• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
 
F
ey este un cuvânt ce provine din limba irlandeză veche, oformă apropiată a cuvântului „fay” derivat din franceza veche ( „faie”, „fee”) şireprezintă numele dat unor fiinţe mitologice, creaturi legendare, forme alespiritului naturii, deseori caracterizate ca fiind de ordin metafizic, supranaturalasemeni ţinutului în care se regăsesc, numit feerie.Miturile şi legendele legate de tărâmul feeriei sunt numeroase, învăluite încontradicţii şi mister.Încă de demult misterul acestui ţinut şi a fiinţelor care sălăşluiesc înumbrele sale, a reprezentat subiectul speculaţiilor omului.Mitologia nordică povesteşte cum după moartea uriaşului Ymir, viermii careau ieşit din latura corpului orientată spre cer s-au transformat în Elfi ai Luminii,iar cei care au ieşit din partea orientată spre pământ s-au transformat în Elfi aiÎntunericului.Elfii Luminii trăiau liberi prin aer şi arbori şi erau blânzi, iubitori si binevoitori pe când Elfii Întunericului trăiau adânc în pământ, mereu ascunşi,siniştrii, răi şi înşelători.Varianta islandeză a legendei povesteşte cum într-o zi când Eva îşi spălacopii într-un izvor, Dumnezeu I s-a arătat şi I-a vorbit. Uluită de frică şiadmiraţie, Eva îşi ascunse copiii pe care încă nu-i spălase. Dumnezeu a întrebat-o dacă toţi copiii sunt lângă Ea şi a răspuns că da. Atunci Dumnezeu a spus cătoţi copiii ascunşi vor rămâne ascunşi privirii omului pe Pământ, iar restul vor fitrimişi pentru a fi copii ai omului. Copiii ascunşi au devenit elfii sau spiriduşiiregăsiţi în folclorul scandinav, cunoscuţi ca fiind poporul Huldre.
1
 
Se spune că fetele din acest popor sunt de o frumuseţe nemaivăzută, doar că în spate au o coadă lungă ca de vacă şi că chipul lor nu e decât un învelişfrumos, gol pe dinăuntru, amintire sumbră a originii lor.În folclorul altor zone ale Europei se crede că elfii ar fi îngeri căzuţi dinParadis sau sufletele păgânilor care nu merită bucuriile Raiului dar nici chinurileInfernului, fiind nevoiţi să sălăşluiască undeva între cele două, într-o zona decrepuscul numită Tărâmul de Mijloc.Feeria e bătrână, antică, fiind pe Pământ încă de dinaintea creştinătăţii şi areo existenţă aproape milenară.S-au ridicat multe semne de întrebare referitoare la coordonatele geograficeale Feeriei. Unde anume se găseşte Feeria nu se ştie sigur; poate fi la un pas delinia orizontului sau chiar sub picioarele noastre. La un moment dat se credea căFeeria are tendinţa de a se deplasa, sporindu-i incertitudinea.De exemplu locuitorii Ţării Galilor credeau ca Feeria se afla la nord de ţinutullor muntos, după aceea bănuind ca se situa în peninsula stâncoasă şi misterioasăPembrokshire.Irlandezii credeau că misterioasa Feerie se regăsea pe o insulă din MareaIrlandei, mereu ascunsă în ceaţă, fantomatică şi rece, pe care au numit-o HyBreasail sau Insula Man pentru britanici, mistică, bogată în cântece, incantaţii şimagie.Avalon este probabil cel mai cunoscut ţinut de acest fel. Legendarul regeArthur a fost descris de poetul britanic Lydgate ca fiind „Regele încoronat înFeerie”. Grav rănit, Arthur a fost dus în Avalon unde a fost ascuns şi îngrijit de patru regine ale Feeriei. Şi acum se crede că în inima colinei magice aAvalonului, Arthur si cavalerii săi sunt cufundaţi într-un somn adânc şi se vor trezi când poporul îi va chema.
2
 
Feeria se poate ivi luminoasă si sclipitoare, oriunde şi oricând sau poate sădispară brusc, fără nici o urmă, ca şi cum n-ar fi fost, graniţele ei fiind de amurgsi negură, nicăieri şi pretutindeni.Realizarea unei introduceri concrete în lumea Feeriei nu e de loc uşoară.Feeria reprezintă locul de confluenţă a legendei, a ficţiunii sentimentale, aincertitudinii întrepătrunsă de adevăruri inconturabile, repovestite, răstălmaciteîn folclorul popoarelor lumii.Feeria reprezintă o putere magică neînţeleasă de om deci inimitabilă şitotuşi, într-o formă aparte, dependentă de lumea noastră.Spiritele Feeriei sunt personaje străine societăţii noastre, cu o structurăvalorică şi etică foarte îndepărtată de cea a omenirii; ele nu gândesc şi nu simt precum oamenii, în asta constând şi principala sursă a invidiei manifestată faţăde muritori. Aceste creaturi reflectă latura brută, nefinisată, a vieţii şi sunt atraseîntru totul de orice fel de formă de creativitate, în special de momente de mareintensitate sentimentală, emotivă, în care îşi doresc arzător să ia parte.Îndrăgostiţii, poeţii, artiştii, scriitorii, muzicienii şi toate artele mărturisescun simţ de îndatorare unei forţe capricioase, sensibile, delicate, ascunsă şi puternică, neindentificabilă si invizibilă, numită inspiraţie care devine irezistibilăcând îşi face simţită prezenţa.Aceleaşi trăsături definesc într-un mod elementar Feeria.Feeria e o lume a descântecelor întunecate, a frumuseţii captivante, a uneienorme urâţenii, a umorului, a inşelăciunii, a fericirii si a tristeţii, a tragediei, arâsetului şi a iubirii.
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...