamnii" cum spline Ureche, dupA lupta cu 'Marti, intAmplatA
In 1518 (Letoptsefe, I, p 154) cu atAta mai mult a In acel an 5tefAnilA eq numal
de 12-13 am.
is Mai sus, p. 186-188
 ISTORIA MOLDOVEI 221

Ttarii ; apoi vrbi pe tnmisul turcesc ca daruri, caftane, bani,

cai ; mink nu crut pentru Crestmtate. Acum vodti conce-
diase oastea i plecase la Suceava, de unde dupi o sedere ca de
dou sptmni, purcese spre flrlu. Aici in drum, tocmai lng
podul Siretului, ti ajunge un mbltor dela vornicul trei de jos,
aducnda-i ve,stea despre venirea unui ambasador turcesc. Au-
zind aceasta, domnul meu expedi In prip6 porunci domnesti
pe la boieri t pe la drain, chemandu-i la oaste contra Ttarilor,
Turcul fu trgnat in cale, cu una, cu alta, incat sosi dup
strngerea unei prti de oaste, i dete domnului urmtoarea
scnsoare dela sultanul, plin6 de o strasnidi maim : E trdtor
cine se abate dela vomta imprteasc ; prin urmare nu cumvi
s cutezi a nu ascult, ci din contr fr zbav, sub ()chi' si
pnvegherea acestm al meu credincios i cmstit Sinan Celebi,
s" ocupi, s przi, s6 supui Tara Sectuasc". Mult se intrist
domnul i cu divanul la aceste vorbe, i dup fel de fel de incurc-
tun, fu silit a igspunde deadreptul sultanului : Nu m pot
bate cu. Secuii, d'inti pentruc avem Iegtun de pace cu regele
unguresc ; al doilea pentru c regele unguresc hind nepot rege-
lui polon, apoi Polonia tine ca Ungana, lar Litvania tine cu
Polonia i ne vor cotropi tara, vgzandu-ne in Secuime ; al trellea
pentru ea' ne amenintA i Ttarii. Fi-va plcut sultanultu sri ni
se pustiasc i s6 ni se piardii tara? dar atunci cine-i va OW
tributul? Ins ambasadond turcesc nu se plec la aceste cuvinte.
Domnul mea trimise atunci in secret la solul Sinan Celebi pe
vton-logoft si pe vton-vistier ca s se inteleag. Turcul
se fcea surd, dar mal pe urm zise as vom lu eu toat greu-
tatea de pe capul vostru asupra spetelor mele ; numai sri ne dati
100.000 de piastri peste celelalte daruri. Sttur la mijloc acei
doi boien, i fcur s fie numai 60.000 de aspn si 500 de cAr-
lani, peste celelalte daruri, adec caftane aunte, patru sute de
aspn, cal i blni. i astfel cu mila lui Dumnezeu i cu norocul
Crestmilor ne-a scpat din nevoie acel Sman Celebi, care si el
er Moldovan de nastere, din neam boieresc, prins rob din tara
de jos. Dup6 aceea sangiacul Silistrei, al crui autoritate se
intinde dea lungul Dunrei in fata Trei Romnesti i a noastr,
trimise la domnal meu un sol, par-M.0r unei scnson dela sulta-
mil, cernd WI dee ajutor i ai se invoiasc trecerea prin tara
noastr ca s* mearg spre tara Mnei Voastre, ci domnul meu
n'u. se induplec, ci trimise tnguin la Constantinopole pe vor-
nicul Iune care, dup'd multe alergri, i dup ce pltise la patru
pasi Cate 30.000 de aspn la fiecare, izbuti ca mila lui Dumnezeu
ca s fac a se destitui acel sangiac. Ce se atinge de tara si de
domnia munteneasc, apoi stlm c Turcu o stncar, o vtmar
si o rsipir, puser in cap un Turc, pe unul Mohamed, si
triar boietimea, jupArtese i cop.], i robir" avenle, arser
devastar satele".
 222 IBTORIA 11,07ANILOR

Dupt accast expunere a rolului de pang( acuma al Mol-

dovei, in dusmAnnle dintre Turci si Crestini, ambasadorul mai
cauta a interesa Cu deosebire pe Poloni la cerenle sale, spunan-
du-le despre o misiune secret5 a Turcilor In Moldova, In scopul
de a afl relatii asupra putenlor Polomei, ceeace ar pane In pers-
pectivA un apropiat rAzbom al Turcilor contra acelei On de
sigur un mestesug intrebuintat de ambasador pentru a speri
pe Poloni, si a-i face mai plecati a primi propunerile Moldovei.
El sfarseste prin o calduroas peroratie, imbund pe regele polon
sa inighebe impreunA cu papa o Mare liga contra pgganilor. S5
vA mai spun MAriei Voastre, c domnul meu, amicul Mgriei
Voastre, tina acuma sfat cu consiliern s51 despre regu si dommi
crestini, pentru ca sA hotArasc5., care din ei ar fi atat de vrednic
si intelept hick sA fie In stare de a incepe, de a Intocrni, de a
conduce marea afacere a imp5ciuirei Crestinilor contra dusmani-
lor p'agani ai Crestiratatei ; si nici domnul meu nici consilierii
sag nu se putur5 dumen de a gAsi un rege si domn atat de vred-
nic si intelept pentru aceast treabA, afar numai pe MAria Voas-
tr5. In fine ruggm pe Nana Voastra de a MO in sam5 cuvintele
noastre, gandindu-s bine mai innainte de toate A nu se piard5
Crestingtatea tocmai In zilele MAriei voastre ; cAci dac5 ,astAzi
Dumnezeu va pedepsi tara noastr5, Moldova, sA nu vs indorti
M'Aria Voastr cA mane are sA vinA randul si pentru alte t5n
crestme. Nu treceti cu usunnt5 asupra ambasadei noastre, fund
de cea mai mare importanta. MAna VoastrA aveti o domnie
mare si un divan mare i numeros ; consultati-vA si chibzuitil" 54.
Acest monument al elocventei politice a strAbunilor nos-
tn", este inscmnat i pentru dibAcia cu care este alcatuit, si
pentru pretioasele destainuin istorice ce contine. Toate mijloa-
cele, spaima de Turci, amenintarea Poloniei de ei, curtenirea
regelui, sunt puse in pc de ,ambasador pentra a izbuti. Toate
silintele sale fur ins5 zadarnice, nu atat din pricina Polonilor
care poate s'ar fi induplecat de ast dat a nu mai sta nepgsatoii
MO cu primejduirea Moldovei, ci din acea a lui Stefanit care
se infurie cumplit, dind auzi de ambasada trimis5 la dupnanii sill,
f5r a lui invoke. Nu e vorbA, ambasadorul care venia In apa-
rent din partea domnului Moldovei, pune In socoteala lui toata
acea inteleapt5 purtare, prin care Moldova izbutise pentru un
scull moment a se substrage dela indatorirea, luata prin Mehl-
narea f5cuta de Bogdan Turcilor, de a le veni In ajutor cu stile
sale la vreme de rAzboi. Este Ins5 invederet cA la toate acele
fapte enum5rate de Carp, domnul s5u care avea abi pe atunci,
1521, varsta de 14-15 ani, nu putuse lua o parte hotArtoare.
De aceea Cari nu uita a pomeni tot deauna, alatuma cu dorn-
nul, si divanul t5rei care inteadevAr, sub insuflarea lui Arbore,
" Alh IS1., 1, 1, p 9---13
 18TORIA MOLD VEI 223

condusese toate afacerile. Regele Sigismund raspunde acestei

sold, trirnitand la Stermita pe George Krupski s-i spuna ca a
ascultat pe Carla (Kirza) si i-a dat hrisovul tratatului intArit cu
juramant, cerand ca si voevodul sa dee solului a.i.i un lirisov
cu acelasi cuprins intgrit cu jur5mantul su si acel al sfetnicilor
si 56.
Acuma bag Steramta devenise domn, si era cu totul indraz-
net din partea lui Arbore, a vroi s urmeze innainte fata Cu
Polonu politica cea de pace si de infratire, patronat de el, and
sta.panul sail se afla ofensat personal de ei, si dud in el fierbea
gandul de razbunare. Dupa ce Sigismund refuzase lui Stefan
maim fetei sale, si se schirnbase pentru aceasta o corespondenta
indestul de inveninata intre el si Stefan, acesta s tnmita din
propria lui initiativa o ambasada asa de curtenitoare aceluia
care il ofensase?
In incercarea facuta de Arbore de a conduce tot prin sine
destmele patriei sale, si dui:a ce copilandrul pe care-1 povgtuise
IAA a tunci apucase in mni ocarmun ea Wei, si vroia sa-i im-
prime o indreptare conforma ca simtimintele sale personale,
insa protivnica intereselor ei ; in durerea aceasta de tail, care
facea pe rninistru sa nu cate la inima stapanului, si sa stee nu-
mai cu gandul pironit asupra primejdiei cgreia tara era expusa
In aceste imprejurari sta pe deoparte mgrimea lui Arbore, pe
de alta si explicarea rationala a tragicului sail sfarsit.
Ureche raporteaza ca pricina p'entru care *term46 a tgiat
pe Arbore, nici judecat, mci dovedit" ar fi ca l'a aflat ca vicle-
nie" 66 Ma a preciza 'MO cu ce fel de vicleme ar fi umblat Arbore.
S'ar pute gandi la o sprijinire a pretentulor lui Rare care im-
pinsese pe mai multi boieri la pribegiri in Polonia. Aceasta insa
este cu totul neprobabil. Arbore care fusese a-tot-puternic In
timpul copilariei lui termita, si care credeh ca va pute pas-
tra si amnia, dupa ce el luase trebile in mni, conducerea Mild-
rului principe, sa vree a-1 rasturna, pentru a aduce in locu-i pe
un om facut care nu i-ar mai fi Mat nici o Mama de autoritate?
Moartea lui Arbore pe care boierii o socotiau nedreapta,
ca fiind facuta WA judecata, impulse pe multi din el sa pribe-
giasca in Polonia. Unul din ei, *erpe, prevAzand cata strofa iesise
In Polonia inca innainte de tkarea lui Arbore 57. Sigismund
sfrueste in 15231a termita sa ierte pe pribegi si s6-i reprimiascA
In tail 68, de sigur insa ftua izband, de oarece in 7 Sep-
temvrie 1524 gAsim pe boieri ca se rAscoala contra domnului.
41 Acta Torructatia, 1V, p. 152 Tratatul la p. 153
la Ureche, I,. p. 154 Moartea lul Arbore s'a 1ntAmplat In Aptille 1523
Prin urinare ambasada lui MIA care este din acelati an, fArA datA lunarA, tram
sii fie din Ianuarie sau Pevruarie
67 Ureche, Monts*, I, p 154.
It Acta Tomtcicuta, VI, p 284. Hurm , Doc , XV, p 273 (fuga boierilor)
 224 'STOMA ROMANILOR

Dar Stern0 chemnd in ajutor militille tilfneti, innAbu1

rezmirrta boierilor care, vAzAndu-se bAtutr, Ii scap viata fugind
In alte OH. Pe cati insil au apucat a-r prinde, precum pe Cos-
tea pArcAlabul, pe Ivacu logortul, pe Sima vistiernicul i pe
alp' inc5, le-au Valat capetele in targ in Roman. Pe Trotuan
il puse in inchisoare. Spusele lui Ureche asupra rAscoalei hme-
nlor lui Stegnit, sunt adeverite prin trei documente toate dela
Petru Rare. Prin unul din 1528, dommtorul sechestreazA satul
Sfroietii al lui Maxim Udi ea i satul St5b5rcerni al lui Secu-
ianu paharrncul pentru hiclerne cand se ridicase cu altii necre-
dincioi asupra nepotului &maim noastre Stefan Voevod". Al
doilea document este din 1530. Pm ,el Petru Rare dit mngs-
tirei TazliMI satul Pacanu sechestrat pentru crima trAdArei
dela Sima vistierul cnd acesta s'a fost revoltat contra nepotului
nostru de frate Stefan Vod cel Tank". Al treilea document
din 1534 confisc6 monle hu Luca Arbore Insur SocAarni, Tofi-
larui i Greceann pentru viclerne sub Stefan Vod" 69.
Arbore fund ucis i boiern cm mai de airi impr5tieti,
Stennit6 puteA s dee liber curs urer sale contra Polmulor. Ace-
tia se temeau foarte, ca el s5 nu se arunce in partea Turcilor.
Polonn incearc deci a recatig bundle lui dispozitn, trimitAnd
pe Laurentius Miedzileski, episcop de Camenita i pe Gheorghe
Krupski, castelanul de Cracovia, ca 0 Impace pe Stefan cu
bmern sgi, spre a'l indrumA astfel incet iar c5tre alianta polon5.
Stef5rut pune irfs6 pe episcop la inchisoare 69. Boiern sp5imn-
tati de apucgturile din ce in ce mai silmce ale domnului, roag5
pe regele polon sil Intel ving, c5ci la dimpotriv, el se vor da
Ungurilor sau cluar Turcilor 61 Sigismund cere atunci mterve-
mrea nepottilin sgu, regele Ungariei Ludovic al II-lea. El ii
sale : Ai putut intelege din relatnle ambasadorului tgu cele
ce se fac In Moldova ; Ca' acel voevod, prin insolenta i nebunia
lin, se pierde pe dansul i pe ai sill. Noi temndu-ne, in aceste
imprejuriln entice, ca nu prin rAzbunarea noastr, acea tar5 s',1
incap mai curnd in puterea dumanului nostru comun, sun-
tem tmuti a trece cu vederea grelele 'ilium c5ror am fost expui"62.
Stefan afland de incercarea regeltu Polornei, de a-r arunca in
spate pe acel al Ungariei, amerunt de a dreptul pe Sigismund
Cu ahanta turceasc5, cerand ca mare struintil pe pribeagul
Cosma Serpe care sfAtuise pe Sigismund s'a convoace pe toti
pribegn din Polonia i din Ungaria i. WI intrebe pe cine voesc
a avea donm i pe acela s'-1 sprijine, fund cA dacA nu va face

" 1528 Urzcarul, XIV, p 78, 1530 Ark 1st , I,-1,qp. 132; 1536. Ioga
Studiz ,1 doe , V, p 212.
" Acta Tonuczana, VI, p. 284, 307 ,i 308
11
VI, p. 308.
ta Aaiun, p. 308.
 IBTORIA tiOLDovai 226

aceasta, boierii vor fi nevoiti, s se indrepte catre Turci 63. Consi-

lierii poloni temandu-se ca fapte sa nu urmeze ameninprei lui
teftinita, sunt de prere a indeparta pe erpe din regat. Sigis-
mund totusi se sfatueste cu bmerul moldovan, ce ar fi de facut
cu acest nebun care ameninta linistea lumei intregi. *erpe ii
raspunde ca daca Polonn si Ungurii nu vor face inceputul unei
intervemri, Turcii ar intr numai decat, cad lui tefarrita nu-i
ramanea alt cale cleat a-i chema. El adauga ca regele ar face
bine sa intruniasca pribegii, si sa aleaga impreuna cu ei un alt
eandidat la tronul Moldovei. Tot de aceasta parere erau si boiern
pribegiti la Brasov, dupa cum all Sigismund prin un agent al
srm Toma, trimis in acea parte 64. Regele Ungurilor recomanda
insa cumpatarea si lasarea de o cara data in pace a lui *tefanitil,
spre a nu-1 provoca la ruptura, ceea ce era Cu atat mar intelept
cu cat Turcii navalisera in Podolia si Rusia, si puteau prea
lesne trece in Polonia. Se vede insa ca *tefanita nu era as de
nebun precum 11 credeau Polomi si Ungurii, cad cnd sosi mo-
mentul hotarator, cand Turcii respinsi de Poloni se retrageau
catre Dunare, domnul Moldovei in loc de a le da ajutor, Si ataca
si-i bate cumplit, rapindu-le toata prada facuta 66 El intrebuin-
tase deci amenintarile sale de alianta cu Turcii, numai apre a
speri pe Poloni ; dar pentru ca ei sa nu creada c si-ar fi schimbat
gandul fata cu &usu prin ajutorul ce le daduse la rpunerea
Turcilor, in scrisoarea ce o trirnite lui Sigismund spre a-i vesti
izbanda, 11 insulta, tratand pe Poloni de trandavi 66 Din cauza
acestei purtan necuviincioase, apropierea intre Moldoveni si
Poloni, care 'Area indrumata prin izbanda lui tefanita asupra
Turcilor, larasi se risipeste, si neincrederea in el din partea Po--
lonilor isi urmeazrt cursul sari mai departe.
In 1526 *tefanit ataca pe Rada dela Afumati, si prada
cumplit Muntenia, intorcandu-se innapoi Era a suferi nici o
mpotrivire 67 Aceasta lovitura data prei Romanesti poate sh
fi fost, tot spre a se razbuna pentru adapostirea unor boieri
pribegi care se stie ca umplusera lumea, dupa stangerea ras-
eoalei.
Dupa cat se vede insa Polorni, pentru a pune data capat
temerei lor, ca ternita inteun moment al furiei care-1 stapa-
nia obisnuit, sa nu se lege ert Turch in contra lor, se hotarasc sa-i

I' N Ioiga, Stucht L doc , I, p 2

4 Acta Tom , VI, p. 323-324 si 325.
66 Wapowskl, p. 558 ap. Picot, Glirornque d'Urechr, p. 2i5. 5tet4nii4
lace aceasta cunoscut lui Sigismund prin o Scrisoare din 1524, Acta, VII, p. 43.
64 Arta Tomiciana, VII, p. 61: Scrisoarea lui I omiczki clitre Luca Gorski
din 22 August 1524: Ex boc incluso exempt responsionis moldavicae Nestra
Magnificentia facile ccgnoscet quo in pretio apud ipsum Moldavum simns, ob
Ignamom nostram que modum et facultatem defensionts nobis ademit"
" Ureche, I eloptsefe, I, p. 156.
A D Senopol, letona Romanilor.Vol IV IS
 226 I8TORIA ROMANILOU

pung capAt zilelor i determing pe insusi sotia lut sg-t dee otravg.
Zgu de treabg jupgneasg moldovancg, sg-si omoare bgrbatul" 1
exclamg Cgpitanul, raportAnd acest evenement din istoria Mol-
dovei
Astfel se sfar5i din viatg, in varstg abia de 21 de am, acest
prmcipe care si el ca i tatgl sgu Bogdan, sgmgit lui Stefan cel
Mare, insg prin prtile cele rele ale caracterului sgu : iute
pormt, crud In m'Ante, autoritar i nesupus. Insg pe cfind la
Stefan cel Mare asemenea insusiri periculoase slujiau ca sub-
strat de energie pentru elementele cele bune ale sufletului sgu,
In fiul si mai ales in nepotul lui, desbrgcate de once nobile si
innalte avnturi, ele manifestau la lume uricioasa lor fiintg
numai prin porniri sAngeroase i apucrituri nebunesti

3. PETRU AL 1V-lea RARF4 INTAIA DOMNIE

Petru al IV-lea Rare*, 1527-1538. Fiul natural al lui

Stefan cel Mare umbla de mult dupg domrue. Indat dupg mi-
ma fratelui sgu Bogdan in tron, Rare trece in Polonia pentru
a fi mai in apropiere de coroana pe care o pAnde. In tratatul
dintre Bogdan si Sigismund din 1510, se vorbeste de un preten-
dent Petru. In 1514 ggsim pe Sigisraund regele Polomei scriind
lui Petru eg e nemultumit cg pgrgsise locuinta pe care i-o insem-
nase ea resedint ; in 1516 regele serie unui castelan al sgu cg ar
&ti bucuros ca Petru sg ajung domn in Moldova, dar a e
retinut prin tratat de a'i da sprijin 69 In 1517, la moartea lui
Bogdan, Petru Bares, dupg cum aflgin din o scrisoare a lui Petru
Tomiczki cgtre palatinul de Sandomir, se roagg cu stgruintg
ca regele sg-i invoiascg sg meargg la marginile regatului,
spereazg sg poatg in curnd cAstig buna vointg a ,oamemloi
din tara Moldovei, si astfel sg deving stgpAnul acelei tgri" 90.
Iii acelasi an ggsim cg ngzumtele liu Petra face propgsire in
montea regelui, infra at el invitg pe cancelaral sgu sg se sfg-
tuiascg cu alte persoane cum s'ar puteA da un ajutor preten-
dentului Petru care voeste sri scoat din domma Moldovei pe
fiul lui Bogdan 91. Pe la 1522 se vgd mai multi boieri dm partida
lui Petru emigrAnd in Polonia, st in sfarsit &d'Id emigrantii pro-
pun regelut a inlocui pe Stefgnitg cu alt pretenden t, fr indoialg
eg ei aveau in vedere tot pe Petru Rares
is Ilreehe, Oletea' Cdpltanul In Mag. ut , I, p. 162 Stefilnitil moare
12 lautiarle 1527 Vez! Inscriptla de pe mormintul tul la milnictirea Putna In
Arh romaneasclt, II, p 309 Ureehe (I, p 156), pune din grefalA data mortel Itu
la 20 Sept. 1526.
81 Hurra , Doc., II, 3, p 183 *i 248
76 Acta TomIctana, IV, p. 60-61
Hurm , Doc , II, 3, p 257
 ISTORIA MOLD VHS1 237

Aceste struinfi atat de incordate full in sfrsit incununate

de izband, la moartea lui *tefnif.. Intorcndu-se boierii pri-
begi care se vede c erau in numr insemnat, venirg' cu candi-
datul lor din Polonia ; lar acei din farg adeverind si ei a Petru
er din osul lui *tefan Vod, cu tolii l'au ridicat domn" 72. *te-
fnifg fiind ucis in 14 Ianuarie 1527, iar un document de la
Petru Rare datnd din 15 Marte acelasi an 73, urmeazA c el
apucg domnia in rstimpul de dou luni, dela 14 Ianuarie pn
la 15 Martie al anului 1527, El fu proclamat domn in Harlu
orasul nasterei sale 74, unde se reintornase, probabil pentru a
revedeA pe muma lui.
Petru care trise atta timp adApostit in Poloma, trebui
la inceput cel pufin, s urmeze o politicA prietenoas fafl cu
aceast far. In 13 Decemvrie 1527 gilsim un tratat incheiat
de el cu Sigismund, al cruia introducere este asemenea celor ce
am cercetat mai sus, dela 1499 incoace. El fncepe prin cuvin-
tele :Fiind cg magnificul domn loan Petru, voevodul frei
1VIoldovei, prietenul nostru cel sincer iubil, a apucat tronul prin-
telui su Ioan Bogdan si a nepotului du loan *tefan voevod,
mort de curnd", si confine aceleasi condifii ca si tratatul cu
teftinifg, fund indreptat tot in contra Turcilor. Se adaug ins
o clauz Tnai favorabil domnului romn, anume aceea cg dac
impAratui Turcilor singur in persoana lui ar constrnge pe Petru
prin silg si arme a-i da ajutor in contra frilor noastre, el nepu-
tndu-se impotrivi unei as de mari puteri, s nu se strice ;Manta
dintre noi din aceast pncing" 76.
Petru Rare se puse bine cu Polomi si din alt pricing.
Evenementele ce se desfsurau peste Carpafi atrag in curnd
iintreaga lui luare ammte, intru cgt ii ddeau putinta de a se
16 ti prin cuceriri, in acea parte, si a mulflimi astfel imboldirea
lui luntricg pe care o motemse dela tatil su, si nevoia de intin-
dere a restrnsului su Stat. Spune Ureche despre Petru a
se nevoi s'a' ltifiascg ce au apucat, c5, nimica dup ce s'au aezat
la domnie n'au zbovit, ci de rzbome s'au preg'tit si la toate
ii mergeA cu noroc" 76.
Anume dup btlia dela Mohaci, 1526 si moartea regelm
Ludovic, Soliman detras prin o rscoal din Cilicia in Azia,
dela urmrirea cucerirei Ungariei, prseste expedifia i se in-
toarce peste Dunre. Ungaria rAmnnd fr rege, se ivesc doi
pretendenfi cu partidele lor, care prin o lupt civil, Sniping
71 Urecbe, Lelopisele, I, p. 156-157
7' Melchisedek, Cromca Hiquluz, p 17
74 Croruca pulneand, In Arh IV , III, p 11 Croit moldo. polond In I.
Bogdan. Veclule cronici mold., 1891, p. 230.
76 Doable', I, p. 613-615. Tratatul 'gain de Rare, In Oct. 1527, In Hum
Doc , Ir. 3. p 602.
76 Ureche, Leloplsefe, I, p 157
 228 18TORIA ROMANILOR

ilia mat departe in cgdere pterduta Ungarie. loan Zapolia,

voevodui Transilvaniei, care se bucur si de simpatile lui Soli-
man, este ales de partida sa ca rege, in zma de 10 Noemvne
1526. In contra lui insg se rgscoalg Ferdinand, locotirtorul de
impgrat (al lui Carol al V-lea din Germania), fratele Mariei,
sotia reposatulut rege Ludovic al II-lea, care Ferdinand er
sprijmit in Ungaria de o partidg, in fruntea cgreia se afl pala-
tinul Stefan Batori. Ferdinand intr cu o armatg in tara, bate
pe Zapolia la Tokai in 27 Septemvrie 1527 si-1 alungg din Ofen,
silindu-I sg se retragg in Transilvania, si dupg aeeea se coroneazg
el limits" ca rege de Uugaria, in 3 Noemvne 1527. Zapolia con-
strans se aruncg in bratele Turcilor, trimitnd pe Laski la Cons-
tantiuopole, care sg cearg supunerea sub Turci si apgrarea din
partea lor contra Germanilor 77. In acest rgstimp Ferdinand,
pgtrunsese cu armatele mai depaite spre lguntrul Transilvamei,
pentru a scoate pe Zapolia si din aceastg parte. Atunci Petru
Hares se hotgn srt interving.
Acesta is" gAndise astfel planul sgu SA se prefacg a ajutc4
lui Zapolia, spnjinind un principe bine vgzut de sultanul in
contra dumanului Turcilor, si cu acest pnlej sg mai capete
cteva stgpanin in Ardeal, peste acele ce le posed ca moste-
nire dela Stefan cel Mare (Ciceml s'i Cetatea de Baltg). Ca pre-
text pentm a indreptgti intrarea sa in Transilvania, el puse
inainte tocmai apgrarea stgpanirei acelor cent', amenintate de
armatele lui Ferdinand. Paul Giovio celebrul istonc al veacului
al XVI-lea, contimpuran, cu domnul moldovan, spune cg Petru
Rares ar h pi etins cg se teme a pierde orasele Crceul si Ku-
kullo, i cg ni..-1 vine la socotealg de a vedea pe tronul Ungarier
pe regele Ferdinand, vecin prea puternic st pnn urmare prea
periculos, prin simpatule Germarnei, si prin fortele frgtine-sgu
mpgratul Carol Giovio adaugg c adevgratul sgu scop el-A multg-
mirea ambitiei lui celei man de a-si lAti tara ; el vis cucerirea
Transilvarnei, folosindu-se de anarbia in care fusese aruncatg
Ungana" 78.
Petru Rares fusese foarte curterut de Ferdmand pen tru
a-1 atrage pe partea lui, si Rare se plecase intgi catre locotutorul
de impgrat al Germamel. Dupg fuga lui Zapolia insg, Rare
intelese, unde-i stgte adevgratul interes si pgrgsind politica

T, Znakeisen, Geschichte des Osmcuitschen Reielis, II, p. 651 51 in in I U1 su.

Die austotirttge Pain& Peter Rare.,, 1908, p 12 pune alegerea lui Ferdinand la
17 Dec 1926.
" Pauli lovis (Giovio) Novocoineusis, Opera, Basileae, 1578 Reprodust,
locurile relative la Pam Rare..? In Arh. 1st , II, p 31-32. Ureche1 spune numal atilta
at Petru Bares ar fi prddat Unpria, f6rA a poinenl nintic despre scoptu ilc sale
politice (Leloptse(e, 1, p 157)
 JSTORIA MOLDOVEI 220

germana, iei apararea voevodului Transilvaniei si se rosteste

pe fata contra lui Ferdinand 79.
In 28 Dec. 1528 gasim pe Brasovenii scnind Sbienilor,
Sasi i unu i altii i inclinati deci catre Ferdinand, ca rivalul
sau, Zapolia, spereaza in ajutorul Moldovemlor si al Muntenilor
contra regelui lor (Ferdinand). Sasii auzisera la acea data despre
scopurile lui Flares. In 4 Fevruane 1529 vice voevodul Transil-
vaniei scne Sabiemlor despre primejdia din Moldova, si Braso-
venii instiintaza pe Sabieni despre intrarea lui Petru Vod
pustierea tinutului Secuilor.
Petru Vod se preface a nu cunoaste scopunle dusrna-
-nest]. ale Germanilor din Transilvania si cere niste pietrari dela
Bistrita pentru reintocmirea Cetatei Neamtului. El izbutise apoi,
prin groaza, a pleca pe Secui In partea lui 99 dupa aceea Ora-
seste Transilvania si reintra in Moldova, de unde el insa patrunde
din non peste munti, de asta data insa pe la Bistrita, pe unde
iesi la cetatea lui, Ciceiul, i pute aveh un punct de razim al
expeditiei sale 91.
Parandu-se impenalilor ca Bistritenn spenati, ar soya',
generalul de Zegerma Ii mustra ameninta cu aspnme (15
Iunie), In 24 Iume Moldovenii sub Danciu parcalabul si Bar-
bovski portar de Suceava, erau in Ciceu. Petru Flares someaza
inteleptii si supusi cetateni din Bistrita s predea
parcalabului sau din Ciceu, cetatea Ungurasul in ziva de 1 Iulie,
iar in 15.aceleiasi luni el instunteaza pe Bistriteni ea regele
loan (Zapolia) l'a dat Bistnta i castelul Balvanyos. Urmeaza
mai multe sensor' cu Bistrita, pana cand la 22 August Petra
Rare o ameninta cu o soarta gr ozava, amune ca o va da foculm
si va tra pe oameni in patru bucati impreuna Cu Copiil lor mai
sau mai mici, daca nu vor fi ascultatori. Sbienii eran pro-
tivnicii mai aprigi ai lui Petru, imbiind i pe Bistriteni la sta-
tornicie care imparatul Ferdinand.
Intre aceste capitanii lui Moisi, domnul Muntemei care,
de teama Turcilor, sprijimse i el pe Zapolia, anume Dragan
postelnicul i Neagoe Vornicul, incheie cu Ardelenn un tratat
prin care isijuruesc un fel de neutralitate, pima cand Dumnezeu
va arat caruia din doi, se va cuveni domnia" (4 Sept.). Mai
starueste Petra in zadar ca Brasovenii i Sbienh s i se supuna
-de buna. vole. Ei refuza necontenit supunerea, pana la lupta
dela Feldwara, unde Petru Voda, lovindu-se cu armata lui Fer-

Negocierile cu Ferdinand In, Ursu, Amwartige Pohl& Peter Raref

p. 21 l urm
Gerendy TIIrOk sale In 15 lame 1529, Hurm , Doc , XV, p 320: Quod
ad Sii.ulos attuiet, speramus nos bene composituros" Acelas In 24 Iuhe 1529,
ibidem, p 326: ilea credamus Siculos ad saniorem mentem redituros".
Petiu reintrase de la Secul in 8 Fevruarie t 1e4ise spre Bistrita In 18
Iunie, Ibidem, p. 313 z 322 ad castrum Chycho festinans"
 230 18TORIA ROMAN1LOR

dinand, pnn un atae nriprasnic o sparge cu totul, rgpindu-i 50

de tunuri man de spijg 82 InmAndrit prin aceastA izbAnd6,
Petiu Voa nu vroi ca altii si culeag6 roadele victoriei sale, *1
se socoti deci a cuceri el singur Transilvania, punnd speranta
lui mai ales pe artileria dobndin dela (Inman" ".
Lupta dela Feldioara se intmplase in 21 Octomvne 1529,
tocmai pe cand Soliman Ineunjur Viena, Inca Petru 1i aco-
peri cu atAt mai bine planunle sale fat cu Turcii, Cu at el
puteh s le apar ca un ahat *1 ajutor 84.
Rare* dup ce impune Bra*ovului o contributie de r6z-
boiu de 4000 de florini pe care locuitoni o rAspund In mai multe
rate 65, vroe*te s pun6 mna pe Bistnta, spre all asigur astfel
o multAmM mai str5lucitg a ostenelelor sale. Dup6 ce Brarvul
cade in st5pAnirea lui, Sa*ii din Bistrita urmAnd inainte a
impotrivi, el le trimite o a doua scrisoare in care le spune : Cre-
dem c6 nu ignorati cA castelnl Balvanyos, ne-a fost dat In st.5.-
pruure de atre regele -nostru prea milostiv, *i de acolo osta*ii
no*tri au verut la voi la Bistrita, spre a o lu In stgpnire. Dacrt
cumva vil yeti Impotnvi, atunci viile voastre vor fi zmulse din
rAdAcini, *i cetatea voastr6 va fi lautri ; iar pe voi impreunA cu
copu vo*tri vil vom tgi *i spinted prin castelanii no*tri, *1 ma
nu va trece anul, cnd capetele voastre vorintr pe mAnile mele" 66
In o alt6 scnsoare cAtre Bra*ovem, Petru Rare* se jAlue*te
de unelthile acestora, spunndu-le foaite botArAt cA, pentru
%Ara Ardealului voi *titi eA am dobndit-o cu sabia *i nu voi da-o

0- In ni5te soeoteli ale Bra5ovului dintre anti 1529-1532 gAsun adei ei HA

aeeasta rdpire a tunurilor armatei germane de dare Petru Rares In 1529 Pro-
zonis et funibus ad bombardas emptis durn voevoda Moldai iensIs irupit, in quo
mzserrum conflzclu, ne (beam fuga turpz, bombardae omnes partter cum gentzbus
nostrLs perzere el per Moldanienses abductor stint , tantam cladem Burcia nunquam
vida sibi illatam". (Reproduse In un artico) al lui Teutsch, Honterus und seine
Zell In Archzo ItIr veil Landeskunde, XIII, 1876, p. 131).
" Glovio, In Arh zst , II, p 32.
86 Analele s5pate In biserica din Bia5ov, reproduse de Schwandtner, &rip-
lopes rerum hungarzcarum, In, p 212, spune Pugna ad oppldum Marienburg
(pe ungureste FOldvarFeldioara) In terra Barc7ensi cum Moldavis gesta cizt
mile Martyrum. Petrus voyvoda Moldavlae oppide Pras7mai ignem subj1( it
pridic Simonis et ludae tandem obsidet di ltatem Coronensem, alque postildie
Simionis et Iudae arcem Coronensem Nile expurgat et dirmit, 1529".
86 In bocotelile Brasovului (e,1 mai sus, nota 82 articolul lui Teulsrh,
p. 1331. sub anul 1530 Osten : Iohannem Fux et Martinum Dread ni Moldaviam
prima hebdomada quadragesimae protecti et per nos missi ad Vohodam funsent,
duxerunt. domino Voivodae in solutioncm 4000 florenoi um quos ex pacta pace
debebamus, fl 800". F1 duc tot odatti boierilor ma) multe daruri : pintenl, scAri
de 10 fiorini, 14 aspri, 14 pAlArli, 15 perechi de mAnusi si 14 legaturi de culite
" 1 ranszlocinta, 1874, p 120 vos una cum pueris vestris detruniari
ac decollarl castellan1 nosti i debeant". 0 variantil publicatil In Hurm , Doc.,
XV, p 339 (31 Oct 1529) tiolt6 amenintarc c5tre BistrIteni din 5 51 29 Noembrie
1529, 'balm, p 342 51 345 Bistrip se supuse pe la Inceputul lui 1530 11,ilfrm,
pa e 349
 I8TORIA DIOLDOVIII 231

nimdrui, la nici un rege, mci lui Ferdinand eland" , apoi pentru

a-i acoperi jocul, el adaugd cri, numai luz Iano crand am s'o
dau, cdci imi este frate bun i pneten" 87
Zapolia crezAnd cd actiunea lui Rare in Transilvania este
In folosul sAu, sfAtuete pe Bistritem sd se supund, ceea ce i
fac, aa cd Rare incape in stApAnirea acestei cetdti care-i opu-
sese 'And atunci o impotrivire atAt de inddrAtnicd 88.
In urma supunerei Bistritei, vistiernicul Matei cere dela
ordeni 30 de card de proviant pentru armata lui Rare care s'ar
afl la Rodna. Tonul scrisorei se vede ca totul altul, ca indrep-
tatd cdtre nite supui i nu cdtre nite idsvrAtitort. Ea este
blAndd i pnetenos conceputd Cunoscand voi cd stdpanul
nostru cel prea generos este acum lipsit la Rodna de cele trebui-
toare, mai ales de pAne i de vin, Vil cerem in numele lui, nu mat
putin insd vil insArcindm i vd ordondm ca, indatri ce yeti veded
aceste randuri, sil trimiteti 30 de card cat ma' curand, spre a
duce proviziile ce se vor vedea a fi trebuitoare. Sd nu cumva
sil faceti altfel de cum Nil scnu, fund cd Itit bine c domnul nos-
tru cere atilt dela noi cdt i dela voi cea mai credincioasti sluibd, i
de aceea trebue s'Al slujim ca totii cu credintri. Dat in castelul
Balvanyos in 22 Mlle 1530. (IsciMot) Noi Mate' vistiernicul sau
tesauranul prea generosului principe Petra, voevod de Mol-
dova" 88.
Rare se purta crttre Zapolia in aparentri cu cel mai mate
respect i cu cea mai mare credintd. In realitate 1nsd cdut pe
de o parte sd cAtige simpatiile popoarelor din Transilvania, pe
de alta sil mdniand Bistrita in a hu stApAnire. De aceea Il vedem
stAruind la Zapolia pe care-I numete domnul sdu prea milos-
tiv" 90 ca sd ierte purtarea Braovenilor. Zapoha care, la inceput,
circonvenit de Rare, nu numai cd-i multArmse crilduros pentru
izbAnda dela Feldioara, dar 11 ajutase chiar la supunerea Bis-
trttei, se rdsgAndete in curAnd, vAzAnd cd Rare iti intinde
stApAnirea asupra aproapc intregei Transilvanii , temAndu-se
ca domnul Moldovei sil nu lucreze mai mult in interesul lui pro-
priu decat in al sdu, roagd pe Rare sd pdrdsascti Transilvania
i restitue tara. Petru rdspunzand cu ingdimeald i rugand
pe Zapolia sd-i lese Bistnta, ca i cum numai de ea ar fi fost
Nicolaestu, Doc slauo-rom , p 155 (scrisoarea trebuie s iie din 1530)
el Asupra luptelor cu Bistrita si rlipunerea ei vezi Ursu, 1. c, p 65-66
Se Transilvania, 1874, p 121. Reprodus si de Hurrn., Doc., XV, p 358.
Picot, Chrontque d'Ureche, p 289, presupune cg Petru ar fi fost Witut, si de-
aceea ar fi adresat el acea scrisoare, dans des termes assez humbles, gill con-
trastent singulirement avec les deux lettres que nous avonsreprodultes plus haut"
Dacil Petru ar fi fost blitut de Bistritcni, cum le-ar fi putut el cerc, chiar In ter-
menl supusl pros iant fr platii ? Apol tonul scrisoarei, de si prietenos, este cu
toate aceste Indestul de cnergic Explicarea adevliratil este acca &Ali in text
Petru Flares elitre Zapolia, 2 Aprilie 1531 Hurm., Doc., XV, p 362
.Dominum nostrum graciosicimum"
 232 ISTORIA 1101AN3LOR

vorba, Zapolia il amenint5 Cu pAr la Soliman, ceea ce face pe

Petru Rare sA pr5seascA Bistrita i chiar Transilvania, i st
se retrag5 in Moldova, inc5rcat Cu o prad5 nenumrirat, mai
ales de vite 91.

Doman cei man i insemnati al Moldovei inteleser in

curAnd, a ca tara lor, In maiginile in care se afl, nu se va puta
isprAvi mmic. De aceea ii vedem necontenit la prx15 asupra
chipului de a intinde hotarele ei. stefan cel Mare spre a 14i Mol-
dova atre sudul ei, atacase Chita lui Vlad Tepe. Ctiva am
clup5 aceea el deslipete de Muntenia tinutul Putnei, i-1 adaug5
Moldovei. Tot el dobAndete dela Matei Corvm aruirea a dou
importante cetriti in Transilvania, din tinuturile m5rginae. Tot
aA face i Petru Rare, and se amestea In luptele dintre Fer-
dinand i Zapolia. *1 el ava in gAnd intinderea granitelor t.5rei
De i nu putem admite, cum spune Giovio, a el s5 fi avut de
scop, dela inceput chiar, cucerirea intregului Ardeal, de sigur
a el vroi, prm st5pAnirea Bistntei i a tinutului de prin prejur
care se atinga cu acel al Ciceului, s-i 15tasa st5panirea In
tara de peste munti, i odatli aceast5 intindere dobtindit, pofta
lui multArnit5 nu s'ar fi oprit acolo. Aceast mArire a Onlor mici
este neapAratri, daa ele vroesc a jua un rol In istorie, cu atAta
mai mult In accle timpun de rraboaie i mic5ri fizice, in care
nu se puna nici un pret pe desvoltarea intelectual. prile
care au putut ajunge mai cuand la o stApAnire tentorial5 mai
intins5, au i inceput a ava un rol activ i hotrAt In determi-
narea destmelor lumei. AA a fost Prusia In veacul trecut, care,
IAA la cucerirea Sileziei, putere mic5, se lira' Intre cele man
de acolo innainte.
Aceast5 nevoie neapkat5 a Moldovei, unit5 cu caractei id
indrknet i r5zboinic al figurilor principale ce au stAtut In scau-
nul ei, explic5 indestul intrepi inderile cucentoare incercate_de
(Musa.
Petra Rare, pentru a se despAgubi in Polonia de,Theiz-
bAnda planunlor sale asupra Transilvamei, indat5 dupg intoar-
cerea lui din aceast5 ark cere lui Sigismund regele Poloniei
restituirea Pocutiei, pretinzAnd a Polonia ar detine MI% drept
acea provincie ce fusese dat de fratele ski Bogdan voevod
regatului polon ca conditie a contract5rei c5s5tonei lui cu Elisa-
beta, as5torie care nu se indeplinise. Dup5 un schimb de scrison

D. Ursu, 1. c, p. 76, InsA chestia 1e5irei lui Hares din Transilvania nc-
linnuritA, Sustine cblar cA atacul Poculiel ar fi fost o urmare a 17bAnzilor lui %ref
de peste munli 51 nu cum a fost In realitate, cercarea de a dobAndi o compensare
pentru pierderea Translhaniel
 ISTORIA MOLDOVEi 283

tot mai aspre intre Rare i Sigismund, domnul Moldovei

Pocutia 92.
De i Petru datori Polonilor recunotinta pentru adapostul
-eel lung in tara lor, i pentru sprijinul pe care i-1 dadusera la
alegerea lui de domn din partea pribegilor, totui el, ca un ade,
varat cap politic, tiu s puna la o parte toate simtimintele, i
ascultAnd numai de glasul interesului, nu stat la indoiala de
a incalc tara polona. Petru Rare, trimitnd mai multe corpuri
de armata in Pocutia spre a o cuprinde, ele sunt batute de Poloni,
care intorc dumania lui Petru, inchizand tara lor comerciului
moldovenesc, ceea ce trebui sa pricinuiascit mari daune Mol-
dovei, care-i trage venitul ei mai ales din exportul ce-1
catre Polonia, i, prin ea catre alte OH din draptul ei 93. Mol-
dovenii punand mna pe cetatuia Gwozdziec, sunt aruncati i
de aici de duman, ceea ce motiveaza intervenirea lui Petru care
aleargit in ajutorul otirilor sale raspinse. Putine zile statuse
aici Tarnovius, comandantul suprem al Polonilor, i incepuse
a se retrage, cAnd auzi c Petru domnul Moldovei cu o mare
armata de 21000 de oameni i cu multe tunuri, se apropi cu
-mare repej une, i intrAnd in hotarele regatului, ii intocmise
ladarul nu departe de acolo. Generalul polen nu aveh. decAt
4(3'00 (?) de ostai clri i pedestri, care puteri erau de sigur
de,stul de mici fata cu acele ale dumanului. Cei mai multi deci
erau de parere ca, MIA a atept pe Moldoveni i parasind tunu-
rile regeti, A se reyaga in mar grabnic spre Nistru i Haliciu,
i astfel sa se feriasca de dumanul ce veni asupra lor cu o mare
furie. Tarnovius insa barbat ca suflet innalt, care nici data.' nu
a tiut ce este frica innaintea dumanului, raspinse propunerea
de a se retrage. Departe de mine, spuse el, de a prasi tunurile
regeti incredintate pazei mele. Chiar daca palatinul Moldovei
-vine cu. toate puterile lui, noi trebue sau sa-1 invingem, sau sa

11 Corespondenta tulle Rare i Sigismund la Ursu, 1. c., p. 76. SA se ob-

serve cA pretentille lui.Rare asupra Pocutiei se dau pe fatil in 1530 dupA
toarcerea lui din Transilvania. Vezi si I. Nistor Die Moldauischen Anspalche auf
Polcutien, 1910. Petru Hares socoteit de neapArat pentru intArirea granitelor mol-
dovene, stApAnirea Camenitei, cetate nu departe de Hotin. El obisnui a spune
cA sau Camenita va inghiti Hotinul sau acesta Camenita". Vezi Descriptio heteris
et novae Poloniae 1585, sub cuvAntul Chotirt (cartea neflind paginatA). Ideo
Petrum Valachiae palatinum feruut dictitasse aut Camenice Chotinurr4 aut Cho-

'
tinum Cameneciam degiutiet". (Bibl. acad., col. Sturdza, No. 2297). Si Petru
Rare nu vroiii ea cetatea polonA sa IngbitA pe cea romknA.
document din 20 Febr. 1532 (Tralan, 1860, p. 308), Sigismund
MustrA pe &Lill Andrei Carcacandela Grecul cli etiam merci bus woywodac Mol-
daviensis hostis nostri et subditorum- ejus non solum negocian i in ipso regno nostro
non verearis, sed etiam quam plurimas res In eodem regno nostro ad usum et
necessltatem eiusdem woywodae comparare et ad ilium in Moldaviam trans-
mittere non formides contra publicumedictum.nostrum quo cautum est, ne qua
cummercia nitro eitroque inter eundem Woywodam ac subditos ejus subditos-
que nostros, pro quibusvis erbus et merclbus, haberentur".
 234 1810RIA 11031ANILOR

munm. Polonii insufletiti pnn aceste cuvinte, se pregAtird de

hip-CA cu mare infocare ; incepur all intAri lagrtrul parte cu san-
turi si valun, parte cu fn,:uniu rime de mfg. Pedestnmea se
asezA fnaintea cartilor, alArimea cea grea si cea moat% stta In
imjloc. loan Tarnovius nu !meta de a ininima pe ai s6i, pe and
Petru palatinul Moldovei cu o strasnicA preggtire rgzboinia
Cu puteri uriase, incepa s6 se apropie. si sg-si fntocmiasa
lag6rul in fata Polonilor. El hi asez6 aproape 50 de tunun,
acele rApite la Feldioara, In un lung sir, si nu Ora a ava alt6
grij cleat ca nu cumva Polonn spAimntati de numArul trupe-
lor sale, s scape pnn fugA. De aceea ostinle sale full impArtite
In msnunchiuri, si insirate In jurul castrelor polone. Dui-A aceea
au Inceput a bate castrele polone, si tununle bubuiau cu un vuet
ingrozitor ; ins6 loviturile cele mai multe dAdeau gres din pri-
ma comandantului lor, un preot catolic, care er probabil inte-
les cu coreliponarn gi, Polonii. Numai dup ce Rare fl amenint
cu pierderea capului, Indrept el cum se cuvine bAtaia tunuri-
lor 94. In trap de cinci oare castrele polone full Mute, ins6
cu mult mai mare peire In Moldovent cleat in Poloni, tunarii
acestora hind mai 'nested si prin lovitun mai sigure zdrobind
pe Moldoveni. De asemenea si infanteria cea asezaVi dinnaintea
carAlor ucidea o multime de dusmani, si de la un timp Moldo-
vent' incepur sti dee indgecipt si puterea a le slAbi ceea ce vkAnd
Tarnovms, aruna o ceatil de aln asupra dusmanului. Moldo-
venii primirA pe Poloni ce se repeziau In ei, nu cu mai putinA
inim. Se apnnse o lupt inversunats, azAnd multi de ambele
pArti. Tarnovius trimeta necontenit ajutoare luptgtorilor, arrt-
tndu-se apitan deosebit si puternic otean. Lupta stAtit aproape
o oat% si jumAtate nebotrtrtrt, and Tarnovius Maud cea de pe
urni6 silintti, aruna toatA rezerva sa asupra dusmanului, pe
care de alt parte tunurile fl loviau cu o putere indort. Moldo-
vend nu putur suport acest atac furios al Polonilor ; ca incetul
incepur a se retrage, si dupA aceea prorupser In fugA MOO
si pripitil. Polonii invingtori nu incetarri de a urm5ri si a ucide
pe fugan, st pieirea in timpul fugei lor fu foarte mare. Domnul
stAte pe un colnic innalt, asteptfind rezultatul luptei. Cetnd
vAz cA nu poate oprl armata lui, Intoarse calul si o rupse el ins*
de fugrt. Putin char a lipsit (cu atAta foc 11 urmAriau Polonii),
ca si dnsul s6 fie prins de Poloni. Calul sAu se afundase In o
mocirl ; totusi sap pnn ajutorul oamenilot si iuteala fugarului.
Castrele Moldovendor furri luate si clAriimate ; toate tunurile
incApurrt in puterea Polonilor. S'a intmplat aceast6 victorie
strAlucitrt a Polonilor asupra Moldovenilor la satul Oberlin, In
22 August In noaptea de innainte apgruse pe cer o cornea
4 1. I.Irsu, Biddliile dela Gwordriee Fi Oberlin 1 An. Acad. rom , II, Tom.
XXXV, 1913, p 436(8).
 iszoiiii MOLD vEt 235

strglucitoare care a cbspgrut a doua zi dupg victoric, incgt se

puth crede c ea fusese spre izbanda Polonilor i spre peirea
groaza Moldovenilor, i prevestise redobAndirea Pocutici" 96.
De si Mr% indoialg cg
istoricul polon exagereazg ;
lucrunle, reducand numI- .iflTttM
rul armatei polone numai
la 4000 de oameni, cnd
atunci nu prea intelegem
de unde pute4 s-si iee ne-
contemt ajutoare spre a le
aruncA asupra Moldoveni-
lor, ha inch" sg le mai ea"-
mAng si o rezervA care, o r 1
intervertind la sfArsit,
hotgrascg soarta bgtgliei,
totusi ne pare invederat
Moldovenii au fost mai nu-
t.
inerosi cleat. Polonu, i cg
tocmai aceast.1 superion-
tate In numAr fu cauza cg-
derei Jui Petru. Um mai
int.im ea insufl Moldove-
nilor o incredere asa de
mare in izbfinda lor, hick
ei nu luarg toate mAsunle
trebuitoare pentru a asi-
gura victoria. Apoi Wa-
powski ne spune cA Moldo-
verui se impArtiser6 In pal-
curi mici, vrAnd sg 'Menu-
jure castrele polone, spre
a nu scgpa pe dusman din
mani. De si Moldovenu
erau mai multi decal Po-
lonii, ei nu erau in numgr
asA de mare Mat sg-i poatg
incunjura cu succes. Se res- Petra Rare

Wapowskl, p. 605-606 ap Picot, Chronique d'Urechi. P. '292-294

Emlnenta lucrare a d-lul Picot mi-a fost de cel mat mare ajutor, prin bogitla
nespusil a lzvoarelor ce contine, la expunerea Istorlei politice a Moldovei, de la
inceputui el pinil la Aron Tiranul Alti relajle poloni a luptel dela Oberlin 1531,
N. forge, Acte i Fri , I, p. 9-12. Un doc. polon din 12 Aug 1531 vorbeste de
Valahl multo numerolores". Hurm , Doc , Supl. II, 1, p. 34. Armata polonA
numilri In realitate 8000 de oameni. Ursu, 1. e p. 83 D. I Ursu banuIe,te ca
Hares ar II fost triciat de buieril sill in aceastli Mille, 1. e., p 11 13.
 236 ISTORIA ROMINILOR

firarg deci trupele moldovene pe o linie prea subtire, sau se

imprtir in grupuri prea indeprtate, care putur fi u*or
tiate in douli de Polorn Dac mai adogim la aceasta
superioritatea tunarilor polont asupra celor moldoveni, care
erau deprimi a mnui, dup cum se vede, mai mult tunurile cele
mici de fier cu ma' multe tuburi, cleat cele mari de spij, pre-
cum erau acele rripite de Petru Rare* dela Ferdinand in btlia
dela Feldioara, atunci avem pe dephn lmuritri prima pierderet
btliei dela Obertin de ciitre Petru Rare*, cu toat superion-
tatea in numrul armatei sale.
Petru cu toate acestea i*1 fcuse datoi la nu numai de gene-
ral, dar chiar de osta*. Cnd \Trail c al si slribesc, el se arunc
nsui In mijlocul lor, imbrirbtandu-i, i cAutand s6-i opreasc.
Insu* Petru, spune un alt 'stone contunporan, Paul Giovio,
carele combtnd ca un viteaz, a fost zdrobit aproape tot pri-
mal rnd al cavaleriei polone, fu Kira *i fug' cu putmi clri ale*i",
pierznd toate tunurile" 96
Am artat mai sus cum victoria repurtat de Polom asnpra
Moldovenilor pe timpul lui Bogdan fc sA se prznuiasc am-
versarea c4tigrei ei, ca o serbare national 97. Nu mai putin
rsunet av aceasta dela Obertin in sinul natiel polone. O sum6
de serien, poezii, i alegorn o celebrar *i o cAntar 98.
Polonn pentru a rzbunA pustierea Orel lor, ptrunser
In Moldova spre a o prd; fur ins rspimi cu pierden. Regele
loan Zapolia al Ungariei propuse mijlocirea lui pentru impca-
rea prtilor rzboitoare, i trimise pe episcopul loan Statihus la
Petru Rare*, spre a-1 hotri s cear pacea. Se vede c pe atunci
se restabiliser bunele relatli intre Zapolia i domnul Moldovei ;
de oare ce ei i fceau in acelap timp slujbe mutuale , cci pe
cnd ambasadoni lui Zapolla se interpuneau la Poloni, spre a se
inchei pacea cu Petra Rare*, acei ai domnulm moldovan luau
parte la conferinta tinutii hare reprezentantii Imperiului Ger-
man *i acei ai lui Zapolia, sprijinind delegatii moldoveni cu mait
crildur interesele regelm Ungariei, spre puteA redobndi
hotarele sale 99
" Paul Giovio in Arh tst , II, p 35.
97 Mal sus, p 208
" Cateva din ele enumerate de Picot, Crontque d' Ureehe, p 294 Multe
raporturi lAudAroase pentru Poloni, asupra acestei MAUI, In Hurm , Doc , SupL,
II, 1, p 27, sl urrn Comp 51 2 stxisori ale regelui Sigismund din 1531 Wan
II, 1, p. 79-80.
Vezi scrisoarea regelui Ferdinand ()Aire Carol al V lea, din 11 Ianuarie
1532, In limba spanio15 Vorbind de conferinta tinutl tntre rep' ezentantli slit
st acei ai lui Zapolia, Ferdinand spune fratelul slku : en la qual se han de juntar
todos, assl /os de mi parte come de Juan de Scepusio (Zapolia), y con allos los
dos svoybodes de Walaquia y Moldavia, los quales lenen con ynometo de dicho
Juan de Scepusio para dar mas calor y animo a los Ungaros, prometiendo que
las ayudaran a cobrar los confines, para atraellos por esta via a su devocion",
Mon Rung htst , di plontalar.a. I, p 151
 1STORIA MOLDO VEI 237

Innainte insa ca s'a se fi putut pune ceva la cale, armata

polona Mat o notia navaltre In hotarele Moldovei ; dar osttrile
moldovene o lovira larva Trasauti, de n'au scapat nimeni din
er, 100 Intervin niste tratari tot atat de lungi pe cat si de zadar-
nice fare Rare st Poloni, la inceput pentru un armistitiu pe care
Bares nu voia sa-1 pnmiascrt Cu nici un pret, pe terminul de un
an. Pentru Incheierea pacei, Rare celea sau restituirea Pocutiet
sau, daca regele polon voi sa retina provincia, sa contnbue cu
6000 de galbeni pe an la tributul Moldovei catre Poarta. Ne
aiungandu-se la nici o Intelegere statornica, pradaciuntle rnu-
tuale urmara mat departe. In una din aceste, Polonit pierdura
In Moldova vre o 2000 de oameni si un mare numar de prinst
intre care nobilii Wezlinski, Jilecki si Whdesz 101 Petru se arat
foarte Indarpt pentru redobandirea Pocutiei. In o convorbire
Cu el relatata de un sol polon, acesta pune In gura lui Petra
cuvintele : llacrt regele nu o sfArseste Cu mine, nu voiu Incet
si ma voiu rrtzbunA pana la moatte ; nu vom parasi razbunal ea
mea, chiar dac6 lumea intreaga s'ar prabusi asupra capultu
men" 102.

llisiunea lui Gricti Vazand Polonn ca nu mat pot hala-

dui din pricina Moldoventlor, se hotanra a se plange fmpotrivA
acestora la suzeranul lor, finparatul turcesc
Ei alesera de mare sol pe Kratkonski, castelanul Brescu-
lui, pe care 11 Insarcinara s spuna sultanulut, ca de nu va depune
pe Petra, l vor alunga ei cu armele, intru cat nu mai pot stiferi
strmbritatile lui. Soliman temandu-se ca Polonii, &And urmare
ameninprilor lor, sii nu cuprinda Moldova, Insarcineaza pe un
venetian, Alois Grillz, cu regularea daraverilor moldovenesti.
Acest Gritti era fiul fostului ambasador venetian din Constan-
tinopole, mai pe urma dogele Andreas Gnat El 41 castigase,
pnn talentele si fntinsele sale cunostinti in trebile europenr,
increderea marelm vizir, Ibrahim pasa, as.4 di ajunscse a-tot-
puternic la Poarta Otomana Vrednic fiu al acelor timpuri, era
foarte corupt, fnat Cu bani puteai obtineA tot de la el. Pe dnsul
fl castigase Laski, cand fusese tnmis de Zapolia In misiune la
Constantinopole, si tzbutise a obtineft, nu numai asigurarea nju-
torului turcesc, dar ,i domnia lui Zapolia In Transilvania, faril
plata until tnbut 203

1" Spusele lut tireche in Letoptsele, I, p 160, sunt Intlinte prin miirtu-
risn ea istoricului polon, Wapowskt, p. 607, ap. Picot, Chronique d'Ureche, p. 297
0 sole de acte Hum., Doc ,supl , II, 1, p 48 si urm. Mal ales p. 64
gite votre GrAce contnbue avec 5-6000 florins par an au tribut" (trad. din
limba polonA).
"2 Jskryzilti (litre Petru, 1533 Hurm , Doc., supt., II, 1, .I) 76
"3 Zinkosen, Gesch des Osrn Retches, II, p 660
 238 18TORLA ROMANILOR

Gritti, insrcinat cum am spus Cu punerea la cale a tre-

bilor Moldovei, merge de a dreptul In Valahia In anul 1532, unde
pe atunci domnia Vlad al VI-lea 104. Dup ce acest domn li Md.'
o primire strlucit, el trecii in Moldova. Trimisese de mai inainte
pe pa,a de Siinfra cAtre regele Poloniei, s-1 roage s trimit
delegatii si la granita Mo!dove', spre a regula puntele de pri-
cin. Dup ce intrase in Moldova cale de douri zile clare, i se
spuse s nu Innainteze, cci Petru I-ar fi pregtit o curs, in care
avea de gaud s-1 omoare. El prsi deci misiunea lui Otre Mol-
dova, i treca In Transilvania unde dieta din Vizakna ii recunosch
titlu de locotentent general al regelui unguresc 15.
Gritti, Intorcandu-se la Constantinopole, nu lipsi de a
arAta sultanului purtarea lui Petru Rare fat cu el, ceea ce
puse pe padiah In o stranicA pornire contra domnului Moldovei
Marele vizir, crezand 0 dupg o asemenea fapt Petru va fi
trebuit s prseas0 scaunul i s treac In Polonia, serie rege-
lui SigiEmund, pentru a-1 cere mort sau viu 106
Petru care sttea ru cu Polonn, se stricase 1 cu Turd',
El trebuia numai decal s-i caute un sprijin aiurea, In contra
furtunei care-1 ameninta dela nord O. dela sud. El se Indrept
de o cam dat dare tarul Moscovei, trimitnd pe un sol al s5u
/upu, rugandu-1 s-1 apere de Sigismund regele Polomei 1. de
marele kneaz al Liftei, i s strulascA la sultanul ca i acesta
s ice aprarea lui 107. Se pare 0 Incercarea lui Petru Rare rmase
MI% loci un rezultat. Vom vedea 0 neizbutmd la Rsrit, el se
Indreptri Otre Apus, unde erau mal multe interese vii In leg-
tur cu Turcii, i aduse o apropiere intre dansul i Invinsul dela
Feldioara, locotiitorul de finprat, Ferdinand.
Gritti intors la Constantinopole, fu. Insrcinat in curand
de marele vizir cu o a doua misiune In Wile dela Dunre. Anume
Turcii Incheieser cu Ferdinand o pace In 1533, In care printre
mai multe punte, era mai ales regularea grarntelor dinspre Ger-
mania. Gritti fu trimis spre a pune in randuial i aceast dara-
ver care ameninta pururea s devin o pricin de discordie.
Innaintea lui Gritti Ins venise In Ungaria vestea 0 Instircinatul
tur cese avea scopur1 ascunse, 0 el tintea a aduce pe capul got
104 Mai sus. p 19e
' " Wapowsky, p 607 Cu toate acebtca, in Transilvania serAspAndise
vestea cli Gritti insopt de ajutor moidovenesc si muntenesc, era sii atace tare,
ladreptAndu-se asupra SAbiului. Scrisoarea din Pojon, 23 Maiu, 1532 in Mon
Hung. hal., diplomalaria, I. p 156: Turca praemIsit Aloisium Gritti cum Mol-
daviensibus et Walachis in Transylvaninm ad expugnandum civitatem Ciblnium
et occupandam totem Transylvaniam". 0 alt11 scrisoare de cuprins identic a lui
Thorne eplsc. Agrie! cAtre I rederlc comitele palatin din 23 Maiu 1532, Ibldent
pag. 158.
tu Inventarium, p. 146.
lot Corespondenta dintre mareie Kneez al Moscovel si Petru Rnres din
1532 si 153.3 reprodusA de Codreseu, in Uricartul, III, p 101
 IETORIA MOLDOVEI 289

coroana Ungariei, ce se afl in cearta -- i. aceste spuse care

trebuiau sa-1 faca si apara lui Zapolia ca un competitor i dustnan
personal, eran intante prin insotirea in care Gritti paia catre
Ungana, fluid urmat de un nun& destul de insemnat de trupe,
ieniceri i spabh, aproape 7000 de ()amain. Sold lui Radu Paisie
domnul Munternei *I al lui Petru Rare al Moldovei, ii ies tuna-
lute cu daruri, aproape de Targovilte, i. Gritti trece muntii la
Braovi i se oprete putin laugh' satul sasesc-iomanese Ranovul
(Rosenau) 108, unde este complimentat din partea regelui Fer-
dinand. eativa capi unguri, din cei nemultanup cu guvernul
lui Zapoha, vin la Gritti care ordona atunci magnatilor Unganei
sa se adune cu totii la dnsul. Partea cea mai mare a lor, parh-
zami lui Zapolia, refuza, avand in fruntea lar pe Emeric 'filmic,
numit de Zapoha voevod al Ardealului. Acesta nu vroi a trata
altfel ca Gntti decat inconjurat de armata lui. Tnmisul turc puse
atunci pe unul din capii unguri ce i se aratasera supui, anume
Docia, s omoare pe Tibac, .1 Docia patrunzand in lagarul voe-
vodului, 11 taie in bucata impreuna ca toti oamenii ce-i avea de
paza, seal:rand dupa aceea ca prin minune din mnile armatei
ardelene. Acest omor fu semnul unei cumplite raseoale a intre-
gului Ardeal 109 Se pare ca voevodul Moldovei i acel al Munteniei
pandiau de aproape desfaurarea evenementelor, caci alaturea
cu tru pele rasculate ale Ardealului, compuse mai ales din Seem
si din Sai, se vAd figurand de indata armatele romne. Petru
Rare trimise 12000 de calreti. Seful acestora, nu se tie cine,
vroind sa inale pe Gritti, sa puna mana pe el fara lupta, ii tri-
mite o scrisoare care merita a fi reprodus, pentru a se vedea
cum jurmintele cele mai cumplite, erau pe atunci intrebuintate
numai ca nada inalaloare : Francesco della Valle, da astfel
cuprinsul acestei scrisori : Domnule Gritti, veniti afar% in
siguranta cu fiii votri, cu averea i cu servitoni votii i cu cine
VA place, pentru ca va fgaduim pe Dumnezeu, pe fecioara Maria,
pe cele patru elemente, pe paine, pe vin i pe spada noastra, a
yeti veni fara perico! i ca yeti putea fi intovarapti de cine veti
vroi. In credinta card fagaduinti va trimetem aceasta scrisoare
a noastr, pecetluita cu peceha lui Petru Moldovanul, domnul
nostru". Mai multi din tovaraii lui Gntti, furl de parere a nu
se da urmare acestei chemri, zicand ei : ca nu trebuia sa mearga
In marnle Moldovenilor, pentru ch. tiea bine cat ii erau de du-
mani, amintindu-i cursa pe care i:o intinsesera in anul trecut,
.si a II vor Ma in bucati cu toti ai sal". Gritti insa nu ascult
ci iei din Megyas unde se inchisese. De indat ce-1 vazura, Mol-
dovemi se aruncar asupra lui, II prinsera i-1 condusera in cor-
turile lar. Ungurii ins, dupa cum conveniser, 11 luara, lsand

in socotelne satului Rknov, 1532, In Minn , Doe , 11, 1, p. 39

"9 Zinkeisen, II, p. 517
 NO tarn MA- aostAxILOR

averile lui Gntt Moldoverulor. In zadar fAgAdui Gntti MoIda-

venilor 100000 de galbem, numai sA nu-1 dee pe mAna Unguri-
lor, amintindu-le cA el el-A reprezentantul sultanului. IndatA ce
unguni puser5 mAna pe el, Il intrebarA pentru ce ucisese pc
episcopul Tibac. El rAspunse cA nu comisese un astfel de omor ;
c vroise intr'adevAr sA-1 prindA, spre a-1 pune sA dee samA pen-
tin ce rAsculase pe poporul din Transilvania. Gritti incera
aici cu aceeai amenintare ca care vroise sA sperie pe Moldoveni,
ins in zadar ; el trebui sA moarA. Soldatii Unguri cereau aceasta
cu strigAte infiorAtoare : Gntti vAzAndu-se pierdut, cera sA i se
dee vole s ice comuniditura, spre a muri cretinete. I se invoi
aceast favoare. CAnd fu la executare insA, nici un soldat nu
vtot s ice asuprAli mesena de cAlAu. Atunci se sculA un cArgu,
care spuse, cA dacA i se vor da lui cisraele pe care Gritti le aveit
In picioare, it va MA cape, i astfel mur Mosul Italian (28
Sept. 1534)11. CArAuul calculase bine ; in cismele victimei se
gAsirA o multime de pietre scumpe pe care Gritti, crezAnd cA va
scApA, le ascunse,se de lAcomia rApitorilor.
Moldovenii i Petru Rare domnul lor luasei A o patte ho
ritoai e la uciderea lui Gnitti. Capul lui impreunA cu cei doi tii
ai sAi lurk' trimii lui Rare care innedi pe unul i tAi capul
Cauza acestei impArtAiri atat de activA la moartea trimi-
sului sultanului, lasA a se presupune cA ambitiosul Italian, avuse
de scop a se face pe sine domnul Ardealului, i a aezA pe ambil
sAi fu in tronunle Munteniei i a Moldovei.
Petra Rare se compromisese cu desAvArire in ochu Tur-
cilor VAzAnd cA la tarul Moscovei nu izbutise in nimic, el se
apropie de al dotlea rege al Ungdriei, Ferdinand, cAci la Unguri
erau pe atunci, ca alt datA in antica SpartA doi regi, cu deose-
bit e nurnai cA pe cnd aceia erau Intelei, acetia erau
In 1535 Rare incheie un tratat cu Ferdinand, in care acesta
spune : Noi Ferdinand incredintAm cA credniciosul nostru,
respectabilul i magnificul Petra voevod al Maldover, ne-a fAgA-
dud a ne sluji pAnA la sfAritul vietei sale contra dumanilor repu-
blicei cretine, i not i-am lAsat in stApAnire cetAtile Ciceul, Ku-
Balvanyos i Bistrita" 111. Fund c6 tocmai pe atunci Fer-
dinand trimisese soh la Zapolia, spre a incerch o impAcare, apoi
Petru Rare trimite i el acolo pe vistiernicul Matei 11 , acela

Itelailunca lut Francesco della Valle In Magyar tortenelme 7dr,

p. 9-60 Comp. Since', 11, p 168 Exist.6 o descrlere contimpuranA i de senzalle
asupra mortel lul (iritti sub Mill Wahrhafte Geschichte wie Herr I admire
Gritti Don Conslantutopole in die Walachey ankommen und in SiebentargenerschIagen
Is den 28 September 1534. Din aceast6 curioas6 relatte se atIA un exemplar In
Blbl aced col. Sturdza, No. 2190.
lU Katons, historia critica regum Hungariae XX, 2, p 941 si 1289 rc-
produs In Hurrn., Doc., II, 1, p 91
n, *Will, 11, p 171, dupti Verantius ;I analele Settiestit
 IST011EA MOLDDOSI 241

pe care 1-am vzut mai sus cei And pentru domnul su proviant
dela orsenii din Bistrita us, ca sA stAruiasc5 In contra finpii-
eiirei ambilor regi ai Ungariei. Despre acest sol al lui Petru,
ee serie episcopul de Lund ambasadorul lui Carol al V-lea suve-
ranului su: Se afl aici vistiernicul voevodului moldovenesc,
principe fAr5 fndoialii foarte puternic. Acest vistiernic adesea
ori mA vizi,teazg In tain, i soliciteazii de a nu se fricheiil pacea
ou loan Voevod. Promite c la ori care cerere a mea, domnul
gu va Ten' cu 39000 sau 40000 de ostasi a1ei, i va supine

l yttx-AkAurmpERWARIT

I
4

.1\
,
-

1
.ti_e4331.7444:-Z_)'

NI-6bn!
Selman al II-lea

Transilvania, sub ascultarea regelui Ferdinand ;;iar-dac5 Maies-

tatea Voastr5 va fntreprinde ceva pe uscat contra Turcilor,
domnul se va prezintA la serviciul MaiestAtei Voastre cu 60000
pnI la 80000 de ostasi foarte bine preggiti. M'am dat In mare
amide cu acest vistiernic, i ne-am fnvoit a aveA tot deauna o
regulatA corespondentil. In adevAr el este un bArbat foarte bun
Ili mai ales prudent, si atat de ager in trebi precum nici nu se af16

Mal sus, p. 231

p D. Ileaopol, [Mori& Romanilor -Vol IV 16
 242 18ToRIA RobaNnoR

altul In Ungaria. Se sile*te a-*1 sfr*i mat curAnd misiunea

nimica alta nu-I preocupr "4
Destituirea lui Rare* de SoHunan. - In rstimpul acestor
tratri, regele Ferdinand se sili a pune la cale pe Petru cu. Sigis-
mund in privirea Pocutiei. Se Meuse cluar un proiect de tratat
din partea Polomei, care este rspins de Rare*. Inteun moment
de suprem Incordare intre Polonia *i Moldova, Rare* scrie
regelut : DacA chiar voi fi invins de Maiestatea Voastr, voi
fi rpus de un mare rege stpfinul antor cent' ; iar dac. Males-
tatea Voaste va fi dat ernas, atunci va fi bAtut de micul voe-
vod moldovan, *1 mai la urni pot cere ajutorul sultanului" 115.
Se p5*1 atunci dela amenintrin la fapte i intr'un rnd se Intmpla
o ciocnire mat grea In Moldova, lng Siret, In care mor vre o
800 de soldati i vre o 40 de nobili poloni 116 Polonii se rluesc
sultanului care, ne uitnd Inc6 ucidetea lui Gritti i nepltitirea
tributului pe care Rare* se lud cil-1 va rescumpAr prin arme 117,
spori necontenit In ur i du*mnie contra lui Petra, cnd o
ultim finprejurare trebui s Imping6 vulcanul la izbucnite, *1
s arunce lava lui a tot pustietoare asupra Moldovei i prea in-
drznetului ei domn. Anume o scrisoare a domnului Moldovei ctre
Ferdinand fu surprins de Zapolia, poa te chiar In timpul tra-
nrilor cu vistiernicul Matei, i transmis sultanului, dup ctun
ne arat un document prea interesant, ce se afl In biblioteca
ambrosian din Milan, care contine relatia unei ambasade a lui
Stefan Voevod fiul lui Rare*, urnator in tronul fratelui s'ti Ilie,
cAtre regele Ferdinand din anul 1552, In care fare altele Ii spun
cA : fnc6 tatul su, mi*cat de simpatii, dup obiceiul predece-
sorilor, pentru Maiestatea sa regeasc i pentru toat. Gre*tin-
tatea, a fost trimis cgtre acest rege un ambasador cu o scrisoare.
Dar scrisoarea fu surprms de regele loan i comunicat Turcu-
lui, ceea ce infurie pe sultan fnc *i mai mult asupra lui Petru"118.
Utre toate aceste motive, care ar fi fost prea Indestul-
toare spre a porni pe Turci asupra Moldovei, se mai adaug
plngenle unor boieri, nemultmiti cu domma lui Petru care,
dup caracterul sti aspru *i violent, erA de sine purtat a comite
nedreptti. Verancius, scriitor bine informat i contimporan lut
Petru Rare*, ne spune c6 er nedrept In purtarea lui, ant cAtre
nobili ct *i care popor, greu de apropiat, mndi u, neinduplecat
*i gata a pedepsi In chipul cel mat aspru chiar pentru gre*elile
114 Mon. Llano. historias dtplomcdarta, I, p. 367 rcprodus si tradus de Arh.
1st, j, 1, p. 48.
sis Multe doc. din 1531-33. Hurm., Doc , II, 1, la anii artai. Locul citat
Ja p 197
no Hurm.. Doc., Supt , II, 1, p. 103.
111 Paul GloNio in Arh. ist., II, p. 30.
116 Publican& pentru !untie oarA dupti o copie comunicath de V A. Ureche,
In Arh. si., I, 2, p. 152.
 18TOSIA MOLDOVel 243

cele mai neinsemnate. Pe multi boien Ii scoase din boienile

(functiile) lor, pe altii fi ucise, nu ofensat pentru purtarea lor,
nici spre a'i pedepsi pentru vre o crima, ci as numai spre
multarai apriga lui natura. Intre altele el umse pe un frate al
sau, pentru ca mai linistit sa poata domni. Boierii, vaznd acea-
st domnie atAt de cruda si de arbitrara, tnmisera la Sofinnan o
deputatie care Ii fagklui ca, daca va veil' in Moldova spre a'i
scap de a4e1 tiran, fi vor da pe mAini toate orasele, castelele
intaritunle. Solunan primind propunenle boienlor, trimite un
ordin catre logofatul Teodor, ca s"1 prinda pe Petru i sa'l tri-
mita legat la Constantinopole. Boierii raspund insa a nu ar
puteA 1ndeplini asemenea cerere, i atunci Soliman se hotarste
a porni in persoana asupra Moldovei" 119.
Sultanul serie in 1538 catre regele Polomei Ne scrieti
despre nelegiuinle Valahului al canna sarpire ne rugati a face,
voi de dincolo i noi de dincoace operAnd. Ne-am hotarat a merge
contra acelui tAlhar, avAnd cu noir o armata pe care pamantul
alma o poate tineh. In ceea ce priveste Insa arrnata voastra, nu
credem tocmai de trebuinta ca ea sa treac hotarele acestei
tan, ci numai s stee In Ukraina i alte parti, pentru ca acel hot
sa nu scape" 120.
Se vede ca Turcul nu ave incredere- in Poloni, si nu vroi
ca ei s cuprinda Moldova ; de aceea mai intaiu vroi spai-
mAnte, spunandu-le ca ostirea lui ar fi asA de mare de nu ar
putea-o cuprinde pamAntul, i apoi Iiindemnh numai sa se Mina
la granita, spre a prinde pe hotul de domn al Moldovei, i. ea
nu ar crede de nevoie ca ei sa treaca hotarul In aceastil tara. Pe
atunci anume Turcu i insusisera in teorie, asupra ambelor
ri romAne, un drept dephn de stapnire. Sultanul Soliman sale
regelui Polomei, ca voevozii Muntemei i ai Moldovei preciun
acel al Transilvaniei erau robii i tnbutani sai i Onle lor sunt

119 Antonius Verancius, Monumenta Hungaricre historica, scriptores, II,

p 72-78. Comparii M Bruti Ungartearum rerum tang, Mort. hurig lust , scrtp-
gores XIV, p 27 Petrus eludendos part fallada arbitratus In praesentia col-
landat ac sequi se, et deinceps obliteratis offensionibus de se omma bene sperare
lubct. Inde converso animo, et boieronibus quos principales conjurationis tuisse
et desertion's auctores constant, iussos causam dicere, rapiendos damnatos ad
supplicium et plectendor ca pite curavit". Mai ve7i si o scriasoare a lui Longolius
cAtre loan lienckel parochul din Schweidnitz din 1531, in Mon. Hung. hut., di-
plomalarLa. XXV. p. 146 Turcarum Caesar Wayw3dae Moidaviensi plenas
minarum litteras scripsit nisi is pros inciam oblatam Poloniae regi una cum damnis
datis restitueret, mandasse se eiusdem boiaris, ut eo interempto caput ad se ad-
ferrent. Quod ni facerent se ita vastiturum esse Moldaviam omnern, ut ne aves
quidem supervolantes vel locum liospitio commodom vol cibi quicquam sint re-
perturae. Has tantas minas contemnere dicitur barbarus. Quam Poloni im contra
etun parant et collect's ex omni regno militibus armatis hostem aggredientur,".
SI L'recre Letopiscie, I, p. 161 aminteste despre para boierilor, fAcut impotriva
lui Rues la Soliman.
11. Scrisoarea din tulle 1538 In Hurm , Doc , Supt , II, 1, p. 108.
 244 iaTORI A ROmiNILoa

intrupate in Statul meu ca si Bosnia si Semendna , ca ei nu au

voie a trimite ambasadon in Polonia si nicairi amrea, precum
nici un ambasador nu trebue sa mearg la el ; ci toate afacenle
lor sunt de tratat prin mijlocrea Portei" 121 Se vede deci cat
de timpurm se ivise in mintea Turcilor ideea ca ei erau
desavarsiti ai trilor romne. Cum se face de nu le-au redus In
pasalacuri vom vedea mai tarziu. Aiurea ei repeta aceleasi ara-
tan, dupa alungarea lui Petru Bares, spunnd ca Tara Mol-
dovei e-a sultanului i locuitorii ce stau in ea sunt supusii lui, ca
si Reel ai Turciei sau ai celorlalte State ale mele"
Aceasta interpretare turceasca a dreptulw de suzerain-
tate se pusese chiar In practica, si de mult tunp, asupra Munte-
niei Venise acuma i randul Moldovei de a resunti urrnanle ei.
Sultanul Soliman pleaea deci in persoana in 1538, asupra
Moldovei, imprejurare care arata ce valoare dcleau nsut Turcii
supunerei lui Flares, i adevereste apretwrea episcopului de
Lund, ca domnul Moldovei ar fi un domn puternic i temut.
Armata pe care sultanul o duce asupra Moldovei era mare, ca
acele ce de obiceiu Intovarasiau expeditule personale ale impa-
ratilor otomani. Ea numara ce! putin 150000 de oameni. In
acelasi tulip sultanul rapede pe 'Mari asupra Moldovei, i Petru
vazandu-se atat de greu amenintat, se grabeste a se impaca cu
Polonii, renuntnd la stapanirea Pocutiei, pricina vajnicei ne-
intelegen trite Polonia si Moldova. Dar tratatul nu avu timpul
de a fi pus In lucrare de Petra Bares care trebui sa fuga Innaintea
lui Soliman, i acest tratat este primit i intarit de .5tefan La-
custa domnul irnpus Moldovei de sultanul turcesc 123. Moldovenii
vazand sivoaele cumplite ce amenintau sa le inghita mosia, se
sfatuira, bojen i tarani, ce ar fi de facut, ca sa poata haladui
de attea nevoi ce s'au atitat In tara i risipa asupra lor. Aceste
toate daca au intrat la urechile lui Petru Voda si mai vartos
1-1firea chelarul, i-au spus cum si tara (adeca rnil4ule Wariest)
se vorovesc ca sa-1 paraseasca, multi scarba au intrat In mima
lui si In cam vrea intoarce oastea mai Intaiu nu putea cunoaste ;
ca Lesii venisera cu tam, puterea Turcilor mare, multimea
iutimea Tatanlor neoprita ; acesti din untru slabi i plini de
viclesug. De care lucru imparatul mai vartos a socotit sa-1 scoata
pe Petra, ca sa nu se lipiasca la alte parti Incline Ora. Vazand
Petru. Vocl c l'au fmpresurat vrajmasii din toate partile,
ai salt ran parasit toti, lasat-au scaunul si s'au dus spre munta,
Soliman al II-lea ciitre regele Sigismund. Api 1531 norm., Doc , Sup(
II, I, P. 26.
Ili Acelas, 1538 Iindem, p. 112.
2" Tratat Intre Sigismund si domniz Moldovei, Petru (Hares) si Stefan,
(Licustil) ca si c3nd ar fi fost Incheiat cu ambit deodatii, 1539 kebr. 20. Hurm
Doc., sup! , II, 1, p.118 Comp scrisoarea lui Sigismund din 10 Sept 1538, Hurm ,
Doc., II, 1, p 186
 ISTORIA MOLDOVEI 245

unde cunoscand c nici acolo nu se va putek mistui, au socotit

s treac In tara ungureasc. Si as afland cale deschis prin
trg prin Peatra, a trecut pe lngA mnstirea Bistritei 124, 1
lsandu-se ca s poat cevasi odihni In munte, deasupra mns-
tirei, vazut'au unde ca un roiu din toate prtile incunjurat
mnstirea, ca s'l poat prinde. Deci cunoscand el aceste, a
incAlecat pre cal, si singur a fugit sil hlduiasc, in 18 Scp-
temvrie, intrnd In munte inteadanc. Fr drum, Mr% povat
au dat la strimton, ca acele ce nu erau nici de cal nici de pedestru,
ce i'au cautat a lsare calul. Si asa In ese zile invluindu-se
prin munte, flmnd si trudit, a nimerit la un paru In jos si
a dat de niste pescan, care dacA tau luat seama, cu dragoste
l'au primit.
Petru Voda" infricosandu-se de ei, s'a spimantat lair ei
Cu jurmnt s'au jurat innainte-i cum ii voi fi cii dreptate si
nimicA s se team. Petru le-au dat ion 70 de galbeni bani de
aun, si vzand si galbenii, Cu bucurie i-au luat, si 1-au dus la
otacul lor de I-au o-sptat cu paine si Cu peste fript, ospt pesc5.-
resc de mancau si ei. Si dacA a inserat, l'au Imbrcat cu haine
proaste de ale lor, si i-au dat comnac In cap, sil-au scos la Ardeal,
si fiind oaste ungureascA de straj la margine i-au Intrebat pe
(ILO ce oameni sunt. Ei au zis. suntem pescan. Si asa a trecut
prin straja ungureascA si nimeni nu 1-a cunoscut. Deci pescarii
1-a dus la casa unin boier unguresc carele a fost avand prietesug
mare cu Petru Vodti, ci pre boier nu 1-a aflat acas, numai pre
jupneasa lui, si pre tain spuser ei de Petru Vod, care;inte-
legnd de dansul cu dragoste 1-a pnmit in cas ei, si i-a fcut
ospt, Un voinic oare cine ce fusese aprod la Petru Vodri prile-
jindu-se inteacel sat, fiind sclipat si el dintr'acele rutti, aflnd
de Petru Vod, a venit de i-a srutat picioarele. Atunci vrizand
Petru Von pe credincioasa slug4 lui, mult s'a bucurat si s'a
mangaiat, si multe cuvinte de tain a vorovit, si imblanzindu-i-se
Mima a adormit putintel Nici zvab5 mult Wand, pan ce
1" Un hrisov al lui Petru Aare., din 1546, adeveresti. tiecerea au pe la
mAnAstirea Bistrija Uricarul, IV, p. 421. In el domnul spune cA am miluit
pi am Intirlt mAnAstitea Bistritei en satul Mojepti din tinutul Covurluiului, Hind
cA si en am fost 'Whitt cAnd se pornise milrua Jul Dumnezeu asuprn mea pi pre
rara noastrA a Moldovei, pi innpAratul Tarigradului Soliman sultan, s'a pornit
ea sA vie cu toatii puterea SR In pAmAntul nostru, pentru pAcatele noastre, lar
mal vArtos ale mete Atunci am vAzut eA nu voiu puteii sA li stau Impotrivh,
pi lAsAnd ostile mele am fugit pi am ajuns la minAstirea Bistrijel, si intrAnd ta
sfAnta bisericA am cilzut la pilmAnt Innaintea sfintelor icoane, si mult am plans,
asisderea pi egumenul pi tot soborul plAngesa ImpreunA eu mine cu fierbinti
lacrAmi, pi am dat fligAelninjil lui Dumnezeu si prea euratei Jul Malee, cil de mA volts
Intoareela scaunnl meu cu times] biruitor, atunei din tcmelie voiu Inn& sfAnta
-miniistire. si m'am despAr/it de dAnsii si Ill'ala dns prin locuri pustli pi am
venit la Cicen (Codrescu a cetit gresit : lasi), pi en mila lui Dumnezen tiiruind
am luat Iarlipi scaunul met]. pi mi-am adus aminte de fligAdninja mea". (Hrisovul
este reprodus dupil Condica natindst Bistri(et)
 24.6 'STOMA 1101.1.4.141LOR

odihnise Petru Vod, acea jupAneasA a gAtit leag6n cu cal si

12 voinici intearmati, si dad s'a desteptat a sezut in leaOn
numai cu acel aprod si a mers pe locuii MI% de drum, c din
urmA prinsese de veste oastea ce erh la straja ungureasc4, cum
Petru Vod6 a trecut printre dansii si nu 1-au cunoscut, i s'au
pornit dup d'ansul, i cercau poatA ajunge. CI Dumnezeu
cela ce-i ochmuitor tuturor celor ce i se roag6 cu credint6, 1-a
acoperit pe Petru Vod6, i i-a dat cale deschid, i mergand cu
nevointA a sosrt la Cie,eu, i SAinb6t6 in rAsAritul soarelui Sep-
temvrie in 21 (1538) a intrat Petra Vodil in cetatea Ciceului,
a Inch's portile" 1 5
Petra Nrod ajunsc la 15 Septemviie (26 stil gi egormn)
1538 in orasul Vasarhei cu un nobil din Cic, prieten al judelm
acelui oras, care i desninui prezenta voevodului. Amndoi
prnzir la Bernhard Thamasy, lAnd vin din pivnitele judelui ,
iar in 16 (4) des de dimineat6 pled la Ciceu unde ajunse, cum
spune Ureche, in 21 Septenwrie, poate mai oprindu-se pe
undeva 1 6.
Aici el putt imbi 410 pe sosia liti Elena si pe copm lui .
Bic, Stefan i Rnxandra, pe care h trimisese dinainte in cetatea
sa din Transilvania, in prevederea evenementelor, i astfel puth
el alinA in sinul famihei sale, durerea dup6 un tron pierdut.
In vZilmgsagul fugei voevodului, un casnic al lui 11 prhd
de multe lucruri de pret. Acesta era un Rutean Lienco Popovici
care fugi la Lemberg unde Rares, dupil reintoarcerea lui in scaun,
trimite pe un imputermeit al sAu s6-1 urmgriasd 127
Pentru ce oare Moldova n'a opus si pe tunpul ltu Rare
eroica impotrivire pe care am intalrut-o pe vremile lui Stefan?
Sultanul Soliman erA un cuceritor fioros care sf5rarnase Ungaria ,
insh" nu puteA apAreA mai cumplit in ochh lumei de atunci, dedt
Mohamed al II-lea care rsturnase impArAtia Bizanting. Atacul
asupra MoIdovei, de si greu i purtat de trei puteri de odat,
Turcii, 'Mani i Polonn, nu era mai strasnic de cum fusese
loviturile aduse el pe timpul lui Stefan care si el trebuise s lupte
deodat contra Turcilor, Thtarilor i Muntenilor. Nu numai
atAta, am vgzut c6, in al doilea atac al Turcilor, armata moldo-
veneasd chiar se desorganizase i c rrnAsese pe lngVdomn
numai curtenii ; i cu toate acestca ei se opun, i Moldovenii
infranti intfli, la sfarsit resping pe dusmani. Acuma videm
toti curtenii i militnle, pArgsesc pe Petru pentru a se trichina

Ito Aceastil frumoasti povesthe a fugei lui P.liu Rare; in Ureche, elo-
Mseje, I, p. 1b2.
iudele Varahelulut c. 131strilenl, 27 Sept 1538 Hurm , Doc., XV, p.
380. Comp. ;1 alt doc. care aratil Petri' a fost alungat din Moldova, Sept.
1538, linden, II, 1, pag. 181 I urm.
It, kt.tul in N Jorge, cu Lembergul, p 35
 IBTORIA MOLDOVE1 247

Turcilor, i ca el este nevoit sa-i scape viata lui de urmaririle

poporului su chiar, fugind prin munti i prin codri.
Insemneaza oare ea Moldova pierduse increderea in putenle
sale de impotnvire? Am fi plecati a o admite, daca nu am intalni
dupa Petru Rare, Inca o figur eroica, la glasul eareia ea se
rascoala iarai ca un singur om, spre a zmulge dela Turci vic-
torii peste victoni : loan Voda ce! Cumplit. Moldova era tot
acea lark cum o descrie Verancius : cu muntii rapoi, cu
dunle neiunblate, cu ponoarele nestrabatute, cu repezile 5ivoae
i riuri ca vadunle inplatoare, avand o calarime numeroasa
aproape pana la inminunare". Moldovenn erau tot acel popor
de o rasa puternica, gata a raspinge pe duman, tocmai pun
gezarea cea minunat a locurilor sale, imbracati in postavul
lor galbui i paros, incriltati cu opinci, cu fata parlita de aritele
soarelui, cu barba i parul in desordine i zburliti, inarmati cu
pari i coase, tinand piept dumanului cu o brbatie i o iutime
ne mai pomenita" 1 9 Ceea ce lipsia Moldovei in acest moment
critic era, nu puterea de a se opune, nici vartutea inimei ; lipsia
omul care s tie a face O.' rasara scanteia din massele poporului.
Petru Rare era foarte viteaz, indraznet, cluar sumet. Carac-
terul su insa er de o extrema mobilitate i nimic nu-i lipsia
mai mult decat apucaturile cinstite. Cugetul sail se se/limb&
necontenit ; unul cand redea i altul and se scula in picioare.
Tot deauna cu doue ganduri i piezi in toate lucrurile, plana
chiar cu prietenii W.. De atatea ori fransese sfintenia credintei,
Inca nimeni, fie din vecini, fie dintre aliati, nu mai puneau
nici un temeiu pe jurtimmtele sale, i atunci se fenau mai tare
cand dftnsul mai stranic se jura" 1 9. Dupa' cat se vede Petru
Rare depiiise masura destul de larga de perfidie pe care o
admiteh politica acelui thnp, i depaind-o ii Meuse reu, caci
indepartase de el i dumanii dar i prietenii. Se vedea i aici
desvoltarea unilaterala a unora din insuirile acele care, umte
inteun singur manunchiu, fcusera marimea lui Stefan ce! Mare.
De aceea tot deauna politica lui se arata chiopatand. Inver-
unarea lui contra Polomlor, and acu r a se stricase cu Turcii,
nu aveh nici un inteles, i fr indoiala ca un atac din doua parti
opuse, era mai greu de intimpinat decat daca el ar fi venit, chiar
indoit, din aceeai parte, precum Turcii i Muntenii. Apoi la
Obertin el se ukase general nedestoinic, pierzand poat,e cea
mai mare batalie a lui, contra unui duman inferior in numar,
din pricina relei dispozitif a armatei lui i a neingrijitoarei sale
ingamfari. Moldovenii aveau deci tot dreptul de a nu pune
el o deplina incredere, i de aceea Il parasira

118 Anton Veranclus, In Monumenta Hungarme lustortca, sertptoree,

Pag 75.
I" Anton VerancIns, Ibidem, II, p 69
 248uiTOIiI4 uoktAN41.04
MuIt poate un oni mare cluar cu o tall dec5zut i stii-
cat. El scoate armatele pentru a zice astfel din p5mfint, i isto-
na Romanilor ne arat si o asemenea figur, in chipul lui Mihai
Viteazul. Gaud omul insA lipseste, poporul cel mai mare ilmane
o mass inert5. lar cand se intalnesc amandou : un element
sAn5tos si o minte genia15, atunci izbanda trebue s5 incunune
silintele sale. Asa a fost in pArtile romtine de doue ori in decursul
secolilor, pe tunpul lui Mireea cel B5trAn i mai mult inc5 pe
acel al lui Stefan ce! Mare

4 STEFAN LACUSTA, ALEXANDRU CORNEA SI A DOUA

DOMNIE A LUI PETRU RARES, 1538 1516

Stefan al VI-lea Ileustii, 1538 1540 Soliman pedepsi

Ora Moldovei pentru necredinta domnului ei, dand-o in prada
srilbatecelor sale trupe. Boieni v5zAnd prApridenia ce vemse
asupra Orel, se intrunir la satul 116d5uti lang Suceava, sfdtu-
indu-se ce ar h de fAcut in grelele imprejurAn in care se aflau.
Se hotkir a trimite un sol la sultanul Soliman care, dup5 ce
arsese Iasn, cupnnsese Suceava, spre a-I ruga de iertare. Aleser
deci pe boierul Tnfan Ciolpan care s mearg la sultanul i s5-1
cear numirea unui domn pe placul lui. Ruggmintile lui imblAn-
zir5 mima impAratului turcesc, care trimise cAtre boien in d-
rApt pe Ciolpan, impreun tu un ceaus purator unor scnson,
prin care cu totii erau chemati innaintea lui, la Suceava. Boierii
venir si se aruncar la picioarele sultanului care Ii pruni
iert ca pe niste robi. Si le-au pus domn pre Stefan Vod fecio-
rul lui Alexandru Vod" 13. Astfel se coborir i Moldovenii in
starea acea de injosire sub Turci, ca sA li se inlpun un domn
fr alegerea trei, in contra glAsuirei hatiserifului din 1513.
Cat de iute ajunsese Moldova pe sora ei mai mare, Muntenia,
In vaiea plangenlor, atre care ambele fuseser5 aruncate, spre
a se afunda acolo pentru multi ani, pentru secoh, in mocirla
tuturor mizerhlor ! .
Acest Stefan porecht de popor Leicusta, pentru multele
lcuste ce pustier tara in vremile lui", ce si asa r5mAsese pustie
dela Turci, este arkat de Ureche ca fiul lui Alexandru Vod.
Bielski intreste spusele cronicarului, numindu-I $1efan Alexan-
drovicz. Alexandru nu poate fi altul decat hul cel mai varstnic
al lui Stefan cel Mare, care, dup5 cum am vzut, fusese insurat
inc6 din timpul vietei tatAlui ski, de oare ce 1-am gAsit avand

'3, Ureche Lelopise(e, I, p 1,61

 ISTO RI MO LDOV ET. 249

un fiu Bogdan care murise in 1480 181 Alt fiu al lui Alexandiu
pomenit acuma pentru prima oar, este acest Stefan
Stefan Liicustii cum se aaz5, In scaun, incheie un tratat
de prietenie cu Polonii In 10 Fevruane 1539, in care i el, ca
predecesorii si, este numit de Poloni, pnetenul nostril cel
sincer iubit" '32, o rAm51t5 a situatiet catigat5 In 1499. Turcn
intervin la Poloni pentru a regulA daraverile rAmase nelimpezite
Inc de pe vremunle In/ Rare 133.
In timp ce Stefan al VI-lea domni, sprijinit pe puterea
Turcilor care-i d5duser domnia i care stpaniau in adev5r
tara, avnd chiar In sfatul ei cativa Turci 134, Petra Rare fnchis
In Ciceu, duce o viat5
plink de pnmejdii; aci
mai inti fnsup paralabtil
acelei centi moldovenesti,
randuit de mai innamte
acolo de Petra VodA, un
boier numit Station si un
episcop Atanasie care nu
tim cu ce imprejurare se
afl 15110 domn in Ciceu, I

concept' ideea de a-I da pe

Petru Vod, viu sau mort,
pe mnile lut Stefan LA-
cust5. Petru Ins aflnd
de viclenia lor, Ii insa15. i-i
scoate afar din Cicen, in-
.i'--
chiznd portile dup ei. De
abia se mantuise de trAd5- 13tefan al VI-lea I.IicustA
tori, and loan Zapolia
care se stncase cu Petra dela inceranle ace.stuia de a se da in
partea Nenitilor, se gr5131 a-1 asedi creznd timpul sosit pentru
a-i rkbuna trecutele ocki, fknd tot odat o Insemnat slujbA
lui Soliman, i indatorind i pe noul domn moldovenesc Stefan
care, mult5mit de coroana ce dobndise si linistit prin proteguirea
sultanului, erA mai bun vecin pentru Transilvania, deck turbur5-
torul i nestatornicul Petra VodA" 1" Asediul tmn patru luni de
"14 Mal sub, p 115. l'aul Glovio, (Arh. tst , II, p..47) Comp Nicolaescu,
1. c., p. 185 htNanfi, p. 221 i Anton Verancius (/ c., p. 85), fac din, Stefan LA-
custA fratele lui Petru, deci fiul Jul Stefan cel Mare, ceeace nu ponte fi exact,
tntru cAt nu am 1ntAlnit niel un copil al lui Stefan purtAnd numele tatAlui situ
Codicele Ossolinskl, manuscript citat de Engel, Gesch. der Moldau, p. 185, II face
fiul de dupA gard" al tut Bogdar, adecil Il confund5 cu 5tefIlmtli domnul
MoldoN(1. mort in 1527.
1" Doghlel, i p 617.
13. Thoentarium, p 147
1.4 1539. Htum., Doc., II, 4, p 190
Paul Glovto, Arh es!, Ti, p 38
 250 48T0R IA ROMANILOIL

zile, si. Petru er hotk at sA se impotriveasc panA la cea de pe

urrnA pickur de sange ; dar garnizoana lui, amenintat6 toat cu
moartea de Zapolia, la caz de luare silnic a cetiitei, incept" a
murmur si a cere de la Petru Vods inchinarea. Petra vkAn-
du-se silit, capitul6 si se supuse lui Zapolia, care ins6 se vede
ea' dui:IA o intrevedere cu domnul moldovan, in care acesta puse
In lucrare tot talentul ski de vorbire, se induplecg la o purtare
blAndA, ba chiar favoritoare fat6 cu Petru Rares. Singura con-
ditie er innapotarea Ciceultu In stpmrea ungureascA, lucru
la care Petru se plea bucuros. Totusi Zapolia invoi lui Petru
a sta mai departe in acel castel, Ong soarta lui se va alege.
Beintrunarea lui Petru Bares. Intre acestea Lkust6
scrisese sultanului, rugAndu-1 sA ordone lui Zapolia s6-i dee pe
Petru pe mAnile lui, cki 0116 atunci Moldova nu s'ar puteA
li nisti.
In acelas timp ins'A si Petru Flares, v'ztid c6 alt trufloc
de a redobAndi domnia nu poate fi decAt prin Turci, mat ales
c6 Turcii ceruser dela Zapolta extrklarea lut Petru, arkAn-
du-se foarte supkati pentru aapostirea unui dommtor alungat
de ei 186 pune pe sotia lui Elena, care er fata unui principe skb,
s6 scrie pe skbeste o scrisoare la impkgie, in care arknd
remuscare pentru faptele svrsite de el, cere dela sultanul
voia s se indrepteze in persoara de cele ce comisese. Dreg'torit
turci care stieau ce insemna aceastil cerere a lui Petra, si cat
cA.stig er s6 le aduc6 vizita lui la Constan Linopole, stkuesc
pe laugh' sultanul ca s ierte pe fostul domn al Moldovei, si s6-i
invoiascA rugAmintea fkut5, Sultanul cere atunci ca Petru s
fie inskcinat cu o ambasad pe care Zapolia trebuiA s o tri-
mitA la Constantinopole. Rares pleac6 dect spre capitala impA-
Ape' In luna lui Ianuarte 1540, trecand in 26 a acelei lum prin
Alba Iulta, unde 11 vkti Veranciu care serie despre el eitre regina
Bona, c6 era foarte vesel, Pcir vre o emotie si plin de o mare
sperant6, c5.-si va dobAndi scaunul, neavAnd nimic din omul
lovit de o sow-0 protivnic". Totust veselia lui er mai mult,
prefkut6, si in fundul Unmet sale se lupt cu marea team a
necunoscutului ce-1 astept la Poarta Otoman. De aceea and
veni vorba despre sotta si copti liti, figura barbarulut, spune
acelasi Veranciu, se schunb pe loc, si ochii lui se umplur6 de
Iacrimt" T.
Cunoscand el modul cum trebutau Turcu impkati si adust
la reprimirea lui in scaumil Moldovei, el plecase inckcat de toate
avutille sale, din care o bunti parte provenia din acele luate dela

'Is 1510, Hum , Doc , 1I, I, p 211 Gonip 218.

Is/ Antonius Veranclus catre regina Bona din 24 M tale 1540, Mona nenta
.1 1 ungarlae hictortca, scrtplores, IX, p 94 reprodus de Hurm , Doc ,II, 4, p 219
 15TORIA MOLDOVEI 251

Gritti cu pnlejul prinderei lui. Ajungand la Constantmopole,

el cautg intai sa catige favoare,a lai Lufti-bei, favoritul sulta-
nului, caruia fi face cele mai scumpe daruri, intre altele doug
margaiitare de manmea unor pere, provenind i acelea din
avenle lui Gritti, i care slujira ca cercei fiicei sultanului, la
cununia ei cu Rustan paa. Prin proteguirea acelui mare dre-
gator, Rare obtine o audienta la sultanul. Aici el, tin o cuvan-
tare, In care desfaura Cu atata arta cauzele i urmgrile razboae-
lor sale, lipsa vistieriei moldoveneti, catastrofa lui Gritti, vicle-
nia fratine-sau, lui Stefan Vod6188 i a boierilor, vechile conditn
ale hotarelor Moldovei cu Polonia, i in sfaqit se scuza cu ataa
elocventg, Meat tuturor le part' a fi un om persecutat de soartg
fall dreptate. In adevar ca un mare osta ce era el nu putea sa
nu aprinda inimile cele viteze ale Turcilor, i el ii atrase sim-
patia lor inteun aa. grad, 'Meat paalele, chiar de nu ar fi fost
cmupti prin aur, tot incg ar fi apgrat In toate chipunle pe acest
Viteaz, ihistru pnn atatea fapte i luptndu-se en insui goana
fatalitater. Totui sultanul, probabil spre a-I putea stoarce
pe Petra i mai bine, nu se rosti de o cam data niel inteun mod,
ci -11 relega in mahalaua genovezg a Constantinopolei, unde
Petra era inconjurat de mai multi Ungar' deosebiti, de Greci i
comercianli Italieni, de la care fara Indoiala ca imprumutase
band 139, i chiar o sama de Turci 11 vizitau, band vin in casa
principelui, Meat prin amabilitatea i generozitatea sa, Petra
Voda tinea chiar in exil un fel de curte suverana" 140.
In timp ce Rare Ii dregea astfel trebile la Consatinopole,
Muldovenn nemultunuti Cu domma lui Stefan Lacusta, se rgscu-
lasera in contra lui, sub conducerea a doi boien, Mihul hatma-
nut 1 Trotuan logofatul, ajutati de familnle boiereti ale Grane-
tilor i Arburetilor 141, care naviihra cu parte oameni de rand
In foiorul din Suceava, unde odihnia Stefan Vodg, i-I strapun-
sera fara aparare. Pritina nemultnurei boienlor cu domnia lin.
Stefan Lacusta are un caracter de gravitate deosebit pentru
istoria *nor romane. Anume Turcu, cu prilejul numirei lui
Lgcusta, deshpisera din Moldova dintre Prut i. Nistru, peste
acea 1.51)10. in 1484 cu luarea Chiliei i a Getatei Albe, Inca o

1" Am spus a Giovib din eroare face Fe Stefan Llicustil fratele lui Petru
139 Intre cei ce imprumutaserli haul lui Rare; g3isim ;1 o Evreicii din Con-
stantinopole Laski, c Ferdinand, 11 F'etr. 1541. Hurm , Doc , II, 1, p 2i5:
mulier ludea Petrum Voivoda inivit et illi quindecim milila florenorum mutuo
dedit"
141 Dupli spusele tut Ureche, Lelopisete, I, p. 164-166 ;i Paul Giovio,
Arh. let , II, p. 38. Petru Flare; care petrecuse mal mult timp la Constantinopole,
;tielli turce;te. In 1340 Petru trimite un sol la Zapolia sii-i spunfl ei a MA foarte
bine primit de sultan. Hurm., Doc., II, 4, p. 223.
1" finale, In Letoptsete, I, p. 167. De la ace;ti Glinegti se trag deosehl
tele ramuri ale familiei moldovene Ganea i astlizi Judi numeroash.
 252 IBTORIA ROMANILOR

bucatti asezata catre nordul celet dintai, constrtuind-o in san-

giac. NeindrAznind a preface intreaga Moldova in pasalc, umbla-
sera ca in Ungatia, unde asezasera pasa In Buda, lsand Transil-
vania tributai, i constrtaisera i aici un pasalac marginas in
Tighinea (Bender cu numele turcesc), iar parcalabia moldove-
neasca care fusese stramutata in 1484 din Chilia se aseza in
Soroca
Despre acest fapt prea insemnat al desmadularei Moldo-
vei, fac dovada mai multe izvoare : intam o scrisoare din 1540
a unor boieri moldoveni catre regele Poloniei in care spun ca
4tefan Lacusta cedase imparatului pa.mntul Wei si voi sa-i
dee toata coasta dela Dunare pana la munte precum i Nistrul
intreg Tara atunci a cunoscut ca voevodul era mai cu priint
Turcilor cleat nou, si de aceea l'am ucis". Sultanul intareste
spusele boierilor, and se jalueste regelui polon, ca supu.sii oto-
mani ar fi pradat tmuturile din vecinatatea Cetatei Albe si a
Tighinei Apoi cronica moldo-polona vorbeste de luarea sub
stApanire a Tighinei de catre Turci si a unei jumatati de tara,
afirmare repetata de Miron Costm, cand spune c Soliman a
luat Tighinea Tot as arat i analistul turc cnd lauda pe Soh-
man ca ar fi intins hotarul imparatiei pana la Prut, ceca ce con-
firma Verancm, Giovio, i altii
Prin intrarea celor doua porturi mari ale Moldovei in st-
panirea turceasca, comertul el fu rumat si se ridicara mai tar=
alte puncte de comert in tarile romne : Braila si Galati.
Aceasta desmadulare a Moldovei pune inceputul deose-
bn ex Orel in doua parti, una romaneasea ialta turceasca, asu-
pra catora se intinse tot mai mult spre nord numele regiunei
dunarene de Basarabia sau Bugeagul, intindere ce ava urmare
fatala pentru vntor. Chiar in tratatul de Kucmc-Kainargi, Rush
dupa ce renuntA la anexarea tarilor romne, pretind a ietine
Benderul, cu atta mai mult c aceasta cetate ne apartinnd
acestor provincii, ci Basarabzez, nu poate fi cuprinsa in restitu-
irea lor" 14
cu toate c ucisesera pe *tefan Voda, nu vro-
iau cu Ind un chip sa revina la Petra Rares, precum in deobste
poporul de jos doria intoarcerea lui Petru Voda, iar boierii care
11 uriau peste masura, preferau pe oricare alt principe" 148 Boierii
nu-1 urau pe atata, pe cat se temeau de razbunarea ltu, fiind ca
nu numai Il prAsisera pe timpul venirei lui Soliman, ci umbla-
sera chiar sa-1 dee pe mnile lui.
14+ Pentru doeumentarea aeestor desmadulairt ale ivIoldovel, vezi I N Iorga,
Chalet z Cela/ea Alba, p 191 slurm. Comp acela0, Acle st Frag., II, p. 56 (Regele
Prusiei dare Zepelm, 22 Dee 1771)
it+ Giovto, In Ark, , II, p. 39 multatudIrds studia in Petrum verte-
renttu : et contra nobIlltas el vehementer intensa, quemeurnque allum praete
rendum putaret".1 .
 IBTORIA MOLDOVEI 253

Alexandra al III-lea Cornea, 1540-1541. RAsculatii

chiani deci la tron pe unul Alexandra Cornea. Acesta pietin-
deit i el a fi de neam domneasc, dup' cum spune Paul Giovio,
MI% sk arate ins6 din al cm snge se trAge. Va fi lost au fiu
natural sau un pretins flu natural al unui domn anterior. in on
ce caz este insemnat c para aiei se respect principiul, c dom-
nia nu se cu.vine s.' o ail:4 deat acei ce erau din vit de domn
.Petru Rare, aflnd la Constantinopole despre turbur-
rile din Moldova, cere dela Soliman s6 i se incredinteze
dormila acelei On, bine inteles spnimind noua sa rufaminte
prin noue darun, i mai bogate cleat acele date pentru reintrarea
lid In gratiile sultanului. Alexandra Vod trunitnd i el soli
la Poartg spre a 41 intAnt in domnie, Petra Rare se silete in
toate modurile a'i combate, rugnd mai ales pe paale s6 nu dee
crezAmnt originei, celei domneti a in616torului, om cu total
de rand, simplu instrument prin care boieni vriau s.-1 despowe
pe el de domnie" 144 VAzand Alexandra 1 cu boiern cA nu izbu-
tesc la Poart, trimit o sobe la Carol al V-lea 1 la regele Ferdi-
nand, f6gAduind inchinarea i eel-And vre o 10000 de ostai pedes-
trime ; cci ei avnd 40000 de cavaleiie moldoveneasc6, at- pute
sustine 'Avala unei rmate turceti, ori at de mari. Spionii
lui Petru VodA, aflnd de aceast ambasad a lui Cornea, o
raportar domnului lor, care se grAbi a o pune in canotinta
Portei. Soliman, vgznd in Alexandra un trdriftoi al intereselor
turceti, se grAbi a Incuvunt cererea lui Petra, 1 a-1 numi domn
In Moldova 1.46 Ferdinand pe de alt parte rspinse i el pro-
punenle lui Cornea.
Astfel rmrisese Alexandra Cornea i boieru sA lupte sin-
gurt contra lui Rare care veni atre Moldova, intovrit de
o puternicA otire turceascA Boieni indat ce aflar despre
intoarcerea lui Petru, prsir in mare parte pe Alexandra,
lngA care rAmaser numai acei ce-1 aduseser din Polonia, hat-
manul Mihai, logofAtul Trotuanu,_ i boieni fAr bmeni PAtracu,
Crasne i Cozma. Petra orandul armata lui spre lupt, i plec6
In contra lui Alexandra. De indat ce el se apropi, toti parti-
zanii lui Alexandra Il pArsiser, afar de PAtracu care man
Impreun cu stiipfinul ski Alexandra sub securea clului lui
Rare.. Numai unul s'a &it dintre boierh moldoveni care s se
hotArasc a impArti cu domnul sgu 1. soarta nefencit, i nu-1
pArAsi ca ceilalti, spre a se inchin soarelui ce rAgri. AtAta se
corupsese inc de pe atunci simtimantul onoarei la boierii mol-
doveni Petru se preface a se imp'cA cu boieru, i jai% chiar
innamtea mitropolitului cA va iert pe acei care ii greiser, i
apoi iea In stdpiMire scaunul Moldovei pentru a doua oar, in
144 paid Glovio, In Alit, ist., p 39-40
1" Idem, p 40 N Costin, nota la Ureche, Leloptseleb I, p 168, nota 1
 264 IBTORIA ROMIIIILOR

Fevruarie 1541 "6. Cu tot acest jurmant, Petra i razbuna pe

cativa din boierii cei mai turburatori, anume pe hatmanul Mihu,
logofatul Trotusan i pe boieni Crasne i Cozma,
de tradare. Ureche chiar da a intelege ca ei ar fi fost osanditi
pentru purtarea ce o avusera in timp ce Petru era amenintat
de Soliman. lata cat plati jurilmntul unui domn In aceste
timpun de neagr rea credinta. De aceea si bine 11 judeca pe
Petru ambasadorul francez din Venetia, spunnd ca dnsul
va Jura ori ce, numai ea sa fie primit, i apoi se va deslega el
insusi" 147

Petru Rare a dotia tiara, 1541-1546. Reintoarcerea

lui Rare In Moldova facndu-se pnn Turci, insemra Inca un pas
Innainte In caderea tarei sub ei. De aceea i vedem c conditnle
sub care Petru primeste domma sunt mai grele decat acele cu
care Moldova se Inchinase Impratiei Otornane. I se impune s
platiasca pe an Portei cate 12000 de galbeni In loc de 3000, si
anume nu mai mult cu trtlul de pescheq (dar) ci eu acel de hara-
cal (tribut). Petru Raies se mai oblig a tine In Ora 500 de
Wad turci, In chip de paza pentru persoana lui ; In reahtate Insa
ea o supraveghere a purtarei sale, si sa dee pe fiul su ostatec la
Con stantinopole 144,
Nu este indoiala c,si fat% staruintele lui Petru la Constan-
tinopole, Turchear fi ajuns a se amestec In Moldova In aceeasi
masura in care ei se deprinsesera acum de mult a interveni in
Muntenia. Turcii vazusera ca, din regularea competirilor la
Lron in Muntenia, izvonse pentru ei o puternica liana de castig
Se folosira deci de ce! Intai pnlej spre a supune la acelasi regim
si pe Moldova. De aceea i primal% ei cu bratele descluse pe vela
pe care mai inainte 11 numisera perfidul i afunsitul Petru
Voevod". De aceea uitara ei i rasvratirea lui, i toate greselele
comise Impotriva sultanului, 11 reprimir In gratie dadura
iari tronul, din care ei Irish 11 alungasera, pentru ea' doriau
ca si Moldova s Incapa In pozitia robita, In care zacea Muntenia
sub a-tot-puternicia lor.
Daca ns Turcii se folosira de pnlej, nu este mai putin
adevarat ca domnul Moldovei I' den, mergand singur la ei, cu
pungile.ln mani, i hranind cu avenle sale lacomia i coruptia

las Episcopul de Montpellier catre Francisc I, Venetia 15 si 2C, 14o/ruarie,

7, 21 si 31 Martic si 3; Aprilie 1591, In Harm , Doc , Supl , 1, p 3 Pqn urmare
data documentului lui 5tefan Lacustli reprodus in Arhu a !stoma, 1, 1, p. 125 ca
din 5 Iunie 1541 este aresita. Tretuie sli fie 1540.
Ureche, In Letopisete, 1, p 169 Episeopul de Montpellier, catre Fra-
cisc 1, .31 Aortic 1591 I-1u m , Doc., Sup: , I., p. 3, reprodus I In Arh ist.,
1, 1, pag 158.
Eptscopul de Montpellier calre Francisc 1, 15 Februarie 1541, i c.
reprodib In irh. si., 7, 1, I, 157.-158
 18T0B. MOLDOVEL 266

turceasca. On cum ar fi lucrunle, ne pare inviderat c, dac

Turcii s'au amestecat in domnule noastre, daeg au ajuns mal
tiziu a le da celui ce ()feria mai mult, vina acestui amestec
plerztor in viata poporului roman, cade in partea ei cea mai
mare astipra insui acestuia, cci el era provocatorul, iar Turcu
numai ace' ce primiau bucuros asemenea rol. Ceca ce acum Meuse
Petru Hares, Il indepliniser Cu. multi am in unn domnii mun-
teni, fried inainte de domnia acelei slugi turcesti ce se numeste
Rada cel Frumos.
Nesiguranta urmarei la tron produs prin nenorocitul
sistem electiv-ereditar, provoca desbinarea fare deosebilii can-
Acestia ne putndu-se invinge unul pe altul numai cu
ajutorul partidelor din tar, alergau la strAini Unguri, Poloni
Turci. Pe cand Irma' cei dintai, mai slabi, dobandiau prin aceste
intrigi i lupte ucigtoare, numai niste dreptun nominale, Turch,
mari i puternici, reduceau tot mai mult in robie corpurile sfa-
slate ale trilor romne.
Odat cu reintoarcerea lui Petru in scaun, o schunbare
insemntA se Mai in prtile de peste munti. Zapolia murise in
22 Iulia 1540, 'band ca mostemtor un copil ce de abia vzuse
lumina zilei. Ferdinand introduce indat o armat in Ungaria,
pe dud regina vaduv Isabela, impreunA cu episcopul Oradiei
mari, Gheorglie Utjesceviei sau Martinuzu, trimit, la Solunan
dupg ajutor. Acesta, dupa' ce rspinge o solie a lui Ferdinand,
tare cauth s6 mntin pacea, pleac cu o arniat in contra Ger-
manilor. Sultanul pune mana pe Ofen, i asaz6 aci o garnizoan
turceasc, prefcnd in moschee bisenca catedral. Astfel se
prefcii partea Ungariei pana la muntu Transilvaniei in pasalac,
imprtit in 12 sangiacuri, i numai aceast de pe urm tar
rmase in starea ei de rnai innainte, ca provincie tributar a
Imperiulm Otoman, sub domma copiluhu Sigismund, epitro-
pisit de muma lui Isabela, de episcopul Martinuzzi si de nobilul
Petrovici "9.
Prefacerea Ungariei propnu zise in pasalac produse in
Germania o spann neauzitg. Propsirea puterei turcesti 'Area
neinlturabila, i Germami prevedeau cu ingrozire timpul and
In insusi tara lor va strltici semi-luna pe turnurile
Dieta imperial tinut in 1542 In Spira, lea de ast dat o hot-
rare neasteptat, in stare de destraIlare si de neumre in care
putrezia pe atunci imperiul, mancat.de rivahttile principilor,
sporite prin acele religioase. Se vbteaz anume un ajutor indoit
In contra Turcilor : 40000 de pedestn si 8000 de clri. Pentru
a ptistr unirea trebuitoare operatulor rlzboinice, dieta ordong
ea preotu catolici i predicatorh protestanti s6 se abtin dela
once propagand sau huhre religioas, si se investeste pe mar-
I4, Zinkeisen, H, p 8-35, gl urm
 25ti 18TORIA ROMANII,OR

chizul de Brandenburg, loaclum, cu comanda suprenik a Wire'

Kulate contra necredincioilor 150.
Igarchizul de Brandenburg se Winch indatk, pentru a da
intreprinderei sale toti sortii izbanzei, a atrage in legAturk con-
tra p'ganilor pe domnul Moldovei, Petru Rare, care ave o
reputatie fkut de principe puternic 151, pe largA cunotinta ce
el trebuia sk o aiba despre afacerile turceti. Rare imbiet de
comandantul suprem german la o aliant contra Turcilor, de
i supus al lor i restituit de ei in scaunul Moldovei, nu pute
refuza aceastk legktur din mai multe cauze : Mai intkiu el tieh
bine cA proteguirea Turcilor nu era cleat o robie ; apoi dack Ger-
manii ar fi izbutrt in contra Turcilor, in ce pozitie critick l'ar fi
pus refuzul su de a lua parte la ahanta ce ei Ii propuneau? In
sfAmt se mai gAnda el ck fatk cu Turcn, cei mai indeprtati
i mai putini iscoditori in trebile politice, va izbuti a ascunde
manoperile sale, Meat va putea acopen i pozitia lui fatk cu ambn
dumani, pnk la momentul ce ar bond soarta rkzboiului inteo
parte sau in alta.
De aceea Rai e care hicepuse a se plec ditre Nemti, indat
ce fusese reintrodus in scaunul Moldovei 15 incheie in 1 Martie
1542 un tratat cu electorul de Brandenburg, in care el moti-
veazA, pe fapte nu prea exacte, trecerea lui in partea Cretinilor.
El spune, c tiranul turcesc impkratul Soliman a nvklit ca un
duman in anii trecuti in tkrile noastre cu putere i cu oaste
mare, i pre noilegandu-ne ne luk ca sine la Constantinopole (?)
ne puse la inchisoare i ne despoi i ne lipsi de bunurile, cas-
trele i posesule noastre, i aceea ce i mai mult ne doare pe no'
i pe poporul nostru, ne supuse sectei sale mohametane" (11)
Aceast expunere neexact a unor imprejurki astfel petrecute
cAuta s justifice, poate pank i iri ochii lui Petru, trAdarea pe
care el o puneh in lucrare fatk cu sultanul care-I restrtuise in
scaun. Petra se obliga cktre marchizul ca in tot cursul rkzbolului,
s OA in amunite locuri iscoditori care sk pandeasck planurile
s rapoiteze puterile Turcilor, i dack impratul Turcilor
ar veni singur in persoan, i not ca supuii notri i Cu alti cativa
pe care Ii vom putea trage in partea noastr se va intmpla sk
fim ca Turch, i timpul ni se va pkreh a fi oportun, atunci noi
impreunk ca supuii notri, precum i cu ceilalti ce vor fi cu noi,
vom intoarce toate puterile i oastea noastr, i vom trece in
partea oastei cretine, i-i vom da ajutor, i de va fi numai prin
putint, pre insuyi imparatul Turetlor fn persoand, viu sou mort,

logo Zinkeisen, U, p 848

lit Harm , Doc., II, 4, p 129. Moldavum ingenh manu in Transil-
vanlam Irruere vellit"; 1542, tbzdern, p. 325 : tamque vaildum hostem propul-
SAndum".
li* Dour' rapoarte ale Ini Laski e Ferdinand 1541 linden+, II, I, p. 218.
 18T0 RM. MOLDOVE1 257

li vom da pe made prea lummatei domniel sale cdpitanului suprem

al rtvzboiului" 153. Marchmul se obliga la rndul lui catre Petru
ca sa-i raspunda dupa terminarea afacerei, Intr'un timp bota-
rat, o suma Insemnata de galbeni ungturesti In aur, de greutate
buna i dreapta, asa precum mai pe larg se cuprinde In cartea
prea luminatei domniei sale, care se afla in pastrarea noastra".
Mara de aceasta marchizul se mai Indatora a lucra la Maiesta-
tea Sa imparatul Romanilor si la celelalte Staturi ale sacrului
imperiu, ca noi si trile noastre s fim uniti, legati i Intrupati
pentru tot deauna cu sacral Imperiu Roman, si purtand noi
urmasii nostri sarcmile impenultd s castigarn Stat i scaun In
Imperiul Roman, vrednice de starea noastra". Aceasta conditie
pune mai ales In hunina dibacia lui Rares. El nu intra In vasali-
tatea Imparatului german, ci In legatura cea mai slaba acea a
federatiei germane, In care el stiea ca nu va pierde neatarnarea
ce pe fie ce zi era tot mai rail stubita prin uzurparile Turcilor.
Ii sfarsit se mai obliga Petru Rare ca sa procure armatei impe-
riale 30000 de capete de vita, cu pret drept i cuviincios",
marchizul fi MO:1mA ca se va mterpune spre a Impaca darave-
rile neispravite ce se aflau 'fare Polonia si Moldova.
Cu toate c, prin tratatul Incheiat, se vede ca marchizul
fagaduise lui Petra o 6urnii de bani Insemnata, vedem a el se
Imprumuta dela domnul Moldovei, cu cifra indestul de mare
pentru acele timpuri, de 200000 de florini unguresti, declarand
ea i-a primit, 100000 In baru, Jar 100000 in vite, care vAnzandu-le
prin credinciosul sau in Iaroslavia, le-au prefcut In bani. Obli-
gatia lui Ioachim pentru aceasta suma &Are Petru este puternic
legata, Indatorindu-se marchizul a raspunde, la ''reme de ne-
plata, ca toate bununle sale I acele a lor sal, i chiar cu trupunle
lor, a renunta la on ce exceptii, precum aceea ca banu nu s'al
fi numarat, sau acceptilatia, sau novatia, sari solutia, sau Inv.>
iala de a nu raspunde datoria, Indreptatind pe Petra dm cauza
indepartarei a pute i vinde la vreme de nevoie obligatia catre
ori cine 154
Am vazut e marchizul se lega, pnn tratatul au, a ras-
punde hu Petru o suma de bani dupa terminarea afacerei",
precum se cuprinde In cartea deosebit a marchizului. Afacerea
er pnnderea i tradarea sultanului In mantle fmparatului. Ca
multanuta pentm aceasta slujba, Ioachim se ,Indatora a ras-
punde lui Petru printeun act din 29 Iunie 1542, suma fusemna-
toare de 300000 de galbeni, i In curand dupa aceea gasim o alta

III Documente extrase din Arhivul secret din Berlin In Paptu, Tesaur, III,
p. 14; et quantum possibile ipsum 'furcarum impera torem suae ilustrissimae
dominattoni ut supremo belli capitaneo, vel vivunt N el mortunt, personaliter
,praesental.imus".
Obligaim din 24 Iunie 1542 In Papiu, HI, p. 16-19.
A. D Xenopol, Worts Romnilor.Vol IV 17
 r2513 lirrCitts RomiNII.OR

iobligatie din 6 tulle, In care marchizul se obliga atre Petru, ,,In

caz and rime care lucruri .vor izbuti sau vor aduce nu putinri
gigurantA Impermlui German 0 Cretintlei", s6-1 rAspund
%uma inteadevAr uria6 de 500000 de galbem. Prin aceastI de
pe urmA obligatie marchizul se mai lega a plAti lui Petru, In bani
sau panur, vitele ce acesta le va trimite armatei, a-1 face sA fie
primit in confederatia germanA 0 a-1 impAch cu Polonii 155.
Este inviderat a obligatia de 500000 de galbeni, a inlo-
cult pe acea de 3000000 0 ambele aceste erau o datorie a marchi-
zului cAtre Petra, conditionat5 prin trAdarea lui Soliman de ctre
Petru In mantle Germanilor
Obligatia cea dintalu continea din contrA recunoaterea
unui imprumut fAcut, parte In bani, parte In vite lui Ioachim.
De aceea in procesul ce se nate dup6 moartea lui Petru Rare,
pentru plata datonei atre domnul Moldovei, vedem figurand
numai obligatia cea de 200000 de florim, 0 nu celelalte care r-
m6seser f Ai% cauzA, de oarece sultanul nu fusese prins de Rare 166.
Incemarea lui Petri', de a scutur jugul turcesc prin o 'egg.-
tur6 cu Nemtii nu ajunse Ins6 la nici un capn. Expeditia Ger-
manilor se compromise cu totul la asediul Pestei, 0 puterea
Turcilor iarAi se Intinse a-tot-stApanitoare pe intreaga Ungarie.
Folosindu-se de incurcAturile Transilvaniei, Petru Rare,
unn chiar In timpul tratnlor cu Nemtii, jocul ski dublu hi
pnvirea Turcilor, pe care-1 pute acoperi chiar fat6 cu Nemth,
prin aceea a ar trebui s6 pgstreze increderea dumanului, spre
a putea indeplini unep indatmire luatA asupra'i, de a trada pe
sultanul fnsui viu sau mort In mnile nemtilor. Plecarea lut
real6 cgtre Cretini se vede din scnsoarea lui atre Staturile
Transilvamei In care sftuete pe iocuitorii acestei 'tAri 0-0
aseunda" vitele in desipl p5durilor,iar, ei c6 nu se teamA de mci o
primejdie, nici cophlor ; s rAmanA la locurile lor sigun 0 fAr
grti 6, cAci voim sA vg aprAm ca vecini mbiti" 157
Dar el face in 1541, in timpul exepditiei lui Soliman con-
tra Budei, fmpArAtiei Turceti o insemnatI slujbg, cu prinderea
voevodulm de Transilvania, Mailat care se revoltase contra
urmaplui lui Zapolia 0 deci 0 in contra Turcilor, i vroi s"
dee Transilvania regelui Ferdinand. Pe cand Turcn sub Moha-
med pap mergeau c6tre Buda, spre a despresur cetatea de
asediul lui Ferdinand, Petru Rare Impreun4 cu Radu Paisie.
ajuta lui Mime( sangiacul Nicopolei ca A pgtrund In Transil-
vania, spre a stamprir rgscoala. Mallet se fnchide In FagAra
lie Aceste doue obligalii, deosebite de aceea din 24 lum,sunt . eea de
300 000 de galbeni din 29 Iunle 1542, f i cea de 500000 din 6 Nile acela5i an Veri
Peplo, III, p. 19-23
jis Pipiu, document din 1564, Tcsaur, III, p 23
'el Petri' Vodil ciitre Staturile rransilvaniei, 17 Sept 1542,1-Iurni , Doc
II, 1, p 231
 18TQRIA MOLDOVEI 269

Petru Bare patrunde pe la Oituz In Transilvania i ajungan

sub zidunle eetatei, tnmite la Mailat nite vorbitori care
propuna pacea, spunnchi-i c Soliman el insui ar innainta
asupra Budei, i c deci ar fi mult mai intelept pentru el de a
intr in gratnle sultanulw, deck a cerca sa se impotriveasca
neinvinsei sale puten. Mailat cere atunci ca pigarantg, sa-i se
trinuta ca ostatec, sangiacului Ahmed. Petru se scuza4 ca
nu ar putea-o face, hind ea ar fi destinat slujbei lu,i Soliman,
dar qa-i va trimite doi pai, acel din Vichn i acel din Silistp,
care fusesera distini de Insui. Soliman. Turcii insa trimit in
eetate pe doi oameni de rand irnbriicati In haine aurite,
cu spade indoite, de asemenea impodobite cu am", i astfehinduc
pe Mailat a veni in lagarul turcesc Aici Petra Rare, vechiu
cunoscut,11 pof ti la sine pentru ospilta. Mailat infierlantat
prm petrecere, fu Zadant de tovaraii lui Petru prin vorbe mu-
catoare ; apoi trecura la atata necuvinta i bhtae de joc tuck
Mailat, om din fire yute, sari dela masa furios, punand mana
pe sable. Moldovenu:se aruncara asupra lui i Il legara, Pe cand
Mailat se zbuciuma, supraveni, Ahmet, care, mascanduli multa-
mirea, se prefaca a dojani. pe Petru Voci, pentru c ar fi infrnt
legue ospetiei, i ar fi expus mortei pe floarea Turcilor trirmii
ostateci in Fagara. Petru Rare butt Ii raspunse ru un ,prefacut
dispret, c pnnderea lui Mailat avea cauze foarte grave, 1. ca
el va fi trims nea tins la Constantinopole, uncle inteadevar voe-
vodul fu t expediat, duse restul mizerabilelor sale zile
tnehisoarea celor apte turnuri" 168 Para indoiala c aceasta
cursa fusese convenita intre sangiacul turc i domnul Moldovei.
Cunostand meteugul lui Rare, pus data in aplicare la prin-
derea lui Gritti, nu vom sta la indoiala a atnbui lui Petru iscoada
aces tei tradari.
Petru Rare se Intorsese astfel catre Turci, vazand t
de slab duceau Nemtil lupta contra paganilor. Dupa ce expeditia
germana cade cu totul la asediul Budei, in 1542, Petru Rare
i indrepta purtarea lui In totul conform intereselor turceti.
Anume episcopul Martinuzzi vroi sa rapiasca la el toata pute-
rea ce era impartit de o cam data' cu regina muma i cu sf3t-
nicul Petrovici. Martmuzzi incepit a se apleca in partea
spre a capata un sprijin in contra influentei tumeti. El nu
mat trirnite tributul de 10000 de galbeni, pe cace Ardealul Il ras-
Jul ndea Turcilor.
Petru Rare prunise dela sultanul, ca multumita pentni
prinderea lui Mailat, indarat cetatile sale transilvane,. de care

IstvAnfl, p. 243, combinat cu Paut Glovio (Arh. si , II, p 28), care

Ins/i pune gresIt aceastA prmuere a lui Madat In 1528, In dommh Intli a lui Peru
Bare Mai vezi i ZInkeisen II, p 844 Ureche (Leloptsefe, r, p. 170), apune
Mailat or fi fost prins urma unei hAtglii pirrdure de el Contra luTiPetru
 260 16TOBIA 110/ANILOR

el fusese deposedat in urma intAmplAnlor din 1538. Isabela insg,

cu tot ordinul sultanului, refuzA a i le Innapoi. Domnul Moldovei
pretextAnd a apArA mteresele sultanului, i a pedeps pe Ardelern
pentru neplata tributului, in realitate ins6 spre a-i sill la resti-
tuirea cetAtilor sale, nAvAlete cAtre sfAritul anului 1542 peste
munti. CA Petru Rare se suprase pe Unguri pentru nerestdui-
rea cetAtilor sale, cu tot ordinul sultanului, se vede de pe aceea,
cA atunci cAnd el iesA din Suceava, jur cA nici odatA va mai
vrot binele Ungurilor trAdstori i perfizi, ci mai curAnd stripAnului
situ prea milostiv, impAratului Turcilor i poporului sAu, care
ei nu sunt pAgAni ci adevArati Cretini" 159.
Guvernul Transilvaniei, vAzAnd cumplitele pustiiri fcute de
Petru in tarA, se hotArAte, in 1544, a-i restitui posesiunile ce-i
apartinuserA ; clArArnA ins cetAtile Ciceul i Cetatea de BaltA,
i i le innapoete numai astfel, impreunA cu tinuturile inconjurg-
toare 1".
Cu toate acestea Petru tia sA dee incursiei sale in Ardeal
o astfel de coloare, incAt sA nu se strice cu Nemtii. Este pro-
babil cli purtarea indoielnicA a lui Martinuzzi care, in acela
tiMp pe cAnd cere ajutorul lui Ferdinand contra Isabelei i a
partidei turceti, er In corespondent6 cu Soliman i se scuzA
cAtre el cA nu ar puteA porn in contra lui Ferdinand, din cauza
nAvAlirn lui Petru Rare 161, inlesn acestuia intretinerea bune-
lor cu ImpArtia GermanA. Astfel la mritarea fiicei lui
Ferdinand, Elisabeta de Austria, cu Sigismund August, in 1543,
ambasador moldovenesc apare cu daruri la curtea Austriei 162
' Petru Rare se intorsese ins6 pe deplin la supunerea turceascA,
vAzAnd incercArile sale de a scuturA jugul lor cu ajutorul german
ieite la nimio. In 1545 11 gAsim trimitAnd pe doi boreri Cosma
epte1lci Ghengea, jitniceriul de Suceava i Nicolai Budd, sta-
roste de *ipin, la Moscova ca sA -cumpere de acolo blAni de
salmi., dinti de pete, e1 alte lucruri, menite a imblAnzi prin
daruri pe sultanul turcesc" 169 Marele duce al Litvaniei dA soli-
lor lui Rare cartea pentru libera lor trecere prin Statele sale,
face dreptate ci la alte cereri ale lui Petru, precum pentru pune-
rea in judecatA a doi negutitori litvani care nu voiau s'A plAtiascrt
pretul de 3000 de galbeni, datorit pe 1000 de bol; se folosete

"i Document din 1542 comumeat In extaact de Hasdeu, In Columna luz

Trazan, 1874, p 129. Vezi tot acolo i aite extracte care conlirmii aceastii ex-
peditie.
"8 Analele secuepti in 5lncat, II, p 183 Asupra restituit el cetiltilor ve7i
Hurm , Doc., II, 4, p. 243 (1540) si 284 (1542)
Simigianus in Papiu, introducere la doc din Berlin, Tesaur, III p 11
Ponies rerum gustricarum, scriplores, I, P 360, citat de Picot, Cro
ntque d'Urechl, p 351
148 Relatia despre ambasad4 lul Pettu Rares la Siglsmund August mare
principe al Livanlei din 1545, In Arh , 1 1, p 34
 1STOMIA MOLDOVEI 261

insa de pnlej spre a se plnge lui Petru, c ar Impiedeci pe

negutitoni Armeni i Evrei ce ar trece prin Moldova cu caii tur-
ceti, i le-ar lua caii. Petru vazand bunele dispozitii ale marelu
duce catre sine, trimite curand dupa aceea pe un umblator
say, Avram Banilovski gramaticul, dorind i cerand cu sta.-
ruinta ca supuii sal fugiti din Mold ova In urma mai multor fapte
rele i care se ascundeau In Litvania, anume Gliga fiul lui Arbore
i loan Crasnq, fugiti din Moldova cu dou calugarite, Vdscan
nepotul de frate al lui .Ferpe cu tovaraul sau Toader, natal
fiul lui P61racu cu tovaraul su V6sean i Vlad om de jos" 164,

s fie predati pe mana acelui Avram, omul voevodului. Dupa

cat se vede aceasta rugaminte a lui Petru nu fu Indeplinita, din
cauza c nici Petru nu daduse urmare cererei marelui duce pri-
-vitoare la negutitorii de cal turceti. Trimitind marele duce In
16 Ianuaiie 1546 pe un sol al sat' Vilamovski, cu o scrisoare prin
care ducele se tanguia pentru nedreptatile suferite de supuii
sal In Moldova, Petru fl pune la opreala, pretextand ca tot astfel
ar fi fost tratati i sold. sai In ducatul Litvaniei 165; lug aceste
inceputuri de neIntelegeri nu au mai departe urmare, caci Petru
Rare moare In Septembrie 1546 166.
Petru Rare este WA indoiala o puternica odrasla a lui
'Stefan ce! Mare, acela dintre urmaii lui, care motenise mai mult
din urea tatlui sat'. Neastamparul, care famanta Intreaga
aceasta familie, se vede sdit i In sufletul lui Petru Rare.
In tot decursul domnia sale nu a avut un moment de linite.
Necontenit ocupat cu planul de a-i marl tara, el provoca du-
mAnia Ungurilor, Polonilor i a Tatarilor. Pe cand lug tatul
sau tiuse meteugul de a Inira pe aceti dumani unul dupa
altul, i a-i bate pe rand, Petru mai putin dibaciu, fi starni deo4
data' pe toti impotriva lui, i caza sub povara fnmultitei lui
Pe langa ca el se arata" mai putin poli tic, II aflam i mai slab
general, Incat fara Indoiala ca planurile sale erau mai mari decat
milloacele sale personale. Daca Insa ii lipsiau insuprile cele man
ale tatalui su fnfloriau In sufletul lut cu o splendoare neau-

1" linden:, p. 35 (alt doc )

10 Scrisoarea lui Sigismund August ciitre Petru Hares din 16 Ianuarie
1546, reprodusA In extract de 'meal, II, P. 184.
Ureche, Letopzseje, I, p. 172. Engel pune, nu stim dupA ce lzvoare, luna
(Geschzchle dcr Moldau, p. 187) Inscripthle mormAntale de la mfin5s-
Urea Pobrata, unde Petru este ingropat, nu dau data morteI. VezIMelchisedec,
No(Ife 'Vona ft archeologice adunale de la 48 de intindslirt fl biserzci anlece din
Moldova. Bucurestl, 1885, p. 154. Data luI Engel Aprilie 1546 este neexactli. Se
;IRA IncA acte de la el In Sept. acest nn Hurm., Doc., XV, p. 454. In Noembrie
InsA gAsIm pe fiul sAu Hie Ibldem, p 455 Vezlnota 2 a lul N Iorga de la p 954
I hzdern
 264 moat.* BumAlmon

zitl, cruzimea, cAlcarea cuvantului, Ipocrizia inelarea El

aplicA adese ori in viata lui metoadele piezie pentru a apinge
scopunle sale, i trAdarea fu pentru el adese on, preferabilA Intel
lupte fAtie. AO a fAcut cu Grrtti, a cu Mailat, a..eu b,oiern
cArora le jurase iertare in manile mitropolitulu. Ureche face
despre el un portret cam linguit, cnd spune cA er cu ade-
vrirat feciorul lui Stefan Vodil celui Bun, cA ham tot skrang.
ttfine-s6u ; c la rAzboate Ii xnerge Cu noroc, c'd tot au izbAndit,
multe lucruri bune i dumnezeeti apucase de fAceA, Tara
i moia ca un pgrinte o socoti ; judecata cu dreptate o facea.
lar la sfat era om cuvios i la toate lucrurile indrlznet, i la
cuvant gata a da i Aspuns, de-1 cunoteau toti harruc sti
domneascg tara" 167 Cu toate acestea, Petru Rarej er undomn
co o mare vaz In lurnea politicA orienta14. Am vazut cA4tunci
cfind Turcii vrmse s6-1 doboare, insui sultanul Soliman nu
grisete de pnsos a se pune in fruntea expeditiei sale,, i cand
liga cretinA vioete s'a se injghebe in contra Turcilor, tot la
Rare ea trebui s6 recurgA. Apoi episcopul de Lund,' ctind spune
despre Petru cA e un domn foarte puternic, reproduce opinia
intregei Ungarn despre el, din care o parte, Transilvania, sim-
tise in repetite rfinduri ascutiul acestei puteri. Moldova pe
timpul lui Rare nu era departe de Stefan ce! Mare, i puterea
desvoltat in ea de marele domn er ine in picioare , apoi repu-
tatia pe care acesta o liisase tArei sale se r5sfrAngea IncA asupra
urmaplor

Petru Rare fu insurat de dou on intAiu %mil pe Marta,

despre care nu tun din ce neam er. Este probabil a el o luase
incA innainte de a fi domn, cAci ea moare doi ani numai dup
suirea lui in tron, in 28 lunie 1529, i este inmormfmtat la
mniistirea Putna 168 A doua sotie a lui fu Elena, fiica lui loan
Eraclide coboritor din Ggeorghe Eraclide pnncipele Serbiei 189.
Despre ansa am v6zut cum Ureche spune, c fund sArboaicA,
scrie din cetatea icu1ui, pentru bArbatul el, o scrisoare pe iirnba
sArbeascA atre sultanul Soliman.
Cu Mana, Petra Rare, ava un singar fiu, al ca'rui nume
s'a pAstrat : Bogdan, amintit in mai multe hrisoave dintre ann
1528-1534 170.

1S7 Ureche, Leloptsele, I, p 172 .

Its Vezi inscrIptia ei mormttntalii In ..4.rh romneosa, II, p 3fiS
To Vezi Genealogia lui Iacob Eradide Despotul In Arh. :a.? T, 1, p, 99
1,4 pomenit In documentele din 4 Martie 1528 (Melchisedek, Cr'on Aom
I, p. 1b2),22 Martte 1528 (Papi, 1H, p 47), 3 Martie 1530 (Arh. 114 , 1 , 1, P. 132)
11 Aprille 1533, (Wlekenhauser, p 78), si 1534 (Idem, p 80
 ISTOWA MOLDOVgI 265

Elena nAscu lui Rare 5 copu trei bie doue fete.

sunt :
hiei citati tot deauna impreunA in toate dipl-
mele, i care ambn domnirA dupA Rare in.
Al treilea fiu, Constantm, citat In diplomele din 1546, al-
turea cu Ihe i stefan, i despre care episcopul Verandu, solul
regelui Ferdinand la Constantinopole, ne spune c trAind la
Constantinopole, dat de Petra ca ostatec dupA reintegrarea
lui In domnie, fu otrAvit mai tArziu la 1554 in vArstA de 17 am,
dupA uneltirile lui Alexandru LApuneanti. Veranciu spune in
epistola pe care o scrie in zma de 30 Iunie acel an cAtre regele
sAu, ca pe and Il petreceau la mormAnt un mare numAr de Greci,
Turcii se repezirA, zmulserg pe mort din mAnile Cretmilor,
pretinAnd cA ei au drept a-1 ingrop dupA legea turceascA, in-
tru at el ar fi fAgAdiut cA la majoritatea lui va trece la religia
mabometan5 172.
Fitcele sunt cea mai mare Ruxandra arAtatA ca fiicA a
lui Petru Rare de genealogia lui Iacob Heraclide, de cronican
i de o mscriptie de la mAnAstirea Secul pusA de ea pe mormAn-
tul fratelui ei, stefan, care sung : doamna Ruxanda, fiica
loan Petra Voevod, iar doamnA lui Alexandru Voevod (LApu-
neanu) au infrumusetat acest morinAnt fratelui sAu *tefau- voe-
vod, -care s'a strmtitat la venicele lAcauri in anul 7070 Sept.
1 (1551)" 1" Despina sau Kiruna (acest din tirmA u este decAt
traducerea slavonA a numelui grecesc al Despinei) .tare se vede
a h fost hica lui Petru, din genealogia lui Petra RareintocmitA
de un pretins nepot de fin al lui Petru Rare, n5scut in Ungaria,
Wolfgang voevod 174.
In afar% de ace*ti urmai 1egiuii ai ltu Petra, rzvoarele
ie-au rnai pAstrat i numele unui fiu natural, care domnete
mai tArziu sub munele de lancu Vorki Sasul, e,are s dk intrsun
document din 1580 drept hul rAposatului Petra Voevod, care
nu poate fi altul decAt Petru Rare 176. Acesta nu erA Sas min
spun cronicele noastre, ci fusese raiseut de Petrir cu o SAsoaicA
din Braov, in timpul incursiilor sale in Transilvania. Mai multi
Sai, contimpogani incredintu7rt lucrul in Chronicon Fuchsia-
Lupino-Oltaidinum, care spune cA Iancul fusese croscut din
coparie i cetatea Braovului, avAnd de pAnnte, dupA cum se
credeA, pe unul WeIss lorg, curAlar ; alth vroiau ca tatAl sAu

tiL Pomeniti in doctunentele din 22 Martie 1535 (Melchisedek, Cron Ba-

ylor, p. 10), 14 Main 1546 (Idem, p. 22), 1546 (Idem, Chron Rom , I, p. 175),
27 Maiu 1546 (iVickenhauser, I, p. 83), 30 Malu 1546 (Uricaral, II, p. 251)
172 Momunenta Hungariae hi:stoma, reprodus de Papiu, III, p. 48
ils Melchisedek, Not.* tstorke si arcluologice, p. 27
in Asupra acestuia ;I a pretinsel sale coborlri din un flu al lid }tares Bog-
dan Constantin, neadeverlt prin nici un document, vezt Papiu Ill, IN 47-49
, Ass Arh 1st , 1, 1, p. 127
 264 ISTORI ROMANILOR

sa se II numit Mysen Thysen Hannes, al caruia maestrie o si

Invatase. Iancu cand ajunse viastnic, afland pe corpul su oare
care semn, i se spuse de muma sa Caterina c era fiul unui voe-
vod, lucru pe care dansul aflandu-1, i deschizanciu-i-se mari
perspective, Invoi A fie exclus de la mostenirea printeasca,
spre a-si cauta norocul samanat In leaganul lui. Plecand la Cond-
tantinopole el arata semnele, i dupa mai mult timp a fost
cat la principatul Moldovei" 176
Cu Petru Rare se sfarsesc luptele care cautau sa meinfind
neatarnarea tarilor romane, incepute de primii lor domni. De
la el Innainte se Inmormanta i neatarnarea Moldovei, sau mai
adevarat Inca, aceasta frntura din osul lu Stefan cel Mare o
dase el la mormant. In skid acestor lupte, cu atat mai Insem-
nate cu cat mai iestransa era intinderea poporului ce le pui ta.
Muntenia cazuse cea dintai, Inca de mult, de sub Mircea cel
Batran care se plecase Turcilor In 1411, si acuma sub Petru
,Rares, mai bine de 100 de ani dupa aceea, venise i tndul Mol-
dovei. Nenorocirea vroi ca aceste doua tari s lupte pe rand In
contra puterei otomane, i A fie zdrobite una dupa alta, in
loc de all da mana spre o comuna impotrivire. Singura data
cnd aceasta s'ar fi putut fatal-BOA, pe timpul lui Stefan cel
Mare Vlad Tepes, unirea fu zadarnicita prin o nenorocita dus-
manie. NU numai atata, dar Vlad Tepes, hind Inlaturat din tron
pentm a face loe altora, acestia pusera puterile Munteniei In
slujba Turcilor, tocmai spre a rapune Moldova, Meat astfel, In
lot de umrea tarilor surori, intalmm la Inceputul existentei lor
ura i dusmania desbinandu-se i pornindu-le una asupra celei-
lalte.
Cat timp trebui sa treaeg pana s ajunga ele a se convinge
c alipirea lor Inteun singur gand, mai apoi Intr'un singur corp,
era singurul lor liman de anantuire I

174 Chrorticon Fachno-Lupino Oltardtnum Coronae 1897, I p 71 Jai&

tabloul familial lui Petru Rare5.
Marla %. Petru Rare; w Elena w Catarina
1527i-38, 41-48
Bogdan I anbu Sasul
- 1534 1580-82

Ike Plan Constantin) Ruxandra Klajna

1548-51 1551-52 1554 sotta tut Alex. Asotia lui
Upupeanu Mireea Ciobanul
 ISTORIA MOLDOVE f 265

Am vAzut pe stefan cel Mare c6, dup6 ce pierde Chilia

si Cetatea Albs In mnile Turcilor, se sileste sl le recAstige.
AO fAcurA si tArile romne. De si cgzute la pgmant nu scApa-
ser spada din 'Tani, si trebmau s6 o mai ridice Ina de doue ori,
odatA in fie care din ele, spre a redobeindi pierduta neatarnare.
Intreprinderea er invederat mult mai grea, decat a pAstr
ceea ce avuserA. Totusi, pentru onoarea neamului romgnesc,
si aceast6 ultim6 datorie fu incercatA, de Ioan vodA ce! Cum-
plit In Moldova, In Muntenia, fntr'un chip mai mAret fnc4, de
Mihai Viteazul.
DupA ce aceast de pe urmg lance va fi frAnt4 pe mor-
mntul libertgtei trilor romAne, vuetul armelor va amuti pen-
tru lungi seculi, sau dac4 va mai rAsuml va fi, nu spre a pgstr, ci
numai spre a distruge si ceca ce mai r5m6sese.
AD AU SE
 STABILIREA DATEI PRECISE A MEZAREI LUI
5TEFA1' CEL MARE IN SCAUN
Stabilirea precizA a datei and se ura tefan cel Mare in-
scaun este important din mai multe punte de videre,1 dar mai
ales din acel al relatiilor sale cu domnul Munteniei, si de aceea
vom cerceta cele privitoare la stabilirea acestui punt. Concor-
dant cu datA primit de 1457, avem intai mai multe inscriptn
puse de tefans Asa acea dela liAzboieni, care spune anul
and ordonA tefan sA se sape acea inscriptie, Noemvrie 7004,
erei al 40-lea an curgator al domniei sale. Tot in aceast4 inscrip-
tie se spune c batlia de la Frzboieni, intmplat" in 6984 Tulle,
datA indenticA ca acea insemnat. de Ureche, ar fi avut Ice in
anul al 20-lea curgiltor al domniei lui tefan tefan ;mare
In sfarsit in 7012 Iulie 2, dupg o domnie de 47 de ani, luni
3 sApt5mani, arAtat6 atat de Ureche ctsi de cronica putneang.
Al 40-lea si al 20-lea an curedor insamnW deci c trecuserA, la
7004 si la 6984, 39 si 19 ani, dela suirea lui tefan in scaun, f Ai%
a se implini al 40-lea si 20-lea, de oare ce era curgAtor. Adb-
gind atre 6965, data suirei lui tefan In se,auntil rei Moldo-
vei, numgrul de 39 sau 19, apAtAin datele puse de inscriptia
dela FlAzboieni anume 7004 si 6984. Daa calculAm acuma rAs-
timpul dela 12 Aprilie 6965 Ong la 2 Iulie 7012, gAsim exagt
47 de ani, 2 luni si 3 sgptAinni. Din toate aceste calcule mate-
matice deosebite, dar concordante, ar rezulta o sigurant de-
plinA asupra epocei and tefan cel Mare pune mna pe scaunul
Moldovei, daa alte ateva izvoare, nu s'ar Ord c vin in contra
a cestei stabiliri.
Primul document ce pare a contrazice data de 1457 si o
pune in 1456 este o pretinsA coresponderrt a lui tefan cel Mare
. Melchisedek, thiscrIptla de la nrihnilstirea fllzbolenl In Cana, /it , XVI,
pstg. 366
 270 MORI& ROPLINILOR

cu Doroteiu arhtepiscopul Ohndet Dai aceastti corespondentri

s'a dovedit a fi fals
Un document ce contrazice data de 1457, este contmut
In Inventariul cracovian i sun .*fari palatinul Moldovet,
dup struintele regehu, d 'vole la trecerea lui Michail Logo-
Mal i fratilor s1 Duma si Theodor, dat in Suceava 28 Iurne-
1456" 3 Innainte de acest extract, este unlit dm 1455 dela Ale-
xandra al II-lea, apoi dupg clausal doue documente dela Petru
al II-lea Aron, anal din 5 Iunie i altul din 26 hum 1456, acest
din unn continAnd juriimntul lui Petru Aron si dat din Su-
ceava. Cum este cu putint de adults cri in ziva de 26 Iunie,
Petra Aron sA fi stat lintstit in ,Suceava, ocupndu-se cu datorn
de vasalitate, a doua zi in 27'sri fi iesit la rgzbom, tocmai la
Joldestilla SinAal..Jotosanilor, so fi fo5tcie1 Stefan intt
acolo' apoi fa`61431.t in `thiatal NCmtillut'a; I' M.' A titla zi In
28 s' ving iSteTAn tut Sucea'v6, sri e' Ociipe cu invoirea de
liber trecere a unor boten? Este deci evident crt, din croare,
acel ce a Meat catalogal documentelor: a pus in 'nest document
numele lui Stefan.: St in adeviir dac causal-Om documentul
original din 'arhivete Moscovei 6, gsinl -c6 aeea 'carte de liber
trecere'n'a fostl eliberatA boierilor Mdtail i fratilor si de $tefan
patedinid Moldooet, ceea ce nict .nu ar ave inteles ,ca Stefan
s invoiasa libera trecere a unor boien prin Moldova, adec
prin,tara lut Si a lor, ci de Cazimir regele Poloniet, care iiivoia
acelor Wen de a pute trece frirri supgrare prin Polbnia,
namai o croare invederatil a celui ce a inventariat documentele
a putut atribui acest act WI atefan
Al treilea document, care contme un act dc -dame al lut
fitefan eel Mare CAtte mngstirea Distrita, inftiOaz aft smu de
greutate El este datat 8 Sept. 6965 6 Dac am scde ailii dela
facerea lumei 5508 am n avea 1457 Luna inert bind Septenwrie 8,
se sustine in de conain cA anul deis -facerea luinet IncepeA ca

1- 1 Bogdan, Documente /a/0 atrtbUite luz Itetan ce! Mare, in Bol Com
vol 1, 1915, p,
heoentarium, p 138 ,,SteRhanus palatmus Moldavlae, ad matauttam
rtgis, dat ealvtun conduct= ldihaelt logophoto et iratribus ejus Duma et Theo-
dora Datum 5orzaviae din 28 lunli, anno 1456"
Fruiqescu, (Dictionar Vezi mal sus data adevAratil a btlluJor de La
Jojdepti si Ordnc, p 134,
6 1Jha'rritzic1, p. 92 Salmis conductus 'et securilas Michulo cancellario,
Dumae ei Theodort 'data a Cazinizro ege : Kazimirus rex. slgnifiehmus nobiles
et generosi Mihul cancellarius Moldavute Duma et Theocfoy ratres efus tad-
gene bniari et subditilnastri de terrh Moldaviae4 olentes re illoa aliqua in
regni nbstrl. domtnlis manexidi Insecuritati detlneat runbiguitas, cisdim ubique
in regno nostro signanter autem in terra clvitatibus que Russtc videlicet Camyenyecz,
Drahobuz gt quocienscunque plaeuerlt luis stapdir moranidt, pau
candi, ivii1end1/2., datum CMCDulae dit'doMinico conductus Pascic, annn JD 1456' -
Arh 15t., I, 1, p 154
 STAB1LIREA DATB1 PRECISE A ASEZARE1LUI VICIAN OHL MARE IN SOAUN 2,71

51. acel indictional dela 1 Septemvne, si se sfAqi la 31 August.

A$a dartel incepea set' 4 'um itmaintea modului Gum calculAm
nwanii,-dela 1 Ianuarie, incAt pentru a reduce datele erei vechi,
In acele ale erei noue, trebtle ta indatA ce data arittlui vechiul
cade ,dupA Septemvrie (anul,vechiu hind Spont al o unitate,
pe cand cel nou tot unneazA cursul S'Au 'pAn la 1 Ianurarie)
sA scAdem 5509 in loc de 6508 din ami dela facerea lumei, spre
a avGa ann dela Hristos, de indatA ce Intalnirn hmile dela Sep-
temvrie pAnA Decemvrie
Ar trebui deci sscAzut din data documentului 6965 Sep-,
temvne 8\ cifra de 5509 i atunci aflAm larAsi data Lea de 1456.
IncurcAtura se desleagA, dacA constatAm cA regula ca
anul dela facerea lumei s'A fi inceput, in cronologia veche, la 1
Septemvne nu se pAzia in Moldova in veacunle al XV-lea si al
XVI-lea. Se gsesc doyezi uwederate c anul incepea, pentru
vremile antenoare veacului al XVII-a, la 1 Ianuane.
Asa dacA analizAm inscriptia citat mai sus a bisencei
din RAzboieni, care poart6 in ea doue date, 7004 Noenwrte,
indicat ca al 40-lea an curgAtor al domniei lui .5tefan, si 6894
Mlle ea al 20-lea curgAtor, atunci scAzAnd din aceste done date
vechi, 5509 la data ca Noemvrie si 5508 la cea ca kale, cApAtAin
1495 si 1476, din care scAzAnd and dommei sale 39 si 19, cApA-
tAm douA arAtAn deosebite pentru inceputul dommei sale.
1456 si 1457, date de aceeav znscripfie, ceea ce este uwederat absurd
Une ori insA izvoarele vechi ne dau insAsi ele mijlocul de
control, cAnd pun pe MO data dela facerea lumei i acea dela
Hristos, cum bunA oarA N. Costin care spune cA Dahlia VodA
mud cAnd fu cursul anilor 7174 iar dela Hnstos 1666 Septem-
vne in 11 lar revolta lui HAncu se intamplA la anul 7181 sau
dela-Hnstos 1612 Noemvne 8. Este inviderat cli in ambe/e cazun
trebue scAzut numai 5508 de si avem innainte Septemvrie in
1 t i Noemvne, *tefan cel Mare a munt apoi in 7012 Iulie in
2. Inscnptia pusA insil de Bogdan pe biserica din spline
GA' Bogdan VodA dupA moartea hti stefan a rAdicat fnceputurile
tatAlui sAu si a sfArsit de zidit biserica in 7012 Septemvrie. DacA
am aplich regula scAderei de 5509 de la inceputul lui Septemvrie
pAnA la Decemvne, ar urma cA Bogdan a sfArsit de zidit biserica
In 1563 innaintea mortei tatAlui srut cAnd inscriptia spune toc-
mai dimpotrivA 9.

7 UnuAtoarea tabelA va lAmurl chestmnea :

Dupa era veche am avea 7005 Ian.-Sept 7006 Sept.-Dec 7006 Ian.-Sept
DupA era noun 1497 Ian -Sept. 1497 Sept -Dec 1498 lan -Sept
Ny fte scAzut p. a opera reduc 5508 5509 5898
Cltate de Giureku Craw.* Moldova In An. Acad. ram , II, tom XXV,
19077 p. 292,
Vez J asupra apeste 4 chestii wyrescu, Asupra cronologic; man ronnThepts,
daulIii., .70tX1V; 1900, p 695
 272 18TORIA ROhiAls 1 LOR

Ceva mai curios este insh cg une ori anul vechiu incepeA
la 1 Martie. AO un document din 7136 a lui loan Alexandru
Voevod spune apriat in a seaselea zi a lunei cluddiu care este
Martie, dat in cetatea noastr, in Bucuresti" 1.
Rezult6 deci fncheierea a nu tot deauna cei vechi ince-
peau a numgr anul dela 1 Septemvrie si cil in unele regiuni ei 11
socoteau ca incepAnd la 1 Ianuarie, si a deci nu trebue tot dea-
una scAzut 5509 cand luna este Septemvrie-Decemvrie. Aph-
cand exceptia sau mai bine zis regula pentru datele anterioare
veactilui al XVI-lea la doc. din 6965 Sept. 8 adec6 scAzAnd 5508
ell toate a 1 Septemvrie c6p4Vim data exact5 de 1457.

Is Doc. nepublicat Arh. Academia pAstrat XX, p. 273. D. Oneful (1 e

mal sus p 549), spune el aceastA numdrare de la 1 Martfe s'ar aflA de inal multe
orl, N Docan, Despre elemnlele eronoIogice In doe rom , In An Aead rom , XXXV
1910, p. 401 (49) D. Dwelt -sustlne cA numArarea dela 1 Ianuarte se obisnulA
In Moldova tnnaintea veaculul al XVII-lea
 Il

INSCRIPTIA DIN BANILESTI

(Adaoa la nota 26 p. 286)

10 .."-.1' r... -- - - -N*1-'1,... .,. .4t. .,,

N.

,- . t ,--..,------ r,

-r-S1
1
I( .1' 1.8.1.4 ;::.)
--- fprl (9........ .. g..............iir
f, 1

-Pii.. t 1,:, Ill -1 ! O L'

. - e'

"

. 4, CIA4

qg Li:, .1V

TRADUCEREA INSCRIPTIEI
Cu vrerea tatAlui ). Cu apitorul fiului i cu sAvarvrea
Sfantului Duh, Dumnealui loan TAutul logoilt a inceput i a
zidit acest hram Mtn' numele al lui intre sfinti pArintelui nostru
arhierarul i fAcAtorul de minuni Nicolae, in zilele bine credin-
ciosului *i de Hristos iubitorul domn Stefan Voevod fiul
lui Bogdan Voevod. Si s'a sAvArit in anul 7007 (1499), luna
Decemvrie 6, (LepAdatu. Inscripfule bisericei din Beintlesti In
Buletinul Mon istortc, IV, p. 212)
Tradttla c biserica din BAnilesti ar ft tost zldltA de logotAtul TAutu cu
berth perhesulul dent de el Sultanului In nurale Moldovel, bent pe care sul-
tanul i-ar fi ditruit a fost pAstratti de Ureche. (Lelopiselek, 1, p. 14b) Dad{ legenda
er reproduce un tapt real, el flind cu totul extraordinar ar fi trebult sA-s1 gliseascA
un rAsunet in InscrIptla bisericel lul '1Autu, lucru ce nu se vcdc

A D Xenopol [scoria Romanllor Vol IV 16

NOTE LA VOLUMUL IV
DE

1. V LADESCU
 CAP. III

EYOCA LUI *ITEFAN CEL MARE

NOTE
L Ursu, .!elan ce! Mare, Bucuresti, 1925, P. 464
In 11 capitole si un al 12-lea de bibliografie se studiaz4 pe
larg intreaga domnie a lui Stefan cel Mare.
1) Luptele pentru ocuparea si consolidarea tronului. 2) Lup-
tele pentru emanciparea Moldovei de tributul turcesc. 3) Luptele
cu Polonii. 4) Noi incercArt de emancipare a Moldover de tributul
turcesc. 5) Relatii incordate cu Polonia. 6) Colaboratorh. 7) Con-
ceptia de stat. Functiunile principale administrative si Judea-
toresti. 8) Oastea. 9) Tara. 10) Familia 11) Personalitatea.
12) Bibliografia.
La fiecare fapt din domina lui Stefan ce! Mare trebuie avut
in vedere in totdeauna acest studiu, care pornind, de obiceiu si
mai ales la partea politicK si militar, dela isvoarele de mAna
intfiia, este bine mformat. Deseori se rectificA lucruri de ant-
nunt, uneori se propun pkeri noi care nu totdeauna pot fi
primite.
Cartea este scris6 si cu nem6rginit dragoste fag de per-
sonalitatea eroului a arei activitate o studiaz.
Foarte multele si scurtele paragrafe In care sunt impAr-
tite capitolele, fac ca ea s6 poat fi cetia cu twill* si de ne-
specialisti. Stilul de asemenea. Capitolul al 6-lea despre Cola-
boratori" incepe astfel :
Cu tot geniul, puterea de muncA, &until politic, vitejia si
spiritul de sacrificiu, Stefan n'ar fi putut obtine atatea victorii,
si domni atat de stralucit, dac4 n'ar fi avut colaboratori capabih
si devotati. Cu puterea lui de sugestie a concentrat energtile si
le-a canalizat spre tintA. Toti supusii s'au inchinat gemului st
vointei Sale. Tara s'a adunat In jurul eroicului Minn eu toate
energhle ei. Fiecare i-a indeplinit rolul, In vremurile grele, cu
 278 ISTORIA ROMANILOR

acelas spirit de sacrificm, pe care l'au vgzitt la marele lor Domn

Dupa exemplul acestuia, toti supusn s'au arkat gata facri
datoria cu pretul '
Cu privire la conceptia de stat (cap 7) se afirm'd e Statul
se confund pe vremea acem cu Domnul. Tara el-A considerat
ca o proprietate privat a lui. Top bibatii, care fiiceau parte
din dinastia domnitoare, se considerau mostenitori legitimi ai
tronului. Toti membrn bkb'testi al dinastiei aveau putinta s'a.'
ajung la st.panirea tronului. Tara avea s aleag pe unul din
numerosn membru ai dinastiei".
De ckre .5tefantronul 'a fost ocupat in realitate cu arrnele,
tara a recuuosvut Ow, si A Jegitnnat, ,prin alegem ,Taptul inde-
plinit. El se ,cfisiderk 'aleS 'al' ,,,,chivinitkii i /04 -1dedus puterea
deja Dumnezeu", de aceea nu ave de dat seam nim'nui de
faptele sale deck lui Dumnezeu. Nimic nu-i contrabalansh. atot-
puternicia. Consihul (divanul) nu er deck expresia vointei
fund numiti de el si rknAind in consiliu eat voin el.
Suveramtatea er persomficat in domn. Functionaru ei au
delegatii si'reprezentantn ihi, Dintre acestia, eel.: mai himortanti
erau Pcirctilabn cetkilor, care aveau puteri (adniihistrative,
judeatoresti i militare pe tot cuprhisul cetkn si a terrtorirlar
dependinte de ea. Ei erau un fel de mici suverarn, can a9eau pe
teritorille incredintate lor, toate puterile si nu dedeau socotealii
de faptele lor deck Domnului, pe care Il reprezentaii.
In documente ei sunt citati in frunte, de cele mai multe
ori Meg tithiri
LogolcItul, piare cA era loctiitorul domnului in consilim
actele externe el e citat in frunte. Vin apoi pArcAlabii, .vornicul,
spkarul,' vistiernicul, postelnicul, paharnicul, stolnicul i cinnisul
Ei erau i functionari publici i privati, nellicAndu-se deosebire
Intre Stat i Domn.
Moldova era impktit In vrefr-o- 15 tinuturi, administrative
de pfircillabi; can aveau ca ajutoare pc starogt, guvernatorii ce-
tkilor mai putin importante, pe globruct (ineasau arnenzile),
prip4ari (incasau arnenzile pentru vitele de pripas); fiererubli
(conduceau pe oameni la lucru la cetkile domnesti, la smsari: etc.)
oslutiari (Mau amenzile dela cei ce n'au eXecutat 'porincile dom-
nesti) si iluari (strngeau 111u1) Orasele trail organizate dup4
moclelul celor din Ardeal si Polonia, cu mi primar (sottuey (,si
consilieri (pcirgari).
Judeckorul suprem er Donanul, lar eel mat triare ma-
gistrat er marete'vornic..
In tinuturi si rap justitia se fAcea si de toti ceilatti fune-
tionari care aveau mismni si administrative si fiscale.
Cei sce se ocupau Mai ales C1,1' 'pricitnie (bare oament erau
judecatorti san ludffii- si Jvorniail Doninut judeoa in-
sta titA.
 tiO1 E 279.

Vemtunle Domnulm care erau destul de insemnate, pro-

venu din domeniile sale, pe care cresteau turme de vite si
se cultivau cereale i stupi de albine. Vnzarea produselor a-;
duce& un Venit insemnat,
Dela ' carele cu peste exportate in Polonia, map ava un
vend Mare. Exportul cern, monopolizat de Domn, formg un
alt vemt. Produsele domnului eran scutrte de vaing la export.
Cel mai insemnat venit al vistieriei 11 dau veinule, care a-
veau caracter mai mult fiscal. Dante aduceau iarg.i un insemnat
venit. (Bu-ul sau dajdea, ihul, podvada, posada, joldul apoi
Dam& dela locuitori (din stupi, pore', varzg, peste, cearg, etc.)
Ocnele aduceau iargsi un venit mare si eran proprietate
doirrneascg.
Motenuea averilor celor fth mostenitori aduce
insemnate venituri ca i confiscarea mosiilor boerilor
Amenzile (gloabe) i taxele de judecatg (tretina) formau
Lot veniturt importante
Ca stare social in frunte eig untropolitul cu episcopu,
apoi boiern din consiliu, care formau clasa cea mai putermcg din
targ, aveau functimule cele mai importante si aveau i stgpinirea
celor mai multe sate in care erau i judeegtori. Boerii ea proprie-
tart ai satelor aveau drept la dijmele din produsele sgtenilor,
la corvezi u monopol la moarg.
Orgsenn n'aveau indatoriri cleat atre, vistierie
Pranii au ajuns cei mai multi dependenti de boeri, pro-
prletarii satelor, cgrora le dau dijma din produse i trei zle de
lucru pe ari. Plgteau &Arlie cgtre vistierie, fgceau e,orvezi, strAji
mergeau la oaste.
,,Cu toate aceste dgri i prestatu %gamin-lea n'a lost de
sigur, in aceg vreme, in o stare insuportabilg. Boerii eran tinuti
in fi Au de Domn i abuzurile nu puteau sg fe mari in timpul
dommei cu mAna de fier a marelui Domn".
Robu, foarte numerosi, erau Tigani i Mari. N'aveau
bertate personalg. Eran vanduti sau dgruiti. Munceau incontinu
stgpnilor, plgteau bir i dan o parte din produsele mun-
cii lor.
In cap. 8-lea Oastea" se alit-mg cg Functionarn dela
carte, consilierii, ca i ceiiali functionari ai Domnului erau, in
caz de rilsboiu, comandanti de ostasi. Tot' functional-1u i toti
locttitorii capabili sg poarte armele, erau obligati in caz de rgs-
boiu, sji. l armele i eau i sg piece la luptg. Nuneni nu se pu-
te sustrage dela suprema datorie de a apArg tara in cOntra
Toate energii/e erau mobilizate, tara intreagg er pus
pe picior de rgsboiu, cgci oastea se confund cu poporul, iar acesta,
cu oastea".
Oastea se coutpunek din
1) Vriefi, cariveti. de elitg, soldati permanentt, cari foi mau
 280 ISTORIA ROMINILOR

garda Domnului. Erau platiti Cu leafa (j old) sau cu moyi i erau

recrutati din tarani sau boeri cari se distinsese pe campul de
Boierti cet marl, formau tot cavaleria de elita anume
eavaleria grea. Erau fmbracati In cuiras sau haina de in prin
care nu patrundeA sabia y nu le lipseA de sigur mci rmele
lor erau lancea, arcul, ghioaga sau sabia iar pentru aparare aveau
scutul y
Feciorii, recrutati din boerimea mica, din locuitorn ora-
elor i din Vrani formau pedestrimea upara.
Oas tea cea mare. Glotaqii, recrutati din Omni formA
elementul principal al oastei. Aveau ca arme arcuri, sulite,
coase, ghioage, Ii duceau cu ei hrana de acasa,
Husarii, erau feciorii cavaleri i formau cavaleria
uoara.
Ca arme, pe Linga suhita, sabii, are, ghioaga, coasa, scut,
coif Y. camae de zale, ale pedestraylor i calraylor, Stefan a
avut i tunuri mici i mari de cetate, i care pentru a purt ar-
tileria i sa fntareasca forturile.
Ca unitati erA ceata comandata de un boer. Mai multe cete
foi mau un pAlc. Fiecare unitate i aveA steagul ei.
Ca masura de strategie defensiva er devastarea sistema-
tica a tarii. In felul acesta inamicul departe de tara i neputan-
du-se aproviziona, erA slabit mult i dernoralizat.
Strategia lui Stefan a consistat In ocolirea luptelor mari
In loc deschis, cu taberile fata In fata i atragerea inamicului In
un defileu In care era pus In imposibilitate s1i desf4oare for-
tele i sa manevreze. Atacul fl dadeA atunci In mod tulgerator
in mai multe locuri deodata. Atac cu forte mai puternice flancul
spatele, ca sa-i taie retragerea".
Gettig erau la toate frontierele Moldovei, rare serveau ca
sprijin In lupte. In timp de rasboiu ele erau fntarite cu muni-
tiuni i garnizoane puternice. iar otile mari de manevra erau In
munti i paduri, aA c pe cand dumanui erA ocupat cu asediul
cetatilor, Stefan fl atacA pe la spate.
Cetati Intarite la granita erau : Hotinul, Soroca, Orheiul,
Cetatea Alba, Chilia, Craciuna, Suceava, Cetatea Neamtului,
Romanul, iar in interior Dorohoiul, Iaul, Vasluiul i In Transil-
vania Ciceul i Cetatea de Balta.
Aceste cetati formau o retea menita sa apere tara contra
invaziunilor. Daca inamicul izbutea sa intre In interior, er puns
de reteaua de cetati din interior. Toate drumurile mari comer-
dale oi militare erau presarate astfel ca cetatt cari Imparteau
Moldova In trei randuri de cetati formate din linia
linia interioara Dorohoi-Iay-Vaslui i linia Nistrului".
Un paragraf vorbete despre Indatoririle militare" iar
altul despre Calitatile militare ale Moldovenilor".
 NOTE 281

BogNiile Moldovei (cap. 9-lea) erau : tali, boii, oile, mierea

eara, petele.
Comerful de transit datorit aezkii intre comae comer-
ciale dela Marea Neap% si centrele comerciale din Polonia, era
foarte mare,
Cile comerciale eran; tare Lemberg i Turcia prin ; Su-
ceava, Roman, Bacilli, Adjud si Putna, Silistra, Constantinopol ;
alta prin Suceava, Targul Frumos, Vaslui, BArlad, Tecuci,
Galati, Isaccea, apoi pe trmul mrii la Constantinopol. Dela
Lemberg la orasele dela Marea Neagr4 se merge& prin Suceava,
HarlAu, Iasi, Lpuna, Tighina, de unde pleca spre Cetatea AMA
iar alta la Oceacov si Caffa. Dela Hotin dealungul Nistrului era
cale 0116 la Cetatea ,A1b6. Dela L6pusna la China.
Spre Bistrita in ,Ardeal se mergea prin Suceava spre Cam-
pulungi Moldavita prin pasul Suhard spre Rodna si apoi Bi-
strita sau din Suceava, la Baia, Neamt, prin pasul Tulghe la
Bistrita.
Spre Ardeal cu carele se putea merge din Suceava prin
Roman, BacAu, Adjud, Trotu prin Oituz la Brasov.,
Exportul consta din produsele, p6mAntului grau, orz,
ovAz, small si hriscg ; din vite, pete, miere, cear5 vin.
Importul consta din instrumente pentru manca cOmpului
luptA, ulei, postav, salitr, argint, catifea, panzeturi, mAtAsuri,
articole- orientate.
Vmde tu tot venitul erau, ale Domnului L se pineau sau
dup6 valoarea anArfurilor sau dup5, greutate sau dupg numArul
obiectelor.
Erau clou6 feluri de vAmi : Vaina cea .mare care se plgia
singur dat la Suceava, dup valoarea mrfurilor. Vaina cea
mic6, care se OA-tea dup tranzit in diferite orase, dup valoarea
mlrfurilor sau dup greutate.
Comercianii. Cel mai mare tomerciant era Domnul, van-
zfind pe lAngA produsele sale, pestele prins din Dunke, din mare,
i ceara. Dui:A domn erau boieii, apoi mansstirile, si apoi co-
merciantii ceilalti cei mai multi romni. Mai toti erau comercianti
ambulanti cu earele din sat in sat i apoi la tOrgurile anuale
din orase.
Banii erau grosii, grivna sau marca (nu era o monet6 ci
umtatea prin care se stabilea valoarea grosilor), rubia de ar-
gint, zlotu t6aresti, zlotii unguresti, zlotiJ turcesti, asprii,dinard.
,Mdsurt i greuteift. Cotul pentru pAnz6, berbAnta pentru
miere, butia, vadra, htrul pentru vin, clodul pentru cereale,
cntarul sau maja pentru greuatile mai mari, carul sau csruta
tot pentru greuati mari, piatra (amana) pentru ,cearA, falcea
si fertalul pentru vii.
Drepiuri. Obtceiuri. Pe vremea lui *Wan era legea scris,
care forma norma dup6 care se fAceau judecAtile. Femeia avea.
 282 18TORLA R011iNILOR

,drept ca barbatul la stapanirea parnantului Copiu de am-

bele sexe aveau egal drept la mostenire. Donatiunile nu se pu-
-teau revoca. Omorul se putea rscumpth prin buna invoiala
Bitpirea fetelor era socotita ca una din cele mai mari crime.
Biserica a fost pentru Stefan parghia pentru consolidarea
tarn. Intre stai i biserica a fost o legatura ca nitre trup
suflet.
Manifestarea puternicului sail sentiment religios, s'a vazut
3n zidire,a de lacasuri sfinte pentru inzestrarea lor Astfel, rna-
nastirile : Bistrita, Neamtul, Zografu, Probota, Putna, Voronet,
Horodnic, Homor, Tazlaul, Dobrovat A cladit bisericele din
Patrauti, Badauti, SI. Ilie de langa Suceava, m-rea Voronet,
biserica din Vaslui, Sf. Nicolae din lasi, biserioa din Harlau,
biserica din Borzesti, Sf. Nicolae din Dorohoi, biserica din Hui,
m-rea dela Rasboieni, biserica Sf. Nicolae din Papauti, m-rea
Tazlaul, biserica din m-rea Neamtul, biserica din Piatra, m-rea
Volovat, biserica din Bauseni, m-rea Dobrovat, biserica din
R.-Sarat, biserica Alba din Baia, biserica din Chilia, .m-rea din
"Vac] lnga Dej (poate), a refacut m-rea Zografu din Sf. Munte, etc.
Culturii i-a dat un imbold si prin copierea i scrierea in mod
artistic a cartilor Mae daruite manastirilor i prin scrierea
analelor.
S'a scris artistic evanghelia slavona dela Homor, dela
Putna, sbornicul dela Putna, Listvita (Putna) un mineiu slavon,
cuvantarile lui loan Gura de aur,.un tetravanghel pentru m-rea
Zografu, mitropolitul Teoctist a scris o evanghelie pentit Neamt,
episcopul Ioamchie din Radauti a dispus scrierea unui tnineiu
pentru Putna, logofatul Tautu a pus sa se suit un mineiu pen-
tru manastirea Adormirea Iasi. Analele tarii au fost scrise
tot sub imboldul lui, unele in cancelarla domneasca (Bistrita)
altele in mnastiri (Putna).
Personalitatea lui Stefan in cap. XI
Talent militar si vitejle, putere de muncti si spirit de sa-
crificiu, talent diplomatic, simt al realitatii, mandrie si
iuteala in actiune, sentiment ratios, cunoastere a oame-
nilor, vointa de fier Ca revers, cruzime, caracteristic vrentilor
de atunci.
Prirt vitejia i geniui aratat in rasboaie, prin sacrificule
exceptionale Mute pentru aparare parnfintului tarii si a cres-
tinatatii, prin calrtatile sale de What de stat, cari au consistat
profundu cunoastere a "oamenilor i imprejurarilor, prin vo-
inta de fier, talentul diplomatic, puterea lui exeeptional de
munca, energia lui rara, iuteala lui in actiune i imboldul dat
eulturei i artei, el merita sa fie asezat cum a spus i cronicarul
Dlugosz, printre eroii i oamenii marl ai omeniria.
 NOTE 283

CApitan Rada R. Rosetti. Incercdri entice asupra rdsboaielor

azn emu 1475 si 1476 dIntre $telcul cel Mare i Turci. Bucuresti,
1914, p. 44.
Reiese urmtorul InvAtimnt, In ceeace priveste condu-
cerea unui rsboiu defensiv de ctre o armat mult inferioar
numericeste celei atacate :
Concentrarea armatei la o distant atat de mare in inte-
riorul trh, fneat dusmanul -36 fie slbit din Ms.-4i cauza Main-
-arei sale, i apoi lupta cu toate puterile pe o pozitie tacticg a-
leas dinainfe, lupt In care, dup ce fixeaz inamicul cu o micg
parte a fortefor, fi atacK, cu massa fortelor, flancul sau spatele".
General R. Rosetti. Studn asupra dupului cum se- ldpiuul
rtisboiul de are $telan ce! Mare. (Analele Academiei ' Romne
Mem. Sec. Ist. seria III tom. IV memoriu 9.
Autorul porneste dela conceptia c fiecare popor Isi are
chipul ski deosebit de a purt rsboiul" dup cum fsi are Roe-
zia popular, arta, etc. Sub *tefan cel Mare a fost epoca cand
felul de a purta rsboiul Moldovenii s'a manifestat eel mai milt.,
In capitolul prim se studiaz pe larg armamentul (scuturi,
imbrcminte defensiv, ghioage, topoare, seceri i coase, sAbii,
suliti, arce cu sgeti, arbalete, arme de foc) ajungAndu-se la
concluzia c Moldovenii i vecmii lor aveau, In a doua jumtate
a veacului al XV-lea, un armament mai cu seam potrivit
corp la corp".
Armele de care dispuneau pentru lupta deprtat le In-
gduia a arunca cAteva lovituri izolate (arme de foc si arbalete)
pn la circa 900 metri si a bate eficace, cu o ploaie i elativ deas
de prmectile (gloante i sgeti) o zon de circa 200 m. fnainte
si pe flancurile limei lor de Mtge; aceast zon6 Ins ni puteA fi
btut cleat un timp relativ scurt (cauza micei cantiati de sAgeti
de cari dispuneau trgtorii i Incetinelei de tragere a tunurilor.
Dei armamentut In cea mai mare parte cel putin
se fabrich In Moldova, mai era nevoie totus a seirecurge pentru
aproyizionarea lui, si la veeini.
Armarnentul vecitulor dal% de al Ttarilor era In
genere mat puternic (mai ales cel defensiv la Unguri i PoIoni
artileria la Turci, Poloni i Unguri) si mai numeros (la Unguri
Turci) In arbalete si arme de foc ea acel al Moldovenilor.
Capitolul al II-lea Organizarea" porneste dela premisa
c5 4,organizarea fortelor armate deriv din organizarea social
politic6" care artndu-se sumart.care er se afirmg pentru
organizarea militar urmtoarele :
Din faptul posesiunii sau folosun solului de cittre toti,
reiese principiul de baz al formrli otirii, cci ex* un; principiu,
admis In Intreg Evul Mediu, c posesiune,a sau folosirea unei,
prticele de pmnt avea drept consecint obligativitatea apii-
 284 ISTORIA ROMANILOU

rani mosiei din care Meek parte. Toti Moldovenii, fund' pro-
prietari sau uzufructuari perpetui ai solului, aveau fndatorirea
de a luk parte la apararea Moldovii".
Obligativitatea aceast,a Incepek, de dud tnarul putek
,rnanui arma si se ispravek cknd nu mai putek lupta sau cand
Incet posesiunea solului.
In timp de pace armata are ca scop paza Domnului, a gra-
mtelor si a cetatilor si asigurarea linistei din tara.
In timp de pace armata se compunek din :
Curteni sau viteji, personal legati de domn si formau
paza domnului.
Lefegii sau oamem cu plata, formau paza domnului si
a cetatilor.
Locuitoril din cetati si ocoalele lor care pazeau cetatile.
Locuitorii satelor de margine, care pazeau granitele.
In rasboiu, grosul armatei fl formA toat populatia valida che-
mata sub arme.
Unitatea obisnuita (localnica) erk ceata, iar cea superioara
ei elk plcul.
Conducatoril lor eran dregatorn tentoriali sau mar' pro-
pnetari locali sau chiar clericn.
Hrana si-o aducek fiecare de acasa. Oastea lui $tefan se
ridick la 50.000 60.000 de oameni, din care 40-50.000 numai
tarani. Multimea taranilor explica cum de Moldova a putut re-
zist altor tari mai mari si indkjirea Moldoveanului la lupt.
In cap. III-lea se studiaza principiile tactice ale Moldove-
nilor si vecinilor. Pentru $tefan el-:
Alegerea pozitiei si Intrebuintarea terenului.
Intrebuintarea fortificatiei.
Folosinta strei vremel
Lupta pe jos.
Forma bataliei. Impartirea fortelor.
Lupta de fixare si de uzare a vrajmasului.
Contra-atacul.
Cum se conducek lupta (la fnceput cel putm, seful st
la o parte).
Exploatarea succesului. Urmanrea.
Toate aceste principh se rezuma la sfarsit astf el.
A face marsuri lungi si repezi.
A avek un bun serviciu de siguranta atAt In marsun ckt
.si in timpul staponarii.
e) A alege. pentru Mahe Sin teren acopent si taiat care s
impiedice pe adversar a se folosi, fie de superioritatea sa nu.,
merica, fie de cavalerie, si a luptk, pe terenul ales ; mai intkiu
cu armele pentru lupta departata, apoi dup uzarKA si dezorga-
nizarea dusmanului, prin socu1 oastei tocmite.
d) A unman pe dusman cu energie.
 NOTE L 28'5'

Privitor la epoca lui Stefan ce! Mare dau i sfaritul capi-

tolului Art Moldave sous Etienne-Le-Grand" de N. Iorga, din
L'art roumain" de acela i G. Bal (Paris, 1922).
Commenant son rgne sous les auspices les moins fa-
vorables, les bolars tant partags entre plusieurs factions et
le pays rudement prouv par leurs ,luttes fratricides, Etienne,
qui l'teignait, le 4 Juillet 1504, dans sa rsidence de Suceava,
n'avait pas seulement rendu la paix intrieure son pays en lui
assurant une indpendance de fait A laquelle les Turcs mmes,
devenus suzeraines de nom par sa volont, dans le but d'avoir
un alli assez puissant pour rsister aux concupiscences poldnaises
et hongroises, n'osrent pas toucher pendant longtemps. Il sut
employer les revenus importants d'un conunerce europen qui
passait travers la Moldavie pour crer de sa munificence royale
tout un art, dans les diffrents domaines de la civilisation by-
zantine, qui a bien un cachet roumain, correspondant aux con-
ditions du climat (toit fortement pench, revtement de briques
mailles), aux matriaux fournis par la terre moldave, aux ap-
titudes de la race, amoureux de la couleur, mait capable d'ori-
enter son penchant d'aprs les rgles d'un gait discret, et enfin
au caractre gographique d'une rgion qui attirait en meme
temps les influences de l'Orient et de l'Occident. Le prince dont
les Misses s'tendaient de la Chalcidique aux foras des Car-
pathes galiciens et des valls de la Transylvanie centrale aux
rochers du Dnister et aux rivages de la Mer Noire mritait sous
ce rapport aussi le surnom de Grand qui lui fut donn par ses
contemporains eux-mmes".
G. Balti, asericile lui .51efan cel Mare, In Buletinul corm-
&Lunn monumentelor istorice" anul 18-lea p. 332. Bucure,ti 1925.
Lucrarea este o desvoltare a capitolului despre Arhitec-
fura religioaA moldoveneasa" din L'art roumain" de N. Yorga
i G. Bal.
Se dau planurile i vederile tuturor bisericilor din -vremea
lui Stefan ce! Mare, ale celor mai vecbi i ale celor din vremea
urmailor lui Bogdan i SterdnitA, ca Lind o urmare fireasa a
telor dintAi. Cartea se Imparte In XI capitole i un rezumat In
limba francez.
1) Cercetarea mrauririlor. 2) Descriptia bisericilor. 3) For-
mele. 4) Cercetarea amAnuntelor. 5) Materialele fntrebuintate
metodele de constructiune. 6) Mormintele. 7) ZugrAveala.
8) Clopotele. 9) Me4terii. 10) Concluzu. 11) Anex6.
Dela fnceput se afirm'a c vremea lui tefan cel Mare este
cheia fntregii probleme a arhitecturii bisericeti moldoveneti,
de oarece atunci stilul se gAse4te alatuit In liniile lui princi-
pale i dacI n'are fncli desvoltarea lui desAviiritg, a. cAp6-
tat dej formele sale caracteristice".
 280 1STORIA ROMINILOE

In privinta inrAurinior streme, in primul rAnd sunt cele

nizantine si gonce". Influenta bizantin, a,dus prin diferite.cM,
se simte hotrkt In planul bisericei, asa cum er firesc s fie, ve-
Tenle cu/tului filnd aici >predominante. ,Ele sunt cele ce dau,
cunr s'ar zice, programul construcpei, la eare trebue s se
potriveascposibilittile constructwe i tendintele ornamentales
Separatiunile clasice In altar (Cu anexele sale proscomidia
diaconicui), naos ci pronaos se regsesc la noi ea In tot dome:
niul .architecturei bizantme
De asemenea boltirile decurg din arta constructiv bizan,
ni& Arcurile sunt in p/in cintru, nu gsun arcuri frAntezise
ogivale--decit In detalule de ornamentatie; bol%ile. surit in
calate,si nu afar, de foarte rari exceptii construite pe ner-
vare dup metoda gotic.
caracteristica holtirei moldovenesti, cu arcuri piezise
suprapuse ,celor patru arcuri ale naosului nu are de asemenea
niel o relatie cu arta goticA.)
Anfluenta bizantin se. mai vdeste prm absidele laterale
ale naosului,, care ImpreunA cn bsida altarului, aletnesc
mil/ plan trilobat sau triconch. Aceast form, care exist mai
In tot, rsritul crestinesc, nu se .seste Ins ca Tegul, nomina
In afar de, tara romAneasc decAt In trei regiuni din dorneniul
bizantin la muntele Atos,la Meteori si in Serbia.
Se erede c din Serbia ar fi venit prin mesten.
O alt L'ultime este cea goticA venit din Polonia si Tran-
silvania, -.ca're se mandest prin : mai marea inltare a clpirei,
aceast simbolic6 e/ansare a bisericitor gotice, In opozitie
concentrarea ir sine oriental a proportillor bizantine ,
aparitia contraforturilor exterion, principal apusean, roma-
mg gotic, contrar spiritului bizantin care inchide In inte-
riorul zidunlor bisencei, toate rrtile constructive menite s
anuleze impingerea boltilor, rnodul in fine, cum e tratat tot ce
e piatr cmplit, profilele soclunlor, tabletele contraforturilor
dar mai cu seam chenare/e uselor si ale ferestrelar.
Asa bical s'a putut caracteriza biserica moldoveneasc
ea fund un plan bizantin executat de mAini gotice, si dup prin-
cipil In parte gotice
O alt influent, cea armeneasc, s'ar constat n arcunle
piezise ale cupolei naosului. Zugrvehle sunt bizantine in fac-
tura ca si In iconografia lar, cu oarecare urme de elemente streme.
Clima a nrAunt si ea la acopen cu pante mar' c stresini
proeminente" si la lipsa tencuelii
La studiut formelor bisencilor se face o clasare iii cinci
grupe, avAndu-se In vedere, considera-Vi pur Iconstructive"
Clasarea concord cu dateie cronologice i permite a Oistipgea
diferitele Maniere, diferiti mesteri sau scolz cari pu lucrat
ceste bisenci".
 NOTE u287

Analizndu-se elementele decorative se ajunge la concluzia

'ck fatadele eran de materiale Ingrijite, cArkmidk aparentli,
smkltuitk, rotocoale Impodobite, nu putean 1h nici un caz sk fie
acoperite Cu tencuialk
Iar ca sk fi fost restul zidului tencuit i aceste pdrti deco-
Tative 'bate vkzute, lar nu se poate admite aci sunt aaezate In
planul zidului precum sunt i fetele pietrelor cioplite. Si modul
Ineregulat cum se termink cozile coltarilor, i cum se IntAlnesc
'eu discurile smltuite ne aratk imposibilitatea unei tencueli
pathale.
Este deci un fapt care nu se mai poate contest a fate-
dele bisericilor din vremea lui Stefan cel Mare eran cu materiale
aparente i ck tencuelile i frescurile care acoperk azi unele dintre
tele au fost adkogite mai trziu.
Studiindu-se zugraveala se afirmk :
Toate aceste frescuri au cu rezerva celor spuse pentru
portrete, to Infatipre tu deskvrire bizantink
acestor zugrAveli Cu sudul Bakanilor sunt evidente.
Din nefericire ne lipsese puncte de comparatie cu Munte-
nia, din aceasta vreme.
Studiul iconografic aduce la concluziuni concordante, cu
toate ck s'a relevat unele itruriri apusene, Inruriri de altmin-
trelea care s'au gksit si la Sf. Munte poate mai accentuate.
, P/Toate probabiliatile sunt deci ck meterii zugravi sit fi
'vend dela miaz-zi (cum par a arkti documentele). Dar este de
presupus ck nu s'a pictat Intr'un timp relativ aa scurt attea
biserici, fr ca sk se fi format i zugravi locali. Si persistente
acestui stil de picturk, deosebit de cel rusesc, deosebindu-se i
intru cAtva de cel atonic, ne permite s conchidem la existenta
notei coli moldoveneti'.
In privinta meterilor se spune cs cei dinti cari au luerat
la noi ar fi fost Galitieni i au introdus fare alte elemente, aceste
Iferestre mici la clkdirile ce le-au ridicat In primul veac al istoriei
,Moldovei, clkdiri care nu s'au Ostrat sau care nu ni s'au pkstrat
'deck modif icate.
Dela un moment care ar putek coincide cu inceperea
stkpankii lui Stefan, In Ardeal, la Ciceiu i Cetatea de balt,
adick pe la 1476, au Inceput a veni i me.5teri ardeleni a ckror
Inrurtre se manifestk prin introducerea uei mediane cu chenar
dreptunghiular i baghete Incrucipte".
In pronaos se introduc ferestre mai mari.
Dar aceti meteri apuseni eran executanti ; nu putean
concepe i planul bisericei. Aicea interveneau clerul i vAtaful
domnesc, sigur nu lipsiti i ei de pricepere, care impuneau
dispozitiile cerute de religie sau dorinta Domnului".1
Rolul meterului strein ni se va Omit ceva redus i ajar
41estul ca sk nu putem aducem lui einstea de a, fi autorul
 188 ISTORIA ROMINILOR

bisericei. Zugravii ar fi fost bizantini venind din partile de sud

ale Balcanilor". E pr9babil c s'au format si elevi moldoveni
dintre clerici sau
Concluziile ultime sunt urmatoarele :
',and a descalicat, tara, Bogdan si a vrut sa zideasca, de
sigur a nu a putut aduce In tara lui cea noua i Inca salbatica,
din Galitia sau din Transilvania, In acest moment unde arta
romanica era Invinsa de cea gotica, esteri cei noi i cautati
gotici ci .cel mult cei mai modesti i frt lucru ai scoalei
par site.
Pe urma, sub Alexandru cel Burl, care zideste deja In mod
piur gotic biserica dela Baia, sosesc In tara mii de emigranti Ar-
meni, pe care-i aseaza in sapte orase.
Printre toti acesti emigranti se vor fi &it. vreunii mesteri
zidari, i lor le .putem atribui introducerea arcurilor piezise de
origine iranica.
-Adaegand aceste arcuri .naosului bisericei ,din Siret, ne
apropiam rault_de aceia din Patrautix ale 'areir sanuri reproduc
in exterior arcadele .oarbe de la Siret.
Asa ne putem explich geneza stilului nostru. Dar tot data
am vazut.si influerrta climei si a materialeIor locale In alegerea
formelor i In Impodobirei ,zidurilor.
Din contopirea acestor eknymte, s'au, nascut aceste bise-
rici, care la Inceput mai simple, relativ scunde, se infrumuse-
teaza, se Inalta, se lunges, asa ca la moartea marelui lioeyod
stilul e perfect inchegat si capatat formula definitiva.
De atuncea.Inainte el va mai evolua, biserica, se va mai
inaltk.se va lungi si mai mult, i se vor adaoga Incaperir dar ace-
ste modificari, nu mai sunt-dec,at inovatiuni. de detaliu. Nu este
un alt stil ce se alcatueste, este continuarea stiului ,lui Stefgn
eelIVIare, care se prelungeste pana la sfarsitul veacului al XVI-lea
and se arata primele senme ale decadentei.
Calitatile .mai de seama ale acestui stil al lui tefan ce!
Mare sunt tleci ratiunea, bunul shirt, cumpatarea, ingeniozitatea
In solutiunile techniee si In general echilibru In tot-Intregul
cladirei".
General R. Rosetti, Hotarul Moldovei la' Sud, sub .Stelari
cel Mare, In Revista istorica, X 1924, p. 186-190.
Moldova stapanea de fapt, daca nu de drept, chiar inna-
inte de 1482 tot teritoriul pana In Milcov i Plana. Anexarea
Putnei la 1482 ar fi numai confirmarea in drept. recunoscuta si
de Munteni a starei de fapt.
G. I. Brtianu. Lupia dela Baia, Revista istorica anul V
<1919), p. 216,-224.
Analizand isvoarele unguresti se ajunge la concluzia. ea
 NOTE 289

prin acerea lor semnificativ, prin expresiile lor ciudate, ele

confirm infrangerea" (Ungurilor).
P. P. Panaiteseu. 1iri veneliane contemporane asupra
!Niel dela Baia, in Revista istoric, vin, (1922) p, 47-50.
Se arat c6 la Venetia in 1468 se sti de infrngerea lui
Matias, cs. Stefan ar fi incercat s taie retragerea lui Matias in
munti, cs Matias ar fi fost rnit nu numai de sgeat, ci si de
lance, c Venetienii se bueur de infrangerea lui Matias.
N. Iorga. Unchiul lui cel Mare. Revista istorie,
anul V (1919) p. 367 370.
P. P. Panaiteseu, Irii unchiul" lui telan eel Mare, in
Revista istorie, VIII (1922) p. 45-47.
Se identific Ioan Tamblac Paleologul cu Kydonide sau
Tzamplakon care in 1459 ajut pe Toma Paleologul, despotul
Moreii, in luptele impotriva fratelui su. E numit prea iubitul
unchiu al sotiei sale".
Victor Motogna, Stapairea lui $te/un cet Mare asupra
Ciceiului, In Revista istoric, VIII (1922), p. 128-136.
Ar incepe prin cedarea sa cu 60 de sate si a Cettii de bala
de ctre Matias Corvinul la 1481 in urma pierderii Chiliei i Ce-
ttei Albe de chtre Stefan.
Victor Motogna; Un notar necunoscut al lui telan ce! Mare,
In Revista istoric, VIII (1922), p. 197-198.
Magistrul Anthonius de Thancz, episcop de Baia, dup
1503, ar fi fost notar, neidentificat ine al lui Stefan ce! Mare.
Dr. N. D. Chiriae. Ctitoriile lui tejan cel Mare, CAmpulung
1925 p. 86.
Se dan A) Ctitoriile religioase (32). B) Celelalte ctitorii
nereligioase (5). C) Ale boierilor lui Stefan (12). D) Cele religioase
atribuite lui Stefan (5) si apoi altele sigure (7), altele atribuite (6)
lui Stefan cel Mare.

A. D. Xenopol. Istoria Rorntinilor. Vol. IV. 19

 CAP. IV

ISTORTA TARILOR ROMANE

DELA /IOARTEA LUI kITEFAN CEL MARE PANA LA ACEEA
A LUI PETRU RARE

NOTE
Alex. Lfipfidatu. Politica lui Radu eel Mare, (1495-1508)
In Lui Ion Bianu" amintire, Bucuresti, 1916, P. 191-223.
Bune relatii. cu Ardealul i politic6 de echilibru.intre Un-
gun i Turd. Recunoaste suzeranitatea Ungariei si face omagiu
de vasalitate.,Singurul rezultat pozitiv al politicei alipire
a lui Radu ce! Mare c6tre Ungaria a fost acesta : linistea domniei,
prin indepktarea dela hotare i netolerarea in tinuturile de peste
munti a pretendentilor ce s'ar fi putut ridica oricand printre
Ardeleni uneltind, amenintnd i turburnd tara".
Regele Ungariei Ii dAd ca fond Geoagiul.
Prin politica sa a urmArit : linistea domniei i siguranta
1.6rii din spre primejdiile ce i-ar fi putut venl, fie de peste munti
fie de peste DurMT. Si acest rezultat a fost pe deplin ajuns. CAci,
precum din spre Turci, tot ash din spre Ungaria, Radu ce! Mare
nu avii nimic de deosebit a suferl in tot timpul domniei sale.
Doisprezece ani, osti turcesti n'au &Meat Cu scop vrNmas,
mAntul tkii sale si nici pretendenti domnesti nu s'au ridicat
impotrivA-i. Mai% de rlsboiul cu Moldovenii, provocat de Bog-
dan Vodg, i curmat de Radu cel Mare, Tara RomneascA s'a
bucurat, in tot acest timp, de cea mai deplinA liniste. In acest
timp de liniste, Ii sIvArsi opera de cultur6 si organizare".
De un secol aproape, dela Mircea cel Baran, tara nu mai
vAzuse o domnie atat de tihnitg si de bogat in lucrAri bune
folositoare. De aceea, e de admis ca epitetul de,cel Mare" dat
Domnului nostru, nu vine numai dela cei cktiva ckluOri scriitori
ai vechilor anale ale tArii, ci si dela multimea cea mare a contim-
 NOTE 291

poranilor, si nu priveste numai opera lui de cultur si organi-

zare, ci si politica lui cuminte, de echilibru asigurtor fntre cele.
dou mai mari puteri vecine, Turcii i Ungurii.
Alex. Ilpedatu. Mihnea-cel-Rau i Ungurii 1508-1510
In Anuarul de istorie nationala" I (1921-22) p. 46-76.
A eutat s alba aceiasi politicA ca Radu cel Mare, prede-
cesorul ski dar lipsit de fntelepciunea i autoritatea moral a
'aceluia, el aza victim fnssi acestei politici".
...Ajuns In domniecu concursul Turcilor, el socoti, c pentru
pute pstr ct mai mult s't mai sigur aceast domnie, e ne-
voie s se apropie, ca i predecesorul su, de Ungurui, recuno-
salid pretentiunile de suzeranitate ale acestora. Necuprinznd
Ins adevkata valoare a faetorilor politici i militari pe cari
ave s se sprijine i neavAnd nici autoritatea moral a lui Radu
cel Mare, fnluntru fat de supusi, In afar fat de amici si de
dusmani, Mihnea Vod nu fu in stare ca i acesta, s se apropie
de Unguri, Mil a se deprti, In acelas timp de Turci. Dimpo-
triv, pe msur ce se apropie de cei dintai, se deprt de cei din
urm. Astfel abandon o fory real, acea a Pa.silor dunkeni,
pentru una iluzorie, aceea a Coroanei ungare, fr chiar s'o fi
putut cAstiga cu totul pe cea din urm.
Aceast greseal politic fi fa fatal filtra ckt In momentul
&Lid conflictul cu dusmanii din luntru s'a declarat, dusmani
ce gsiser mijlocul de a cstigh de partea lor pe Turci, f Al% a
pierde pe Unguri, Mihnea cel Ru rmas absolut izolat, trebui
s-si prseasc. Scaunul domnese fr serioas impotrivire
s se refugieze la 'liste vecini in mijlocul crora nu puta gsi nici
m'Alear mntuire proptie, Cderea aceasta, ea rezultat al poli-
ticei sale, e pentru istoric asa de evident, inca el poate afirm
cu certitudine, cs dac nenorocitul fiu al lui Vlad Tepes si-ar fi
sprijinit dorania numai pe Turci, actiunea rivalilor din luntru
ar fi fost mult mai mic, iar primejdia unei rsturnri din Un-
gana cu desvarsire exclus. i In astfel de conditii, negresit,
MihneaVod si-ar fi putut mentine raai mult si mai bine domnia".
St. Nicolaeseu. Domnia lui Neagoe Basarab Voevod (1512
1521). 0 danie la mnstirea Hilandarul din Sfantul munte
Athos. Bucuresti, 1924, p. 14.
Cu ocazia publickei unei danii din 1517 se vorbeste despre
manstirea din Arges In deosebi pe baza lui Gavril Protul.
I. Palade. Radu dela Afumati (ianuarie 1522Ianuarie
1529). Ploesti, 1923, p. 80.
Dup un capitol introductiv despre Tara Romdneasca
i imprejureirile externe dela moartea luz Neagoe Basarab pdnd
la Radu-dela-Afumali" se studiazA in altul Luptele pentru
 292 ISTORIA ROMAINTILOR

domnie" i apoi Domnia lui" ajungnd la concluzia a In-

treaga lui domnie afar% de rstimpul ct fiul su se gsei ostatec,
la Turci, n'a fost decfit o lupt continu pentru a .pstr neatAr-
narea trii sale si a apr cauza crestiri".
...Prin atitudinea sa Radu-dela-Afurnati ocup in istoria
poporului nostru, un loe de cinste, lturi de cei mai de seam
voevozi ai nostri.
Prin moartea lui, armata crestin numr un soldat de-
votat i destoinic mai putin, iar principatele noastre, pierznd
Inca un viteaz, azur din ce in ce mai mult sub stgpanirea tur-
ceascA, de care nici ultimele sforVri ale lui loan Vod ce! Curn-
plit in Moldova si nici bravura lui Mihai Viteazul, in Tara Ro-
nnneasc, nu le-au putut scp".
V. Bogrea. Numele lui Alexandru cel Bun i al lui Petru-
Rarq, in Revista istoric, VI, pf 226'228.
Bun, dela Alex-andru, nu inseamn btrn, ci are intelesul
.obisnuit.
Rares., e probabil, SpAna' .

N. Iorga, .$tefart Likustil nu e fiul lui 4SteIan cel Mare, in

Revista istoric6 (Nov.-Dec. 1915), P. 213.
Stefan LAcust ar fi nu fiul ci nepotul .(prin fiul Alexandru)
al lui Stefan cel ,Mare.
N. Iorga. O descoperire priviloare la Die Rare, in Revista
istoric, 11 (1916) p, 179-180. Se d in traducere un pasagiu
din discursul unui c'lugr din sec. XVI in care se vorbeste des-
pre prsirea credintei de &are lije.
N. Iorga. Pretendenlul Iani rege al Moldovei" (1516
1521), in Revista istoria, I, (Februarie 1915), p. 25-26.
Se credo c'. acest Iani plyac MnoySavfac care figur
intre scolarii gimnaziului grecesc din Roma, intemeiat la 1516,
ar fi un fiu Al lui Alexandru (Sandrin), Hill lui Stefan ce! Mare,.
care a murit ca ostatec la Constantinopol.
D. Niihita. Conlributii asupra pcirccfleibiei in Moldova, peina
la sichlitul secolului al XVI, in Arhiva din Iasi, XXXII (1925)
p. 90-98.
Se crede c. ar fi o influent polon in Moldova. Studiul e
In continuare.
I. Ursu. profesor la Universitatea din Bucuresti, Pelru
Bare, in Biblioteca -istoric, Bucuresti, 1923, p. 144.
Scrisk pentru a contribui la desvoltarea gustului pentru
citirea crtilor de istorie si la cunoasterea trecutului nostril'
 NOTE 293

s'a evitat in general notele dar, dup cum se afirm n'ara in-
teles s. sacrific cat de putin obiectivitatea, indispensabil ar-
tilor de istorie, adevrul istoric si baza strict stiintific".
Cartea se imparte in 14 capitole
Cap. I. Oscilare fare Habsburgi i Zapolya ; cap. II. Ex-
peditiile Moldovenilor,In Ardeal ; cap. III. Rzboiul cu Polonii ;
cap. IV. Alianta cu Ferdinand ; cap. V. Cderea lui Rares; cap.
Schimbarea politicei. Impkarea lui Rares cu Turcii; cap.
Stefan Lcust ; cap. VIII. Petru Rares in domnia a doua ;
cap. IX. Colaboratorii lui Rare., ; cap. X. Oastea ; cap. XI. Tara.
cap. XII. Cultura ; cap. XIII. Personalitatea Iui Hares; cap.
XIV. Bibliografie.
Capitolul al II-lea sfArseste astfel
In realitate Rare., era stpan pe toat parten de rgrit
si centrul Ardealului. Tinuturile dela Ciceu, Cetatea de Balt
Bistrita erau direct sub stpanirea lui, pe cand Tara EIgArasului,
Tara Barsei, TArnavele si Tara Secuilor, erau sub protecfia fi
influenfa lui. In acelas timp (1530) Muntenia a ajuns cu totul
sub influenta lui Rares, care a isbutit astfel s aduc sub ascul-
tarea lui toate oculte de Romani, realizemd dupet for-
mete de atunci cea dint& unire a. celor trei fri locuite de Ro-
In capitolul al V-lea se afirm cA
Rares a czut astfel victim increderii in Habsburgi, cari
nu s'au grbit s-1 ajute la timp, ci l'au lsat s cad.
Astfel jertf ele lui Rares, pornite din inima lui de erou, au
rmas zadarnice. Boerii, prin trdarea lor, l'au inpiedicat s-si
realizeze visul, care l'a chinuit toat viata, iar Habsburgii Fau
lsat filed ajutor in momentele cele mai grele. Marele Domn a
ptimit si s'a jertfit pentru idealul din vremurile sale, care ern
meintuirea crestiattilii de Turd. Vlstar al Marelui Stefan, el
s'a frmantat tot timpul domniei s scuture jugul turcesc. Ca
si Mihai Viteazul mai tarziu, el nu s'a gandit c are tail
armat putin, ci inazit de nobilul ideal si de inima lui de vi-
teaz. s'a pregatit de lupt, gata s invingsau s marg. Din ne-
fericire ins, Polonii i boierii i-au zdrnicit implinirea visului.
El ins rmane pentru noi eroul i martirul, care a ptimit si s'a
jertfit pentru idealul mantuirii fat ii sale de Turci i pentru idealul
crestinttii din vremurile sale.
Din nefericire vecinii crestini ai lui Rare i aliatii si n'au
avut sufletul eroic al acestuia. In loe s ridice sabia in chip eroic
contra Turcilor, dup un plan chibzuit, ei au preferat s se unea-
sc cu Turcii".
In capitolul al IX-lea, ocupandu-se colaboratorii lui Rares
se spune
Acest consiliu e o institutie Para mult putere Cci Domnul
concentrase In mainile sale toat puterea i boierii din consilin
 294 18TORIA ROMANI! OR

trebuiau sa se plece vointei sale. Din izvoarele timpului rezulta

ca Rare a fost foarte autoritar. Dar nu aceasta a fost, dupa cat
se pare, cauza fundamentalI a nemultumirilor boerilor.
De sigur ca purtarea autoritara a Domnului n'a avut darul
sa evite nemultumirile. Acest fel de purtare era frig in spiritul
thnpului si al locului i intrase In obiceiul pamantului. Caci dupa
conceptia de atunci, tara era considerata ca mosia Domnului
si acesta ava puteri nelimitate asupra supusilor si averilor lor.
Ceeace a contribuit in masura mai mare la nemultumirile
boerilor a trebuit O. fie faptul c Rare a luat apararea taranilor
si a claselor de jos contra impilarii i lacomiei boerilor. Multi
dintre taranii liberi si-au pierdut pamnturile, c-ari au trecut la
boeri. Acestia au ajuns stapani pe mari intinder de pamant.
Instinctul lor de intindere teritoriala nu mai putea fi dominat.
Lacomia de .pinnt, avere putere, nu mai putea fi infranta.
Boerii amemntau s rupa echilibrul in proprietate si sa reduca
la servie marea massa a taranilor. Rares a cautat sa puna frau
acestei lcomiisi tendinte de asuprire a taranilor, ajutand clasele
de jos contra boerilor.
El a urmarit mentinerea echilibrului social.
Pe langa faptul ea a fost tinuta in frau siimpiedicata dela
exploatarea poporului, boerimea a fost nemultumit din cauza
rasboaelor dese, la cari trebuia s i parte. Ajungand stapani pe
mari intinderi de pamnt, boerii preferau sa fie lasati sa se bu-
cure in liniste de averile lor. In general marii proprietari evita
ostenelile rasboiului. Ei prefera viata linistita si comoda. Ras-
boiul devine pentru ei o sarcina neplacuta.
Cum Rare a avut aproape in fiecare an cate unrasboiu
sau expeditie, era firesc sa nu-1 aiba la inima.
,,Ei ar fi preferat, de sigur, un Domn, care sa-i lase linistiti
la vetre. Rare le cerea continue sacrificii, i .ascultare necondi-
tionata..Faptul acesta a contribuft in larga masura la nemultu-
mirile boerilor, nemultumiri, cari au fost exploatate in chip me-
todic i sistematic de levantinul Mihul, in sufletul caruia, nu
pare sa. fi ars candela iubirii de tara. El s'a pus in legaturi secrete
cu Turcii si Polonii si a urzit firul tradarii sapand o prapastie
intre Domn si boeri".
In capitolul al XII-lea, ,Culturg" se spune :
Prin porunca, care a dat-o despre'
lui Macarie ca sa serie faptele
domniilor trecute ca sei nu rnuIncl invtiluite n mornuintul
trii", flares a facut sa se serie cea dintai cronica moldovenea-
se si s" se dea nastere unei scoli de cronicari, cari formeaza glo-
ria gandirii romanesti din secolul al XVI-lea si XVII-lea. *i mai
departe :
Precum a fost un mare sprijinitor si indrumiltor al car-
turarilor, tot asa Marele Domn a fost un zelos intemeietor de
manastiri si biserici, si calduros sprijinitor al operelor de arta.
 NOTE 296

Uzi cu toate ca a trebuit s ste aproape tot timpul cat a domnit

cu sabia in mana, totui viteazul Domn a gasit, ca i marele
tata, timpul necesar pentru construirea aezamintelor necesare
recreerii sufletului sau sbuciumat I pentru incurajarea operelor
de arta".
Toate aceste manastiri au lost inzestrate cu diferite o-
doare scumpe.
Cusaturi pretioase au fost lucrate de insai sotia luiRare,
dela care s'a pastrat un acoperamnt de matase druit manasti-
rei Putna.
Numeroasele picturi murale, in cari se recunoate influenta
bizantina i noul sistem de cladire a manastirilor ne dovedesc
ea in timpul lui Rare*, Moldova a facut progrese mari pe terenul
artelor".
Dac' se adauga pe Mug acestea sculpturile artistice in
lemn din cari ni s'a pastrat jetul lui Rare, masa i tetrapodul din
biserica Probota, cari sunt singurele resturi cu privire la sculp-
tura in lemn din veacul al XVI-lea, ce ni s'au pstrat, putem sa
consideram epoca lui Rare ca una din cele mai importante din
istoria veche a Moldovei pe terenul artistic i cultural".
Fata de felul cum este privit Petru Rare de catre Xenopol
dan i pe acesta rezultat din studierea amanuntita a subiec-
tului :
,Pentru ca s putem ave.a. o icoana adevarata a personali-
tatii fui Rare trebue sa avem In vedere faptele sale i mai ales
imprejurarile grele, In cari a domnit. In special cAnd e vorba de
asemanarea cu tat sau, trebue in totdeauna tinut socoteala de
imprejurarile, In cari a domnit fiecare.
Pe cand In timpul lui Stefan cel Mare era Inca in loare
regatul Ungariei, condus de un rege animat de dorinta de a lupth
contra Turcilor, in care Stefan a putu gad un aliat, In timpul lui
Rare, acest regat era cazut sub influenta Turcillor, lar Moldova
"era inconjurata din toate partile de state sub influenta sau prie-
tenia Turcilor. In acela timp Turcia ajunsese, in timpul lui Ra-
re, la cea mai mare putere i era conclusa de cel mai mare sultan,
pe care l'a avut.
,Pe cand in timpul lui Stefan cel Mate existi in Europa un
echilibru intre state, pe vremea lui Petru Rare, echilibrul fu-
sese rupt de casa de Habsburg, care sub Carol V a ajuns stapana
pe Germania, Mile de jos, Spania, Ungaria, i o parte din Italia,
iar In rasarit de Turcia, care a distrus vechiul regat al Ungariei
i a stabilit raporturi de prietenie cu Polonia. Echilibrul Europei
In vremea lui Rare era cu desavaqire nestabil i imprejurarile
erau extrem de nefavorabile. Ori cat de mari ar fi fost persona-
litatile in acest timp, ele ar fi fost Wale de imprejuranle grele,
provocate de desechilibrul in care cazuse Europa.
Imprejurarile.erau de aa natura ca nu puteau fi dominate
 296 IBTORIA ROMANILOR

de oarneni, ori at de geniali si de puternici ar fi fost. Aproape

tot timpul Ca a domnit Rares, mai toate tgrile din Europa au
fost grupate in doua ligi, cari au fost aproape tot timpul in rgsboi.
In fruntea unei grupri a fost Carol V, impgratul Germaniei,
care afirm c luptg pentru crestintate in contra Turcilor
aliatului acestora Francisc I.
In cealalt tabrg er Sultanul Soliman, Francisc I, Za-
polya i regele Sigismund al Poloniei.
Aceste doug tabere au fost in rsboi mai tot timpul di_ a
clomnit Rares, care s'a vzut in unele rAnduri Wit de valurile
puternice dintr'o tabr in alta. Nici o alta personalitate n'ar fi
putut rezista acestor valuri, dacg ar fi urmrit in chip statornic
ca Rare idealul de a scp tara de influenta Turcilor.
Judecand astfel lucrurile si tinnd cont de factorul puternic
al imprejurrilor nefavorabile, provocate de echilihrul nestabil
al Europei, putem s ne facem o idee mai exact asupra persona-
littii lui Rares.
Afirmgrile scriitorilor streini contimporanitrebue cernute
prin sita deas a criticei. Verancics a fost unul din dusmanii lui
Rares, pe care l'a cunoscut prin prisma nobililor unguri, cari urau
in as msur pe acest nelegiuit Valah", incAt s'a gndit in
o vreme s-i de otravg ca grbease moartea . Insusi
Verancics se temeh ca Rares sil nu devin si mai supgrAtor"
pentru Unguri i Poloni, i si-a exprimat regretul cg n'a fost
sfsiat de fiarele sglbatice and a fost rtcit prin munti.
Afirmrile lui Verancics asupra caracteruluilui Raves tre-
bue interpretate deci cu multg precautiune. Ele provin dela un
inamic, care n'a putut ave obiectivitatea cerutg. Jovius a tre-
buit s fie informat tot de velin nobil an cleric din Ardeal sau
din Polonia.
Amndoi arat ca trilsturcaracteristic6 a lui Rares lipsa
de statornicie i duplicitate.
Aceste insusiri erau 'Mgt cerute de imprejurgri, cari se
schimbau necontenit. Ele erau obisnuite ale tuturor oamenilor
politici din vremea necia.
O trgsgtur caracteristic fundamental a lui Rares a Jost
tocmai idealismul, iar nestatornicia. duplicitatea, n'au fost
deck mijloace puse in scopul realizrii idealului sgu. Crici Rare
a urmgrit din primul moment idealul ca s scape de tributul
Turcilor i numai imprjurrtrile l'au fortat s treacil in tabra
acestora, din care a iesit indatg ce s'au ivit conditii prielnice.
,,Dei a stiut c Sultanul se pregilteste cu oaste contra lui,
tottisi el a rgmas crediticios idealului i aliantei cu Ferdinand si
a preferat s cadil cu sabia in mn, decAt sri rup cu crestinii.
Nu este aici un exemplu frumos de statornicie? E adevrat c
mai trziu a trecut iarA0 de partea Turcilord A Ricut-o insil sub
forta imprejurkilor, cAnd s'a vzut trdat de ai sisi Orbit de
 NOTE 297

.crevtini. Cu toate acestea, dupg ce vi-a recvtigat tronul prin

gratia Sultanului, el nu s'a sfiit sk declare in mod hotgrt cg e
gata sg rupg ctuvele, ce-1 legau de poartg, indat ce se va ivi un
print crest-in, pe care s'ar pute sprijini.
Putin imi pas c'g fiul meu (lije) e dus peste Dungre (che-
zas la Turci) zise el cgci din ace.4 zi eu Il consider ca mort...
Cu toate acestea eu am hotrkea ferm sg tin cu crevtinii Ong
la peirea capului meu". C acestea n'au fost vorbe goale, am con-
statat din alianta piing de riscuri Cu loachim de Brandenburg
sacrificiile ce le-a fgeut ca expeditia acestuia sg fie incununat
de succes.
Nereuvita acestei expeditii i pierderea orickei sperante
in ivirea unui print crevtin, cu care s se alieze ca s scuture
vasalitatea turceascg, care aph's. Moldova dupg drama din 1538,
l'au silit sg piece in sil capul i sg se resemneze la situatia de
supus al Turcilor. Nu dovedesc aceste fapte nsu.iri idealiste?
Cgci dacg trebue sg socotim pe cineva idealist dupg puterea lui
de sacrificiu, atunci Rarev a intrunit aceste conditiuni cu priso-
sintg. El a ptimit vi s'a sacrificat pentru ideal vi i-a rgmas
credincios, chiar dupg sguduitoarea dramg a sufletului siiu din
vremea pribegiei.
Caracterul sgu se poate constat din declaratia hotgrt
a e gata s ajute pe crevtini, fgr s se gandeascg cg fiul sgu este
chezav la Turci i fr sg Ong cont cg crestind l'au prgsit pe el
in 1538 cand a trebuit sg lupte singur cu Turcii i aliatii acestora.
In ce privevte vitejia In rgsboaie, el n'a fost mai prejos de
marele sgu tatg. Aceastg insuvire a sufletului sti i-a fost recu-
noscutg vi de scriitorii streini. Nu se poate negg nici priceperea
In conducerea rsboiului. Infrngerile dela Obertyn i refugierea
din 1538 n'au fost datorite incapacitgtii lui, ci trAdrii boerilor.
In toate celelalte numeroase lupte a fost victorios.
De asemenea in ce privevte abilitatea i priceperea politicg
poate s ste,g algturi de tatgl su. Imprejurgrile insg au fost cu
mult mai nefavorabile din catiza echilibrului nestabil din Europa
vi din cauza dese,chilibrului, care a inceput a se pronunt ill lark'.
Cgci nu trebue uitat cg pe dud n timpul lui Stefan boerimea
mi devenise 'Meg att de puternicg, pe vremea lui Rare rupsese
echilibrul in paguba tgranilor. Abilitatea lui n'a fost intrecut
de nici un domn. Gratie acestei instiviri a scgpat cu bine in situa-
tiile cele mai desperate, cum a fost la Ciceu (1538) vi la Constan-
tinopole.
Puterea de muncg i spiritul de sacrificiu le-a posedat, de
asemenea, ca i tatgl su, in cel mai mare grad. Ca vi acesta a fost
necontenit cu sabia in mnii i gata de once sacrificiu pentru
lArgirea hotarelor tgrii sale vi peniru inntuirea tgrii de tributul
turcesc.
 298 18TORIA ROMANILOR

Cat tirnp noi vom domni si soarele va straltici se ex-

prima el in 1532 nu se va imtanpl ca un pagan A. ajunga
Domn al tarii noastre crestine". Framantat de gandul mantuirii
tarii sale, el n'a evitat nici un sacrificiu si a fost in continua ac-
tivitate.
Iubirea sa de tara e caracteristica si poate servi ca model
generatiilor viitoare ca si idealismul sau.
Mandria si demnitatea transpira, ca si la tatal sau, din
toate scrisorile si din toate faptele sale. El s'a considerat prea
mandru, ca sa se resemneze la situatia de tributar fata de Turci.
Giovio serie ca lui Rare ii er rusine de.situatia sa de tri-
butar, pe care o consider nedemna de un principe, caci declarase
ca prin vitejia din rasboi si-a castigat dreptul de a nu mai plati
tributul.
At:Ma vreme cat traim scrise Rares regelui polon-
nu vom sided ca sa fim tratati cu dispret. Cu alta ocazie se ex-
primA pe acelas ton : Acum se lauda Regele c va porni Cu ar-
mata contra noastra, dar si oastea noastra sta gata de 'ITO con-
tra dusmanilor nostri...
Sentimentul religios l'a avut in cel mai mare grad, ceeace
se constata din numeroasele cladiri de lacasuri sfinte. In nenoro-
cirea dela 1538 s'a refugiat in manastirea Bistritii si s'a rugat lui
Dumnezeu facandu-i promisiunea ca va reinol biserica, daca fi
va ajut ca se reintoarca cu biruinta. i-a tinut cuvantul.
Cu ocazia discutiilor pentruPocutia, a jurat inaintea icoanei
Sfintei Invieri rasbunare 'Ana la moarte chiar daca s'ar prabusi
toata lumea asupra mea". Nici de data aceasta nu si-a calcat
juramantul.
Vointa de fier, caracteristica tuturor oamenilor mari, a
posedat-o de asemenea in cel mai mare grad.
Inaintea vointei lui au trebuit sa se plece boerii lui cei
mandri. Voirrta lui nu cunoste obstacole.
Cunoasterea oamenilor, insusire fundamentala pentru bar-
batii politici, se pare ca n'a posedat'o in grad suficient. Cad nu
putem explica altcum faptul ca n'a inteles pe vicleanul si tra-
Mond Mihul, si i-a incredintat functia Oka de incredere de
hatman si portar al Sucevei, dndu-i astfel ocazia ca sa-si pun
In aplicare complotul urzit in decurs de mai multi ani.
E adevarat a s'a purtat foaite aspru cu boerii. Reicher-
storffer lauda insa aceasta calitate, de oarece in chipul acesta
Domnul era ascultat si ordinea domnea in tail. Asprimea acea-
sta ave.:I la baza interesul de stat. Ea nu era productul unui in-
stinct de cruzime. Din contra Heicherstorffer ni-I area plin de
generozitate primind la curte pe orbi si pe toti aceia, cari au fost
pedepsiti pentru tot felul de crime.
Boerii Mihul, Trotusan, Crasnes si Cosma au fost condam-
nap la moarte pentru tradare, lar Gontea vornicul, pentru ca a
 NOTE 299

uneltit sa-i i tronul. Tot din motive politice au fost ocii

lui Gritti.
Din contra, dei er violent i cate data arbitrar, er foarte
generos i iertator, ceeace se constata i din caza! boierilor Vlad
i Bamovski, cari au fost iertati in arma rugamintilor i in spe-
cial a lui Mihm.
Ca fizic era foarte simpatic. Ave& chip pronuntat romanesc,
ochii mari, frumoi, i trasaturi distinse. Intreaga lui figura a-
rata hotarare i energie.
Judecand dupa chipul cum a suportat oboseala cu ocazia
refugierii in Ardeal, dei er in varsta inaintat, a trebuit s aiba
o santate de fier, care i-a permis sa suporte cu uorinta toate
oboselile rasboiului. Dupa cat se pare a fost calaret neintrecut.
A se explica ca dumanii si nu l'au ajuns In timpul fugei
din 1538 dei a trebuit sa alerge cateva zile.
Se pare ca a fost un bun sot i tata de familie. In pribegia
sa din Constantinopole gandul i-a fost necontenit la sotie i copii
ceeace se constata i din scrisorile catre Zapolya i Waldorffer,
pe care i-a rugat s vin in ajutorul familiel sale din Ciceu.
Prin puterea de sacrificiu, pe care a aratat-o luptand pen-
tru mntuirea -WU sale de tributul turcesc, prin suferintele i
patimile Indurate pentru acest ideal, prin iubirea sa nemarginita
pentru Moldova, prin luptele pentru largirea hotarelor OHL prin
sprijinul dat culturei i artei, prin renumele la care a ridicat Mol-
dova i rolul deosebit pe care l'a jucat in istoria universala, Baref
ramne alaturi de *tefan i Mihai, una din cele mai murete figuri
ale istoriei noastre".
 TABLA DE MATERIE
Pagina
Introducere 9
Caput III. Epoca lui Stefan eel fare 11
T. Vlad Tope; ;i linerera lui $lefan 11
1. Stefan ocupA Donut moldovenesc. Luptele cu Petru Aron 11
China
2. Vlad Tepes domnul Munteniei Cruzimile lui Vlad al II-lea Tepe.. 17
Luptele Cu Mohamed al II-lea 92
Vlad Tepes scos din domnie de Stefan cel Mare 29
3. Luptele cu Matei Corvin i Radu cel Frumos. Cauza atacului Chiliei 32
Expeditia lui Matei Corvin In Moldova 36
Luptele cu Radu cel Frumos 41
II. Luptele lui .5tcfan cu Turcii 43
I. Starea Europei. loan Corvin de Huniade 43
Gheorglie Castriota Scanderberg 19
Sliibiciunea Europei 51
2. BAtillia dela Racova. Lupta. 34,
Rapoartele asupra bAtAliei 58
3. BAtrilia dela RAzhoieni. Ungurii si Polonii fatA de priinejdia lui Stefan 63
Venetia si Papa 70
Lupta dela Valea-AlbA 74
Respingerea Turcllor 78
Detronarea lui 1.aiot 13asarab 80
JarAsi relatiile cu Venetia 82
4. Pierderea Chiliei si a CetAtei-Albe. InseninALatea calor cloud cetAti-
porturi 87
III. Cci de pe Emma ani ai domnici ini $lelan 95
1. Luptele cu Polonii 95
Incercarea ligei rAsArilene 105
2. Vlata privatA a lui Stefan 110
3. Caracterul lui Stefan 121
Istoria Munteniei dela Radii cl frumos la Radu cel Mare. Radu cel
Frumos 133
Laiot Basarab 134
Vlad Tepes a doua oarA 136
13asarah cel TAniir sau Tepeltn. 136
Vlad al III-lea CAlugArtil 140
IV. Organizarea militara a ftirilor romanc 142
Elementele saciale. Intrelinerea ostirei 142
Alcittuirea ostirei 146
Schimbaren alcAtuirei oslirilor 151
Elementele ostAsesti. OrAnduirea tu 156tted

Insusirile ostAsesti ale Romitnilor 160

 302 ISTORIA ROMANILOB.

Pa gina

Card IV. lstoria 'tailor romfine dela moartea WI Stefan col Mare piinilla
acea a Jul Petra Bare, 164
L Isforia Munieniei dela Rada at IV-lea pcirulla moartea lui Rada Paisie
1. Domniile evlavioase ale lui Radu al IV-lea 5i Neagoe Basarab 164
Radu al IV-lea cel Mare 165
Mihnea ce! RAu 169
Vlad al IV-lea cel TilnAr (VIIiduI) 176
Neagoe Basarab 178
2. Dela moartea lui Neagoe Basarab la acea a lui Rada Paisie, Teodosle 184
Rada dela Afumati ,, 187
Vladislav al 111-lea. 1F9
Rada dela Afumati a doua oaril 191
Moisi 195
Vlad al V-lea Innecatul 196
Vlad al VI-lea Vintila 196
Petra PaiNie 197
IL Islora Moldovei deala nioartea lni .51e fan cel Mare la acea a lui Petra
Rarey 205
1. Bogdan Incruci5aLul (al III-lea) 205
2. Stefan cel TAnAr (al V-lea) 217
3. Petru al IV-lea Rare5 IntAia domnie 221
Misiunea lul Gritti 237
Destituirea lui Rare5 de Soliman 212
4. Stefan LAcustrt, Alexandru Cornea 5i a doua domnie a lui Petru Rare5.
Stefan al VI-lea LAcustA 248
ReIntronarea lui Petra Rare5 250
Alexandru al III-lea Cornea 253
Petru Rare, a doua oar 234
Adaose. I. Stabilirea ',recta a a5ezArei lui Stefan cel Mare In wawa 219
IL Inscriptia biscridei din BArille5t1(. 2-1J
III. Note de L VIAdescu , 275