nă,

inclusiv pentru Republica Moldova, sunt rezervateEDITURII ELIT.I.S.B.N. 973-9100-82-1Peter Tompkins Christopher Bird

VIAŢAv SECRETĂ A PLANTELOR

Traducere: Emil ColtofeanuEDITURA ELIT

VIAŢA SECRETĂ A PLANTELOR

INTRODUCEREExceptând dragostea, ex

istă ceva mai frumos pe acestpământ decât o floare, sau mai esenţial decât oplantă? Adevărata matrice a oricărei vieţi omeneştieste tocmai covorul de smarald care îmbracăpământul. Fără plante nu am putea nici respira şinici mânca. Pe dosul fiecărei frunze, un milion debuze în mişcare se străduiesc să devoreze gazulcarbonic şi să expire oxigen. După cât arată uncalcul amănunţit, şaptezeci şi cinci de milioane dekilometri pătraţi de ţesuturi vegetale trudesc dingreu ca să realizeze miracolul fotosintezei:producerea oxigenului şi a hranei pentru oameni şipentru animale.Din cele trei sute şaptezeci şi cinci de miliarde detone de hrană care se consumă în fiecare an pe

planetă, partea cea mai importantă vine de laplante, care cresc luându-şi hrana din aer şi din sol,cu ajutorul soarelui. Cealaltă parte vine de laanimale, care însă sunt şi ele tributare tot plantelor.Alimentele, băuturile, inclusiv cele alcoolice,drogurile şi medicamentele care îl menţin pe om înviaţă şi într-o stare bună a sănătăţii atunci cândsunt administrate judicios, toate acestea le avem înprimul rând datorită fotosintezei. Hidrocarburileplantelor verzi ne oferă amidonuri, grăsimi, uleiuri,diferite sortimente de ceară . şi de celuloză. Dinclipa naşterii sale şi până când intră în mormânt,omul are nevoie de celuloză ca să se adăpostească,să se învelească şi să se încălzească; fibrele,ţesăturile, corzile, instrumentele muzicale, până şihârtia pe care îşi mâzgăleşte gândurile, toateprovin din aceeaşi sursă. O înşiruire a mulţimii deplante folosite de om cu atâta profit pentru elputem afla în cele şase sute de pagini aleexcelentului Dicîionary of Economic Plants al luiUphof. Economiştii cad şi ei de acord asupra acesteichestiuni, anume că agricultura este cheiaprosperităţii oricărei naţii.Conştienţi în mod instinctiv de valoarea spirituală aplantelor, care le aduc şi o satisfacţie de ordinestetic, oamenii se simt fericiţi atunci când trăiesc înconjuraţi de verdeaţă. Florile au devenit de multtimp obligatorii pentru evenimentele importantecum ar fi naşterea, căsătoria, moartea, ca să numai vorbim de obiceiul plăcut de a le folosi la mesesau la anumite ocazii festive. Le oferim din

dragoste, din prietenie, în semn de omagiu saupentru a mulţumi cuiva pentru ospitalitatea pe carene-a acordat-o. Casele noastre se înfrumuseţeazăcu grădini, oraşele cu parcuri, ţările cu rezervaţiinaturale. Cel dintâi

lucru pe care îl face o femeiepentru a da unei încăperi un aer mai primitor estesă aşeze în ea o plantă sau cel puţin o vază cucâteva flori. Aproape toţi bărbaţii solicitaţi să spunărepede cam cum concep ei paradisul, fiepământean, fie ceresc, au răspuns că îl văd ca pe ogrădină încărcată de orhidee, în care eventual să sezbenguiască şi una sau două nimfe.

Opini

a lui Aristotel, care susţinea că plantele sunt înzestrate cu suflet dar nu şi cu senzaţii, a fostacceptată fără obiecţii de-a lungul întregului EvMediu şi chiar până mai încoace, anume până la începutul secolului al optsprezecelea, când Cari vonLinne, părintele botanicii moderne, a uluit lumeadecretând că plantele nu se deosebesc de oamenişi de animale decât prin faptul că nu auposibilitatea de a se mişca. Afirmaţie contrazisă însecolul următor de celebrul naturalist CharlesDarwin, care a demonstrat că fiecare cârcel este înzestrat cu puterea de a se mişca independent deceilalţi. Pentru a folosi chiar termenii lui Darwin,plantele „nu dobândesc şi nu manifestă această însuşire decât în situaţii când ea le poate fi defolos".

La începutul secolului

nostru, un biolog vienez înzestratşi purtător al unui nume cât se poate de francez,anume Raoul France, a emis ideea, şocantă pentru