MINISTERlTL

UJCRARILOR PUBLICE TERITORWL

m

~I A!\1ENAJARII

lx

GHID PENTRl' EXECl'TIA COMPACTARII PLA:\ ORIZONTAL SI iNCU:\AT A TERASAME:\TELOR INDICATIV GE026-97

Elaborat de: IlVSTlTUTUL iMBUNATAj1RI
Manager general: Departament

DE STU[JII PROIECTE PE.VTRU FUNCIARE - I.S.P.I.F. S.A. Hi'CURESTI Ing. Marin Pasaridi Ing. M. Barac
Ing D. Veliciu Dr.ing. 11,1.Coman Ing. A. Kisiclcfschi

st

ser

Manager

Studii:

divizie:

Verificator:

Responsabil lema:

Coordonat de: D1RECTIA TEHNICE
Director:

PROGRAME

CERCETARE

SI

REGLEM[~TARl

Responsabil

de lucrare MLPAT:

COIlS.

Ing. Octavian Manoiu r ng. R adu N.

71

GUID PENTRU EXECUTIA COMPACTARII iN PLAN ORIZONT AL SI iNCLINA T A TERASAMENTELOR REDACT AREA a II-a

GHID PENTRU EXECU'[IA COMPACT ARII IN PLAN ORIZONTAL ~I [NCLINAT A TERASAMENTELOR lNDIC ATI\/ GE~026~97 1. CONSIDERATII GENERALE iN LEGATl'RA TER.-\SAMENTELOR

ct: COMPACTAREA

GENERALE DESPRE COMPACTAREA TERASAME~7ELOR 2. DOME:\ll DE APLICARE Sl TIPURI DE PAMANT PUSE iN OPERA 1 I Dumerui de aplicare a. Cornpacrarea in plan orizomal h. Cornpactarea In plan inclinat 12. Trpuri de parnanturi puse in opera a. Pamanruri coezive .
h Parnanturi necoezrve .

I. CONSlDERATII

73
74

c Ancrocamerue
3. METODOLOGIA

~i elernente eu dimensium

mari .. . . . . ..

74 74 74 75 75 75 76

3.1. Pregaurea 3 2 Excalarea
3 3 Punerea

DE COMPACTARE PE PLAN ORIZOl\TAL arnprizei terenului de fundare

3.4

~I transportul materialelor de constructie in opera a pamanturilor Metode de compactare . . . 34.1. Compactare stanca pnn cilindrare

din cancra

76 . 76 pe ~antiei'6 76 77
77 77 78 78 78 78

1.1. Necesuarea compactari pal11~munlor d in terenul de fundare at terasamenrclor celor pu-,e in opera in corpul con-rructiilor evecuta:e din parnam. a aparur dator na poslbdl1d\11 de real.zure. prln proccsul de cumpactare. a unor caractenslLCI tizic« ~ rnecanicc superioare. care in cazut tcrcnuruor de tundare rnarcsc capacuatea portanta ~I reduc ra\arile. rar in cazul lucr.lrilor de teraxaruen:e reduc \ ulurnele lie pamiuH datorua po>lbtlitapi adoprarii unor parue ale r.rluzelor mal abrupre. Ca urmare a unei bugale npel"lt:nle acumulare in dorncn:ul cercerani mecanismului UC modnicare a car.rctcrivuctloi gC"lehnlce 31e pamantunlor pr m proccdeul compactaru ~I dezvoltaru cununue a le11nl[11 uulaje.or tcrasiere ~I de compactare. ,-3 ajuns la reduceri importante ale mve snnilor ~I torodara. 13 crcsterea ,1_L'ural1!el in cxploatare a lucrarilor. 1 2 Compacrarea reprczrntii un fcnomen compln. d.mcnsronat atat tehnic cat}1 valoric. cu l111pll(3\11n.ajore in srabilnatea con-trucuilur. (t'll'lltuind in prezent 0 problema majora in cercerare, prorectare ~I c xecujie.
~I ~l

1.3

Fazele

necesare

une: proiectar:

efiCICI11C a iucr,\niur

de compactare

sunt:

3.4.2.

Cornpactarea

pnn batere

343. .t. lTILAJE
4I

Compactare prin vibrare PE PLAN ORIZONTAL

DE COMPACTARE

Utilaje de cornpactare statica prin cilindrare 4. J .1. Cihndri cornpactori liss

4.1.2. Compacta rea pe pneuri . . 4.1.3. Cilindru compactor picior de oaie 4.2. Utilaje de cornpactare prm batere 4.2.1. Maiuri ~I placi grele acuonare de utilaje de ridicare 4.2.2. Maiun rnecanice 4.2.3.4. Utilaje de cornpactare prin vibrare 5. METODOLOGIA DE COMPACTARE iN PLAN iNCLlNAT

79 79 80
81 81 81

82 83

6. VERIFICAREA COMPACTARII . 6.1. Principii

TERASAMENTELOR

6.2. Metode 7. MASUR! DE TEHNlCA SECURIT ATn MUNCH

84 84
85
87

sursele de parnanr. 111\ e>1I !,!J\ 1 I k- l.k ieren ~l laboraror. pista compaciaru .natcrialulu: 14. 0 problema majora care apare la trecerea in pf<ICIlca ~i este pregnanta in actualnare o reprczinta starea de dotare a unuiitilor de cxecuue ell uulaje necesare realizaru pararnetrilor tennici adrnisi in proicctare. IS Procesul de compactare eslC revultatul aplicaril succesive a unor forte de compre-iune sau a unor sarcini dinanuce pe supratara terenunlor Lit' tundat:c sau a stratelor puse in opera in constructiile de pamant, care Me drept <cop red istrthuirea parucutelor solide prin elirmnarea paqlala a aerului ~1 ape: d In port In urma cornpactarii pamanturilor. cresc valorile greutatn \ olurnice. rez i-tenun la taiere tunghi de frecare interna ~i coeztune) ~I a modulului tic detorrnauc. concurnucm (:II scaderea tasar: i specifice. I 6. In faza prernergatoare proiecrari: ~I trecerii la exccuue. in cadrul srudiilor geotehnice. pe probe reprezernauve de parnant prelevate din cancra sau Jill e'mpl de irnprumut (aluviuni tine, nisipuri pratoase. ptafur i. arglle) se fae incercari de compactare PROCTOR. Aceste incercari stab.lese relaua d intre natura pamamulur. umiduate (W). lucrul mecame specific de cornpactarc (L) ~i grcurarca vulurnica in stare u,cat~i 'I,,) De pe diagrarna de compactare se reline valoarea uruidnau I opume de compactare (W,~) careia ii corespunde greutatea volurmca in stare uscata maxima Ild,Mi.
Elaborat de. Aprobar tie:

studiile geotchruce pnvind cxperunenrala ~l verificarea

INSTlTUTUL DE STUDl! ~I PROIECTE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE LS.P.LF.~S.A.

IvlLPAT ~
cu urd In

nrc 59iNil103

191)7

72
73

lncercanle STAS 1913/13-83. ., dlfente

de compactare

PROCTOR

norma 1 ~I. PROCTOR

.. rnodificat fac obiectul

R:la1ia W-1d pentru diferite lueruri mecanice de corn actare I r . pamanturi sum prezentate in fig .1. P ~ elapa W- rd pentru

2.1.2. Compactarea ill plan tnclinat Are utilizare mai mica, ea aplicandu-sc de regula la cornpactarea taluzelor barajelor ~i dlgurilor, in vederea unei mal bune fixari a protectiilor: rnasti impermeabile. dalari, inierbari. blocaje din piatra de dimensiuni man etc., care presupun realizarea unui grad de eompactare
bune,

fNCERCARI [f (OMPACTARE

"tl

PROCTOR
5

pe strate orizontale succesive nu dil rezultate materialul pus in lucrare avand posibilitatea de a refula spre exterior. Uneori, aceasta metoda de compaetare poate fi inloculta eu compacta rea in supraprofil ~l aducerea taluzului prin reprofilare la forma prevazuta in protect. Alt domernu de aphcabihtate il reprezrnta compactarea taluzelor canale lor navlgablle. canalelor magismde de irigatn , canalelor de fuga si de acces la centralele etectrice ~l nucleate reallzate in rarnbleu 2.2. Tipuri de pamanturi ce se pun in opera Este necesara 0 clasifieare globala a pam;'lOtunlor ce se supun compacrarll. deoarece functie de tipul acestora sunt alese utilajele terasiere ~i de compactare Folosirea nejudiclOasa a utilajelor conduce la 0 compaetare ineticienta sau/si la consumul unui lucru
mecaruc

ridicat al suprafetei taluzelor La suprafa\a taluzelor, compaClarea

W:JI
Roof

... W2 . .tDW- 1[1 pentru dib"it!lucruft ~coJllce

d.

compoc1or e.
FIG.1

compactare

Pentru

bolovanisuri cu pietri~ in prezent nestandardizate.

~i anrocamente

51:

fac

incercari

Exista doua rnari grupe de pamantun ce pot fi puse in opera: pamantun coezive ~i parnanturi necoezive Dar. in ultima perioada de {Imp. a luat 0 dezvoltarc mare foloslrea anrocamentelor ~I a altor materiale eu dimensluni marl. care de}i sunt mal scumpe la excavare ~l transport, conduc la scunarea timpului de executie ~i la dlmlnuarea vnturnelor puse In opera, darorua unor caracterisuci fizico - meeanice supenoare Colateral npurilor de pamant enumerate mai sus. exista pamanturi greu compactablle, unele fiind chiar improprii pentru lucrari de {erasamentC. cum sunt: pamantufl cu mai rnult de 6% matern organ ice (rnaluri, rurbe etc.). argile grase , pamantufl cu componentl solubili in apa (continut de gips, clorura de sodiu erc.). nisipun foarte uniforme etc.
10355/84

sporit,

~l

deci neeconornic

speciale

de

La alegerea
~I

materialelor

de urnplutura

se va nne

cont de prevederile

ST AS

2, DOMENII DE APLICARE

~I TlPURl

DE PAMANT CE SE PUN iN OPERA

standardele

indicate de metoda

2.1. Domenii de aplicare , 2.1.1. Compactarea in plan orizontal are c "I " . ea lrnbunatatirea calitalii terenurilor de fundare cat 'I pelllr , ~al .arg,a utilizare atar penrru din _. . v u ce e mal, anate upun de Iucran parnanr, anrocarnente sau produse rezultate din acuvitau industriale (steril zaura etc). . Eo • cenu~a .lmbunatiilirea ealitalii terenului de fundare se aplica in cazul -' '1 macropoflce sensibile la ume z ire (PSU) • a pamanturilor rusipoase afanate SI a parnantun 'I or _. . ,. umpl t necornpactate. ' u urt or ~i de 1mbu~~:~:c~rea mate~13lelOr de ~m~lutura se aplldi in cazul lucrarilor hidrotehnice I, uncrare ( araje de parnant ~I anrocarnente. barardouri. dicuri rarnblee P~ant~ucana~e ~e lrl~apl, dlguri marme etc.), ca ~I in cazul pernelor de pama~L balas[ sau ~a~rp:I~adrtea, al iOltrastdrucrUrllOr ruuere. pistelor Lie aviatic, ramhleelor de cale terata acces a po un etc. .
portanta

1.2.1. Piimanturi coezive in aceasta categorie se includ pamamurile cu 0 valoare a coeziunii c > 5 kPa de tipul nisipuri argiloase· prafoase. prafuri ~I argile, acestea din urrna fiind tolosite ~ila ecrane
darorita

permeabil itap i scazute . La aceasta grupa de parnanturi ca utilaje terasiere sunt indicate screpere pentru exploatare _ transport, gredere ~i buldozere pentru tmprastierea ~i nivelarea srrarelcr. De asemenea, sunt necesare searificatoare pentru infratirea stratelor. Pentru distante rmci sunt necesare screpere. iar pentru distants man autocamioane 1.1.1. Piilllallturi necoezive Sum cupnnse materiale granulare cu coeziunea apropiatll de 0, dar cu grad de neuniformitate Un # 5 pentru a putea fi compactate usor la un grad de lndesare ridicat in aceasta categorie se gasesc nisipurrle slab prafoase , nisipurile eu pierris. nisipurile cu pletri~ ~i bolovani~, alte cornbinatii ale acestor fracuuni, refuzul de ciur etc.

il~pe::~(:onst~qlii in specia

pentru terenun

speciale

cu Incarcari

fixe se executa plattorme slahe de tundan-).

cu capacitate

75
74

Ca utilaje terastere la nivelare buldozere.
Pamanturile
coezrve
~I

ta

excavare

sunt indicate

excavaroare,

dragline

~!

greifere.

iar

fundare.

Clasificarea

~i necoezive sunt definite identificarea parnanturilor.

pnn STAS

1243-88.

Teren de

necesare sum explicitate in normativ C.29-85 (Imbunatatirea de fundare slabe prin procedee mecanice), 3_1.4. Daca compactarea se realizeaza eu compactor cu fete netede sau pe pneuri, este necesara 0 scarificare , in vederea unei bune infrapn intre stratele puse in opera. Tehnologiile

terenurilor

2.2.3. Anrocamente Ji materiale cu elemente man' Pentru realizarea rnarilor baraje, a digurilor marine ~I batardourilor. odata cu dezvoltarea tehnica a utilajelor de compactare, s-a trecut la folosirea frecverua a anrocamentelor constituite din roci stancoase rezistente Ia compresiune. soc ~i gelivitate. a blacurilor eu dirnensiuni de pana la 100 em. constiruue din morene , conglomerate, deluvii de panta ~ibolovanisuri. . De mare rmportanta in realizarea unei cornpactari bune esre stabilirea unei curbe granulomerrice adecvate, astfel incar rnaterialul de dimensiuni miei sa patrunda in golurile celui cu dimensiuni rnari. Pararnetrii de cornpactare penrru diferite tipuri de pamanturi ~i anrocarnente, respectiv utilajele indicate sunt prezentare in tabelul nr.I anexat. 3. METOOOLOGIA DE COMPACTARE iN PLAN ORIZONTAL

3.2. Excavarea §i transportul materialelor de construcjie din cariera pe ~aDtier in majoritatea cazurilor lucrarile de terasarnente reclama volume mari sau foarte mari (de la milia milioane de m'), fiind necesare urilaje de sapare ~I transport de inalta producrivitate. care conditioneaza vneza de execune. 3.2.2. Modul de excavate a parnaruurilor din cariera depinde de inaltirnea, grosrmea ~l caracrensticile geotehnice ale stratului de exploatare: transportul de la caned la santier depinde de distanta dintre acesrea 3.2.3. Pentru sapare se folosesc excavaroare (cupe de 1-5 m) dragline ~i screpere cu volume de 6,0-25,0 m': pentru anrocamente excavarea se face cu ajutorul explozibililor. 3.2.4. Pentru transport se folosesc autobasculante de mare capacitate (10 .. 20 rri'), autoscrepere ~I uneori, benzi transportoare.
3.2.1.

desfasoara

Procesul de punere in opera a urnpluturilor ~I de compactare este complex §l se in mai multe etape, dupa cum urmeaza: 3.1. Pregatirea amprizei. 3.2. Excavarea ~i transportul materialelor din cariere sau gropi de imprurnut pe
santier. 3.3. Punerea

3.3, Punerea in lucrare a umpluturilor sub forma de strate elementare 3.3. J. Punerea in lucrare a umplururilor se face in strate elementare a carer grosime se stabileste pe baza studiului geotehnic ~i in functie de utilajele folosite. 3.3.2. Materialul pus in lucrare este caracterizat prin urmatorii parametrt tehnici: umiditare (de preferinja optima), grosimea stratelor ~i numarul de treceri ale utilajului de
cornpactare.

in luerare a urnpluturilor sub forma de strate elementare. 3.4. Cornpactarea umpluturilor. Metode de cornpactare.

3.1. Pregatirea amprizei 3.1.1. lndiferent de importanta ~I rnarirnea constructiei (baraj, dig, batardou etc.) este necesara pregatirea riguroasa a amprizei, in vederea climinarii unei pi1rti din tasari ce s-ar datora cxtstentei unor parnamuri cornpresibile sau alterabile in limp: pamant vegetal. mal. narnol, radacini, vegetape rnarunta, roci foarte alterate. resturi de construcjii etc., astfel inca: strarul de fundare sa indeplineasca paramerrii tehnici prevazuji in proiect: capacitate portanta, rezistenta la taiere, impermeabilitate etc 3.1.2. In vederea elirrunarii sau diminuarii tasarilor terenului de fundare este necesara decaparea pe toata suprafata construibila a pamantului vegetal, extragerea arbustilor ~i radacinilor, curatarea zonelor malease - narnoloase cu continut in rnaterii organice: la roci srancoase , decaparea orizontului alterat pana la roca compacta. eliminarea zonelor cu exces de umiditate ~I a celor de umplutura. 3.1.1. La constructiile asezate pe parnanturi coezive ~i necoezive, inairue de asternerea primului strat, dupa pregatirea arnprizei se poate trece, dupa caz. la 0 compactare riguroasa a terenului cu utilaje specifice tipului de pamant, rnarindu-se in acest fel capacitatea portanta a acestu ia.

3.3.3. in vederea definitivarii parametrilor tehnici de cornpactare. realizarea terasamentelor va fl precedata de executarea unei piste experimenraje pentru stabilirea umiduatii, grosimii stratelor ~i nurnarului optim de treceri ale utilajelor efecriv folosite, pentru a putea obpne greutatile volumice in stare uscata stipulate in proiect ~i valorile caracteristicilor geotehnice luate in calcul la dirnensionarea lucrarii, 3.3.4. Pista expcrimentala poate fi realizata in ampriza construcjiei sau in afara ei. Se recornanda executarea pistei in arnpriza construcjiei pentru a putea fi inglobara in volumul de terasamente care se pun in opera. 3.3.5. Materialul este descarcat din autobasculante sau screpere, dupa care este asrernut in strate, cu ajutorul buldozerului la grosimea prevazura §i nivelat cu autogredere. 3.1.6. in cazul in care umiditatea rnaterialului nu corespunde cu eea indicata in proiect, aceasta se ajusteaza prin umezire sau uscare, dupa care se trece la cornpactarea propriu-zisa. 3.4. Metode de compactare Functie de felul in care este aplicara sarcina de compactare deosebesc urmatoarele metode de compactare pe orizontala: 3.4.1. Compactarea prin cit indrare 3.4.2. Compactare prin batere. 3 .4.3. Compactare prin v ibrare. In unele situapi aceste metode pot fi combinate intre ele.

asupra stratului

se

1.4.1. Compactarea prin dlindrare (staticd) La viteze mici ale eilindrilor compactori greutatea transmisa prin treceri succesive ale utilajului pe un strat se poate asimila cu 0 sarcina statica care transmite presiuni j)e teren,

76

77

in zona de contact. Acest gen de eompactare se aplica pentru 0 gama mare de tipuri de pamanruri, de 13 nisipuri ~i pletrisuri la argile }I chiar anrocarnente. Cele mai des folosite utilaje de compactare prin cihndrare sunt: cornpactoare eu cilindri netezr: compactoare eu cilindri picior de oaie: compactoare pe pneun sau combinate. mal rar rulouri cu grile si placi etc. Deplasarea utilajelor de compact are in plan orizontal se face pnn auropropulsare sau prin tratare cu alte utilaje. 3.4.2. Compacta rea prin batere (dillamicii) Compactarea prin batere se executa prin aplicarea succesiva pe suprafata stratului a unor socun repetate. realizate prin caderea unor masc de 0 anumira greutate de la diverse iniillimi. Ca utilaje pentru compacta rea prin batere se utilizeaza rnaiuri ~I placi cu baza circulara sau patrata, cu latura de 70 ~i 150 em. si cu greutati de 1-5 tone. avand ccntrul de greutate situat cat mai jos, pentru realizarea unei caderi verticaie. De mare eficierua este cornpactarea cu rnaiuri foarte grele 'i1 supergrele. Acest procedeu de sporire a capacitapi portante a terenurilor de fundare , consta in aplicarea de lovituri repetate. pe aceeasi amprenta, cu un rnai avand masa de 10 ... 30 t. ce cade de 101 inaltuni de 10 .. 30 m. Lovirurile se aplica in 3 .. .4 faze pe 0 retea de ochiuri (de regula trunghiulara sau pa.trata). trasate prealabil pe teren. inainte de fiecare faza. Introducerea unor energii foarte mari in teren deterrnina cornpnrnarea terenului pe adancirni aprcciabile ~l cresrerea presiunii ape: din pori. uneori pima la lichefiere. Cornpactarea cu maiuri foarte grele ~I supergrele poate fi utilizata pentru sporirea capacitajii portante a parnanturilor necoezive. slab coezive sau coezive cu diferitc grade de unuditare ~i a urnplututilor neconsolidatc. Maiul se poate confectiona monocorp sau din module asarnblate din ojel masiv sau heton arrnat turnat irur-o manta metalica din tabla de 15 .. 20 nun. Forma maiului eSle tronconica cu baza mare in jos ~i usor convexa, pentru a usura desprinderea de teren. Alte uulaje sunt rnaiurile rnecaruce sau pneumatice cu greutali de 100-1200 Kg. 50-60 lov.mun. }i salturi de 15-20 cm. Pentru volume rmci ~i spatu inguste sum tolositc vibro-maiuri portative eu greutati de 20-200 Kg. actionate de motoare terrnice, elect rice, sau cu aer cornprimat. eu 0 frecventa de 500-600 lov/rnin. 3.4.3. Compactarea prin vibrare Cornpactarea dinarnica reprezinta 0 metoda mult mai eficienta cu aplicatii largi. Ea consia in transmiterea de vibrant asupra stratului de pamant supus compactarii, provocand <1 deplasare relauva a particulelor ~i0 reasezare mai compacta a lor. Metoda 5e aplica In cazul parnanturilor necoezive (rusipuri, pietrisun. bolovanisuri ~l anrocamente) Nu se aplica la parnamurite argiloase. Din pracrica se cunoaste ca frecventa vibratiilor trebuie sa depaseasca 1500- [600 cicluri/rnin dar sa fie mal mica decal 3g, deoarece peste aceasta valoare cresterea greutatii volumice este practic nula. Ca utilaje de cornpactare prin vibrare. frecvent se tolosesc ruloun liss ~ipicior de oaie vibratoare In greutate de 8-16 tone, vibratoare manevrate cu unlaje de ndicat, placl vibratoare ~I utilaje cu saboti vibranti.

4. lJTILAJE

DE COMPACTARE

iN PLAN ORIZONTAL

4.1. Utilaje de compactare prin cilindrare prin ciltndrare sunt utilaje d ducti . terasamentelor se obtin . I e mare pro ucttvttate, iar compacta rea . d di ..1 e pnn ru area pe suprarata stratulut a unar eilindn (rulourn sau a unor pneun e rmensrurn man. care transmit pe teren presiuni man.
Utilajele

de compac~~~ap~~dcui\ii~dCr:~: '~I; ~~a~~f~~~c~~;;;~nsmit sarcinile 4.1 I Ctlindri compactori 1iss. 4 12. Compacware pe pneuri. 41 3. Cilindri compactori picior de oaie

stratului de pamanr. UlilaJe1e

4.1.1.
.
In

Cillndri

compactor; liss
netez: ~ni .-

Acest tip de com~aetor este eonstituit din unul sau mal mulu tarnbun rrnenor. pentru a putea Ii lestan cu balast sau bile merahce

Dupa .pnneip.iul de cunstruepe ~I dupa modui de propulsare aceste compactoare se Impart In: . npuri de .. cilindri netezi rractan: .. rulouri compresoare autopropulsate. La aceste tipuri de utilaje procesul de compactare se transrnire de . .' . valonle maxirne ale compac~arii xituandu-se la suprafara de contact dintre pam:~tS slilU~~:' . . _ Necesuatea rcalizaru umpluturilor in strate subtiri de 20-30 .:. J :crlIcala a compactitanl ~i numarul mare de trecer] e acelasi . cm: \ anap~_ pe lnlucUlrea .acestul tip de utilaj cu alteie de ProduCtivit!te mai ~ar~trat" rind sa conduca la
. '. . In categona crlindrilor cumpactori liss pentru pamanturi arosiere '. ~.1eln~U~1 bolovanis) ~I anrocamente a fast pus in practica cilindrul vibr;tor'lisSC(V~~liS~;~u~; cu care puate compacta strate cu grosirnea de 30-60 em.
L'

Fig 2 Cilindru

vibrator

liss

78 79

4.1.2. Compactoare cu pneuri Acestea sunt utilaje des folosite la construcjia de baraje, diguri ~idrumuri. datorita faptului ell pot compacta cu succes 0 gama larga de pamanturi. Un avantaj important al acestui tip de compactoare il constituie posibilitatea de variatie a presiunii in pneuri ~i lestarea sau delestarea prin atasare sau detasare de placi, All avantaj este acela ca au rnersul reversibil ~i nu necesita spatii de intoarcere. Compactarea terenului se realizeaza prm presiunea statics a pneunlor pe suprafata de contact. care transmit in teren presiuni sub forma de bulb. Pentru stabilirea tehnologiei de compactare sunt necesare cunoasterea presiunii din pneuri. presiunea specifica asupra stratului. grostmea stratului ~i numarul de trecer: ale utilajului de compactare. in flg.3 este prezentata imaginea unui cilindru compactor pe pneuri autotractat.

FIg. 4 Cilmdru compactor

picior

de oaie vibrator

Fig. 3 Cilindru compactor

pe pneuri

4.1.3. Cilindri compactori picior de oaie Pe cihndrul liss sunt fixate came ~iun dispozitiv de curatire. Dimensiunile camelor variaza astfel: pentru pamanruri argiloase talpa unei came are suprafata de 30AO em', iar pentru nisipuri 40-65 em', Lungirnea optima a unei came trebuie sa fie 0,75 x grosimea stratului pus in opera. La aces! tip de compactor, la primele treceri presiunea se transmite stratului anterior. Pe masura ce se deruleaza procesul de compactare, planul de compactare maxima se deplaseaza de la Iimita inferioara a stratului pana la cca. 2-5 ern de suprafata acestuia, asigurandu-se astfel a cornpactarc omogena, in vederea cresterii eficientei procesului de cornpactare la acest tip de utilaj se poate atasa un motor pentru vibrator (vezi fig.nr.4).

Fig. 5 Compactor

picior de oaie tractat

-1.2. Utilaje de compactarc prin hatere 4.2.1. Maiuri ~i pldc! grele actionate de utilaje de ridicat . . ... Compactar~aterasamentelor prin batere se obtine prm transformarea enerarei :lOCtlce a ma~ulul (plaCH) ce cade, intr-un impuls care deplaseaza panrcutcte. rca~ezand~-!' trur-o stare cat mal compacta. e ,"
ue tundaue

. Aceasta metoda se poate aplica atat la compacta rea urnplutunlnr

cal ~l

la terenuri

Maiurile ~I placile grele sunt confeqionate din aiel sau beton annat. cu diarnerrut de 70-150 em, ~I au greuta]: de 1-5 t. Pentru ridjcaraa lor sum folosite excavatoare eu bra! de maca~a, automacaralele etc .. care au capacnatea de ridicare de 1.5-2 ori zreutatea maiului "au a placu. Ie pot ridica la 2-4 rn inaltime ~i se pot deplasa pe rori. Cand utilajul are 80

81

arnbreiaj eu frictiune, maiul se prinde direct de cablu, iar cand se foloseste troliul cu ~nec, prinderea se face cu un carlig special. Lasate liber sa cada de la inaltimi de 3-5 m reusesc sa cornpacreze parnantul pana la 0 adancime de 1.2-1.5 m. Inallimea de cadere ~i nurnarul de lovituri se determine pnn cornpactari de proba. In cazul cornpactarii eu maiuri grele ~i supergrele in Romania se folosesc urmatoarele utilaje de ridicare: .. Macara Zemag de 16 t pentru mai de 10 t ridicat la H = 8 m; .. Maeara pe senile Zemag de 40 t pentru mai de 10 t ridicat la H 15 m; .. Maeara E 2508 de 60 t pentru mai de 10 t, ridicat la 22 mete. 4.2.2. Maiuri mecanice Maiurile mecanice sum utilaje eu greutau variind imre 100 ~I 1200 kg acuonate prm motoare termice ce permit utilajului sa fad salturi de 15-40 em. La maiurile grele "Delmag" avansarea utilajului este asigurata de inclinarea axului, care face ea la fieeare salt de 30 - 40 em tnaljirne sa se produca 0 deplasare de 15 - 20 em in directia inclinarii axului. La maiurile mecanice usoare avansul este asigurar de operator, care Ii asigura impingerea inainte. . La tipul de maiuri usoare efectul de compactare este tnplu: .. primul efect este provocat de socul produs de explozia amestecului carburant asupra talpii maiului inainte de salt; .. al doilea efeet apare ea urmare a socului de cadere a maiului: .. al treilea efect se datoreste vibratiilor de frecvenja redusa ee se transmit pamantului la fiecare explozie ~i recadere. La pamanrurile coezive grosimea optima a stratelor variaza intre 20-50 em, iar la parnanturile necoezive intre 25-70 em. In functie de greutatea maiului sunr neeesare 4-6 trecen, la un nurnar de min. 4 lovituri pe aceeasi urma, Aeest tip de maiuri au productivitate redusa ~i se folosese la compactarea de volume mici sau in spatii inguste. In fig.nr.6 este prezentat un tip de mai broasca,

4,2.3, Uti/aje de compaaare prin vibrare Aceasta metoda de compactare este fol . a ' . ,. care fortele de legatllra dintre parti I ~ OSH. m specral Ia pamantufJ necoezive la ICU e sum roarre rmci, Compactarea prin viorare este data d fici - '.. ~. influenjar de umidirare 'I' de corn .. e coe ,CJt:1ILU[ de vlbro-Illdesare, car" este , pozlpa granul ., • - W" atunci cand unllditatea are valoarea W = 1 _ I ornetnca, indesarea maxima realizandu-se ". .2 x W . La llmldlta!1 reprezentand 0,7 x W f ':'" .. . red usa. Efecrul compactaril prin vib d"'" e icacuatea compactam .prlll vibrare este rare sea e torodata De~.,fo'osire in compactarea in pia . [eu cresterea conunurolu: de argJla. n ortzonta sum vibrat I .. - vlb.ratoare manevrate eu utilaje d idi care eenumerate mar jos. e fI rear eu greuta] d 7 ,destinate cornpacrari] limplururilordin b I '. I e panala 20 tone, ~i 4,0 m. 0 ovam §I anroeamente cu grosirni inrre 1,0
A

- placl vibratoare in general autopropulsare cuprinzand: - placi grele de 1.5-2.5 tone eu supraf t d 0 2 ' de ")000 3000 ib "1 . ara e , 5-0,50 m p frecvenpVI ralll nun, - plaei usoare de 0,1-0,2 tone eu suprafara de a 1-0 25 '. f
de 3000-5000 vibratii/rnin. , , m
~I

recvenja

- r~tilaje cu sabon vibrap alcaruite dintr-un ~aSIU 'autornotor ee p pulsea~a 4-6 sabop vibranp eu greutaii de 100-200 K s jf 0,2-0,4 m- ~I frecvenp- de 1500-4200 \'ihra!itlmin g, uprafele de n ig.nr.? este fotografiata 0 placa vlbrocompactoare usoara.

..~~,"",,,,,,

..

,,,,,

Fig. 7 Placli vibroeompactoare Cilindrii free venje i. Fig. 6 82 Mai broasca vibrator: sum autopro

usoara. modlficarii

I. .. pu sap sau tractall ~I au posibilitatea liss
§I

De asemenea exista cilindri vibratori compacta rea pamimturilor argiloase.

. .. . . picror de oare ce pot fi folosi]] ~i la

In tabelele nr.2-5 anexate se prezinta caracreristicile folosite in Romania. S. METOOOLOGIA
5.1. Unnare faptului

tehnologice

ale unor urilaje

6. VERIFICAREA

CO;\IPACTARII

TERt\SA;\IEI'ITELOR

DE COMPACTARE

iN PLAN iNCLINAT

6.1. Principii
6.1.1. Veriticanle lucrarilor recepue. verificarea

c;i prin compacta rea in plan orizontal taluzele lucrarilor din pamam nu pot fi suficient de bine compactate datorira refularii pamantului ~i faptului ca utilajele nu pot circula pe marginea stratului pus in opera, a fost pusa la punet metoda de cornpactare directa a taluzelor. Aceasta masura se irnpune datorita necesitapi ca taluzele sa fie rezistente la curenti de apa, valuri, eroziune prin siroire a apelor din precipitatii. coborari rap ide ale nivelului apei ingheI-dezghel, cat ~i faptului cli trebuie asigurata protectia acestor taluze. In vederea aplicarii protecjiilor este necesara asigurarea atat a unei cornpacritaji egale cu cea ceruta in proiect, cat ~i a unei planeita]i care sa perrruta asezarea in bune condipuni a protecjiilor cu dale. betoane, betoane asfaltice, altor tipuri de ma~ti, a protecjiilor eu anrocamenu~ ~i tnierbarilor, tara sa apara pericolul unor tasari ulterioare. 5.2, In vederea realizarii cornpactarii pe plan inclinat se utilizeaza doua tipuri de utilaje: , • utilaje pentru taluze .de tna.l!ime mica (H < 10.0 m): In aceasta categone se inc1ud excavatoarele pe ale carer brate se monteaza un dispozinv batl!torde lip mal, ce se deplaseaza In lungul bratului, acoperind intreaga lungime a taluzului:
• utilaje de tip Telepactor-Alharet, prevazute cu troliu autopropulsat, care se deplaseaza pe coronamentul sau bancheta taluzelor pe roji cu pneun ~l care vehiculeaza 2 cilindri cornpacton de 4 tone, statici sau vibratori (indican in proiect), unul care urea ~i altul care coboara pe taluz. Numarul necesar de treeeri se obtine printr-o reglare convenabila a virezei

de cornpacrare
ca lucran ascunse

,e tac atat pc parcursul Ele urmaresc caluatea

execunei execuuei

ca:
~l

~I in taza flnala, in vederea
uruforruuatea cornpactaru.

facandu-se conform STAS 9850-89. 6.1.2. Vertficarea lucrarrlor de cornpacrare se face de catre personal atestat apartinand unei insntutu. unui lahorator sau agent economic. conform "Normei metodotogice pnvind amori.arra lahoratoarelor de incercari Iii COI1I'/rl/i{I'{" publican in Buleunul Construcmlor nr4 dill 1996. autortzat peruru profilul geotehnic ~\ teren de fundare (GTFI. Venficarile compactaru se Iac in urrnaroare.e faze • inainte de inceperea execuuei: • pc parcursul exccuuei: • in vederea receptie: finale 6.1,3, Prima verificure aceea inainre de inceperea eXCCUIICI . se face dupa preuatirea arnprrzci la cota din protect ~i este premcrgaioare asternern primului strat Fa coml~ ill analiza vizuala a terenului natural ~l confruntarea cu studiul geotehruc ~I St' face de catre reprczcntantu const ructoru Iu I proiectaruulu I. benefic iaru lu Iimpreuna cu georehn ic ianu I. dupa cum \-a ntenuonat la pci.J. I. "Pregatirea omprizei constructiei", 6.1.4. Venticanle pe parcursul execuuei xe fac period ic pe fiecare strat pus in
>

lucrare. .. Venticanle

telepactorului eu viteza de ridicare - coborare a rulourilor. In fig.8 este prezentat un utilaj specializat in cornpactare pe plan inclinat de tip Telepactor-Albaret. In lipsa unor utilaje de compactare pe plan inclinat sau in cazul unor taluze abrupte umplutura se poate executa tn supraprofil pe min, 30 em grosirne rnasuraza perpendicular pe taluz, dupa care aducerea la profilul proiectat se face prin sapare rnanuala.

peru-dice constau in ~mgurJrea prev eder ilor din prolcct reteruoare la calitatea materialulut pu, in opera. urosrmea stratului inainte de cornpactare $1 tehnolugra de cxecune (nurnar de trccer i. viteza de deplasare etc.j. .. Verificarrlc pc fiecare strat se fac prin lahoratorul de sanuer in nodurile une: retele dreptunghiularc sau u iunuhiulare. asi!!ur~ndu-se determinan Ia o densitare conform prcvedenlor pr.uectulut Acexre verificari urrnaresc dad a fOSI realizar gradul de cornpactare prevazut in prruect . Nu se poate trece la execuna unui strat dad stratul precedent 6.1.5.
llll

in poligonul experimental. finale. in vederea receptiei. sc fae pe inrreaga inallime a lucrarii xau pe crape dinainte stabilite daca lucrarea cste de man dirnensiuni. Metoda de determinare ~l densitatea punctelor de investigane ,e stubilesc in proiecr. 6.1.6. Recepua lucrarii se face la taja Iocului de catre reprezeruantii beneficiarului, executanrului, proiectanrului ~i de carre geotehnlCian pe baza tuturor verificarilor efectuate. care intocrnesc un proces verbal de receppe ce se anexeaza la cartea constructiei
Venficarile

Metoda de verificure

a lost vcr.Iicut ~I gaslt corespunzator. este (,hli!!3IOrIU aceea folosita

6.2. Metode
6.2.1.

carut rezultare

in

sa

Asigurarea

unei bune calitap a urnpluturii irnpune un control operanv al fie ohpntl1t' in tunp util pentru a se putea interveni in procesul tehnologic, a umiditati: parnanturilor
~l

acest scop s-au pus /a punct rnetode rapide de determinare

a

Fig. 8 Utilaj Telepactor-Albaret

gradului de compacrarc oh\inul.lIetermmari cat ~I in laborauvul geotehnic de sarnier.

ce se executa atat pe santier, In ampriza lucrarii,

84

85

6.2.2. 0 atra serie de determinari ca: greutatea specifica a rocilor, limitele de plasticitate, analiza granulometrica, rezistenta la forfecare, modul de deformare edometrei etc. care nu au 0 Iegarura imediata ell controlul compactarii, fac de obicei obiectul unor studii de laborator intrepnnse in colaborare eu organizatia de proiectare. 6.2.3. Metodele de verifrcare a compactarii urrnaresc sa arate In ce masura valoarea greutajii volumice in stare uscata I'd (stahilita prin incercari Proctor ~i rnentionata in proiect) a fost realizata in cond Ilille de sanrier. Dupa obiectul pe care 11 au, metodele de verificare a cornpactarii pe santter se impart in doua categorii: - rnetode directe care se aplica direct pe santier. asupra stratului compactat: - metode indirecte care se aplica asupra unor probe luate din stratul compacta: ~L anal izate in laboratorul geotehnic, 6.2.3.1. Metodele directe , din care fac parte metoda penetrarii ~L metoda radiornetnca, sunt in general foarte rapide, rezultatele obtinandu-se in cateva minute. ceea ce of era un mare avantaj prin aceea ca In acelasi interval de tirnp ~i cu acelasi personal se pot face mult mai rnulte probe - rara a deranja suprafata stratului compactat. Desi aceste rnetode obliga Ia tararea aparatului prin constructia unor curbe etalon (realizate prin merode indirecte) care se dirninueaza. in parte, precizia determinarii. pnn marele nurnar de determinan posibile ele sum deosebir de utile in asigurarea unei verificari irur-un mare nurnar de puncte de depistarea eventualelor zone slab compactate. Determinarea greutatii volumice dupa compacrare, a parnantuiui pu's in opera se poate face direct pe saruier pnn metoda gropilor, care consta in extragerea ~i cantarirea canutatii de pamanr drntr-o groapa de forma prismatic execurata in stratul compacta: ~i detcrminarea volurnulut gropii. Greutarea volumica a materialului cornpactat se calculeaza prin raportarea greutatii parnantului extras din groapa la volurnul gropii. 6.2.3.2. Metodele indirecte, aplicate asupra unor probe luaze din stratul compacrat, sunt rnai precise. dar necesita 0 deranjare a suprafejer de lucru, iar analizele propriu-zise au o duraia de nrnp cuprinsa intre 1-8 ore. o organizare eficierua a controlului compacrarii trebuie sa utihzeze ambele rnetode, rezultatele objinute prin metode directe fiind verificate ~i precizate prin rnetode indirecte. In cele ce urmeaza se prezinra sumar cateva din rnetodele folosite curent in construcjiile de
parnant.

in fig.9 este prezentat un echipament cornplet pentru deterrnmarea sanner (balanla, site, penetrometru etc.).

rapida a compactarn

pe

Fig. 9 Echipament

pentru verificarea

rapid a pe santier a cornpactarii

(holovanisuri

Pentru verificarea co mpactarii terasamentelor realizate din ma.terialc; macrogran~lare ~i anrocamente) se practica determinarea greutatii volurrnce cu folia ~I eu nisip ealihrat. Pentru determinarea tasarilor ~i rezistentelor la compresiune la terasameme eu volume mari se foloseste metoda mcercarilor eu placa de compreslune. (STAS 8942/3-90). Determinarea umidita~ii pamanturilor se poate face prm mal multe ~etode, clasificatc dupa principiul de evidenliere a .conpnutulUl de apa: .. metoda de determinare a umiditatii prin uscare; .. metode chi mice de determinare a umiditatii; .. metode picnometrice de determinare a umiditatii: .. metode bazate pe cantarirea hidrostauca. Pentru balasturi ~i anrocamente se foloseste metoda uscarii pe tava. 7. MASURI DE TEHNlCA SECURITATII MUNCH

- Determinarea greutatii volurnice pe probe prelevate in stanje din sondaje deschise (STAS 1913115-75). - Determinarea greutani volurnice eu folia de material plastic (ST AS 1913/15-75). in acest caz se mascara volurnul gropii cu apa sau nisip monogranular. - Metode pentru dererminarea greutiipi vol!lmice mal rar folosite sunt: dezlocuirea voiurnului prin imersarea probei in mercur precurn ~,; extragerea de monoliti din strat, (cuburi) carora li se poare rnasura volurnul ~igreutatea. - Dererrninarea greutarii volumice prin masurator: r.;'diometrice executare in foraj (STAS 1242/9-76). - Sondaje de penetrare statica (STAS 1242/6-76). - Sondaje de penetrare dinarnica cu con (Instrucjiuni Tehnicc' - Indicativ C.15989).

La executarea compactarii rerasamentelor se vor resp.e:ta pre~ederile generale ~i cele specifice din norrnativele repuhlicane de protectia rnuncn tn lucranle de constructu
rnontaj. .. Norme repuhlicane de protectia rnuncii aprobate de Ministerul Sanal3lii si Ministerul Murren cu ordinul nr. 60 ~!34175, inclusiv mod LfLeanle aduse pnn Ord.11011977 al Mmisterului Mundi ~i 39177 al Minist:rului Sanat3lii. ..' b d .. Norme de proteqia muncn m acnvrtatea de constructu rnontaj apro ate e

M.C.Ind.

eu ord . nr. 1233/0 din 29,12.1980. ..' . In cazuri speciale proiectantul impreuna cu executantulluc~arLI pot stabili de comun acord mas uri specifice corespunzatoare, In vederea astguraru condllnlarde protecpa muncu.

86

87

Taoelul

nr

1

Paramctru

compactarti

pentru cateva lipuri de pamanturi

~i utilajele recomandare
v-,

N

V',
rl

.r, vr.
'-1 r-.

v-,

";'
.r,

r,

C",

r.r,

-r.

rr.

-r

rl

or,

,.....J

z

.r,

'" 8
_' _'
8 r:

,,",

2

,t§
'~

Q2

," c::
'~

(,)

'"" ~ " ' E2

1:: ;:;

-r»

::i: ~

t:

~
;n-

:r. :J.J

88

89

UTILAJE DE COMPACTARE
Tabel I. Ruloun ~aracteristlcl rnetalice netede rernorcate, Unitate de statice Tipul U~or 25 40 120 120 nr.2

IPresiune

aer in pneuri (p,)

at.

3-6 6-10

3-6 4-8

3-6 2-6

3,5-IO,J 2-~

!vlteza de lueru (v) ~. Rulouri lLaractcnstlcl
(roji) eu pneun.

krn/h
autopropulsate

tehnologice

tehnoloaice

Unitate
de masura

Tipul U~or CP 10 MUloeiu CP 12 Greu Albert F.greu Richier

masura
iGreutate preutate piametrul ~limea fura lest (QI) cu lest KN KN ern crn

Mijlociu
30 50

Greu 40 60 Ilireutate - lara lest (Q,l - cu lest (Q,l Numar de roji (n) - in fala - ill spate Greuwte pe roata - tara lest (Q,/n) - cu lest (Q~/n) Presiune fJjteza 300 270 240 aer in pneuri de lucru (v) vibratoare tractate (p.>

(QJ
(D,) (8)

KN KN

75 100

70 120

120 250

230 300

ruloului ruloului

ISO
120

ISO
120

ncarcarea

specifics
- fura lest - eu lest

liniara (q) daN/crn
21 33 stat ice 30 50 120 120 80 140 200 180 150 25 42

hue

33
50

hue
KN KN at km/h

3 4 10 15 3-5 3-8,5

4
3 10 18 3-5 3-10,2

5 4 13 28 1,8-10 3-8,5

5 4 33 50 1.5-10 3-13.2

2. Rulouri Greutate Greutate ~limea piametru

metal ice cu erampoane. tara lest (Q,) cu lest (Ql) KN KN em em

~. Ruloun aracteristici

tamburului

(8)

tehnologice

Unitate
de

Tlpul

tarnbur (tara came)

D,)
NT. came pe un rand (n) Aria secpunii pentru
0

masura
Greutate (Q)
Diametru rulou vibrator
(B) (PII)

Usor
10 80 100 25004000 24003600 2-3

Mijluciu 20 100 120 1800-2500 1800-2500 1-2

Greu 40 120 120 15001800 1500 1800 1-2

F.greu 60-100 max.180 max.200 1450-1650 1450-1650 1,2-2,4

eml

8 10

8 22

8
37,5

KN (Dr)

em
elll

transversale

cama (Ac) km/h tractate Unitate de Tipul Usor 20 100 M!JloCIU 50 250 260 6 7-20 Greu 150 450 330 4 18-28 F.greu 280 LOOO 292 4 11-25 2-5 2-5 2-5

Lajime rulou

IForja penurhatoare

daN

Viteza de lueru (V) 3. Rulouri Caracteristici (roji) cu pneun, tehnologice

Frecventa

vrbratii

(f)

vibr/rnin krn/h
autopropulsate Unitate de

Viteza de lucru (v) 6. Rulouri vihratoare

rnasura
Greutate Greutate tara lest (Q,) cu lest (QJ KN KN ern buc

Caracteristici

tehnolog ice

Tlpul

masura Greutate (Q)
Numar rulouri (n) KN bue

Usor
10 2

Mijlociu 40 2

Greu 60-80 2

Latime de cilindrare Nurnar de roji Dirnensiuni pneun

210
8 7-20

toli

90

91

IVlametl1l rulou (Dr) - fa!a - spate Latime cilindrare !Forta perturbaroare Frecventa (Pt,)

1[. Maiuri up hroasca em em em daN
vibr/rnin vibrajii km/h 60 70 80 25004000 24003600 1-2 80 90 100 300010000 1800-2500 1500-ISOO 1-5 SO 100 120 15000- 20000

iLaracterislici

tehnologice

Unitatc de masura KN

TI]1ul maiului
Mijlociu 5 70 3850 30-40 1510 50-60

Greu
10 90 4360 30-40 15-20 50-60

IGrcutatea
Diarnetrul Suprafata

(Q)

vibratu (f)

talpii

(D,)

CIll

de contact (Ac) (b)

cmeIll eIll

[Vlteza de lucru
v)

tara

1-2
2-6

na1lirnea salrului ~\an,ul

la ticcarc salt
de lovitur: pe m.nut

[Vlteza de lucru cu vibrare (v) km/h
7, Rulouri Caractensnci

2-3 stance Tlpul R 10/12.5
100 125

2-6

Nurnar
11)

IU\i!lllil

metal ice netede autopropulsate.
tehnologice

Unitate de
masura

R 15/IS 150 180

~reutate Tara lest (Q,) (40 % pe fap., 60S{ pe spate) ala, 60% pe spate) 113ilimea ruloului (B) - fala - spate
Numar rulouri (n)

KN

r

Placi v.hratoare

lr:aracteflsuCI

Ichnologice

Urura:e de

Greuratea
1-2.5 50x50 1000 4

KN
6 70x85 7.5 80x90 30005000 15 100xl 20 2000 3000 6-10 8000 1500 5-6

Greutare eu lest (Q) (40% pe KN em

111S,ura ])lIllellslunea placu Ip)
If)
(v)

un

60x70

55 55

55 55 2 2 200

IFoqa perrurbatuare IFrecven\a
[Vueza

2750
2600 6-15

- 1n fala - in spate IUillmea de cornpactare ncarcare est (q) specifica - fala - spate ncarcare est specifica liniara cu - fata - spate liniara Tara

bue bue cm

2 2
200

vihrauilur

vibr/rrun m.rrun caracrerisucilor

4000 7~15 tennologice

2200 6-10

de deplasare

10. Cu ajutorul

de mai sus, sau cele luate din cartea

tehnica a masinn de cornpactat daN/em daN/em daN/em daN/em
36 54 45.5 68 54 82 65,5 98 C 29-1/91. pentru alcgerca

xe etectueaza

calculele dinamice preliminare

din norrnativul

utilajului

de cornpactare.

Vheza de lucru (v) - viteza I - viteza II - viteza III • Viteza IV Unde se fabrica

kmlh
1,6 2,6 4,0 6,0 1.6 2.6 4,0 6.9

Progresul

Braila

Progresul

Bralia

92

93

Caracteristicile

rehnice

ale unor cornpactoarc

cu pneuri Tabelul3
rrOOuciil'~f
Tip
\'jLcz..a T;HJ.

Caracter isticile tehnice
Gr'[Jr;l :'>I'I{"r

ale unor cornpactoare
rr~.;\o:rua
vibratiilor

vibratoare Tabelul 4
Ut~mcil
~orr'pac!.il(.'i

F'XI-iJ
p.:rt1,lrb<!(n.<Ir.:-

Presiune
~tJtid

Vueza

Pmctu.:JtN Tip Mudd

GrJdr:i I~s(

San:im
ILJ.i:lc.a

pc j{~f

PII:·~ju~~ i;!!h~m-

ce

Lilillllo'<l ~()mpi.ti.:Ll.ta

k~t

ccmpactare

T·:Jr.:j
G. ,UJ rf
ir:~[ traqju~ CP

cr
d.:

Lm.b

Ir~c1,_,pufl km'h

rranxport
~m..~ [1480 (_"RSS cilirdru

O·3~5

t.-RSS

:c5,O
\"\"TT-l 4'i_.:In 140 'i'l-:l I~ I ~r.'-l ~(.)

D-'::lft l"RSS

12.';0

5.2.5-5,-::";

Bar toro \'R2 100 )0,0 A~h:l

~11mjT[~
U!'Lk
[r~~[.J[

1----+------1
'17-41,1

lorXI

8(1-90

B.d.rt,"d

VR~

Lllml:h
UJli~ ;Ja~l;jJ

'i]

IRi()

I ,6-~,()

An_g'"ia
4100 2500

1----+------1
I----I-----i

5.0
LllilldrL2

H:O·I~O

uru,

rr~,~il~

"
LX.X)
_;I~8U

Rjdu-cl

RTP

~5

t-,.71('li
tr~.,:[~[

..:!_(:()

1150

H:~I~r

C.2j(J

.".

~ililldn..l

Fr"nl,il

.-\I~li.il

I'U~J

RJLh~.:r V

(y(,()

/1,

dllpk~
;lni~~JI;;1

!.I"I

Fr.illlt4 Pro~r("~ul CP 10

Rum;llli.,l

"
4 ... 3
[II~I

Hm~ TR W I~ R.F.Gc-rlllilllb<l

1-

:!9,-'

lOSt)

Progt':~lli

CP

I~

..:!.9-1S."I

,...... s

Z

Bp

_,4

is:'"tO-~COO

26_0

1060

r.re-

Rllm~lIia

d-LI~)[Hlltnr

C.d·II"'III\-'jI~'ia

12.CO Sio

Rh.hi.;-r \" 6M fr.i.~

_1.1.'

12fXl

Hpla C A.IJ!lli:i

1\

4 ... :5 rtlti <In.
~~IILf

J.6]

1~3(}

(; 7-7,~ PIO!=r~~ul R\" (,
J,ULIIIIJCIIJI 6.~11 I~

15W &W:.I

0-6.5

1~.86

f\ R'>ila;.j,ru~

11~·SI~r C 5.';0 A

-.it

5 m~i

0.7·7,1

19_'i5

Anjlli ..

I (J·2S.! H~·~lo::r C ~H AlJl;h~
j"

.:rl"(. cenu

IS2n

8PO

120 Lamping

15:!5

Rj,;h..i~1 C 788 A
r[;J.11(.:.I

5-6

Ir~~i

1.J_Ik)

loll

(t'llW!! 8w ":I~ SB RHi

ciludru

ISO

~ Il~,l

u-s

ilU(('IllOLIII

Ridilt"r

c: 791

fh~(t"r } ... 6 rnli
iiUII)rIl011'!

~ ~~~.\

~ilirKj:'.J
UJllL

"::(J30

IS5

3Joo

~r,IJ

0<'5.U

AUflid

IIJod..:L(

F[~I""

f-----f------1 I![.

Jj 00

94

95

96

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful