Munca by M. Micleușanu by M. Micleușanu - Read Online

About

Summary

gata!


Mitoș Micleușanu (n. 1972), pictor, scriitor, muzician. Cofondator al proiectului „Planeta Moldova“.

Published: Tracus Arte an imprint of PublishDrive on
ISBN: 9786066646116
List price: $2.99
Availability for Munca
With a 30 day free trial you can read online for free
  1. This book can be read on up to 6 mobile devices.

Reviews

Book Preview

Munca - M. Micleușanu

You've reached the end of this preview. Sign up to read more!
Page 1 of 1

01: TABLOU GENERAL

am oase peste tot

unde pun degetul acolo e os

da sunt și locuri mai moi

dar ele sunt puține și oricum

sunt între oase

când s-au întâlnit era toamnă

la o margine de pădure ploua mărunt

frunzele plonjau bolnave

urâtă vreme a remarcat ea înfrigurată

el și-a scos pălăria s-a uitat în sus

crezi că se va produce inevitabilul

nu se va mai produce i-a răspuns ea

inevitabilul și-a încheiat activitatea

mda a punctat el îngândurat

era inevitabil

condoleanțele mele sincere

mult mai sincere decât ale celorlalți

condoleanțe incomparabil mai profunde

și dintr-o durere mai sfâșietoare decât

suma durerilor celorlalți și respectiv

dintr-o pustietate interioară inaccesibilă

celor de față condoleanțe dintr-o adâncime

sufletească insondabilă practic uriașă

comparativ cu adâncimile de protocol

ale celorlalți care au venit cu cearcănele

lor forțate umezite în prealabil și pachetul

de vorbe grave cu pretenție gotică

și grimasele afectate lamentațiile virtuos

orchestrate și totul se scufundă într-un penibil

atât de strident încât condoleanțele mele

pur și simplu sfâșie cortina sterilă

și regretul autentic irumpe ca o dâră

de fiere neagră și înghite procesiunea

cu decedat cu tot și toamna implodează

și totul se scufundă într-o beznă de bazalt

și doar condoleanțele mele mai tună

cu un ecou de chimval devastator

și se extinde deja în gol în lipsa

oricărui timpan viu în lipsa a orice

condoleanțele mele triumfătoare

condoleanțe totale

s-a cam răcit

m-am ghemuit

la tine-n gând

învințețit

colo pe deal

un animal

se uită-n gol

o fi un cal

afară-i glod

șoarecii rod

ce-a mai rămas

de ros în pod

pe tâmpla ta

s-a-ntins deja

o floare de

nu mă uita

un câine bătut s-a pitit sub

barca pescarului paralizat

sfârșitul de octombrie nu glumește

câinele își linge rănile se mai oprește

mai ascultă mai adulmecă

foamea mai ucide din durere

durerea mai ucide din foame

e bine că pescarul nu mai vine

și barca lui a rămas neclintită

și tot mai scorojită și albul

s-a dus crăpăturile mai lasă

din lumină să pătrundă și

câinele are timp să-și revină

să se mai gândească la ale lui

nu ai altă ieșire decât altă intrare

până la marea sosire pardon plecare

mare încurcătură cu ușile astea precare

locul unde te îndrepți când vrei

să te pierzi acolo unde nostalgiile

ies din hibernare cu un freamăt aparte

aproape insesizabil o gară abandonată

un depozit de vid uleios trenuri pustii

adormite sub crusta de rugină cisterna aia

mâncată de ploi caustice marfarul mort

containerul galben pe care cineva a scrijelit

fapte praf peste tot semne stele svastici cruci

bălării viclene o secțiune de gard cu un graffiti

vin în cinci milenii semnat schimbarea

un suspin prelung și tânguios de sirenă

îndepărtată semafoare unsuroase cu sticla

lor albastră masivă cioburi groase prăfuite

un damf de prăjeală industrială dinspre hala

abandonată căldură coaste de câine absent

în puf și praf de frunze încă un țignal

tânguios în aerul încins odată am auzit

niște zgomote într-un vagon de scânduri

putregăite nu era nimeni acolo dar am

auzit lovituri de ciocan niște voci totul

învelit într-un halou nisipos o membrană

duhnind apăsător a cantonier macerat

în benzină veche