Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã
3
(tu loc di) PROTUZBOR
(nthimiljusit pri zborlu “Trã Un Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã” tsãnut Custantsa, Avgustu, 2008)
Aestã easti unã protã “virsiuni” dit un dictsiunar armãnescu, bitisitã tu meslu di-Andreu, 2008. Lj-dzãc “unã protã virsiuni”mash di itia cã nu hiu sigur cã va s-am chiro s-lu bitisescu dic-tsiunarlu ashi cum lu-am mini tu minti. Cum aestã virsiuni poatis-hibã tipusitã, loai apofasea s-u pitrec prit internet la armãnjljitsi vor s-u aibã. Sh-ma s-nu pot s-lu bitisescu dictsiunarlu ashicum nj-u va inima, aestã virsiuni va poatã s-hibã tipusitã ashicum easti. Virsiunea ari tuti zboarãli shi exemplili dit dictsiu-narlu al T. Papahagi (1974) sh-unã parti mash dit zboarãli shiexemplili dit dictsiunarli al S. Mihãileanu (1901) shi I. Dalame-tra (1906). Zboarãli nibãgati tu-aestu dictsiunar suntu (i) atsealitrã cari T. Papahagi nu lã cunushtea noima shi (ii) atseali tsi S.Mihãileanu li-avea loatã dit limba rumãneascã (sh-cari nu-ar-masirã tu limba-a noastrã, cã nu eara ghini aleapti). Tra si sãshtibã: (i) gramatili
ã
,
b
,
c
(
ch
),
d
(
dh
,
dz
),
e
,
f
,
g
(
gh
),
h
,
i
,
j
,
l
,
p
,
r
,
s
(
sh
),
t
(
th
),
v
,
x
,
y
,
z
au mash zboarã shi exempli loati ditdictsiunarlu-al T. Papahagi; (ii) gramatili
a
,
m
,
n
,
o
,
u
au zboarãshi exempli loati dit treili dictsiunari (Papahagi, Mihãileanu,Dalametra); shi (iii) virsiunea dit soni (cãndu, va s-hibã bitisitã)va s-aibã sh-alanti zboarã dit dictsiunarili Mihãileanu shi Dala-metra, tsi-armasirã nibãgati, tu
ã
,
b
,
c
(
ch
),
d
(
dh
,
dz
),
e
,
f
,
g
(
gh
),
h
,
i
,
j
,
l
,
p
,
r
,
s
(
sh
),
t
(
th
),
v
,
x
,
y
,
z.
SISTEMLU DI SCRIARI
Dictsiunarlu easti scriat cu nomurli astãsiti Bituli, la Simpozi-onlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã dit anlu 1997.Dupã cãti shtiu mini, aesti nomuri suntu
singurli
tsi s-au faptãdi-unã adunari di-armãnj dit tuti craturli, armãnj tsi furã aleptsãdi sutsatili dit cati crat iu armãnjlji suntu di-a loclui i craturli iu bãneadzã adzã. Simpozionlu di Bituli fu (i) “
riprizintativ
”, (ii)
ahãndos
shi (iii) cu
nomuri astãsiti dimucratic
.Fu
riprizintativ
, cã: (i) apofasea trã tsãnearea-a unui ahtarisimpozion (njic, di vãrã 30 di armãnj nvitsats, aleptsã di sutsa-tili-a loclui) fu loatã di armãnjlji tsi vinjirã la Cungreslu Inter-natsiunal Armãnescu di Freiburgu (1996) shi (ii) la simpozionvinjirã vãrã 4-6 armãnj dit cati crat (vãrã 30 di-armãnj, aleptsãdi sutsatili-a loclui; tu-atsel chiro nu putum s-adutsem nitsiunarmãn dit Grãtsii). Atselj tsi vinjirã la simpozion eara tuts oa-minj nvitsats: filuloyi, scriitori, giurnalishtsã shi armãnj tsi tipu-sea cãrtsã armãneshti, i lucra la prugramili armãneshti di la tili-viziuni shi radio. Di sibepea cã noi nu-avem un stat armãnescucari s-lj-aleagã armãnjlji cari si s-ducã la un ahtari simpozion,alidzearea-a lor s-featsi di sutsatili dit cati crat (sutsati fapti diarmãnjlji tsi-aspunea tu-atsel chiro mari mirachi ti lucrili armã-neshti). Easti dealihea cã furã ndoi armãnj tsi nu vinjirã cã nu puturã, shi altsã tsi nu vrurã s-yinã. Bunãoarã, nu vinjirã V.Barba, cã nu videa cã avem ananghi di un ahtari simpozion, shiH. Cãndroveanu, tsi pistipsea poati, nu shtiu, cã muabetsli va s-hibã mash trã un alfabet tsi el nu lu-apruchea (shi nu-aduchi, poati, cã scupolu-a simpozionlui eara ma multu trã fãtsearea-anomurlor di scriari, buni trã itsi soi di alfabet!). Muabetsli di lasimpozion furã
ahãndoasi
, cã: mini lucrai un an ntreg (i) sã stu-diedz prublemili di scriari (prublemi aflati, dupã anj di tipusiricãrtsãli di la Editura Cartea Aromãnã), (ii) s-aflu cãljuri tra s-lãdãm di cali (s-li dizligãm prublemili) shi (iii) sã ndreg un “ra- portu” (carti) di 300-400 di padzinj cu-aesti prublemi (shidizligãrli-a lor) pri cari si sã nthimiljuseascã discutsiili (mua- betsli) di la simpozion. Armãnjlji tsi vinjirã la simpozion sh-aspusirã minduirli tu discutsii apreasi tsi dãnãsirã 6 dzãli lundzi(di 8-10 sãhãts cati dzuã). Nomurli astãsiti Bituli furã aleapti
dimucratic
, nu cu vot (cã nu-avum ananghi) ma prit “con-sensus” (iu, trã cati prublemã, sh-dupã discutsii apreasi, tutsfeatsirã compromisuri, tra s-aleagã un singur nom di scriari).Ma nomurli trã cari cilistisirã ahãts armãnj, nu furã aprucheatidi scriitori tsi nu furã la simpozion. A cã nu lj-arãsea, a cã nu lishtia. Cum tsi s-hibã, adzã nu-avem unã scriari standardu shimultsã scriitori armãnj vor si s-tsãnã un altu simpozion di stan-dardizari a scriariljei. Ma, cu tuti cã s-ari zburãtã tr-aestu lucruma multsãlj anj dit soni, nu s-featsi tsiva. Sh-mini dzãc cã eastiananghi di un andoilu simpozion. Mini pripun si s-facã un sim- pozion a curi sã-lj dzãtsem “Andoilu Simpozion di Standardi-zari a Scriariljei Armãneascã”, iu si sã zburascã (i) trã nomurlilugursiti buni tu protlu simpozion (tra s-hibã “confirmati”,aprucheati diznou) shi (ii) tr-atseali lugursiti ma putsãn buni (tras-hibã alãxiti sh-fapti ma buni). Mash cã, fãr di altã, simpozi-onlu lipseashti s-hibã (i) riprizintativ shi (ii) ahãndos minduit.Altã soi, simpozionlu nu va poatã s-nã ducã la unã dealihealuistandardizari. Nu va s-cãftãm nomuri farsi (pirfecti), ma buni;cã putsãni nomuri suntu dealihea farsi, ma multili suntu mash buni. Sh-tuti nomurli astãsiti Bituli suntu dealihea buni.Prublema-a standardizariljei nu easti mash unã di
alidzeari
dinomuri di scriari; easti ma multu atsea di
aprucheari
,
nvitsari
shi
ufilisiri
a nomurlor aleapti
,
buni i ma putsãn buni. Trã
apruchearea
di nomuri lipseashti ca armãnjlji sã sh-
alãxeascãmintea
tsi u au adzã; lipseashti s-li-aproachi nomurli ashi cumsuntu astãsiti la un simpozion, cãndu simpozionlu easti
riprizin-tativ
sh-
ghini minduit
. Cã lj-arãsescu i cã nu li-arãsescu. Mashcu-ahtari minti s-agiundzi la scriarea standardu. Nu-avem adzãstandardizari, cã multsã scriitori tsi cunushtea nomurli di Bituli,apruchearã mash nomurli tsi lj-arãsea, tsi li minduea buni; tr-alanti sh-featsirã nomurli a lor. Earã-atselj tsi nu li cunushteanomurli, nu cãfta s-li cunoascã shi scria mash funetic, dupã cumli shtea elj zboarãli di-acasã, cu alfabetlu tsi lu-avea vidzutã laun sh-la altu. Earã prublema-a
nvitsariljei
nu easti lishoarã. No-murli suntu multi, sh-easti greu s-li nvets shi s-li tsãnj minti.Tr-atsea, cititorlu va s-aflã locuri iu sh-mini, tu locuri, locuri,am cãlcatã, poati, nomurli di Bituli. Ma nu u feci cã mintea tras-li calcu; u feci cã nomurli di ma njicã simasii, di cari minchidicam di cãndu-cãndu, nu-nj li adutseam aminti ghini, oaratsi ngrãpseam. Ma am nãdia cã armãnjlji tsi vor sã shtibã cumsã scrii un zbor, dupã nomurli di Bituli, va poatã s-lu aflã tu-aestu dictsiunar; sh-ashi s-lu nveatsã cum sã ngrãpseashti!Dupã 10 anj sh-ma nsus cu scriarea di Bituli, aflai locuri iu
mini
pistipsescu cã scriarea poati si s-facã ma bunã sh-cã
mini
pot s-aduc ndauã njits alãxiri la sistemlu di scriari a dictsiunar-lui. Ma
nu vrui
s-li fac alãxirli singur! Tr-atsea mi dushCustantsa la adunarea “Dzãlili-a Culturãljei Armãneascã, a 5-aEditsii, 29-31 Avgustu 2008” tra s-mi-adun cu ndoi armãnj, s-fãtsem unã muabeti bunã shi s-videm ma s-putem s-n-aduchimtrã aesti alãxiri. Ma nu s-featsi tsiva, cã nu putum s-u-avemmuabetea ashi cum u mindueam mini. Turnat acasã, singuraalãxiri tsi feci (tsi nu easti unã dealihea alãxiri) easti atsea cuscriarea “generalã’ cu
ea
, tu tuti zboarãli tsi au diftongul
ia/ea
.Bãgats oarã cã nomlu di Bituli dzãtsi cã diftongul si ngrãp-seashti
ea
, ma va s-aibã “exceptsii”, la ndauã zboarã cari tradi-tsiunal sã ngrãpsescu cu
ia
. Nomlu nu dzãtsi cari suntu aestizboarã. Papahagi sh-altsã armãnj dush la sculiili dit Rumãnii, lingrãpsescu aesti zboarã-exceptsii cu
ia
. Ma avem sh-armãnj caMurnu (sh-altsã ca el) cari li ngrãpsi cu
ea
. Mini loai apofaseaca sã ngrãpsescu ca Murnu. Tr-atsea, zboarãli
iarnã
,
iarã
(adv),shi
ia
(intergectsii), mini li bãgai tu dictsiunar ca
earnã
,
earã
(adv), shi
ea
(intergectsii).Tr-atselj tsi nu u shtiu, u-am tu minti ca, trãninti, tu virsiuneadit soni, s-adavgu un “apendixu” tu cari s-aspun (i) nomurli cucari fu scriat dictsiunarlu shi (ii) unã gramaticã armãneascã.Multi zboarã au dirivati (dit dicljinãri shi congiugãri) a curi scri-ari lipseashti cunushteari di-atselj tsi nu s-agudescu tu cãrtsã di-un zbor, ma di-unã dirivatã di-a lui.
“FONTUL” CU CARI DICTSIUNARLU EASTI SCRIAT LA COMPUTER
Dictsiunarlu fu scriat la computer cu sistemlu “MicrosoftWord”. Fu scriat prota cu fontul “Cartea Aromãnã” tsi lu-aveam ndreaptã mini trã scriarea-a cãrtsãlor di la editurã, aoash-vãrã yinghits anj, cãndu fonturli amiricani nu-avea gramatilicu seamni diacrititsi di cari aveam mini ananghi atumtsea. Sh-tora ninga, fonturli amiricani nu au tuti gramatili cu seamnidiacrititsi tsi li am tu fontul “Cartea Aromãnã”; sh-unã di-aesti
Leave a Comment
tra si ducheasca xenji ti cari limba sh natsionaliti easti a estu dictsionar, titlu lipseashti si hiba acshi *** undzeshti di orighinea a noasta. DICTSIONAR MAKEDON-ARMAN