Vocabolario Italiano-Romeno per studio autodidattico: 5000 parole by Andrey Taranov by Andrey Taranov - Read Online

Book Preview

Vocabolario Italiano-Romeno per studio autodidattico - Andrey Taranov

You've reached the end of this preview. Sign up to read more!
Page 1 of 1

i

CONCETTI DI BASE

CONCETTI DI BASE. PARTE 1

1. Pronomi

io

eu

[eu]

tu

tu

[tu]

lui

el

[el]

lei

ea

[ja]

noi

noi

[′noj]

voi

voi

[′voj]

essi (masc.)

ei (m)

[′ej]

esse (fem.)

ele (f)

[′ele]

2. Saluti. Convenevoli. Saluti di congedo

Salve!

Bună ziua!

[′bunə ′ziua]

Buongiorno!

Bună ziua!

[′bunə ′ziua]

Buongiorno! (la mattina)

Bună dimineaţa!

[′bunə dimi′ɲaʦa]

Buon pomeriggio!

Bună ziua!

[′bunə ′ziua]

Buonasera!

Bună seara!

[′bunə ′sʲara]

salutare (vt)

a se saluta

[a se salu′ta]

Ciao! Salve!

Salut!

[sa′lut]

saluto (m)

salut (n)

[sa′lut]

salutare (vt)

a saluta

[a salu′ta]

Come va?

Ce mai faci?

[ʧe maj ′faʧ]

Che c'è di nuovo?

Ce mai e nou?

[ʧe maj e ′nou]

Ciao! Ci vediamo!

La revedere!

[la rewe′dere]

A presto!

Pe curând!

[pe ku′rınd]

Addio! (inform.)

Rămâi cu bine!

[rə′mıj ku ′bine]

Addio! (form.)

Rămâneţi cu bine!

[rəmı′neʦ ku ′bine]

congedarsi (vr)

a-şi lua rămas bun

[aʃ lu′a rə′mas bun]

Ciao! (A presto!)

Pa!

[pa]

Grazie!

Mulţumesc!

[mulʦu′mesk]

Grazie mille!

Mulţumesc mult!

[mulʦu′mesk mult]

Prego

Cu plăcere

[ku plə′ʧere]

Non c'è di che!

Pentru puţin

[′pentru pu′ʦin]

Di niente

Pentru puţin

[′pentru pu′ʦin]

Scusa!

Scuză-mă!

[′skuzəmə]

Scusi!

Scuzaţi-mă!

[sku′zaʦimə]

scusare (vt)

a scuza

[a sku′za]

scusarsi (vr)

a cere scuze

[a ′ʧere ′skuze]

Chiedo scusa

Cer scuze

[ʧer ′skuze]

Mi perdoni!

Lertaţi-mă!

[er′taʦimə]

perdonare (vt)

a ierta

[a er′ta]

per favore

vă rog, vă rugăm

[və rog], [və ru′gəm]

Non dimentichi!

Nu uitaţi!

[nu uj′taʦ]

Certamente!

Desigur!

[de′sigur]

Certamente no!

Desigur ca nu!

[de′sigur kə nu]

D'accordo!

Sunt de acord!

[sunt de a′kord]

Basta!

Ajunge!

[a′ʒunʤe]

3. Come rivolgersi

signore

Domnule

[′domnule]

signora

Doamnă

[do′amnə]

signorina

Domnişoară

[domniʃo′arə]

signore

Tinere

[′tinere]

ragazzo

Băiatule

[bə′jatule]

ragazza

Fetiţo

[fe′tiʦo]

4. Numeri cardinali. Parte 1

zero (m)

zero

[′zero]

uno

unu

[′unu]

due

doi

[doj]

tre

trei

[trej]

quattro

patru

[′patru]

cinque

cinci

[ʧinʧ]

sei

şase

[′ʃase]

sette

şapte

[′ʃapte]

otto

opt

[opt]

nove

nouă

[′nouə]

dieci

zece

[′zeʧe]

undici

unsprezece

[′unsprezeʧe]

dodici

doisprezece

[′dojsprezeʧe]

tredici

treisprezece

[′trejsprezeʧe]

quattordici

paisprezece

[′pajsprezeʧe]

quindici

cincisprezece

[′ʧinʧsprezeʧe]

sedici

şaisprezece

[′ʃajsprezeʧe]

diciassette

şaptesprezece

[′ʃaptesprezeʧe]

diciotto

optsprezece

[′opʦprezeʧe]

diciannove

nouăsprezece

[′nouəsprezeʧe]

venti

douăzeci

[douə′zeʧ]

ventuno

douăzeci şi unu

[douə′zeʧ ʃi ′unu]

ventidue

douăzeci şi doi

[douə′zeʧ ʃi doj]

ventitre

douăzeci şi trei

[douə′zeʧ ʃi trej]

trenta

treizeci

[trej′zeʧ]

trentuno

treizeci şi unu

[trej′zeʧ ʃi ′unu]

trentadue

treizeci şi doi

[trej′zeʧ ʃi doj]

trentatre

treizeci şi trei

[trej′zeʧ ʃi trej]

quaranta

patruzeci

[patru′zeʧ]

quarantuno

patruzeci şi unu

[patru′zeʧ ʃi ′unu]

quarantadue

patruzeci şi doi

[patru′zeʧ ʃi doj]

quarantatre

patruzeci şi trei

[patru′zeʧ ʃi trej]

cinquanta

cincizeci

[ʧinʧ′zeʧ]

cinquantuno

cincizeci şi unu

[ʧinʧ′zeʧ ʃi ′unu]

cinquantadue

cincizeci şi doi

[ʧinʧ′zeʧ ʃi doj]

cinquantatre

cincizeci şi trei

[ʧinʧ′zeʧ ʃi trej]

sessanta

şaizeci

[ʃaj′zeʧ]

sessantuno

şaizeci şi unu

[ʃaj′zeʧ ʃi ′unu]

sessantadue

şaizeci şi doi

[ʃaj′zeʧ ʃi doj]

sessantatre

şaizeci şi trei

[ʃaj′zeʧ ʃi trej]

settanta

şaptezeci

[ʃapte′zeʧ]

settantuno

şaptezeci şi unu

[ʃapte′zeʧ ʃi ′unu]

settantadue

şaptezeci şi doi

[ʃapte′zeʧ ʃi doj]

settantatre

şaptezeci şi trei

[ʃapte′zeʧ ʃi trej]

ottanta

optzeci

[opt′zeʧ]

ottantuno

optzeci şi unu

[opt′zeʧ ʃi ′unu]

ottantadue

optzeci şi doi

[opt′zeʧ ʃi doj]

ottantatre

optzeci şi trei

[opt′zeʧ ʃi trej]

novanta

nouăzeci

[nouə′zeʧ]

novantuno

nouăzeci şi unu

[nouə′zeʧ ʃi ′unu]

novantadue

nouăzeci şi doi

[nouə′zeʧ ʃi doj]

novantatre

nouăzeci şi trei

[nouə′zeʧ ʃi trej]

5. Numeri cardinali. Parte 2

cento

o sută

[o ′sutə]

duecento

două sute

[′douə ′sute]

trecento

trei sute

[trej ′sute]

quattrocento

patru sute

[′patru ′sute]

cinquecento

cinci sute

[ʧinʧ ′sute]

seicento

şase sute

[′ʃase ′sute]

settecento

şapte sute

[′ʃapte ′sute]

ottocento

opt sute

[opt ′sute]

novecento

nouă sute

[′nouə ′sute]

mille

o mie

[o ′mie]

duemila

două mii

[′douə mij]

tremila

trei mii

[trej mij]

diecimila

zece mii

[′zeʧe mij]

centomila

o sută de mii

[o ′sutə de mij]

milione (m)

milion (n)

[mili′on]

miliardo (m)

miliard (n)

[mili′ard]

6. Numeri ordinali

primo

primul

[′primul]

secondo

al doilea

[al ′dojʎa]

terzo

al treilea

[al ′trejʎa]

quarto

al patrulea

[al ′patruʎa]

quinto

al cincilea

[al ′ʧinʧiʎa]

sesto

al şaselea

[al ′ʃaseʎa]

settimo

al şaptelea

[al ′ʃapteʎa]

ottavo

al optulea

[al ′optuʎa]

nono

al nouălea

[al ′nouəʎa]

decimo

al zecelea

[al ′zeʧeʎa]

7. Numeri. Frazioni

frazione (f)

fracţie (f)

[′frakʦie]

un mezzo

o doime

[o do′ime]

un terzo

o treime

[o tre′ime]

un quarto

o pătrime

[o pət′rime]

un ottavo

o optime

[o op′time]

un decimo

o zecime

[o ze′ʧime]

due terzi

două treimi

[′douə tre′imʲ]

tre quarti

trei pătrimi

[trej pət′rimʲ]

8. Numeri. Operazioni aritmetiche di base

sottrazione (f)

scădere (f)

[skə′dere]

sottrarre (vt)

a scădea

[a skə′dʲa]

divisione (f)

împărţire (f)

[ımpər′ʦire]

dividere (vt)

a împărţi

[a ımpər′ʦi]

addizione (f)

adunare (f)

[adu′nare]

addizionare (vt)

a aduna

[a adu′na]

aggiungere (vt)

a adăuga

[a adəu′ga]

moltiplicazione (f)

înmulţire (f)

[ınmul′ʦire]

moltiplicare (vt)

a înmulţi

[a ınmul′ʦi]

9. Numeri. Varie

cifra (f)

cifră (f)

[′ʧifrə]

numero (m)

număr (n)

[′numər]

numerale (m)

numeral (n)

[nume′ral]

meno (m)

minus (n)

[′minus]

più (m)

plus (n)

[plus]

formula (f)

formulă (f)

[for′mulə]

calcolo (m)

calcul (n)

[′kalkul]

contare (vt)

a calcula

[a kalku′la]

calcolare (vt)

a socoti

[a soko′ti]

comparare (vt)

a compara

[a kompa′ra]

Quanto?

Cât? Câtă?

[kıt ′kıtə]

Quanti?

Câţi? Câte?

[kıʦ ′kıte]

somma (f)

sumă (f)

[′sumə]

risultato (m)

rezultat (n)

[rezul′tat]

resto (m)

rest (n)

[rest]

qualche …

câţiva (m), câteva (f)

[kıʦ′va], [kıte′va]

un po' di …

puţin …

[pu′ʦin]

resto (m)

rest (n)

[rest]

uno e mezzo

unu şi jumătate

[′unu ʃi ʒumə′tate]

dozzina (f)

duzină (f)

[du′zinə]

in due

în două

[ın ′douə]

in parti uguali

în părţi egale

[ın pərʦ e′gale]

metà (f), mezzo (m)

jumătate (f)

[ʒumə′tate]

volta (f)

dată (f)

[′datə]

10. I verbi più importanti. Parte 1

accorgersi (vr)

a observa

[a obser′va]

afferrare (vt)

a prinde

[a ′prinde]

affittare (dare in affitto)

a închiria

[a ıŋkiri′ja]

aiutare (vt)

a ajuta

[a aʒu′ta]

amare (qn)

a iubi

[a ju′bi]

andare (camminare)

a merge

[a ′merʤe]

annotare (vt)

a nota

[a no′ta]

appartenere (vi)

a aparţine

[a apar′ʦine]

aprire (vt)

a deschide

[a des′kide]

arrivare (vi)

a sosi

[a so′si]

aspettare (vt)

a aştepta

[a aʃtep′ta]

avere (vt)

a avea

[a a′vʲa]

avere fame

a fi foame

[a fi fo′ame]

avere fretta

a se grăbi

[a se grə′bi]

avere paura

a se teme

[a se ′teme]

avere sete

a fi sete

[a fi ′sete]

avvertire (vt)

a avertiza

[a awerti′za]

cacciare (vt)

a vâna

[a vı′na]

cadere (vi)

a cădea

[a kə′dʲa]

cambiare (vt)

a schimba

[a skim′ba]

capire (vt)

a înţelege

[a ınʦe′leʤe]

cenare (vi)

a cina

[a ʧi′na]

cercare (vt)

a căuta

[a kəu′ta]

cessare (vt)

a înceta

[a anʧe′ta]

chiedere (~ aiuto)

a chema

[a ke′ma]

chiedere (domandare)

a întreba

[a ıntre′ba]

cominciare (vt)

a începe

[a ın′ʧepe]

comparare (vt)

a compara

[a kompa′ra]

confondere (vt)

a încurca

[a ıŋkur′ka]

conoscere (qn)

a cunoaşte

[a kuno′aʃte]

conservare (vt)

a păstra

[a pəst′ra]

consigliare (vt)

a sfătui

[a sfətu′i]

contare (calcolare)

a calcula

[a kalku′la]

contare su …

a conta pe …

[a kon′ta pe]

continuare (vt)

a continua

[a kontinu′a]

controllare (vt)

a controla

[a kontro′la]

correre (vi)

a alerga

[a aler′ga]

costare (vt)

a costa

[a kos′ta]

creare (vt)

a crea

[a kre′a]

cucinare (vi)

a găti

[a gə′ti]

11. I verbi più importanti. Parte 2

dare (vt)

a da

[a da]

dare un suggerimento

a face aluzie

[a ′faʧe a′luzie]

decorare (adornare)

a împodobi

[a ımpodo′bi]

difendere (~ un paese)

a apăra

[a apə′ra]

dimenticare (vt)

a uita

[a uj′ta]

dire (~ la verità)

a spune

[a ′spune]

dirigere (compagnia, ecc.)

a conduce

[a kon′duʧe]

discutere (vt)

a discuta

[a disku′ta]

domandare (vt)

a cere

[a ′ʧere]

dubitare (vi)

a se îndoi

[a se ındo′i]

entrare (vi)

a intra

[a int′ra]

esigere (vt)

a cere

[a ′ʧere]

esistere (vi)

a exista

[a ekzis′ta]

essere (vi)

a fi

[a fi]

essere d'accordo

a fi de acord

[a fi de a′kord]

fare (vt)

a face

[a ′faʧe]

fare colazione

a lua micul dejun

[a lu′a ′mikul de′ʒun]

fare il bagno

a se scălda

[a se skəl′da]

fermarsi (vr)

a se opri

[a se op′ri]

fidarsi (vr)

a avea încredere

[a a′vʲa ıŋk′redere]

finire (vt)

a termina

[a termi′na]

firmare (~ un documento)

a semna

[a sem′na]

giocare (vi)

a juca

[a ʒu′ka]

girare (~ a destra)

a întoarce

[a ınto′arʧe]

gridare (vi)

a striga

[a stri′ga]

indovinare (vt)

a ghici

[a gi′ʧi]

informare (vt)

a informa

[a infor′ma]

ingannare (vt)

a minţi

[a min′ʦi]

insistere (vi)

a insista

[a insis′ta]

insultare (vt)

a jigni

[a ʒig′ni]

interessarsi di …

a se interesa

[a se intere′sa]

invitare (vt)

a invita

[a inwi′ta]

12. I verbi più importanti. Parte 3

lamentarsi (vr)

a se plânge

[a se ′plınʤe]

lasciar cadere

a scăpa

[a skə′pa]

lavorare (vi)

a lucra

[a luk′ra]

leggere (vi, vt)

a citi

[a ʧi′ti]

liberare (vt)

a elibera

[a elibe′ra]

mancare le lezioni

a lipsi

[a lip′si]

mandare (vt)

a trimite

[a tri′mite]

menzionare (vt)

a menţiona

[a menʦio′na]

minacciare (vt)

a ameninţa

[a amenin′ʦa]

mostrare (vt)

a arăta

[a arə′ta]

nascondere (vt)

a ascunde

[a as′kunde]

nuotare (vi)

a înota

[a ıno′ta]

obiettare (vt)

a contrazice

[a kontra′ziʧe]

occorrere (vimp)

a fi necesar

[a fi neʧe′sar]

ordinare (~ il pranzo)

a comanda

[a koman′da]

ordinare (mil.)

a ordona

[a ordo′na]

osservare (vt)

a observa

[a obser′va]

pagare (vi, vt)

a plăti

[a plə′ti]

parlare (vi, vt)

a vorbi

[a vor′bi]

partecipare (vi)

a participa

[a partiʧi′pa]

pensare (vi, vt)

a se gândi

[a se