Guía español-rumana para una comunicación eficaz by Dana Oprică by Dana Oprică - Read Online

Book Preview

Guía español-rumana para una comunicación eficaz - Dana Oprică

You've reached the end of this preview. Sign up to read more!
Page 1 of 1

PRÓLOGO

Este trabajo es fruto de una colaboración desde hace más de cinco años entre los interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, quien ha decidido agrupar parte de las inquietudes españolas acerca de la lengua y cultura rumanas. Así se presenta esta guía como un instrumento fácil, moderno y rápido de comunicación en rumano, con matices culturales para poner de manifiesto las costumbres rumanas a los que llegan a Rumanía.

La guía empieza con construcciones, oraciones y frases, para ofrecer ejemplos de estructuras de comunicación, reduciéndola al final, cuando se supone que se conocen ya los mecanismos sintácticos, a un glosario de términos, en orden alfabético.

Hemos optado por traducir al rumano las partes introductorias, que contienen notas explicativas y elementos de cultura, con el fin de ofrecer modelos de redacción en la lengua a la que se traduce. El único capítulo que aparece solo en español es el relativo a las normas de pronunciación, pues se trata de indicaciones concretas para los hablantes de lengua española.

A través de sus preguntas en clase, pusieron su granito de arena los estudiantes: Agustín, Andrés, Ana, Anne, Ángel, Beatriz, Benjamín, Bernabé, Borja, Carlos, César, Consuelo, Cristina, Daniel, Dory, Flavia, Francisco, Guadalupe, Javier, José, José Alfonso, José Ángel, José Luis, Juan José, Julio, Juan Carlos, Isabel, Iván, Liliana, Lioba, Luisa, Manuel, Marián, Mariano, Marta, Mercedes, Michalina, Miguel, Miguel Ángel, Miriam, Natalia, Nacho, Nieves, Noemí, Óscar, Paloma, Pamela, Patricia, Pedro, Pedro Pablo, Ralf, Ramón, Rebeca, Sara, Sebastián, Tatiana, Teresa.

Sin duda alguna, un trabajo de estas características no puede quedar exento de insuficiencias y omisiones. Así pues, agradeceremos su aportación en este sentido a nuestros lectores, quienes, con ojo crítico, las van a descubrir, para ayudarnos a evitarlas en futuras ediciones.

PROLOG

Această lucrare este rezultatul unei colaborări de peste cinci ani între persoanele interesate în studiul limbii române și profesoara Dana Oprica, care a hotărât să adune toate întrebările referitoare la limba și cultura română. Astfel apare acest ghid ca un instrument ușor, modern și rapid de comunicare în limba română, cu aspecte culturale care să evidențieze tradițiile românești celor care ajung în România.

Ghidul începe cu construcții, fraze și propoziții, cu scopul de a oferi exemple de structuri ale comunicării, însă spre final, când se presupune că sunt stăpânite mecanismele sintactice, se reduce la glosare de termeni, în ordine alfabetică.

Am decis ca părțile introductive, care conțin note explicative și elemente de cultură, să fie prezentate și în limba română pentru a oferi modele de exprimare scrisă în limba țintă. Singurul capitol care apare exclusiv în limba spaniolă este cel care cuprinde regulile de pronunție în limba română, deoarece oferim indicații concrete pentru vorbitorii de limba spaniolă.

Prin întrebările lor zilnice, și-au dat concursul la întocmirea acestui ghid și elevii: Agustín, Andrés, Ana, Anne, Ángel, Beatriz, Benjamín, Bernabé, Borja, Carlos, César, Consuelo, Cristina, Daniel, Dory, Flavia, Francisco, Guadalupe, Javier, José, José Alfonso, José Ángel, José Luis, Juan José, Julio, Juan Carlos, Isabel, Iván, Liliana, Lioba, Luisa, Manuel, Marián, Mariano, Marta, Mercedes, Michalina, Miguel, Miguel Ángel, Miriam, Natalia, Nacho, Nieves, Noemí, Óscar, Paloma, Pamela, Patricia, Pedro, Pedro Pablo, Ralf, Ramón, Rebeca, Sara, Sebastián, Tatiana, Teresa.

Fără îndoială, o lucrare cu aceste caracteristici nu poate fi scutită de insuficiențe și omisiuni. Astfel, mulțumim, în acest sens, cititorilor noștri, care, cu ochi critic, le vor descoperi, ajutându-ne să le evităm în viitoarele ediții.

AGRADECIMIENTOS

Vaya dirigida nuestra más sincera gratitud al Instituto Cultural Rumano de Madrid, que nos ha recibido con gran amabilidad, abriéndonos sus puertas y ofreciéndonos su espacio, donde hemos podido hojear los libros y los diccionarios de la biblioteca y donde hemos encontrado respuestas a los miles de interrogantes que nos han asaltado.

Nuestro especial reconocimiento a la catedrática, profesora universitaria, Dra. Ada Iliescu (cf. Google: ada iliescu – CV – cărți), profesora de toda la vida en el Departamento de lengua rumana para estudiantes extranjeros, actualmente el Departamento de lenguas modernas aplicadas de la Universidad de Craiova, Rumanía, por la generosidad de sus esfuerzos al guiarnos a la hora de finalizar este trabajo.

La doctora en filología hispana por la Universidad Complutense Carmen Ugarte siempre nos contestó con argumento a todas las dudas lingüísticas.

Nuestro agradecimiento, asimismo, a decenas de estudiantes que se han inscrito año tras año en los cursos de lengua rumana, pues son ellos quienes, con su presencia, nos impulsaron a arrancar tal proyecto. Por consiguiente, os damos las gracias a todos los que estudiéis, hayáis estudiado y vayáis a estudiar la lengua rumana.

Asimismo, estamos en deuda con todos los que ya habían tratado antes esta temática, pues en sus obras, a las que hemos recurrido con repetida frecuencia, encontramos una especial contribución al conocimiento de la lengua y la cultura rumanas.

No podemos cerrar este capítulo sin darte las gracias también a ti, querido lector, que estás hojeando ahora estas páginas.

MULȚUMIRI

Un cald cuvânt de gratitudine se îndreaptă către Institutul Cultural Român din Madrid, care ne-a înconjurat cu deosebită colegialitate și amabilitate, găzduindu-ne și deschizându-ne larg porțile, permițându-ne să răsfoim cărțile și dicționarele bibliotecii, unde am găsit răspunsuri la nenumăratele nedumeriri pe care le-am avut.

Mulțumiri recunoscătoare se cuvin Doamnei prof. univ. dr. Ada Iliescu (cf. Google: Ada Iliescu – CV – cărți), profesor de-o viață la Catedra de limba română pentru studenții străini, actualmente Departamentul de Limbi Moderne Aplicate al Universității din Craiova, din România, pentru efortul cu care ne-a condus în definitivarea acestei lucrări.

Carmen Ugarte, doctor în filologie hispanică, ne-a răspuns lămurit la toate întrebările lingvistice.

Prezența sutelor de studenți, care s-au înscris an de an la cursurile de limba română, ne-a determinat să demarăm un astfel de proiect. Așadar, vă mulțumim tuturor celor care învățați, ați învățat și veți învăța limba română.

De asemenea, le mulțumim tuturor celor care s-au ocupat de aceeași tematică, aducând, prin operele lor, la care am recurs și noi, o contribuție deosebită cunoașterii limbii și culturii române.

Nu putem încheia acest capitol, fără să-ți mulțumim și ție, cititorule, cel care răsfoiești acum aceste pagini.

PRONUNCIACIÓN, ACENTUACIÓN Y PUNTUACIÓN / PRONUNȚIA, ACCENTUL ȘI PUNCTUAȚIA

Agrupamos en este capítulo las normas de pronunciación en lengua rumana, presentadas en una forma práctica con el fin de que pueda servir de uso a cualquier español que se proponga visitar Rumanía.

El alfabeto de la lengua rumana está compuesto por 31 letras, 24 consonantes y 7 vocales: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z.

La vocal ă se pronuncia /ə/, como una a a medias: la boca medio abierta y las comisuras de los labios hacia arriba, como si intentáramos reír.

El sonido /ɨ/ que corresponde a las vocales gráficas â y î se pronuncia colocando los labios para pronunciar una i, pero se intenta pronunciar una u.

En rumano hay cuatro consonantes que tienen pronunciación especial: j, ș, ț y z.

La consonante j se asemeja a la y argentina o a la misma grafía, j, en catalán.

La consonante ș se pronuncia como /ʃ/, decimos que es el sonido para pedir silencio.

Otra consonante con pronunciación especial es la ț, que se pronuncia como /ʦ/.

Z se pronuncia de una manera más intensa, más sonora que una s.

La h se lee y su sonido es el de j.

A todo eso, habrá que decir que el rumano distingue entre la b, pronunciada con ambos labios y la v, pronunciada con el labio inferior y los dientes.

Los grupos de sonidos son fáciles de pronunciar, dado que en español existen los sonidos, pero con grafía distinta:

ce, ci ge, gi corresponden a las grafías españolas che, chi, ye, yi.

Los grupos che, chi corresponden a que, qui, mientras que ghe, ghi a gue, gui.

Los diptongos en rumano son numerosos: oi, ea, ai, ei, au, ău, ăi, âi, îi, ia, etc.igual que los triptongos: eau, iau, iei, etc.pero la pronunciación no plantea problemas. Los únicos diptongos a tener muy en cuenta son oa que se pronuncia /ua/ y ea que se pronuncia /ia/ cuando se trata del pronombre personal de tercera persona singular, femenino, ella >ea /ia/.

Algunas normas acerca del acento / Câteva norme privind accentul

A diferencia del español, las palabras rumanas no presentan acento gráfico; una dificultad añadida la constituye el hecho de que la misma palabra se puede pronunciar de formas distintas y puede tener significaciones diferentes. Por ejemplo, el sustantivo veselă > vajilla y el adjetivo veselă > alegre.

Puntuación / Punctuația

Los signos de puntuación presentan particularidades en rumano, por la ausencia de los signos al revés al comienzo de una frase de admiración, de interrogación, etc. Además el rumano utiliza mucho los guiones para separar dos palabras que pertenecen a dos categorías morfológicas distintas o la ausencia de un sonido. Por ejemplo, un verbo y dos pronombres aparecen por escrito así: dă-mi-o > dámelo.

Otro signo es el apóstrofe que marca la ausencia de uno o dos sonidos, como el caso del saludo familiar ’Neața > Buenos días, al que le falta una larga primera parte bună dimi.

DATOS DE INTERÉS / DATE DE INTERES GENERAL

Organización territorial / Organizarea teritorială

Rumania está dividida administrativamente en provincias.Tiene un total de 41 más un municipio independiente, Bucarest; aunque a este lo circunda Ilfov, es sin embargo un municipio con categoría de provincia y que, además, constituye la capital del país. Brașov, Cluj o Sibiu son algunas de las provincias más conocidas por los turistas. Cada provincia cuenta, a su vez, con su capital correspondiente.

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în 41 de județe și municipiul București, care, deși înconjurat de Ilfov, este un municipiu cu statut de județ și, în același timp, capitala țării. Brașovul, Clujul sau Sibiul sunt cele mai cunoscute județe de către turiști. Fiecare județ dispune de un oraș ce reprezintă reședința județului respectiv.

Sistema de gobierno / Forma de guvernământ

Tras la caída de Ceaușescu, Rumanía se define como una república semipresidencial, en la cual el presidente y el primer ministro tienen una participación activa en la administración del Estado. El presidente es elegido cada cinco años, y es él quien nombra al primer ministro, que, a su vez, elige al Gobierno.

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

După căderea regimului comunist, forma de guvernământ a statului român este republica semiprezidențială, o formă de guvernământ în care prim-ministrul și președintele sunt participanți activi în administrația statului. Președintele este ales la fiecare cinci ani și este cel care numește prim-ministrul, care, la rândul său, numește guvernul.

Los partidos políticos de Rumanía / Partidele politice din România

Partidul Social Democrat (Partido Social Demócrata) / PSD (membru al Internaționalei Socialiste//miembro de la Internacional Socialista)

Partidul Național Liberal (Partido Nacional Liberal) / PNL (de orientare liberală, de centru-dreapta//de orientación liberal, centroderecha)

Partidul Democrat Liberal (Partido Demócrata Liberal) / PDL (de orientare populară, membru al Partidului Popular European//de orientación popular, miembro del Partido Popular Europeo)

Partidul Poporului-Dan Diaconescu (Partido del Pueblo-Dan Diaconescu) / PP-DD (partid naționalist înființat în anul 2010 și asimilat de UNPR în anul 2015//partido nacionalista fundado en 2010 e integrado en UNPR en 2015)

Uniunea Democrată Maghiară din România (Unión Demócrata Magiar de Rumanía) / UDMR (partid de centru-dreapta//partido de centroderecha)

Partidul Conservator (Partido Conservador) / PC (partid ce promovează doctrina conservatoare//partido que promueve la doctrina conservadora)

Forța Civică (Fuerza Cívica) / PFC (partid de orientare democrat-creștină, de centru-dreapta//partido de orientación democristiana, de centroderecha)

Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (Partido Nacional Campesino Cristiano y Demócrata) / PNCȚD (creștin democrat, de centru-dreapta//democristiano, de centroderecha)

Uniunea Națională pentru Progresul României (Unión Nacional para el Progreso de Rumanía) / UNPR (partid social-democrat, candidat la Internaționala Socialistă//partido socialdemócrata, candidato a la Internacional Socialista)

Partidul Verde (Partido Verde) / PV (partid ecologist, de centru, membru al Verzilor Europeni//partido ecologista, de centro, miembro de los Verdes de Europa)

Noua Republică (Nueva República) / PNR (creștin democrat, de centru-dreapta//democristiano, de centroderecha)

Además de los citados partidos parlamentarios (que tienen representantes en la Cámara de los Diputados, en el Senado de Rumanía o en el Parlamento Europeo), mencionamos dos partidos, actualmente sin representación en el Parlamento: Partidul România Mare (Partido Rumanía Grande) // PRM (partido nacionalista, de orientación centroizquierda) y Partidul Ecologist Român (Partido Ecologista Rumano) / PER.

El Parlamento de Rumanía es bicameral, y está formado por el Senado, con 137 miembros, y la Cámara de los Diputados, con 314 miembros. Unos 18 escaños suplementarios en la Cámara de los Diputados están reservados a las minorías nacionales.

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Pe lângă aceste partide parlamentare (care au reprezentanți în Camera Deputaților, Senatul României sau Parlamentul European), menționăm două partide fost parlamentare: Partidul România Mare / PRM (partid naționalist, de orientare de centru-stânga) și Partidul Ecologist Român / PER.

Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale.

Sistema judicial en Rumanía / Sistemul judiciar în România

El Consejo General del Poder Judicial es el garante de la independencia de la justicia.//Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este garanția pentru independența justiției.

El sistema judicial se compone de las siguientes categorías de instancias://Sistemul judecătoresc cuprinde următoarele categorii de instanțe:

Înalta Curte de Casație și Justiție – Tribunal Supremo

Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală – Sección Civil y de Propriedad Intelectual

Secția Penală – Sección Penal

Secția de Contencios Administrativ și Fiscal – Sección de Contencioso-Administrativo y Fiscal

Curțile de Apel (16, dintre care una militară) – Audiencias Provinciales (16, una de las cuales es