P. 1
Gp 014-97 Calcul Teren Fund La Actiuni Seismice La Fund Directe

Gp 014-97 Calcul Teren Fund La Actiuni Seismice La Fund Directe

|Views: 13|Likes:
Published by laszi
Uploaded from Google Docs
Uploaded from Google Docs

More info:

Published by: laszi on Jul 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2012

pdf

text

original

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORruLUi ORDIN nr. 58/NI DIN 11.03.

1997
Avand in vedere 369/14.11.1996, Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI - MLPAT . DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE ~I REGLEMENTARITE~CE

In terneiul Hotararii organizarea ~i functionarea Amenajarii Teritoriului,

Guvemu1ui nr. 45611994 privind Ministerului Lucrarilor Publice si

in conforrnitate ell Hotararea Parlamentului nr .12/1996 si a Deeretul ui nr. 591/ 1996,
In baza Raportului Atestari Tehnice, Ministrul lucrarilor Directiei Generale

Romaniei

GHID DE PROIECTARE CALCULUL TERENULID DE FUNDARE LA ACTIUNI SEISMICE iN CAZUL FUNDARII DIRECTE Indicativ: GP014 - 1997

de Reglernentari

~l

Elaborat de: pub lice
~l

arnenajarii

teritoriului

emile

urmatorul ORDIN:
Art.1. Se aproba reglementarea "Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seismiee in cazul fundarii directe" indicativ GP - 014 -97.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC Bucuresti Director genera): Dr.ing.Paul Popescu DEPARTAMENT PROTECTIE ANTISEISMICA SI SIGURANTA STRUCTURALA Director Departament: Prof.dr .ing.Augustin Popaescu Coordonator §tiintific: Prof.dr.ing.Dan Ghiocel ~f Laborator G.F.: Conf.dr.ing.Maria ~tefanica Responsabillucrare; Conf.dr.ing.Maria ~tefanica Avizat de: DlRECTIA DE PROGRAME DE CERCET ARE SI REGLEMENT ARI TEHNICE Director: Ing.Octavian Manoiu Responsabillucrare MLPAT: Insp.pr.ing.Radu Nicolae 3

MINISTRU, NICOLAE NOICA 2

CUPRINS
pag.

GHID DE PROIECTARE. CALCllL\lL DE fllNDARE LA ACTlllNI SEISMICE iN CAZllL Fl1ND'\RII DlRECTE
TERENLTLlJl

lndicativ:
inlocui~te:

GP-014-97 C 239-92

I. GENERALIT ATI 5 2. CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA ST AREA LlMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI SEISMICE 6 3. EV ALUAREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE .. 9 3.1. Evaluarea tasarilor constructiilor fundate pe pamanturi necoezive nesaturate la actiuni seismiee . . . . . . . . . . 9 3.1.1. Tasarile datorate variatiei volumice, S, 9 3.1.2. Tasarile imediate So' datorate modificarii modulului de deforrnatie Iiniara al parnantului pentru nisipuri nesaturate 15
3.2.
Evaluarea tasarii constructiilor fundate pe parnanturi necoezive saturate, la actiuni seismice 17 3.2.1. Tasarile datorate variatiei volumice S" pentru nisipuri saturate . . . . . . . . . . . . . . . . .. 18

1. GENERALITA.TI
1.1. Prezentul ghid de proiectarc stabileste modul de calcul al terenului de fundare sub actiunea fundatiilor directe tinand seama si de etectul solicitarilor seisrnice. 1.2. Prevederile prezentului indrumator tehnic se aplica terenului de fundare pentru urmatoarcie tipuri de constructii: - civile ~i social-culturale: - industriale:

- agrozootehnice:
- de tip industrial din cadrul arnenajarilor hidrotehnice. 1.3. Prevederile prezentului ghid de proiectare nu se refera la ealculul terenului sub fundatii de masini. 1.4. Metoda de calcul la starea limita de capacitate portanta in regim seismic (conf.cap.2) se aplica in cazul terenurilor de fundare constituite din parnanturi. In cazul rocilor stancoase ~i a roeilor sernistancoase se utilizeaza metode de calcul adeevate. 1.5. Capacitatea portanta in regim seismic si iasarile terenului de tundare produse in urma unci actiuni seismice, sum in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului (greutate volumica, coeziune, unghi de frecare interna, modul de deforrnatie, coeficientul lui Poisson) cat si de acceleratia maxima a miscarii seismice la suprafata tcrcnului, 3,11'" considerata cu 0 perioada medie de revenire de 50

3.2.2. Tasari irnediate So' datorate modului liniara a pamantului, pentru nisipuri 3.3. Evaluarea tasarilor
necoeziv saturat
unui depozit

de deformatie saturate 20

de pamant (teren liber)

.

20 21

ANEXA I - INDEX AL SIMBOLURILOR

UTILIZATE

ANEXA II - DETALlI ASUPRA METODEI DE EVALUARE A CAPACITATn PORTANTE A TERENULUI DE FUNDARE LA ACTIUNI SEISMICE , 23 ANEXA IJ[ - EV ALUAREA T ASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE .. 41 BIBLIOGRAFIE

ani). Elaborat de: INSTITllTlTL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRlICTIILOR INC E R C BVCllRE~TI
Aprobat de: MINISTERUL LucRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERlTORIULUI· MLPAT (U ordinul nr. 58/N din 11.03.97

4

5

1.6. Metoda de evaluare a tasarilor inregistrare ca urmare a unui eveniment seismic (conform cap. 3) se aplica pamanturilor necoezive. 1. 7. Deformatiile ce apar in masivul de pamant in timpul actiunilor seismice se datoreaza propagarii verticale, de la roca de baza parra la suprafata terenului, a undelor seismice de forfecare (tip S). Acest tip de solicitare se studiaza in laborator, cu ajutorul incercarilor in triaxialul cielic.

2.2. Presiunea critica in regim seismic se calculeaza cu relatia:

in care: p" - presiunea critica in regim static calculata conform 3300/2-85, pct.4.2.1. sau 4.2.2. III ~ - coeficient de reducere, calculat conform punctului 2.3.

ST AS

2. CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA ST AREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI SEISMICE 2.1. in calculul fundatiilor directe cu talpa orizontala, se recomanda verificarea capacitatii portante la actiuni seismice, cu relatia; (2.1 ) in care: m - coeficient al conditiilor de lucru m = 0.9;

2.3. Coeficientul de reducere ~ tine cont de starea efortului in terenul liber. Prin teren liber se intelege terenul de fundare inainte de executarea constructiei. Coeficientul de reducere ~ se calculeaza cu relatia:
1-7], ~=1 -7]0

(2.5)

unde:

11"

7)0 - factori de mobilizare ai rezistenjei la forfecare in momentul seismului si in starea initial a, calculati conform punctului 2.4.

P

J

=

V L
I

ef

X

B

(2.2)
I

2.4. Factorii de mobilizare ai rezistentei la forfecare se deterrnina in functie de natura terenului conform relatiilor de mai jos: a) in terenuri necoezive:

V - componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala, in KN; L', B' - dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, determinate cu relatiile: L'=L-2e/ B'=B-2e2 (2.3) L, B - lungimea, respectiv Iatimea talpii fundatiei, in m determinate conform prevederilor din normativul P 10-86 cap.SI21! e., e1 - excentricitatile rezultantei incarcarilor de calcul fata de axa transversals respectiv axa longitudinala a fundatiei, in m: Per.s - presiunea critica in regim seismic calculata conform punctului 2.2 in KN/m2•

(2.6)

(2.7)
b) in terenuri coezive:
7]=

o

0" +0" + Zc-ctg

¢

x--

1

sin ¢

(2.8)

6

7

(2.9) in care: ·Ko - coeficientul de impingere al pamantului in stare de repaos Se poate utiliza relatia:

0, -

are semnificatia de mai sus

rd - coeficientul de redueere a solicitarii seismice cu adancimea,
determinat eu relatia: rd=1-0,OlS
Z,

z fiind adancimea de la suprafata terenului in m.

Ko"" I-sin

(J

.", - unghiul de frecare interna a pamantului:

• c - coeziunea pamantului

(KN/m2)

2.5. Detalii asupra metodei de evaluare a capacitatii portante a terenului de fundare supus actiunilor seismice, cat si exemple de calcul sunt prezentate in Anexa II. 3. EVALUAREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE 3.1. Evaluarea tasarijnr constructiilor fundate pe pamantur! necoezive nesaturate la actiuni seisrnice
Tasarea unei constructii poate fi exprimata de relatia: ca urmare a unei solicitari seismice (3.1)

NOTA: - Caracteristicile e si c se determina din incercari consolidate-nedrenate (c. U) tara rnasurarea presiunii apei din pori. - Caracteristicile geotehnice 0 ~ie se introduc eu valorile de calcul corespunzatoare unui nivel de asigurare a 2: 0,95.

• o; - efortul unitar vertical total in terenul liber (ega! cu sarcina
geologica total a) la deterrnina eu relatia: z=Df+[BI2
0

adancime z de la cota terenului,

unde z se

x tg(45 +eI2)]12

(111)

(2.10)

s,=s,.+s,
in care:
5, -

OJ - adancimea de fundare, in m: B - lalimea fundatiei, in rn; • ah - efortul unitar orizontal total in terenul liber Ja 0 adancime egala eu z de la cota terenului: aII""',II X K o (KNlml) (2.11) • 1, - efortul unitar tangential mediu indus de actiunea seismica in terenulliber, deterrnmat cu relatia: 1, =0, 65 x E x K, x a, x rd (KNIII1:) (2.12) unde: ~ - coeficient in functie de tipul fundatiei: = 1 pentru fundatii izolate ~i continue; :=::0,85 pentru radiere K, - eoeficient in functie de zona seismica de calcul a ampJasamentului, dat in normativul P 100-92/3, pet. 5.3.4. si Anexa A; B

tasarea total a; s, - tasarea datorata variatiei volumice cauzata de socurile seismice; So - tasarea imediata, datorata modificarii modulului de deforrnatie liniara a pamantului.

3.1.1. Tasarile datorate variaiiei volumice, r,
Factorul important care influenteaza tasarile datorate deformatiei volumice (in cazul cand nu apar cresteri ale presiunii apei din pori) este lunecarea specifica indusa in teren, 1', 116/. a) Pentru evaluarea tasarilor este necesara cunoasterea distributiei pe verticala a lunecarilor specifice produse in teren, in timpul seismului.

9

Indiferent de adancime, lunecarea specifica efectiva, 1'er, indusa de socul seismic este estimata cu relatia; (3.2)

~----~---r--------~------~------~
.10-Ijrodv/

de

?r,c/CJl¥re

Dad. in formula (3.2) se inlocuieste x K, x o; X rd, relatia propusa de Seed ~i Idriss 161 atunci (3.2) devine:
T, = 0,65

(3.3) sau: Yef (G '-)~0,65
max

Gd

1 x K, x a,. x rd x -Glllax

(3.4)

in care: de deformatie transversal a pentru lunecarea specifica efectiva, 1'er; KN/m2; -Go,., - modul dinamic maxim de deformatie transversal a (pentru I' < 10.5) determinat prin teste de laborator si teren, conform metodologiei elaborata de INCERC 141 -K, - este dat de normativul P 100-92/3, pet.5.3.4. si Anexa A, in functie de zona seismica de calcul a arnplasamentului: - (1, - efortul unitar vertical total egal eu sarcina geologica totala corespunzatoare adancimii pentru care se calculeaza 1'<6 KN/m2; - rd si g au sernnificatiile de la pet.2.4. In eazul in care nu se po ate determina Go,., prin incercari de laborator pe probe prelevate din ampJasament se poate utiliza valoarea estimata eu relatia propusa de Seed si Idriss in 1970:

-G<I - modul dinamic

Fig.

J. f.

ZJ/agrol'/JC de vr;Yrld.~e a oa~/icJe/)fu 1</;
k'L in l(Jnc!'i~ tie- Iun~ca~Q'
rnfr<J ale ..J?~C/ficC;

c/ifer''/Ie

'1rcn:1e de 1'nft'e.sO're

",'sf/vAu'.


- (J'," efortul unitar efectiv mediu, exprimat prin relatia: , l+2Ko
I

Glllar=220(K:JlllaI

X

((1'",) 112

(kPa)

(3.5)

in care: - K2 este un coeficient in functie de gradul de indesare si de luneeare specifica, a carui variatie este prezentata grafie in figura 3.1.

a ~(--) '" 3
(1" - efortul

a

,.

unitar vertical efectiv egal cu sarcina geologica efectiva corespunzatoare adancirnii pentru care se calculeaza 'V It:fl utilizand formula (3.4) 11

10

Intrucat toate datele sunt cunoscute se poate calcula produsul pentru orice adancirne considerata. Gmax Lucrarea specifica efectiva pentru orice adancirne se citeste din graficul prezentat in figura 3.2, in care se intra cu valoarea calculata
Yef x ~ G.

YdX

Cd
G
11l<L'i_

10'/

r-'
l

fI _ _._ tryT

~

. ._.~ a+

J

._1__j__,

1 .• ~

...

1 ,J
~

1

b) Avand cunoscuta valoarea lunccarii specifice erective se deterrnina deformatia volurnica specifica, t,( %) utilizand grafieul din figura 3.3, in care sunt rezumate relatiile de variatie intre lunecarea specifica ~i deformatia volumica pentru diferite valori ale gradului de indesare, ID, pentru un cutremur earaeterizat de 15 cieli de solicit are uniforms. Numarul echivalent de cicli de solieitare uniforma, No, a fost stabilit de Seed ~i Idriss /8/ in functie de magnitudinea seismului: valorile sale sunt prezentate in tabelul III .1. din Anexa III. Gradul de indesare al nisipului se determina in laborator conform rnetodei prezentate in Normativul P 125-84 Anexa A /5/ in cazul in care se pot preleva probe "netulburate" sau din incercarile de penetrate dinamica standard in foraj conform ST AS 1242/5-88122/. Relatia din figura 3.3 poate fi extinsa pentru cutremure de diferite valori ale magnitudinii seisrnice, prin multiplicarea deformatiilor volumice specitice eu un factor de scad r, prezentat in tabelul 3.1. Tabelul 3.1

Magnitudinea
seisrnului

Faetorul de scara pentru raportul eforturilor Tm 1,12 1,0 0,88 0,76 0,67

Factor de scara pentru deformatia volumica r,=f"N)t"N<= IS 1,25 1,0 0,85 0,60 0,40

81f2 71/2

6 ¥.a 6
5'M

hg. J.2. lJiOjrTYma
~f/t::e

tit: var':ct/ii!- a

diomeain/

efecrr ..e

ev fK'0clwu/

r-l<J!;.)

c) Pentru a tine seama de caracterul muldirectional al miscarii seismice valorile obtinute pentru t,.( %) se multiplica cu 2 (se dubleazl!.).

12

13

d) Tasarea datorata variatiei volumice, s., se calculeaza prin metoda insumarii pe straturi elernentare. Parnantul necoeziv se imparte in straturi elementare de grosime hi pe toata adancimea lui.
fO'l

C·!r-~-'-rr--.---.--,- ...... -.,.----.~~_~

~ fr,

t
/0-;_

<

80f-

In. Of, In. to 7I,ii'

-Se calculeaza deformatia specifica volumica f,.,( %) pentru fiecare strat elementar i: I': sup +1': ill! I': .~ (%.) " 2 I': 'lip (%) si I': .m( (%) sunt valorile calculate conform pct.3 .1.1 (a-c) P~nlru adanci:nea corespunzatoare limitei superioare respectiv inferioare a stratului i. - Tasarea s, se determina cu relatia:
\"I ,./ 1/

S

~ 1.D=

I"

~~I':(o/t) L..,
1

I'I

X

h

I

(em)

(3.6)

r b< JS'j.

3.1.2. Tasarile itnediate s; datorate modificarii modulului de deformatie liniard a/ pamantului pentru nisipuri nesaturate

In cazul in care constructia are Ca sistem de fundare - radier general, tasarile irnediate datorate modificarii modulului de deformatie liniara a pamantului se pot determina aplicand una din metodele urmaroare: a) utilizand relatia de caleul a tasarii absolute probabile a fundatiilor directe modi ficata astfel:

"

10-2

.

(3.7) in care:
"

/0-'

I

Fi,9. 3.3. DldJroma de vanC:t_/r~d tI~f:'rh?a.;:i:/ vo/um/ce steel//ce eu /Ilnecar~a ,s/ef!l/Ica I'enlru d/jel"ile 9rtfrle defno'e.sare ale n/oS1f>ului.

• Sol - este tasarea absoluta probabila a fundatiei in regim static calculata cu relatia (4) sau (5) din ST AS 3300/2-85 pct.3. 7., pentru moduli de deforrnatie liniara in regim static notati aici cu Fl. • s<~- este tasarea absoluta probabila a fundajiei in regim seismic calculata cu relatia (4) sau (5) din STAS 3300/2-85 pct.3.7 in care pentru modulul E, se iau valorile modulului dinamic de deformatie liniara a stratului "i" din timpul solicitarii seismice, Ed, not at aici cu

E2•
Valoarea modulului dinamic de deformatie liniara terenului, pentru 0 anurnita adancime z se deterrnina astfel: Ed' a

14

15

- cu valoarea lunecarii specifice efective I'd pentru adancirnea z calculata conform metodei expuse la pet. 3.I.1.a - introducand in formula (3.3) se poate atla valoarea modulului dinarnic de deforrnatie transversals G<I' corespunzatoare adancimii z. - modulul dinamic de deforrnajie liniara Ed in timpul miscarii seismice se obtine aplicand formula:

\/oiOO',-~

,S,' r, (_)

51

h (__ -j

00

OJ

Ge(-

Ed

2(1+v)

~E

(3.8)
rI

Coeficientul Poisson v poate fi luat cu valorile din tabelul 6 din STAS 3300/2-85. b) Utilizand relatia lui Steinorenner modificara:

s =pxBxIx C__l_
e

'E~

-J_)
E]

(3.9)

. .L..___;__

,

,_.L.

in care: • p - presiune medie pe talpa fundatiei, in KN/m2; • B - lli.timea talpii fundatiei, in m; • [ - un coeficient de influenta functie de dimensiunile fundatiei, grosimea stratului de pamant ~i coeficientul Poisson, I'. • E 1 si E,• - modulul de deforrnatie liniara al terenului, in regim Of static ~i respectiv in tirnpul rniscarii seismice, in KN/m2, conform pct.3 .1.2.a. Coeficientul I, se calculeaza eu formula:
1

Flj. J t,.. lJloJram~/c

ck- vQ'rt'cJ./;~a /o-c/cr//or

..c,

<5/ F2 (dl.l,PG Sfeinbrenner)

(3.10)

3.2. Evaluarea tasarilor constructlilor fundate pe pamanturi necoezive saturate. la actiuni scismice Tasarea unci constructii a~e/at~l pc un depozit de nisip in care

in care: _ coeficientii adimensionali F1 si Fl, in functie de rapoartele DIB si LIB sunt dati in graficul din figura 3.4. - D - grosimea stratului de pamant: - L si B - lungimea si respectiv Iatimea fundatiei.

apar cresteri ale presiunii apci din pori in timpul solicitarilor scismice. dar nu se aj uugc la lichcfierc. poate fi cstirnata apl icaud expresia dill ccuatia 13. I . ). Cclc dou;1 cornponente s. ~] \ se

calculcaza

dupa metoda

l'\PUS~1

in continuare.

16

17

3.2.1. Tasarile datorate variatiei volumice,

s.' pentru nisipuri

saturate
Metoda de evaluare a tasarilor s, datorate variatiei volumice pentru nisipuri saturate, propusa de Tokimatsu ~i Seed /161 parcurge etapele prezentate mai jos a) Se calculeaza valoarea efortului unitar tangential mediu norrnalizat, Ts/Uv' ell relatia:
T
I

2
l

o.!i
I
J

I
I
I

_'

= (0

'

65 x K x _" x r )x r
sid

0

0..

0

m

(3.11 )

I I

I'

/,0.2II JI II I I O!

in care: • a"K"g,rd au semnificatia de la pct.3 .l.l.a. • o'; este efortul vertical unitar efectiv corespunzator adancirnii z pentru care se calculeaza T, normalizat • r., - factor de scara pentru un raport al eforturilor depinzand de magnitudinea seismului ~i prezentat in tabelul 3.1. b) Cu valoarea calculata T,IfJ" ~i gradul de indesare 10 al stratului se intra in diagrama din figura 3. 5 ~i se determina deformatia volumica specifica EJ %) ce se va produce in teren ca urrnare a socului seismic. Diagrarna din figura 3.5 stabileste relatia dintre efortul unitar tangential mediu normalizat T sl(J' \' cu deformatie volumica specifica, f(%l,., ~i gradul de indesare 10, Gradul de indesare 10 se determina conform pct. 3.1. 1. b. c) Tasarea s, pentru nisipuri saturate se calculeaza aplicand formula (3.6.) pe baza valorilor conform pct.3.2.l.b.
Ey/"P(%)

:t /
I

///
/

I ,I ,II
I

I

r

I

I I

I

I I

I

"

,I

," ,,
,, ,,
~/.;/

//

,',I

,'/ ,

.1/ /'~

,,

c:

"/,

',//

~i

Ev;inf

(%)

obtinute
J)i09rt:1171CT de vor/CY/Xe- t1 d~fo,.mCl ki ! val<J~/c:e sl'~c/I/c~ ell efDrt'v1 f/tlifar

of- forfr-care
til de.sO're
tY

l1ormul/zof ~ fIVclvlole ,,/.s'i'u/C//.

18

19

3.':.':. Tasari inicdiau-. s.. datorat c /!Iodifiul!"ii niodulului de de!(J/"/!lu!IC liniart) (/ iuuuantului /1('111/"1{ nisipnr! saturate "DE:\ Tasarile irnediaie \. datorate rnodificarii detormatie liniara a pamantului in tirnpul soliciiari:
nisipurilor saturate se dctcrmina conform

\'-,1\

\1

modulului de ~ClSIl11Ct: in cazul
j 1.2.

.\1. SI\mOI.{ I{II.OR l TIUZ\TF B
[)

punctului

cu

deosebirea ca pentru dctcrmiuarea modificarea valorii () produs.i de

valorii
l'\ISI<..'IlPI

E: trehuic luata in calcul presiunii apci di 11pori.

l~l\llllL'a t:dpii lundatici aLiiull"ll1le;, (iL- lundale
mudulul de dciorm.uic
qallL"

E

liniar;l lilliar;l

<II p.nuantului <II pamaniului trans\t'r,:I!;1

III rL'_!2I111 ill rL'_!2ill1
pcmru
t:

3.3 Evaluarca tasarilor necoeziv saturut Evaluarea iasarilur
UllUI

unui depozit de parnan: (tcrcn liher]

L.
(j.C; Ji"

rnodulul de llcf<lrma\IL'

SL'IS1111C
. modulul dinamic

Lit' dclormaue
"t ':

dep(]fil

ck pamant

nccoeviv

saturat.

Ii>

pcntru ~r:ldlll

'/c-:.

pcnrru

111'-]()'

dl'

Hid suprasarcina rteren libcr: ca urmarc <l unci aCjlU111 xcixmic« se poate face si dupa metoda propusa de Lee 'Ii Alhaisa '7 ~ipfC/l'ntata

L.
1\.., L

-

cocficieru
l'LIl'flUcnlUI

indcxarc de Illtllll'Il\:1 de unpinucrc
I :1

p.unamulu: ill

'LU't'

tiL'

in Anexa

III. :\!
~

fL'p:U IS
- lun; imea lalpi luntia\lei

- numar (iL' cicl i Il 111l1{11 de L"lt·1 l'C III \ akllll i
num.ir de
CiL·1t

pcntru produccrca

I ILllL'1IlTll
1;, '.11PI;II<I\<1

accl'lL'ra\la
lerl'llulul L - l"IlUiUllea

m;t\lm;-t

a miscarii

WI·'[llicl'.

P:iI11,1Il111lul

L',.c . !'k
III

cxccuuiciuuca

Il1drcrtri It lr PL' tiircl"\1<1

I r'lIb\CJ"saE,·si

It lllgiludinal,-1 . accclcr.uiu t'-I"a\llil\!Llnalfl cnclicicnt seismic
L"lldieiellt

,II l"Illldqiilllr rncd ic \ nllcal;l
UIIIC:t a

de II III 11

p
P p.

prcsiunca
prcsiunca
]l1"L'siunl';1

pc [;!Ipa tund.uici

P. r

p.uuautulu: 111 rl'~IIlI'I;nil prcsiunca crilica a pamaiuului ill rcgllll SL'I,'llIL cocficicnt de rcduccre a s(II III t:,i"J i .,L·'" III ILL' ad ;IIK'imea
1;!(lor de sClril pcutru rapurtut ctonurilor

en

20

21

u

z
Au
AJ(J' (J'3<;

3c

(Jd
(Jd/ (J' (J,

2

X

(Jh
(J'm (J' ,

T,

T max

I)

l'

- factor de scara pentru raportul deformatiilor volumice - factor de scara privitor la deformatia de lunecare specifics - tasare totala - tasare din variatia volumica respectiv din variatia modulului de elasticitate - presiunea apei din pori - adancimea de la cota terenului - cresterea presiunii apei din pori - cresterea presiunii apei din pori normalizata - efortul unitar lateral (orizontal) efectiv de consolidare - efortul unitar axial dinarnic - efortul unitar de forfecare norrnalizat - efortul unitar vertical total in terenul liber - efortul unitar orizontal total in terenulliber - efortul unitar principal efectiv mediu - efortul vertical unitar efectiv - efort unitar tangential mediu indus de seism in terenul tiber - efortul unitar tangential maxim indus de seism in terenul liber - unghiul de frecare interna a pamantului - lunecarea specifica sau deformarea unghiulara

ANEXA 1I

DETALII CAPACITATII

ASUPRA METODEI DE EVALUARE A PORTANTE A TERENULUI DE FlJNDARE LA ACTlliNI SEISMICE

11.1. In metoda simplificata de evaluare a capacitatii portante a terenului de fundare Ia solicitari seismice, se fac urmatoarele ipoteze: - Parametrii rezistentei la forfecare, (I ~i c, nu se modifica in timpul solicitarii seismice. Acest lucru este valabil in general la solicitarile scurte ~i nedrenante. - Eforturile unitare tangentiale medii, T" induse in teren de actiunea seismica se calculeaza utilizand relatia propusa de Seed ~i Idriss in 1971 /6/:
Ts

::O,65x

T

max

coeficient de zonare seisrnica, conform P 100-92; efortul unitar vertical total egal cu sarcina geologica corespunzatoare.adancimiii z pentru care se calculeaza T rd - coeficient de reducere cu adancimea, rd=1-0,OI5~, in care z este adancimea exprimata in m.
(J, -

K. -

in care:

::O,65x K s x a v x

rd

(11.1 )

specifica
- deformatia de lunecare specifics efectiva - factori de mobilizare a rezistentei la forfecare in stare de repaos, respectiv in momentul seisrnului - coeficient de reducere a presiunii critice statice - deformatie volumica specifics - deformatie axiala - coeficient Poisson - lungimea redusa a talpii fundatiei - latimea redusa a talpii fundatiei

11.2. Presiunea critica in regim static, Per se determina conform STAS 330012-85, pct.4.2.2.: Pcr::yxB'x A y xN y xi +cxN x A x i
c c c
y

E,.(%)
Eh(% )

~

+q x N q xl.

q

xi

q

+

(11.2)

L' B'

"

Acest Per static s-a obtinut pentru un anumit factor de mobilizare a rezistentei la forfecare, exprimabil prin urmatorul raport (fig.II.l):

22

23

)1

1<,
H

~ III \P
~1J1"

111.3)

Il.,". ln monumul scislllului. campul de undc prl'\U[1U' unitonn. producr dO\1 llt,lrl';1 d\ In 1Irilor tangcntialc T ,1\.:1ionand pc SUPI;lrl'lde mi/lllll;liL' \1 vcrticalc ilk clcmcntului lie YOIUlll. fiS II.::'. Dal;l se face reprczcntarva _!.Crafll:{l. CLL ccrcul lui \l\J!Jr. ;1 cvulutic: ,lfllil de dllriliri de la fL·_!.C I mul statirla (l'l 'CiSlllll·lil!,'.II II
sc
CI)IlSt:ll:1 II c\p;lIldarL' d

necoeziv caruia i se cunosc caracteristicile geotehnice. Asupra terenului actioneaza 0 fundatie continua de Hitime B aflata la adfmcimea D,. Metoda parcurge urrnatoarele etape: a) Se evalueaza starea initiala de eforturi in teren la 0 adancime egala cu B/4 de la talpa fundatiei cu relatiile:
(11.7)

cercului

cforturilor

care

Sl' aprll[1ll'

dqkl

de d rcapt a 11m i11sec;1. Facrorul de 1l1l1htli/;lrc a
fi:

rL'/ISIL'l1(ei

let iortccarc

ill ;ICt:-;[ cal

\a

0° J =0 ",K x "0

0(1

I'

=( I-sin

0)0° I

(11.8)

ill. -\I
'III ()

in cazul in care terenul este alcatuit din mai multe strate, avand greutaJi volumice, diferite, sarcina geologica se calculeaza cu formula:
J/

I I.~. PIL',IUI1L'i! rd:t\ia.

CrlliC;l

III leg III 1 seismic

SL' P(l;llc

l'\

;tllI;1 Lli

o,,=LY,
i ~I

X

hi

P,.
untie:

=t. \

P; criuc.i ill rCi!im
sLIlLC

II I )1

P,.

-

prcsruncu

I YJ.

unde )'1' hi reprezinta greutatea volurnica si respectiv grosimea fiecarui strat. b) Se deterrnina eforturile unitare tangentiale medii induse in teren de actiunea seismica, folosindu-se relatia din Seed prezentata la pct.Il, I: valoarea Ts este corectata cu un coeficient E, functie de tipul fundatiei:
T,=0,65

I
;til'S ;Islkl

I) ill":;I!

I' <I \',lriL'/L' liniar spre p.,: • (':lIld R =R atune: 1:= I si P.=P. • ('and R. = R. adic:l I, c:: "1',,' at unc i ~=(J. dcci a
Cella!.

x

E

x

KJx a,x r"

(11.9)

P

= I). lil-ci

tcrcnul

I[S Cucficicmul t apartinc deci dorneniului de valori 11).1.1 rezuh and (I capucitatc portanra la actiuui seismice mai 1111l';1 dccat CL';I de 1:1 acriuni q;llll'l'.
II.h. Pcm ru rxctupl ificarc ~e propunc urmanrca ;J1~(l1 iunului lit: dcicrminarv a ~·;tP;ICll~lpi ortauic ill rl'gllll seismic pcutru 1111p.rrn.uu p 24

- pentru fundatiile izolate.r = I - pentru radiere: f. =0,85 c) Peste starea initiala de eforturi aOI, aO} se aplica solicitarea seismica considerata prin sporul deviatoric conform figurii 11.3, se determina noile eforturi principale al si aJ•

(11.10)

25

a +0 a ~-'-I'-R

b) Factorul

de mobilitate

710 va avea expresia:

~

2

(11.11 ) (ILl S)

.1

R'~\'T-s~(-"-'2-Y=0,5x
d) cum s-a

:"1

o; -a" ,

\

~ -. 'tT- to-.x
.I'

(1/.:.,)- .1

'

(11.12) asa la

In cazul

pamanturilor necoezive ararat. tactorul initial de

(fig. II. 3), TIll' reprezinta, mobilizare a rezistentei

Dupa aparitia

seismului

noul

factor

de mobilizare

tinand

com

si de relatiile (II. 10. II. 11, 11.12), va deveni:
11
0,-03

forfecare _ exprimat prin:
-r

1111r-

sin 'Y [I
S1I1"

(l,
. ---"--

air

X

a, 'air

sin

(>

~ --- x 1 Tk(l

1 ·kl,

(ILl 3)
Slll ()

, a I =U \ + 2c x

ctg 0

x
S1I1 (}
1'2".

7/, reprezinta
exprimat prin:

noul factor de mobilizare

a rezistentei

la forfecare

~----.- .... -.... ...------.-- r --. 0,( 1 t/.:.n) +2c x ctg (j - sin (~ c) Coeficientul ~ se calculcaza critica utilizand relatia (11.6) cu ajutorul

\,4x

0L 2( I ktll

(II. 16)

11, = --. --. sin 0

sin 'Y, a I -03
z: --.-._-

x

2R <
sin
0 (l,(1

.\ SIl1 0

01 'a;

'/.:.1') sin

d) Presiunea forrnulei nI.S). (lLl4)

in regim seismic

se evalueaza

\4u~/o,i T( I -----k,i .,-----. ---1 TkJl
c) Presiunea critica in rcgim

x

0

seismic

se calculeaza

cu relatia

11.5. 11.7.
expresiile

In

cazul pamanturilor
de

coezive

factorilor

mobilizare pentru

a rezistentei

(fig.I1.41 datorita coeziunii, la Iortccare se

modifica asttel: a) Expresia

lui '-I'IJ devine,

simaria initiala (tara seisrn):

sm

'YII

R"
()()
OJ

(l-a
"

II

tal, +2(' x etg

0

26

27

EXEMPLE DE CALCUL Exemplul
Dr. 1

II. Presiunea critics in regim seismic se calculeaza: P"U=~ Per in vederea determinarii lui ~ trebuie calculate valorile eforturilor unitare verticale ~i orizontale in terenul liber ~i efortul unitar tangential mediu indus in terenul liber de actiune seisrnica. COla "r" pentru care se calculeaza eforturile:

Se considera 0 fundatie dreptunghiulara BxL=2x3m arnplasata la 2m de la suprafata terenului. Terenul de fundare este alcatuit dintr-un pamant coeziv avand: 'Y*=18KNlm3 o*=2r c*=30KNlm1 Incfud.rile de calcul provenite din gruparea speciala, la ni velul talpii fundatiei sunt:

N=2100KN
M=700 Knm T=O 15·N="315KN Coeficientul de zonare seisrnica, conform P 100-92, K,=,,0,2 I. Conform ST AS 3300/2-85 calculeaza cu formula: presiunea critics in regim static se i Eforturile
a,=) .

unitare in aer liber:

:.=18 . 2,74=49.32KNlmc

P ~y-B'N
(t

YYY

.). ./ +qN '1qq i +CN'A 'A 2M
700

a1/ =K·() ~ = (I-sin (}).(), = (1-0,374) '49,32=30,87KNII//2 {/ . r,,= 1-0,015::. = I-O,OJ5·2, 74=0, 9589 T, = (('0, ·K) '0, 65rd= 1·49.32'0,2'0,65·0, 96=6, 15Kl\'lmJ Factorii de mobilizare ai rezistentei
0.01 + 0-

CC(

in care: B j=B-2e=B-~-~22'~~ -1,33m N 2100 pentru ",*=2r L'=L conform Tabel 11 Ny=2,5 Nq=8 N,= 17 conform tabel 12 A =A

la torfecare:

'7 ----II

cte (1 :" 492<'"l,_~.r- 30,H7 sin () " .. - -- ..------.---- ... x 49,:n~30)s7+2J02A7 ()J74
0

'.--~...

-

X

0.216

q

=}

,

O+03·~=1+0,31,33
'L!

3

=1,133

'7('
1) ---

\

4 ._2
_~
t.

~ T~

a,(l

+K(J)+_("·ctg
.. ----

.r _. __ u J

(I - k ):
0

x-

I

. Sl11 ()

"-Y

B/ 1,33 • =1-04·-=1-04·-·-~O,R2 , LI ' 3

_ \ 4~«15i;49,32'(I(i:-62o): 49.32(140,626) de reducere ~2,3()'2,47 va fi:
....------

Conform Anexa F punctul F.2 din graficele din tig.6 i. =0,6 iq=0,78 ic=O,75 [nloc~ind valorile determinate in formula lui P,., rezulta: P",= 18xl ,33x2,5xO,82xO,6+ 18x2x 1, 13x8xO, 78 + 30x 17xl ,33x xO,7S=717,34KN/ml

,

--

I

0,374

'0,263

Coeficientul

28

29

p rr.s =U'; =0, 940J J 7, 34 = 6 74,
Verificarea seismic va fi:

Deci:

lnlocuind valorile in formula lui Pn se obtine: 30KNlm2 Pcr= 181,33'28,90,82D,57+ in regim II. 18,243,3·1,]330,72= ]594,98

la starea lirnita de capacitate portanta,

r

p' d<mP u.s
=~= e!

z~D,-+[2 tg(45+"2)]·"2=
3·1,33

B

0

I

L '-8

2J(.lQ_ =526,3KN/1112
2

") 1 ~2 +.:-: ·2,05

526,3KNlm

2<(),9·674,30~606,S7KNlm

0, = 183,025 =54,45KN/m~ 00=0,4-54,45=21,78KNim'
T, =

22

=3,025m;

54,45 D.2 D,65 D, 955 = 6, 76KN/m"

Exemplu nr.2

rd= 1-0,015-3,05=0,955
Factorii de mobilizare ai rezistentei de forfecare: ._ lk(l. I 77 ---IJ I +ko sin Ko~ I-sin ¢
Y) ...._._. _..-. s

o fundatie izolata, dreptunghiulara BxL = 2x3m, cu adancimea de fundare Dt=2m, asezata pe un teren de fundare alcatuit dintr-un pietris cu urmatoarele caracteristici:
(}*=37 c*=o 1'*= 18KN/m3 incarcarile ~i caracteristicile seismului sunt aceleasi exemplul I. I. Se calculeaza Pn conform STAS 3300/2-85
Q

fl

_ O,ti I .. - ... ---.--. =0,714 1 ·0,4 0,6

_ V4(T/aj

'(l·kci ---I Tko
. -'.-

._-

1
@

sin

=

ca

In
=

_\_4(6·2~):~4,45)C 1,4

t_(!,~~. ..'.
(I,n

'0,77'(5

P,,='Y~B'~Nr)\-J, +q~Nq~\jq
B' = 1,33m L' =3,Om pentru () = 31 a N=28.9 Nq=43,3 Aq=1,133; "_,""'0,82; i., =0,57; iq=O,72. (tab. I I - STAS 3300/2-85) (tab. 12 - ST AS 3300/2-85)

Coeficientul de reducere ~ va ti: . O.77S ~O 776 0,714 '

Pcr, =0,776)594,98= (Anexa E - ST AS 3300/2-85)

1237. 70K/I/lmc

r;« =r.:

--526.3

< 0,9)

237, 70Klv'lm2= J 113, 93KNlm2

30

31

Exemplul3 Calculul se efectueaza pentru 0 cladire administrativa Ps-Bctaje. avand forma in plan apropiata de patrat, spre suprastructura alcatuita din pereti structurali (diafragme) si cadre din beton armat, dispuse pe 0 trarna regulata de 3,90 ~i 4,20m, Fundarea se face eu radier general. Calculul se face pentru intreaga infrastructura intrucat elernentele acesteia (peretii, radierul ~i planseul) conlucreaza irure de,

63

r--~-------y

I 'j

.30J~Pa.

--x N =61.IOOKN

I

M."= 155.190KNm 303
+ e,=2.54m

-+5=475t

1

N t: '5210t

-~'d68 176'

£78

r---'------,

I

j

Z91K.Po

. -f---X

(;9

N=61.100KN M)"O"149.690KNm e)O"2.45m

N = fori a gravitationala N, = greutatea infrastructurii (inclusiv S=forta seisrnica de cod (K,=0,2)

radier)

Rezulta urmatoarele presiuni la colturi determinate pentru eforturile ultirne (s-a admis distributia trapezoidala a presiunilor):

~lt-1

I--

,

_l

I

180

NO"61.100KN M," =0, 7x 155x190= = 108. 750KNm M,"O"O,7x149x690= = 105.090KNm e,= 1,78m e) = 1,72m

32

33

Se calculeaza pentru seismul oblic care este eel mai nefavorabil. Exemplul 3.a - teren 1 - nisip fin N =61.100KN M:= lOS.750KNm My"= 105.090KNm H =42002+42002 =5940KN V=N

m =rn l. 'oos2

()

+m B sirr'

()

2+L
m =~=
L

2+20,1
19,8 =1 48 '

T."=4200KN Ty"=4200KN

L 20 1 +- 1+____d B 19,8 2+ B 2+ 19,8
1 +B

m ~____!::_
B

20,l =1 50 1 + 19,8 '

L

20,1

tg S = H = 5940 =0 0972 -- arctg 8 =5 55° V 61100 ' , P cr = Y BIN y .A. Y ·i Y +q N q .A q ·i q B1=B-2MY=1980-2
N' 105090

61100

16,37m

L JI=L_ZMx =2010-2 N'
P entru
¢

108750 61100

1654m
'

=250

label 11 STAS 3300/2-85 0,2

N; =4,1 '. Nq=1O,7
?

B L A =1-04
y ,

=

19,80 =0 985 20,10 '

6.

",.8m

BI =1-04 16,37 =060 LI '16,54' B
I I

A =1 +0 3 q

'L

16,37 =1 +0 3 ~=1 30 ' 16,54 '

H cr =v·IJ.+B IL lea r:

,u=0,4; Ca=10KN/m 2 Her =61100 D,4 +16,37 '16,54'10 =27140KN

1,72 0,l45 10,05+1,78 arctg =8,27° m=mL oos2 (}+mB'Sin2

tg ()

e

()=
X

=1,48

X

cos? 8,27°+1,5

sin2 8,27=1,48

34

35

226KNlm2

< 0, 9x1170= 1053KNlm2

m =0, 9

r; = 19, 15x16, 37x4,
",1386KNlm

lxO, 6x0, 766 + 19, 15x3, 5x 10, 7x 1,3xO, 853=

Exemplul praf nisipos

3.b.

-

N =61.100KN

M,"'" I08.750KNm
My"'" 105.090KNm

T,"=4200KN T,u"'4200KN

a,.=-Y x z=19,15x11,27=215,82KNlm2 a,,=(l-sin 0) a,.=(i-sin25°)x 215,82= 124, 61KNlm2 Ko=0,58 'd= 1-0, OJ 5x z = 1-0,015xll, 27",0, 831 T ::.: x a,x K,)xO,65x 'd (f f '" 0, 85 r:=O, 85x215,82xO,2x0, 65xO, 831 = 19, 82KNlm2 = l-Kf}_ x __ 1_ ~ 1-0,58 .._1_ =0,629 o 1 +Ko sin ¢ 1 +0,58 sin 25" VA(r)a,/+(l-Ko
s

H~5940KN tg 0"'0,0972 ...... rctg 0"'5,55°>5 a Per="I:B '~N_)\,))+q~Nq~Aqjq +CPc~Ar~i. B'",16,37111; L''''16,54 Ny ~1,58

pentni

0 = 19°

tabel II STAS 3300/2 -85

Nq~5,9
N,=14,04

1]

1]

i.

1 +Ko

~._---

1

_

A, '" 0,6; A"= "" = 1,3 Hcr=Vx I1+B~L~Ca 11=0,30; Her=61100xO,3+ 16, 37.x.16, 54xJO= 21038KN m=1,48 i ~(I
i

Ca=10KNlml

Sin ¢

=,):4(19,82/215,82)2 +(1-0,58)1._1_._ =0,687 1+0,58 sin 2Y ~ = 1 ~1]s 1~1]o P
(,1".s ~

H'cr

l!._
[I

t~ ¢)111' \

=( 1

59~ 21038

tg 19°) U~'l -0.776 .

i =(I--!!__
q

H

tg O)//I~(l-

5940 to 19°)1.45=0860 21038 ,., ,

_

1 -0,687 =0,844 1-0,629

=t' x P=O,844 CI
=~=

x 1386=1170KN/m
= 226KN/m2

2

1 -lq =0,86 1-0,86 =0,831 Ne· tg ¢ 14,04x tg19° Prr=21, 78x16,37xl,58x0,6xO, 776+21, 78x3, 5xl,3xO, 860+ + 22x14,04x1,3xO,831 =1099KNlm2
=l c q

i

pi
ej

B!L / 16,37xJ6,54

61100

36

37

Z~3,5+[~

98

tg(4SO+

2)x

19°

1 2~1O,44m
2

a;, =(1 ~sin

a ~21 78 x 10,44 ~227,38KNlm 19°)

x

227,38~153,35KN/m

2

Kv=O,67 'd= 1-0,015xI0,44=0,843
T, =O,85x227

2

,38xO,2xO,65xO,843 = 21, 18KN/m

710 a +cII +2cx etg ¢
l'

ll -----~x

a,.-a

--~
sin ¢

1

227,38 -153,35 x 1 ~0,44 7 227,38 +153,35 +2,22 x etg 19° sin 19°

j4Ts2+a,(I-ko)2 71 av(l +ko) +2c x etg
5

¢

x _1~~ sin ¢
X

y/4x21,182+227,38\1-0,67)2 - 227,38(1 +0,67)+2 x 22 x etg 19° ~ ~ 1-715 1-710 pi 1-0,521 =0,866 1-0,447
2

SI'O

1 ~0,521 19°

Fig. j.l.

Cercvr//e lui AlO'Sr rnfrv evo!tJ_#u sloni ole e/orlvr/ ole 10' r'Cgimv 1 .!I<1t.-c /0' ee I Je/:"m/c (c(jUJ (!Jl!hJ:fTYl)

P cr s ~O, 866xl099~952KN/m
ef

61100 ~226KNlm 2 16,37x16,54 226KN/m 2<0,9 x. 952=857KNlm

m ~0,9
2

..f'OCO'

de kna
0)

fij ../. Siot-ea" tie ef'or fur! In !ere/) In 2. ./-/'"I'IJ I Jt!('.rh11J /v/.
38

39

ANEXA III

EV ALUAREA T ASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE Deformatiile ee apar in masivul de pamant in timpul actiunilor seismice se datorese propagarii verticale de la roea de baza pana la suprafata terenului a undelor seismice transversale. Acest mod de actiune poate fi studiat in laborator eu ajutorul incercarii in triaxialul ciclie. Problema tasarii nisipurilor saturate este legata de producerea lichefierii, aeeste doua fenomene fiind studiate irnpreuna. Lee ~i Albaise 17/, folosind testele triaxialului ciclic au pus la punet 0 metodologie de evaluare a tasarilor probabile, ee pot fi inregistrate la suprafata unui teren nisipos saturat, lara suprasarcina (teren Iiber), metodologie ce este prezentata in continuare.

__

a-;

-,;;a:.,:....V_- -----I

Fig. 5..J. C~rcvr//e lu;

Aloh r: lenfru F",illl<.m·

~coe~;ve

Efectuarea incercarilor de laborator prelucrarea rezultatelor

!}i

-r, _--~

,--_

....

~'

III. I. Tasarea nisipurilor saturate datorate solicitarilor seismiee se evalueaza folosind rezultatele incercarilor de laborator prin probe prelevate din depozitul natural, in triaxialul ciclic, m.2. Metoda triaxialuluieiclie, principiu, aparatura, pregatirea probelor, efeetuarea incercarilor eiclice sunt expuse la peL2.4 din "Metodologia de determinare a earaeteristieilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice" 141 elaborata de INCERC, in curs de aparitie si in anexa B a "lndrumatorului tehnie pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile" indicativ P.125-84 lSI. II1.3. Probele de nisip consolidate la starea de eforturi din teren sunt supuse la un efort unitar axial dinamic, ad' In timpul ciclarii se

___

.-"-11'-'--

_

F~.

ff. If.

Cerc.u r:,!C

/<li #~hr rnfrt.l r1'nluri
coe zrv e

40

41

mascara cresterea presiunii apei in pori, ~u ~i deformatiile axiale, ~h' pentru fiecare eielu. Sunt incercate eielie cate 3 probe eu acelasi grad de indesare, fieeare pentru alta valoare (To' eielarea continuand pana la lichefiere. Pe baza rezultatelor din aceste serii de incercari se traseaza urmatoarele curbe in functie de numarul de cicluri, N, exemplu curbele din fig. Ill, I. • variatia efortului unitar de forfeeare nonnalizat, ad/2ux; • variatia presiunii apei din pori normalizata !J./rJ:x; • cresterea deformatiei axiale ~h' De asemenea se traseaza curbe de variatie ale presiunii apei din pori normalizata, !J.jax in functie de raportul N/N 1, N - numarul de eieluri pentru care se calculeaza: Nl - nurnarul de eieluri la care s-a produs lichefierea (exemplu din fig.III.3). IlI.4. Pentru a studia-fenomenul producerii tasarilor in nisipul saturat, se face 0 noua serie de incercari in triaxialul ciclie (probe consolidate si incercate ell (Jd similar eu cele prezentate la pct.III.3, la care cic1area se intrerupe inainte de atingerea Iichefierii, pcntru 0 valoare a cresterii presiunii apei in pori egala cu 60% din valoarea maxima. !J.u=(Jx atinsa in momentullichefierii. lmediat se deschide drenajul si se mascara variatia volurnica produsa de excesul presiunii apei din pori. In teren aceasta coincide cu fenomenul de tasare produs datorita disiparii presiunii apei din pori prin migrarea apei la suprafata, Rezultatele incercarilor sunt prezentate in doua grafice (asernanatoare celor din fig.III.2) si anume: • variatia presiunii apei din pori norrnalizata !J.ju' x In functie de numarul de eieli; • variatia deformatiei volumice fJ %) in functie de varful presiunii apei din pori !J.j(J' se-

Evaluarea tasarilor III. 5. Procedeul simplifi cat pentru estimarea tasarilor unui pamant nisipos datorate fenornenului de migrare a apei din pori dupa
un evenimet seismic, parcurge urmatoarele etape: a) Se fac eele doua serii de incercari in triaxialul ciclic ~i rezultatele obtinute se prezinta in diagrarne, conform prevederilor de la pCLIII.3 ~i 111.4. b) Aplicand procedeul simplificat al lui Seed si Idriss se determina numarul de cicli echivalenti, N., corespunzatori zonei seismice de calcu!' Procedeul simplificat Seed ~i Idriss 18/ propune ca fieeare magnitudine seisrnica sa fie caracterizata de un numar de eieli, numit numar de cicli echivalenti, No, cu acelasi efeet asupra terenului ea ~i miscarea seismica neregulata, valori preluate ~i prezentate in tabel ul Ill. I . In normativul P 100-92, in tabelul 1.2 din Anexa A, este data echivalenta intre intensitatea seismica ~i zonarea seismica a teritoriului Rornaniei, caracterizata de doi coeficienti: coeficientul seismic K, ~iperioada de colt TO' c) Se intra in diagrama de variatie a efortului de forfecare normalizat (Jd/2(J'3c, (diagrarna de tip c din figura 111.1) cu numarul de cicli, N. si se determina valoarea efortului de forfecare normalizata corespunzatoare. d) Corectand valoarea efortului de forfeeare nonnalizat eu factorul de siguranta F= 1,5 se va obtine 0 noua valoare a raportului (Jd/2(J'le' valoare ce reprezinta rezistenta la lichefiere, pentru care din aceeasi diagrams (tip c fig. III.l) se afla numarul de cicli pentru care se produce lichefierea, NL e) Cu raportul NjNI se intra in diagrama de variatie a presiunii apei din pori normalizata (tip fig.III.3) ~i se determina domeniul valorilor !J.iu' k corespunzatoare. f) Din diagrama de variatie a deformatiei volumetrice (tip b fig.III.2) se obtin valorile deformatiilor volumetrice, fJ%), corespunzatoare domeniului de variatie a presiunii apei din pori,

~/(J' Sc42

43

g) in conditiile incercarii probei eu deformatia laterala impiedicata (existents ~i in teren), deformatia de volum inregistrata prin migrarea apei, E/%) este egala cu deformatia specifica pe directia verticala. h) Cunoscand grosimea D a stratului pentru care se calculeaza tasarea probabila S, se aplica formula: (III. I)

a) creasterea

presiunii

apei din pori norrnalizata

6.)a'1<' cu

numarul de cicli N;
b) deformatie volumica E,. in functie de varfurile presiunii apei din pori normalizate, t!..ja' x" IV. Evaluarea tasarilor probabile s-a facut in etapele urmatoare: a) din tabelul III. I rezulta cli pentru cutremurul de proiectare corespunde un numar de cieli echivalenti, N<=4 cicli: b) Pentru Nc=4 corespunde un raport ai2a'"._,=0,35 pe diagrama din fig.Ill.I.c: e) Tinand seama de factorul de siguranta F= 1,5, efortul maxim de forfecare normalizat care poate fi suportat de teren produs de cutrernurul de proiectare, este numai de 0,35: I ,5 =0,25; caruia ii corespunde un nurnar de deli de lichefiere de N 1 = 38; d) Diagrama din fig.II1.3 arata ca pentru raportul N/Nj=4/38=0,105 corespunde 0 variatie a presiunii apei din pori 6.u/a'3e cuprinsa in domeniul 0,1-0,3; c) Se intra in diagrama din fig.Hl.Zb cu valorilc 6.ja\,=O,1 si 0,3 si rezulta ca deformatiile volurnice = 0,02 % '-;'0,1 %; f) Tasarea S calculata cu formula S =6. 'E( %) pentru stratul eu 0= 10m, va fi 0 tasare S=2-lOmrn.

Exemplu de calcul
I. In acest exemplu sunt rcdate rezultatele incercarilor de laborator ~i efectuarea calculului tasarilor probabile ce se vor inregistra intr-un depozit de nisip de 10 m grosime, in urma unui eveniment seismic, prezentat de Lee si Albaisa 171. Caracteristicile fizice ale nisipului sunt: 1. 05()=0,6mm 2. Un= 1,2 3. emd\=0,83
4.

cmin=O,S4

II. Rezultatele primei serii de incercari in triaxialul eielie pana la atingerea liehefierii, sunt prezentate in diagramcle (a.b,c) din fig. III. I ~i anume: a) variatia deformatiei axiale, th' cu nurnarul de deli N; b) variatia presiunii apei din pori normalizata, 6.ja\c eu N; c) variatia eforturilor unitare de forfecare normalizat, 0d/2a' 3C cu N. In diagrama din fig. III.3 este prezentat domeniul de variatie al presiunii apei din pori normalizata, III. Pentru seria de incercari ciclice oprite inainte de liehefiere urmata de drenare sunt prezentate rezultatele in diagramele din fig.III.2.

44

45

u
(c

~
r...:-

\c....-..

~ B,

~~ ~

17ttB;~
.J
I. .., "",. ,..,,b.,a.

hg. IF.J. VqriO'/'Q /veslu/?i/

t'ormql/zClIri

cy>ei dIn J>ori f'n IlJncp~ oE: 1TY1'0r/v1 tV/Nt

Nr,

c.r<::,...~ IV

F&. g. 1 IncerCC'~t:I

c;c//ca

r""nti

/q /,cf,t!I/~re

7de!u! or: pI
AiO_9

,,/Iu

d/nc-o

;./umo--ru

! ~/·vO';';'j
Ale

.Jt::IJ/T'V/U/

q'c

c/cl/
2- .3

II)

Nr.ww"e,-;;AI

f------........5. 0t
......u- .... ..cc

--

.~--

b, ifc!'cCI.., ...C'POO .... q¥/~mq;,~e-(J"

s

.-1-.

5

c J/I;
71,-2 8 /; '

to f5
-%

Hg.
tria/ilk

1j·2. JbCt!"rcarea de h'cn~f/ere

cie://e:Q

,,~,..;.a

Vonata
~

rn..lmaru/v/

de c/cll ech/vcde-nl/
mIca

urmO'1"fi.le o're-nare

mO'gn; fuo'/ne-c:l

.J"e/~

(dv,PD Je-ed

¥ J"&/rl.u-)
47

46

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->