You are on page 1of 13

2.

TEMATICA PROIECTULUI 4

3. STRUCTURA $1 CONTINUTUL PROIECTULUI DE LlCENTA 5

3.1. Conlinutullucrarii 5

3.2. Structura lucrarii 6

4. REGULI DE REDACTARE A PROIECTULUI DE LlCENTA 11

.4.1. EXigen,e de editare 11

4.2. Recomandari stilistice 12

4.3. Exigen\e etice 12

5. CONDUCEREA PROIECTARII. ADMITEREA $1 SUSTINEREA

PROIECTULUI........... . ..

.. .... 12

1. Generaliti,i

Prezentul Ghid a fest elaborat in baza ,,RegulamentuJui - Cadru privind organizarea examenufui de fuIa1izare • studiilor superioare de IiccnlA (ordinul Ministerului Educatiei ~i Tineretului, Dr. 84 din 15.02.2008), Cadrului Calificarilor ~i Standardului .Examenul de licenllL Criterii de apreciere a cunostintelor' (lITM, 200 I). Ghidul stabileste regulile generale privind organizarea, elaborarea ~i suspnerea proiectelor de lieenlA in cadrul UniversitAlii Tehnice a Moldovei.

Evaluarea fillali a studen!ilor este cODStituili din sustiaerea examenului de licen"" care include: 0 proba de profil (poate include subiecte din caleva UnitAli de curs/module din componcnta fundamentala a planului de invatAmint); 0 proba de specialitate (poate include subiecte din cateva unitiili de curs/module din components de specialitate a planului de inva\Amint) si sustinerea proiectului/tezei de lieenta. Dupa sustmerea celor doui probe teoretice, urmeaza practica de documentare si elaborarea proiectului de Iicenta.

Proiectarea de Iieenta reprezintli etapa finala de instruire a studentilor in instituui Ie supcrioare de invatAmint. Conform planului de lnvAtlm3nt, perioada proiectiirii de Iieenti este precedata de un stagiu practic (de licenta), care arc drop! scop consolidarea cunostintelor teoretice, obtinute in institutia superioarii de inV"tamant, selectarea informatiei necesare pentru elaborarea proiectului de licenta si, de asemenea, obtinerea unor abilitiip de organizare ~i producere in domeniul de specializare.

Obiectivul proiectiirii de licen\ii este formarea convingerii in eapacitatea studentuluiabsolvent de a activa eficient in domeniul de fonnare respectiv, de a formula probleme, a argumenta ~i adopta solutii ,i decizii de ordin tehnic, organizatoric, economic etc.

Scopul proieetBrii de Hemp. Proiectarea de licenlo§ trebuie sa fie orgauizatli astfel incat procesul ,i rezultatele ei sa confmnc ci studentuJ

o in plan prefesleaa]:

• cunoaste, inpelege conceptele, teoriile ,i metodele de bazii ale domeniului ,i ale ariei de specializare, le utilizeaza adecvat in oomunicarea profesionala;

• utilizeazii cunostintele de bazii pentru explicarea ~i interpretarea unor variate tipuri de concepte, sitnalii, proccsc, proiecte asociate dorneniului;

• utilizeaza principii si metode de baza pentru rezolvarea problemelor (situatiilor) bine definite, tipice domeniului in conditii de as isten!a calificata;

• utilizeaza adecvat criterii ~i metode standard de evaluare a calitatii ,i a limiteIor de aplicare a unor procese, proiecte, programe, metode si tearii;

• este capabi! sa elaboreze proiecte profesionale cu utilizarea unor principii ,i metode bine cunoscute in domeniu;

o In plan general:

• este capabil sA utilizeze eficient resurse ~i tehnici de invatarc pentru dezvoltarea personala ,i pmfesionala;

• este famiiiarizat cu rolurilc ,i activitatile specifice muncii in echipa ,i eu distribairea de sarcini lntre membri pc nivele snbordunate (conducator -

'student); .

• este constient de necesitaiea invitamantului continuu;

• executaresponsabil sarcini profesionale in conditiile unei aatonomii restrinse si asistenta calificata.

1. GENERALITATI... ...

CUPRINS

. 3

5.1. Conducerea cu proiectarea de Iicenla 12

5.2. Procedura de adrnitere la sustmerea proiectului de licenta., 14

5.3. Recomandarile privind sustinerea proiectului de licen\B 14

6. APRECIEREA PROIECTULUI DE LlCENTA 15

ANEXE 16

·3·

-4

-5-

Obieetul "proiectarii de licenta" este proiectarea si (sau) analiza pluridisciplinara a unui sistem tehnic, organizatoric, economic sau mixt, rezultatele caruia pot fi utilizate in domeniile de activitate caracteristice specializarii,

Sarcinile de bazi ale proiectArii de licenta sunt:

• formularea ~i aprecierea corect! a problemei propose in proiect pentru solutionare;

• determinarea locului si nivelului problemei formulate in proiectul de licenta, luand in considerare informatia actual. de dezvoltare a domeniului de specializare;

• selectarea ~i analiza surselor de informatie tehnica, economics, brevete de inventie, privind problema sau tipurile de probleme, ce se analizeaza in proiect;

• argumentarea metodelor de cercetare ~i de calcul, realizarea calculelor necesare pentru detenninarea parametrilor tehnici, organizatonci, economici, ecologici, etc. ai obicctului sau procesului proiectat;

• argumentarea solutiilor si deciziilor adaptate;

• utilizarca tehnicii de cal cui ca instrument de analiza, opumizare, proiectare, aplicand metod. matematice si mijloace moderne de analiza .i sinteza;

• sistematizarea, consolidarea si extinderea cunostintelor practice ~i teoretice la specialitate ",i utilizarea acestora la solurionarea sarcinilor stiintifice, tehnice, economice si de producere;

• dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine statator si posedarea metodicilor de cereetare si experimentale la solutionarea sarcinilor .i intrebilrilor elaborate in proiectul (teza) de licenta;

• demonstrarea in mod convingator a capacitatilor de prezentare publica. rezultatelor .i solutiilor obtinute la sustinerea proiectului;

• determinarea nivelului de pregatire al studentilor pentm Iucrul de sine statator in conditiile industriei modeme, progresului telmic .i stiintific,

Accstea prcsupun, pc de 0 parte, consultarea literaturii de specialitate, iar pe de alta parte, rcalizarea unei parti experimentale, prin care se intelege:

• construirea si realizarea unui dispozitiv, ansamblu, subansamblu, bloc functional,

echiparnent;

• elaborarea unui algoritm ~i realizarea produselor software;

• elaborarea ~i utilizarea unor metode de testate, verificare ~i evaluare;

• probleme legate de implementarea standardclor;

• metode de dezvoltare a aplicatiilor (care nu se bazeaza neaparat pe experiment) etc.

in toate cazurile, trebuie sa fie cIar identificabile contributiile proprii, care inc lud atat analiza .i interpretarea literarurii de specialitate consultate, dit ~i elementele de noutate introduse.

• sa se inscr!e lntr-unul sao mal multo dintre domennle studiate pe parcursnl anilor de facultate. In mod obligatoriu, temele trebuie sa apartina domeniului specialiratii absolvitc;

• sa se refere 13 proiectarea functionala, proiectarea constructiva, proiectarea tehnologica, de cercetare etc. Ponderea fiedirui tip de proiectare poate fi diferita in functie de specialitate,

• sa se refere la proiectarea I analiza I modelarea functionala, construetivii, tehnologicii, organizatorica, economica cu elemente de eercetare etc. Ponderea fiecarei componente poate fi diferita in fimctie de domeniul de formare ~i specialitate,

Tematica proiectelor de Iicenta este elaborata la catedrele de specialitate ~i aprobat! de catre Consiliul Facultatii, Tematica aprobata se comunica srudentilor eel t3rziu la finele penultimului an de studii ~i, concomitent, se plaseaza pe pagina web a facultatilor, Tematica proieclelor de licentA se reactualizeaza annal.

Se incurajeaza elaborarea proiectelor de licentJi la comanda agentilor economici cu implementarea rezultatelor obtmute.

Titlu) luerarii trebuie sa fie scurt, flira acronime (neconsacrate) .i sa descrie subieetul in mod precis, astfel incat sa poata fi inteles ~i de un nespecialist.

Stodentul poate inainta propuneri privind tematica proiectului de Iiccnta, aceasta fiind examinata si, dupa caz, aprobata la .edin\. de catedra.

Studcntul, in calitate de autor, este singurul raspunzator pentru exactitatea .i veridicitatea tuturor rezultatelor obtinute in lucrare. In acel .. ; timp, este responsabil de respectarea legii drepturiIor de autor ~ a oricaror drepturi conexe in Iegatura cu elaborarea lucriirii sale.

2. Tematica proiectului

Tematica proiectelor de Iicenta trebuie:

• sa fie determmata de caracterul specialitatii ~i urmeaza sa corespunda competentelor determinate de caracteristica de calificare a specialitatii (Cadrul national al calificarilor pentru domeniul respectiv);

• sa fie acruala, sa corespunda cerintelor progresului tehnico-stiintific, nivelului modem de dezvoltare a profilului ~i sa fie orientate spre solutionarea problemelor ingineresti din domeniul de specialitate;

3. Structura §i continutul proiectului de IIcenfij 3.1. Continutut proiectului

Activitatea de proiectare si/sau analiza si/sau modelare, finalizata prin elaborarea proiectului de licenta, reflecta nivelul de pregatire teoretica ~i practica a absolventului, prin posibilitatea de rezolvare tehnica, .tiin~fic! si organizatorica a unci problemc reale, preluata din activitatea cotidiana. Mai mult, proiectul trebuie sa reflecte in mod evident contributia autorului I. proiectare, analiza, modelare, eventual 10 cercetarea stilntifica ghidata (de conducator .i consultanti) privind lema abordata.

in acest context, in continutul lucriirii trebuie sa se disting. doua componente, .i anume: componenta teorerica san conceptuala (se refera la stadiul actual al cunoasterii, prezentand aspecte necesare pentru fundamentarea problemei abordate in ~i sohitiilor adoptate lucrare), respectiv, componenta practica/aplicativa (contine una sau mai multe aplicatii realizate de autor, care raspund obiectivelor lucriirii).

Partea aplicativa se bazeaza pc un ansamblu de cunostinte tenretice pe care Ic integreaza in scopul atingerii obiectivului lucrarii. Acest ansamblu, care ofera modelele teoretice apelate, metodele utilijate, criteriile adoptate, tehnologiile folosite etc., prezentat In sinteza .i de 0 rnaniera coerentll., se constituie in fundamentarea teoretica a lucrarii. in timp ce componenta teoretica demonstreaza gradul de informare de\inut de autor, componenta aplicativa sau practica necesita identificarea I formularea unor sohrtii ell aplicabilitate vis-a-vis de problemele vizate in lucrare.

Avand in vedere specificul specialitatii, continutul lucrarii trebuie sa prezinte echilibrat cele doua componente, punand insil accent pe partea aplicativa, adica pe contributia propriu zisa a autorului la lema abordatil. Proiectul de Iicenta trebuie sa demonstreze capacitate a a bsolventului de a aplica in mod creativ cunostintele sale teoretice, Astfel, este recomandat ca partea teoretica sa ocupe 0 pondere In jur de 30+40 %, iar part:ea aplieativ8lpracticii 0 ponderc in jur de 60+70"10. Ca ~i forma, partea aplicativa se poate regilsi: dincolo de capitolele care ii revin ~i in cadrul anexelor,

in elaborarea proiectului de licenta, este necesar c. autorul, asistat de conducator I coordonator, sa parcurga urmatoarele etape:

• incadrarea temei alese intr-un domeniu mai larg;

• stabilirea unei bibliografii care sa cuprinda lucrari de referinta in domeniu, accesibile

absolventului (in biblioteci, pe site-uri INTERNET);

• lecturarea .i selectarea informati ilor relevante din rnaterialul documentar adunat;

• elaborarea planului lucrarii;

• realizarea lucrarii;

• redactarea lucrarii;

• revizuirea finala; irnprimarea.

• numele ~i prcnumele autorului;

• locul (Chisinau) .i anul de sustinere a proicctului de licenta,

3. SARCINA PENTRU PROIECTAREA DE LICENTA Este constituitii din urmiitoarele piIrJ.i componente (Anexa 3):

• in primul punet se noteaza tema proiectului in versiunea aprobata de Consiliul Facultatii cu indicarea numiirnlui procesul verbal si data aprobarii acestuia,

• In punctul do; se indica termenul de prezentare a proiectului definitivat (sc stabileste In conformitate cu graficul procesului de studii pentru anul universitar corespunzator, de regula cu doua siiptilrniini pan! 10 data sustinerii proiectului).

• in punctul trei se noteaza valorile numerice pentru datele initiale, necesarc pentru elaborarea proiectului. Valorile numerice pentru datele initial. se aleg reiesind din datele tehnice, diverse standarde, reglernentari §i prescriptii tehnice, ee tin de profilul absolvit.

• in punctuI patru, care se refera la continutul memoriului explicativ, se indica denumirca capitolelor proiectului.

• in pnnctul eiDei se indica matcrialului grafie elaborat.

• in punctuJ ",se se indica lista consultantilor. Cocsultantii sunt prevl!zup pentru comportamentele ce se refera la argumentarea economics ~i la masurile de securitate, protectia muncii ~i a mediului ambiant.

• in punetul ~apte se indica data receptionarii sarcinii (care se stabilestc de catedra de profil) ~i este semnata de conducator §i student.

• De asemenea, se perfecteaza planul calendaristic de elaborare a proiectului de lieenta. Denumirea etapelor de proiectare, de regula, va coincide cu denumirea capitolelor, prevazute In proiect. Termenii de realizare a etapelor se stabilesc reiesind din graficul procesului de studii, Planul calendaristic elaborat se semneaza de student si de catre conducatcrul proiectului,

3.2. Structura lucririi

Proiectul de lieenlll este constituit din memoriu cxplicativ, suport grafic si machetele elaborate (optional, functie de tematica abordata in lucrare). Volumul memoriului explicativ trebuie sa constituie intre 60 §i 80 pagini (f'arii ancxc), iar figurile ~ graficele componente ale lucrarii nu trebuie sa depii.eascii30% din volumul acesteia,

Continutnl §i volumul memoriului explicativ, precum §i suportului grafic este determinat de catedra de profil Ii este specificat in sarcina 10 proiectul de licenta (Anexa 3).

Memoriului explicativ al proiectului de licenJii va cuprinde urmatoarele Piirli componente:

1. COPERTA, va contine (Anexa I):

• sigla §i denumirea instinniei (Universitatea Tehnica a Moldovei);

• titlul proiectului;

• numele ~i prenumele autorului;

• date despre conducator (nume, prenume, grad didactic ~i stiintific);

• locul (Chi.inau).i anul de sustinere a proiectului de licentli.

4. PAGINA DE DEDICATII SI MULTUMIRI (opponal)

5. DECLARATTA STUDENTULUI

Pe respectiva pagina se va trece, scris de manit

2. PAGINA DE TITLU, va contine (Anexa 2):

• deoumirea ministerului (Ministerul Educatiei Ii Tineretului al Republicii

Moldova);

• denumirea instirutiei (Universitatea Tehnica a Moldovei);

• denumirea facultatii Ii catedrei organizatoare de Iicenta;

• avizul de admitcre la sustinere a sefului de catedra (cu spatiu rezervat pentru

scmnatura);

• titlul proiectului;

• mentiunea "Protect de licenta";

• date despre conducator, eonsultanti si recenzent (uume, prenume, grad

didactic si stiintific]; .

Subsemnatul (a) dec/ar pe proprie riispundere ca lucrarea de [alii este rezultatul muncii meie, pe baza propriilor cercetari §i pe baza irformatiilor obtinute din surse care au fast citate §; indicate, conform normelor etice, in note si in bibliografie. Declar cd lucrarea nu a mal fost prezentata sub aceasta forma la nici 0 institutie de inviifdmant superior in vederea obtinerii unui grad sau titlu stiintific on didactic.

Semnatura autorului, _

Observa!ie: Daca la 0 tema au fost desemnati doi sau mai multi studenti, pot sa fie comune, f'arii a fi identice, doar Piirli din parte introductiva a lucrarii (de dccumentare]. rnsa. Iucrarile trebuie sa difere prin scop ~i obiective, iar concluziile trebuie sa fie complementare.

·6·

·7·

6. A VIZUL CONDUC,~ TORULUI PROIECTULUI DE LlCENTA (Anexa 9)

7. REZUMATUL

In respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultare ~i eoncluzii expuse in Iucrare (proicctul de licenta). Tot aici sunt indicate numarul: capitolelor memoriului

explicativ, paginilor lucrarii, figuriJor, tabelelor ~i surselor bibliografice. .

Rezumatul seelaboreaza in lirnba romana, de minim 300 ~i maxim 500 de cuvinte. Rezumatul intr-o limba de circulatie intemationala (engleza sau franceza) va fi traducerea versiunii romanesti. inclusiv titlullucr&ii.

8. CUPRINSUL

Capitolull. Cadrul leoretie

Capitolul teoretic cuprinde a trecere in revista a Iiteraturii de specialitate dedicate ternei studiate, Se va III1l1Bri 0 prezentare in egala masuril completa, dar ~i sintetica, acordandu-se important! surselor celor mai relevante, pe de 0 parte, ~i celor rnai recente, pe de alta parte. Se recomanda utiHzarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentarii, care poate ti de natura tematica san temporal •. Sc va acorda atentie aspectelor controversate, in raport cu care studenrul pcatc manifesta 0 evaluare cmica.

Selectia ~i analiza surselor reoretice so va face in asa fel incdt sa sustina procesul de elaborare a ipotezclor care vor SUI la baza propriei cercetari, Este important ca studentul sa demonstreze capacitatca de a integra diverse contributii teoretice in unitati tematice cu privire la subiectul studiat §i de a se raporta critic, independent, la acesiea,

Cuprinsul trcbuie sa reflecte intocmai continutul lucrarii, cu evidentierea dora a paginii la care se gascsc inrroducerea, nivelurilc de continut (capitole, paragrafe ctc.), concluziile, bibliografia §i anexclc.

Prima pagina a cuprmsului se intocmeste conform modelului indicat in Anexa 4 (chenarul .i indieatorul cu dimensiunile 40x 185 mm). Celelalte pagini ale cuprinsului se intocmesc conform modelului indicat in Anexa 5 (chenarul .i indicatorul cu dimensiunile 15xl85 mm). Teate celelalte pagini ale memoriului explicativ, incepand cu introducerea (cu exceptia anexclor) se intocmese conform modelului indicat in Anexa 5.

Capitolul2: Metodologia ~i obiectivele cercelarii

Sub aspect metodologic, teza trebuic sa respecte structura unei lucrari stiintifice, aceasta structurii este (poate fi) urmatoarea:

a) Formularea explicua, coercnta a obiecuvelor sau intrebartlor cercetarii.

b) Formularea explicitil a ipotezelor cereetarii - prezcmarea modelului cercetarii,

c) Descrierea metodelor de investigatie.

d) Descrierea procedurilor de recoltare/obtinere a datelor,

10. USTA FIGURILOR, GRAFlCELOR, D1AGRAMELOR sr SCHEMELOR (optional)

Capitolul3. Rezultatele cereetirii

Capitolul dedical prezentarii rezultarelor va trebui sa valorifice in mod sistematic, clar si inteligibil datele obtinure, in sprijinul testsrii ipotezelor cercetarii, Din acest punct de vedere, se va lua in consideratie:

a) Prezentarea ~i analiza datelor/rezultatelor.

b) Interpretarea rezultatelor obtinute. Se vor sublinia relatiile dintre rezultatele proprii ~i cele raportate In literatum de specialitate.

9. LISTA TABELELOR (op\lonal)

II. LISIA ABREVIERILOR (optional)

lLINTRODUCERE

Introducerea arc rolul de a inforrna pc cititor/evaluator despre continutul ~i obiectivele lucrarii. in aceasta parte a lucrarii se VOl" prezenta, pe scurr, urmatoareie aspecte: incadrarea lucrarii intr-un domeniu tematic, motivatia alegerii ternei, gradul de noutate a temei, obiectivele generate ale lucrarii, metodologia de cerceiare folosita, strucrura lncrarii - descrierea succinta a capitolelor .i a legaturii dintre ele, precum §i eventualcle limite ale lucrarii.

Capitolul 4. Argumentarea j analiza ""onomica

In capitolul patm se prezinta justificarea economica a solutiilor tehnicc §i organizatoricomanageriale utilizate ~i / sau elaborate in proiect. In acest compartiment, de asemenea, pot fi incluse:

• un succint plan de afaceri (piata, produsul, clientii, concurenta),

• caracteristica sistemului de planificare,

• planul dezvoltarii economico-sociale a unitatii eccnomice,

• analiza asigurarii si utilizarii mijloacelor fixe,

• planul aprovizionarii tehnico-matcriale a intreprinderii,

• planul retribuirii muncii, planificarea cosmlui de productie ~i rezultatelc financiare ale tnrreorinderi],

• cercetarea de marketing,

• planificarea dezvoharii tehnice ~i organizatorice a productici, analiza protitului ~i a sentabilitatii.

13. CONTlNUTUL LUCRARII

Continutul lucrarii se refera la capitolele, paragrafelc ~i subparagrafele care alcatuiesc lucrarea, structurate intr-o inlenniire logica, evitandu-sc alaturarea de texte disparate. Numarul de unitali (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie sa fie exagerat (de regula, intre 3 .i 5 capitol e), iar lrnpartirea pe unitati nu trebuie sa tie intamplatoare, ci sa reflecte in mod unitar, continutul temei abordate.

in scopul expunerii logicelcoerente a lucrarii poate fi utilizata urmatoarea structura:

·8·

·9-

Pot fi evaluate cheltuielile pentru materia prima si materialele utilizate, pentru consumul de energic elcctrica, pentru remuncrarea muncii, se estimeaza uzura echipamentelor, se elaboreaza devizul de cheltuieli.

Acest capitolul se elaboreaza sub conducerea conducatorului de proiect ~i a consultantului la cornpartimentul economic ~i este strans legat de continutul intregii lucriiri.

16. ANEXE (dad este cazul)

in anexe se introduc informatii care nu sunt imediat necesare in textul lucrarii pentru ca aceasta sa fie inleleasii sau care, daca ar fi fast introduse in text, ar fi indepartat citi~orul de la eursivitatea ideilor. Aici pot fi incluse listingurile programelor elaborate, algoritme de programe, scheme bloc, scheme de principia ~i functionale de diferite formate, ~rti geografice si topografice cu diferite reprezcntari reiesind din nccesitatile proicctului, sisternatizari de rezultate sub forme de tabele etc.

Capitolul S. Pretectia mundi ,i a mediului ambiant

in ultimul capitolul se includ rezultatele analizei conditiilor de muncii, securitatea muncii si prorectia contra incendiilor, zgomotelor ;i electrocutarii. Capitolul poate include masuri de protectie a mcdiului ambiant, cerintele ergonomice fata de incaperile pentru exploatarea echipamentului ;i organizarea 10000ilor de munca,

Acest capitolul se claboreaza sub conducerea conducatorului de proiect si consultantului, aprobat de catcdra Securitatca Activitatii Vitale.

l4.CONCLUZII

4. Reguli de redactare a proiectului de licenta 4.1. Exigente de edltare

Pentru a respecta 0 forma unitara a tuturor proiectelor de licenta, se recomanda aplicarea unor reguli generale de redactare si tchnoredactare, reguli prezentate mai jos:

o Proiectol de licenta se redacteazli in limba romana, engleza, franceza sau rusa; Numarul total de pagini nu reprezinta un scop in sine, acesta fiind inga stabilit de catre candidat impreunil cu coordonatorul, intre 60.,.80 pagini (ram anexe). Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic sa nu depaseasca 40% din totalul paginilor.

o Tiparirca se va face pe format A4, doar pe prima pagina (falii) a fiecarei foi.

• Prima coala pentru cuprins trebuie sa contina chenar si indicator, in conformitate cu Anexele 4 ~i 5.

o In indicator se notcaza cifrul elaboriirii corespunzlltoare, care se explica in felul urmator:

de exemplu: UTM 529.1 031 ME

a U1M - Universitatea Tehnica a Moldovci;

o 529.1 - eodul specialitatii conform .Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala ~i al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de inviitfuniint superior, ciclul I";

o 031 - este numarul format din trei cifre, care se atribuie pentru fiecare elaborare (se propune a fi stabilit in corespundere cu numarul de ordine a listei

studentilor din registrul grupei); •

o ME - mernoriu explicativ (pentru partea grafica a proiectului va fi utilizalii litera G);

• Lucrarca se va lega prin copertare san spiralare, intr-un singur exemplar;

o Proiectul de licenta se organizeaza pe capitole si paragrafe, cu exceptia capitolului introductiv ~i • concluziilor;

• Se recornanda ca lucrarile sa fie scrise/tehnoredactate ell cacactere ~,Times New Roman", 12 pr, Ia 1,5 linii;

Titlurile capitolelor ~i paragrafelor pot fi serise cu caractere rnai mari (13 + 14 pt.) si, , dupa necesitate, cu caractere aldine (bold);

Concluziile contin prezentarea succinra a principalelor rezultate obtinute in luerare, putand fi mentionate si eventuale probleme ramase deschisc, precum ~i propuncri privind potentialele directii viitoare de cercetare legate de tema abordata,

Se pot face aprecieri eu privire I. dificultatilc intarnpinate pc parcursul cercetarii, eventuaiele puncte slabe ale acesteia, cafe vor trebui evitate in viitor, precum ~i deschideri catre alte directii de cercetare legate de subiectul respcctiv.

Capitolul va contine un paragraf distinct dedicat "contribupei personale", in care vor fi mentionate cele mai relevante aspecte care au constituit contributia individualii la realizarea lucrarii. Dadl este cazul, se va include ~i un paragraf in care se vor mentiona "contribuliile originale", acele aspecte care reprezinta 0 noutate in raport ell tema studiata,

15.BffiLIOGRAFIE

Bibliografia contine lista tuturor surselor de informatie utiJizate de catre autor pentru elaborarea proiectului de licenta, Credibilitatea unei lucriiri este striins legata de aceste referinte bibliografice, care arata cat este de informat si de avizat autorul cu privire I. actualitatea ~i necesitatea lucrarii pe care 0 prczinta,

Lista eu referinte bibliografice trebuie sa contina intre 15 ~i 30 de titluri bibliografiee, care potfi:

• Articole din reviste stiintifice,

• Carli 9i monografii,

o Lucrarile conferintelor de specialitate,

o Teze de doctoral, rapoarte pub lice,

o Standarde, norme, ghiduri de utilizare,

• Pagini WEB,

• Rapoarte interne etc.

Regulile privind completarea listei bibliograficc a proiectului sunt prezentate in Anexa 6, iar in Anexa 7 este prezentat un exemplu de completare a acesteia,

-10 -

-11·

• Denumirile figurilor, pozelor, schernelor (din memoriul explicativ) se scriu sub acesta (centrate) fiind numerotate;

• Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind a!iniatc la dreapta ~i numerotate;

.

• Ecuatiile I formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va piasa la sf'~itUI tindului;

• Toate formulele (ecuatiile), tabelele ~i elementele grafice {figuri, P07£, scheme) vor fi numerotate In ordine crescatoare pentru fiecare capitol: prima cifra va indica numarul capitolului, iar a doua ~ numarul de ordine a eIemcntului in respectivul capitol (Anexa 8);

• Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabclcIe preluate din literatura de s~ec.ialitate i? fonnat electronic (copiere, scanare), este obligatoriu Sa se faca tnmuerea la literatura de specialirate folosita, in locul in care apar in lucrare.

• recomandarea surselor bibliografiee !a tema proiectului de licentJi;

• consultarea studentului In procesul de elaborate a proiectului de licenta, conform graficului consultatiilor stabilit 10 catedra de profil;

verificarea periodic. 0 indeplinirii graticului de elaborare a proiectului conform planului ealendaristie;

• verificarea eertitudinii de elaborare a proiectului de licenta;

• verificarea prezentei obligatorii in memoriul explicativ a desenelor demonstrative, care se utilizeaza la sustinerca proiectului de licenta;

• elaborarea avizului la proiectul de licenta, Un model de aviz a conducatorului este prezentat in Anexa 9;

• conducatorul proiectului duce responsabilitate de structura si continurul integral al proiectului de licenta, inclusiv de compartimentele: argumentari economice, protectia rnediului, securitatea muncii etc.

se considera inoportun conducerea pe capitole de mai multi conductori.

4,2, Recomandiri stili stice

Teza va fi sensa in stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a).

Se va folosi ,un limbaj simplu ~i clar, Informatiilc vor Ii cornunicate intr-o maniera directa §i inteligibila, mtr-o structurare logica ~i coerenta,

In obligalille consultanplor proieclului de licenta so include:

• elaborarea planului calendaristie de indeplinire, respectiv, a capitolului de argumentare economics ~i a capitolului securitatea activitati vitale, protectia muncii §i a mcdiului ambiant;

• selectarea metodei de argumentare economica a proiectului de licenJij;

• elaborarea metodicii de evaluare a iluminatului artificial, ventilatiei, protectiei .Jegarii la nul" a echipamentului electric etc.;

• recomandarea surselor bibliografice, respectiv, a capitolului de argumentare economica §i a capitolului securitatea activitati vitale, protectia muncii ~i a mediului ambiant;

• consultarea studentului in procesul de elaborare a proiectului de licenta, conform graficului consultatiilor;

• verificarea periodic. a elaborarilor, respectiv, promovate In capitolul de argumentare economica ~i 10 fel in capitolul sccuritatea activitati vitale, protectia rnuncii §i a mediului ambiant;

• verificarea eertitudinii de indeplinire a caleuJelor economice ~i a calculelor privind securitatea activitatii vitale;

• veriticarea prezentci calculelor obligatorii, privind argumentarea economica ~i a securitatii vitale,

4,3. Exigen~ etice

Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului, Sursele bibliografice vor fi mentionate in lis.ta bibliografica. Contributiile de sprijio din partea altor persoanc sau institulii' vor fi mentionate Ia .Pagina de dedicatii ~i multumiri",

Plagiatul reprezinta un act eootrar conduitei academice. Prin plagiat se lntelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fiira menlionarea sursei, Reprezinti plagiat ~i preluarea flirii citare a figurilor, tabelelor §i schemelor.

5. Conducerea proiectarli, admiterea §i sustlnerea proiectului 5.1. Conducerea cu proiectarea de licenta

Sele~ea temei pr?iectul~i de lioentJi pentru fiecare student se indeplineste sub indrumarea conducatorului proiectului. Tema este examinata la sedinta catedrei. La sedinta Consiliului Facuhatii se aproba conducatorii ~i temele proiectelor de licen(3, propuse de catedrele de profil,

in obligalille ,.fulni catedrei de profil intra:

• analiza tematicilor proiectelor de licenta, corelarea accstora eu scopurile specificate in Cadrul Calificarilor;

• asigurarea multidisciplinaritilii ~i renovarea periodicii a temelor propuse pentru proiectare;

• admiterea la sustinere a proiectelor care integral corespuod cerintelor reglementare si caictului de sarcini, initial aprobat;

• analiza rezultatelor sustinerii proiectelor, a propunerilor ~i sugestiilor prezentate in raportul comisiei de sustinere a examenului de licenta;

• elaborarea masurilor de imbunatatire continua a calitil\ii proiectelor de licenta;

• asigurarea mctodica a compartimcntului respectiv (elaborarea materialelor didactice. indrumare, ghiduri etc.).

In obUgafjile conducitorului proiectului de Iicenta intra:

• selectarea temei proiectului de licenta ~i argumentarea acesteia la sedinta de catedra, si la sedinta Consiliului Faeultatii;

• elaborarea sarcinii proiectelui de licentJi in conlucrare cu studentul; elaborarea prograroului practicii de licenlA;

• acordarca indrumiirilor metodice privind elaborarea graficului calendaristic de indepHnire a proiectului de Jicenta;

·12 -

·13·

In obIlgafjile decanului facultatii ~i a ConsiHului facultitii intra: analiza ~i aprobarea temelor proieetelor de liccnta;

eontrolul calitatii realizarii proiectelor de licenta, precum ~i a rapoartelor Comisiilor

pentru examenul de lieeo!li; ,

elaborarea masurilor de imbunatatire continua a calitatii proiectelor de Heenla; . analiza asigurarii metodice la compartirnentul respectiv si aprobarea spre editare a materialelor didactice, indrumarelor, gbidurilor etc,

Prevederile de baza ale raportului trebuie neapiirat sustinute prin date, grafice, diagramc, tabele, scheme de structura, de principiu, functionale, fonnule matematice, simulari la calculator a programelor elaborate etc,

Competitorul trebuie sa demonstreze 0 buna pregatire generalii la profil, cat ~i 0 pregatire buna la terna proiectului de licenta ~i sa fie apt sa raspunda la intrebiirile formulate de membrii Comisiei Examenului de Licenta.

Raspunsurile 10 intrebari trebuie sa fie sueeinte, clare si ill confonnitate cu intrebarile formulate, in uncle cazuri, pentru a raspundc la intrebari, cu acordul presedintelui Comisiei Examenului de Licenta, compctitorul poate utiliza memoriul explicativ al proiectului de Iicenta,

in timpul raportului ~i a raspunsurilor la intrebari, tinuta eompctitorului trcbuie sa fie astfel incat el sa fie in contact direct cu membrii Comisiei.

Cu 0 saptiimana inainte de data sustinerii proiecteJor este obligatoriu ca, sub conducerca conducatorului (sau a unui grup de conducatori) ~i in prezenta colegilor, sa fie efectuate mai multe sustineri preliminare ale proiectclor de liccnta, pentru a obtine deprinderile neeesare de prezentare a raportului la sustinerea proiectului de licenlA in cadrul Comisiei Examenului de Licenta.

5.2. Procedura de admitere la suslinerea proiectulul de licentfj

Proieetul de licenta elaborat de student se verifies de catre conducator ~i consultanti, apoi se prezinta la controlul norrnativ. Daca in urrna controlului normativ se constata ca au fost respectate toate cerintcle de perfectare normative, studentul obtinc scmnatura responsabilului de controlul normativ. Apoi, pe foaia de titlu va pune sernniitura conducatorul si consultantii proiectului, Obtinand semnaturile conducatorului ~i consultantilor, studcntul prezinta memoriul explicativ sefului de catedra, la care anexeaza avizul conducatorului ~i avizul recenzentului (daca a fost primita astfel de hotiinire la sedinta catedrei de profil), Seful catedrei, in baza analizei materialelor prezentate, semneaza (sau nul admiterea la sustincrca proiectului de licenta, Daca studentul a fost adrnis la sustinere, el purcede la copertarca Iucrari,

fn Comisia pentru Examenul de Licenta, ell 0 zi inainte de sustinerea proiectelor de licenta, se prezinta urrniitoarele materialc:

• memoriul explicativ copertat, raportul de sustinere a proiectului in forma electronica

(prezentare PowerPoint);

• elaborarile, daca in sarcina proiectului au fost prevazute;

• extrasul din.cametul de note Cll evaluarea notei medii pe anii de studii;

• avizul conducatorului;

• reccnzia Ia proiectul de licenta,

Pot fi prezentate, de asemenca, materiale care caracterizeazii importanta practico-stiintifica a proiectului de Iicenta (acte de implementare, brevete, patente) §i copiile articolelor publicate la tema proiectului.

6. Aprecierea proiectului de licen~ii

Pentru apreeierea proiectului (tezei) de licenta se recomanda urmatoarele criterii:

masura in care continutul proiectului (tezei) corespunde strucrurii si cerintelor de elaborare a proiectului;

masura in care solutiile si deciziile tehnice, organizatorice, ecouomicc, ecologice, etc, corespund nivelului actual de dezvoltarc a domeniului respectiv ~i sunt motivate in nota explicativa ~i partea grafica;

masura in care este utilizat calculatorul ca instrument de proiectare ~i analiza; masura in care studentul este capabil sa analizeze, sa argumenteze deciziile ~j solutiile adoptate, sa faca concluzii in timpul sustinerii proiectului in cadrul Cornisiei pentrn examenul de licenta;

opinia verbala (avizul) a conducatorului privind caracteristica studentului si titlul conferiL

5.3. Recomandiirile privind sustinerea proiectului de licentfj

Pentru sustinerea proiectului de licenta in cadrul sedintei Cornisiei Examenului de Licenta, fiecarui competitor i se of era piinli Ia 10-15 min, Se recomanda ca studentul sa aiba elaborat no plan de expunere a raportului. in raport trebuie sa fie clar evidentiate:

• tema proicetulni de licenta;

• scopul proiectului de licenta;

• sarcinile de proiectare;

• variantele posibile de solutionare a subieetelor si compararea lor;

• expunerea rezultatele ~i argumentarea solutiilor obtinute;

• analiza metodelor de optimizare si evaluarea fiabilitatii;

• rczultatele calculelor tehnico-econcmice;

• masurilc privind tehnica sccuritatii activitatii vitale, protectiei muncii si a mediului ambiant;

• incheicre (concluzii).

Modalitatea de apreciere a proiectului de licenta include:

• aprecierea proiectului de Iicenta se efectueaza in exclusivitate de catre membrii Comisiei pentru examenul de licenta in rezultatul audierii proiectului in ~edin!li publica. Comisia apreciaza separat, cu note, calitatea elaborarii pruiectului conform criteriilor mentionate mai sus si calitatii sustinerii;

nota finalii reprezinta media aritmetica a notelor pentru calitatea elaborarii proiectului de licen!li si pentru calitatea sustinerii;

• aprecierea se efectueaza La sedinta inchisa a Cornisiei pentru examenul de liccnta, la care notele pe pozitiile corespunzatoare se noteaza de comun acord.

-14-

-15·

ANEXAI

l,lnlversitatea Tehnica a Moldovei (Anal, Bold, 16 pt., central)

IMPACTUL CENTRALELOR AUTONOME DE iNCALZIRE ASUPRA MEDIULUI AMBIANT

(Imul proiectului - Arial, Bold, 22 pi., central, spa~u lnlre linii -1 ,5)

Student:

)(xxx Zzzzzzzz

Conducator:

conf.dr.ing. Nnnnn Pppppp (Arial, Bold, 16 pt.)

Chi$inau - 2009 (Arial. Bold, 16 pI.)

ANEXA2

Mlnlsterul Educa"el ,I Tineretulul al Republlcll Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea de EnergetJcii

Catedra Electromecanlca ,i Metrologie

(Arial, Bold, 12 pt., central)

Admis 18 suslinere

~ de catedri; prof.dr.lng. Hhh Rrrrrr

~" 2009

(Arial, Bold, 11 pt.)

Impactul centralelor autonome

de incalzire asupra mediului ambiant (Anal, Bold, 20 pt, centrat)

Proiect de licenlii (Arial, Bold, 16 pt., central)

Student: _

Conduciitor: _

Consultant': _

Receruent: _

(Arial, Bold, 12 pt)

Chi,inliu - 2009 (Arial, Bold, 12 pt.)

ANEXA3

6. Lista consultanpJor:

Universitatea Tehnici a Moldovei

Contirmarea realizarii activitatii
Consultant Capitol Sernnatura Semnarura
consultantului (data) studentului (data)
-
Facultatea --:- _

Catedra _

SpeclalitRtea _

Aprub prof.dr.ing. Hbh Rrrrrr, ,ef catedrl

7. Data inmauarii caietului de sarcini _

,, lOO9

Conducitor _

semniitura

CAIET DE SARCL'\'I

pentru prolectul de Iieenf! al studentului

Sarcina a fost luata pentru a Ii executata

de d.tre studentul --------:-;-:---;-csemniitura, data

{numele §i prenumele studentului)

PLAN CALENDARISTIC

Nr. Denumirea etapeler de preieetare Termenul de Nota
crt. realizare a etapelor




1---- ._.
1. Tema proiectului de lieentA . _

conlirmata prln ordinul Dr. de la ,, __ " 200_

2. Termenullimlti de prezentare a proiectului _

3. Date initiale pentru elaborarea proiectulni _

4. Cuntmutu! memoriului explicativ . _

5. Conpnutul pirpi grafice a proiectului _

Student _

Conducltor de protect _

ANEXA4

ANEXAS

CUPRINS

INTRODUCERE ~ 4

1. CENTRALE AUTONOME DE iNCALZIRE 5

1.1. Centrale autonome de incalzire cu camere de ardere InchiseJdeschise .•.. 5 1.2. Centrale autonome de incalzire cu camera de ardere Inchisa ~i deschisa eu boilere de productivitatea inalta a sistemului de alimentare cu apa

calda 16

1.3. Centrale autonome de Incalzire cu ccndensare 18

1.4. Conectarea centralelor autonome de Incalzira 22

2. BAZA LEGISLATIVA NATIONALA iN DOMENIUL UTILIzARIl CENTRALE LOR

AUTONOME DE iNCALZIRE $1 FURNlzARIl GAZELOR NATURALE 25

2.1. Baza legislativa nationala cu privlre ta presta rea ~i furnizarea gazelor

naturale 25

2.2. Baza legislativa ~i normativa in domeniul utilizarii centralelor autonome de

incillzire 31

3. TRANZITAREA, FURNIZAREA $1 DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE PE

TERITORIUL REPUBLICIl MOLDOVA 44

3.1. Sistemul de conducte de gaze a oraselor ~i localita\ilor 44

3.2. Sistemul de alimentare cu gaze Tn Republica Moldova 46

4. COMPOZITIA $1 PROCESUL DE ARDERE A GAZELOR NATURALE 51

4.1. compozlpa gaze lor naturale 51

4.2. Procesul de ardere a gazelor naturale 54

4.3. Specificul gazelor naturale 57

4.4. Umiditatea 9i cristalo-hidratii gazelor 58

I

_l

UTM 529.1 031 ME

Mod. 1 Coal. Hr. document ScrmnM. Dafe

Llteta I Coa" I Coli

EJaborat

I I I 1 I 8.

UTM FE IMe-071

t-Good_ucfu--",-' -f----+-----f--l Studiul proceselor dlnamice

Consu~~ folosind sisteme de

ccntr. norm. ------I- achizitie de date

J-:-~-:-'''''a-'--:_-t_ .__ I------r-

,

5. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A CENTRALELOR

AUTONOME DE iNCALZIRE 60

5.1. Date preliminare 60

5.2. EstimaTea impactului de mediu a unei centrale autonome de incalzire 61

5.3. Estimarea impactului de mediu al centralelor autonome de incalzire in

or. Chi~inau 66

CONCLUZII 77

BIBLIOGRAFIE 79

ANEXA 1. Forma de prezentare a certificatului de conformitate 81

ANEXA 2. Schema de tranzitare a gazelor pe teritoriul Republicii Moldova 84

UTM 529.1 031 ME

ANEXA6

Explicatii suplimentare:

• Fiecare clement al referintci bibliografice trebuie dar separat de elcmentul urmiitor printr-un semn de punctuatie (punct, liniul! etc.)

• Partca din nume prczentata prima sa fie cea care da intrarea In catalogul lie biblioteca, bibliografie, repertorii etc.; prenumele ~i alte elemente secundare se noteaza dupii nume. Toate ownele trebuie reproduse in ordinea in care apar in sursa de infonnare; daca sunt mai molt de trei nume, celelalte nume pot fi omise, ornisiunea evidentiindu-se prin adaugarea abrevierii "er. al."

• Anul publicarii se noteaza cu eifre arabe.

• Daca a publicatie in mai multe Phti acopera rnai mulli ani, se indica data de inceput ~i data de sfliI9it.

Reguli privind asigurarea blbliografica a proiectulul

jn conformitate cu .Regulamentul cu privire la juncfionartxl consilii/or §liinlifice specializate si conferirea gradelor stiuuifice ~i titlurilor stiintifice *1 stiintifico-didaaice in

Republica Moldova" •

1. Referintele bibliografice sunt prezentate intr -0 succesiune numerica, corespunziitoare ordinii citarilor lor in text, sau in ordinea alfabetica a primului element.

2. Citarea, forma scurta a refenntei inserata in text intre paranteze patrate, permite identificarca publicatiei din care s-a extras citatul sau ideea comentata etc. ~i indicarea localizarii in cadrul publicatiei sursa,

3. Numerele, prezentate sub forma de indici intre paranteze patrate, inserate in text, trimit la document in ordinea in care ele sunt citate pentru prima dati. Citsrile urmatoare primesc acelasi numar ca si prima citare. Dad! sunt citate numai anum:ite pAqi ale unui document, dupa numarul respectiv poate fi data ~i paginatia, de exemplu [8, p. 231].

4. in cazu! in care list. referintelor bibliografice este in ordinea alfabetica a primului element, si ea cuprinde mai multe documente ale aceluiasi autor diferentierea dintre ele se face prin introdncerea unor elemente suplimentare (annl de pubhcare, editia etc.), daca autorul are mai multe lucrari aparute in acelasi an, se mai adauga 0 litera (a, b, c ctc.), diferenticrca se face atat in lista de referinte bibliografice ciit ~i in citare pentru a asigura corespondenta exacta intre citare ~i rererintli. De exemplu, AUBREY (19738).

5. Referintele trebuic sa includa elcmentele necesare de identificare a documentului, care cuprind:

a) Pentru monogralii: LOMINADZE, DG. Cyclotron waves in plasma. Translated by A.N. Dellis: edited by SM. Hamberger. I st. ed. Oxford: Pergamon Press, 1981. 206p. International series in natural philosophy.

b) Pentro piirtlle din monograt1l: PARKER, n. and HASWELL, WD. A text-book of zoology. 5" ed. Vol. 1. Revised by WD. Lang. London: Macmillan, 1930. Section 12, Phylum Mollusca, p. 663--782.

c) Pentru contribupi in monografii: WRIGLEY, EA. Parish registers and the historian. In STEEL. OJ. National index of parish registers. London: Society of Genealogists, 1968, vol. 1, p.155-167.

d) Pentru articolele din publicapil. serial. Ii culegeri: WEAVER, Wiliam. The collectors: command performances. Photography by Robert Emmett Bright. Architectural Digest, December 1985, vol. 42, no. 12, p. 126-133.

e) Pentrn tezele conferinlelor: D.Huber, S.Celestina, Phonon Drag Effect in Sb. 8- th European Conference of Thermoelectricity, Krakow, Poland, 18-25 September 20M, Book of Abstracts, p.69.

t) Pentru documentele de brevet: Responsabilitatea principala (depuniitori); titlul inventiei; responsabilitate secundara; note; tara si organismul; tipul documentului de brevet; numlir; data de publicare a documentului.

ANEXA 7

ANEXA8

l. CHABOT, B. L'analyse economique de l'energie eolienn e. In: Lieson energie - francophone. 1997, nr, 35/2 trimestre,

2. CHAPIN, D., FULLER, C. S., PEARSON, G. L. A new silicon p-n junction photocell for converting solar radiation into electrical power. In: Journal of Appl. Phys. 1954, vol. 25, nr, 5.

3. Dictionar statistic aJ Basarabiei. Ch: Ed. "Glasul Tani", 1923. 680 p.

4. Guide pratique. installez un pare d'eoliennes dans votre region. Paris: ADEME, 1996. 26p.

5. JARASS, L., HOFFMANN, L. et al. Wind energy: an assessment of the technical and economic potential: a case study for the Federal Republic of Germany, commissioned by the International Energy Agency. Berlin; Heidelberg; New-York: Springer-Verlag, 198!. 209 p. ISBN 0387103627 (USA); 3540103627; 0387103627.

6. Programul Republicii Moldova de conservare a energiei pentru perioada 1999-2005.

Ch., 1998.

7. Renewable Rural Energy Applications in North - East Europe: a Thermic Programme Action, 14-17 april 1997. 1997

8. SOBOR, I., KOBILEATCHII, N. Instalatie fotovoltaica pentru pompare, In:

SIELMEC'97: prima conf. int, ... , 16-18 oct., 1997. Ch., 1997, vol. 2, p. 301-304.

9. SOBOR, L, KOBlLEATCHII, N. L'action electromagnetique des pompes submersives, In: BuL Inst. politehnic Iasi, t, XLI (XL Y): Electrotehnica, Energeticii, Electronica, Iasi, [995.

10. The European renewable energy study: prospects for renewable energy in the European Community and Eastern Europe up 10 2010. Annex 1: Technology profiles. Vol. 1-4,1994. Luxembourg, 1994. ISBN 9282664503

II. TEODOREAl'<'U, D. I., OLARIU, N. Ten years of PY electricity experience in Romania. In: 2"d World Conference on Photovoltaic Solar Energy Conversion. 1998, vol. 3.

12. TODOS, P., SOBOR, L, CHICIUC, A. Potential for wind energy utilisation in the Republic of Moldova. http://www.energvnlus.utm.md/index.php?vie\ll~article&catid-31 %3A windenergy&id~ 1 07%3Apotential- for-wind-encrgy-utilisation-in-the-rcpublic-ofmoldova&option~com contem&ltemid=4 L&lang=en. accesat la 06.04.2009.

Fotoni

A \ >B

Bibliografle

spate

a]

b) Figuno 3.2 Celula fotovoltaica: a - referitor la principiul de functionare:

b - schema constructiva a celulei en contact - griJaj.

Capacitatea acumulatoarclor

Q= EQC v:

unde U~ - tensiunea nominal! a acumulatorului,

(3.9)

Tllbelull.7 Productia de energie clcctrica din SRE 1n (iirile Comunitatii ~opene.

Produ<1ie 1991: 180 TWh
Mari centrale Mici centrale Geotermie Biomass Eoliana ~i solara
hidro hidro
86% 8,3% 1,6% 3,5% 0,6% -24·

ANEXA9

UNIVERSITATEA TEUNICA A MOLDOVEI FACULTATEA

CATEDRA ~-----------

AVIZ

la proiectul de licenta

Tema ~ __

Studentul(a) __ -:--- gr. _

L Actualitatea temei ~ ~ _

2. Caracteristica tezei de licenta _

3. Analiza prototipului _

4. Estimarea rezultatelor obtinute _

5. Corectitudinea matcrialului ."pus

6. Calitatea-materialului grafic _

7. Valoarea practica a tezei _

8. Observapi si recomandari __

9. Caracteristica stndentului ~i titlul conferit

Conducatorul tezei de licenta

(functia, titlul stnntific], (semnatura, daea), (muncie, prcnumele)

·26 -

You might also like