Probleme date la examenul de logic˘ matematic˘ ¸i computational˘.

a as ¸ a Partea a III-a
Claudia MURESAN ¸
Universitatea din Bucure¸ti s Facultatea de Matematic˘ ¸i Informatic˘ as a Academiei 14, RO 010014, Bucure¸ti, Romˆnia s a Emailuri: c.muresan@yahoo.com, cmuresan11@gmail.com

Abstract Textul de fat˘ contine o colectie de probleme de diferite tipuri ¸a ¸ ¸ date de autoare la examenul aferent cursului de logic˘ matematic˘ ¸i a as computational˘ din anul I de studiu al Facult˘¸ii de Matematic˘ ¸i ¸ a at a s Informatic˘ a Universit˘¸ii din Bucure¸ti. a at s

Peste tot ˆ acest text, prescurtarea ddac˘ va semnifica “dac˘ ¸i numai ın a as dac˘“. a

1

Lista 1 de subiecte

a Exercitiul 1.1. Se consider˘ algebra Boole L3 (cubul), reprezentat˘ prin ¸ a 2 diagrama Hasse de mai jos. S˘ se determine algebra Boole factor asociat˘ a a filtrului generat de x, prin enumerarea elementelor ei. S˘ se demonstreze a c˘ aceast˘ algebr˘ Boole este izomorf˘ cu L2 (rombul). a a a a 2 1 r xr z   ry dr
d d    r r d dr ad b   c dr    d

0

1

β ∈ L3 .2 Amintim o proprietate important˘ a algebrelor Boole. L3 /< x > = {ˆ a. α ↔ β ∈< x >. 0 ˆ 2 a = {β ∈ L3 |x ∧ β = a} = {a. α ∼<x> β ddac˘. definit˘ prin: ¸ a a 2 pentru orice α. c} = c. 2 2 Prin urmare. aceste dou˘ inegalit˘¸i sunt echivalente cu: ın ¸ a a at x ∧ α ≤ β ¸i x ∧ β ≤ α.2 din Anex˘. γ ∈ B. avem: s ˆ = {β ∈ L3 |x ∧ β = 0} = {0. b ˆ 2 x = {β ∈ L3 |x ∧ β = x} = {β ∈ L3 |x ≤ β} =< x >= {x. Conform echivalentei amintite ˆ enunt ¸i demonstrate s ¸ ın ¸ s ˆ Observatia 3. are loc echivalenta: α ≤ β → γ ⇔ α∧β ≤ s ¸ γ. anume α = {β ∈ L3 |x ∧ α = x ∧ β}. vom nota cu α clasa de echivalent˘ a elementului Pentru orice α ∈ L2 ˆ ¸a α ˆ algebra Boole factor L3 /< x > . a . (α → β) ∧ (β → α) ∈< x >. numit˘ legea de a a reziduatie (a se vedea Observatia 3. pentru orice α. ¸i teorema de reprezentare a lui Stone pentru cazul particular al s algebrelor Boole finite ne asigur˘ de faptul c˘ L3 /< x > este izomorf˘ cu a a 2 a L2 . Diagrama Hasse a acestei algebre Boole factor este urm˘toarea: a 2 ˆ 1 r ar ˆ  d  d dr   dr ˆ b   ˆ 0 Exercitiul 1. ˆ b. a a 2 elemente. 1}. s a 2 3 . Congruenta asociat˘ acestui filtru este ∼<x> ⊆ (L3 )2 . a at A¸adar. β ∈ L3 . ın ˆ 2 2 A¸adar. iar acestea sunt echivalente cu: x ∧ α ≤ x ∧ β ¸i s s x ∧ β ≤ x ∧ α. a ¸ 2 adic˘. a a ¸ ¸ ceea ce. prin definitie. dup˘ cum se poate demonstra imediat prin dubl˘ implicatie. Rezolvare: Filtrul generat de x ˆ L3 este < x >= {α ∈ L3 |x ≤ α} = ın 2 2 {x. β.2. S˘ se construiasc˘ o latice cu 10 elemente care s˘ aib˘ ¸ a a a a ca sublatici disjuncte pentagonul ¸i diamantul ¸i s˘ i se pun˘ ˆ evident˘ o s s a a ın ¸a sublatice distributiv˘ cu 8 elemente. ˆ ˆ deci aceast˘ algebr˘ Boole are 4 0. este echivalent cu x ≤ (α → β) ∧ (β → α). iar definitia operatiei ∧ = inf ne asigur˘ de faptul ¸ ¸ a c˘ aceast˘ inegalitate este echivalent˘ cu urm˘toarele dou˘: x ≤ α → β a a a a a ¸i x ≤ β → α. y} = y . a a ¸ Aceste ultime dou˘ inegalit˘¸i sunt echivalente cu egalitatea x ∧ α = x ∧ β. explicitˆnd definitia operatiei ↔.2 din Anex˘): pentru orice algebr˘ Boole ¸ ¸ a a B ¸i orice elemente α. ˆ ˆ 2 ˆ = {β ∈ L3 |x ∧ β = b} = {b. 1}. α ∼<x> β ddac˘ x ∧ α = x ∧ β. conform descrierii de mai sus a filtrului < x >. 1} = ˆ ˆ 1. z} = z .

reprezentat˘ prin ¸ a a 2 diagrama Hasse de mai jos. prin urmare un rezultat din curs ne asigur˘ de faptul c˘ M este a a latice distributiv˘: a 1 r rh rg re rd  d dr     br d dr c   0 2 Lista 2 de subiecte Exercitiul 2. β} ∈ M ¸i α ∧ β = inf{α. d. e. c.1. d. din care se observ˘ c˘ nici diamantul. adic˘. au loc: α∨β = s a a sup{α. Se consider˘ algebra Boole L3 (cubul).3 Rezolvare: Fie laticea L = {0. c. b. b. 1} = L \ a a ¸ {a. s a s Observ˘m c˘ submultimea cu 8 elemente M = {0. pentru c˘ este ˆ a ınchis˘ la supremumul a ¸i infimumul de dou˘ elemente. Iat˘ diagrama Hasse a laticii s a M . f } a lui L este o sublatice a lui L. S˘ se determine algebra Boole factor asociat˘ a a . h. e. g. f. cu urm˘toarea diaa gram˘ Hasse: a 1 r   fr d  drh rg d  re rd  d   rb drc ar d   dr   0 L are 10 elemente ¸i este chiar suma direct˘ dintre diamant ¸i pentagon. β ∈ M . h. β} ∈ M . pentru orice α. 1}. g. a. nici pentagonul nu sunt sublatici a a ale lui M .

y. a a 2 lemente. rezolvarea decurge la fel ca aceea a Exercitiului ¸ 1. avem: a ˆ s 2 2 ˆ = {β ∈ L3 |a ∧ β = 0} = {0. prin enumerarea elementelor ei. x.2 din Anex˘ s ın ¸ ¸ a (legea de reziduatie). Σ2 ∪ {ψ} χ → ϕ . z} = ˆ = c = z = L3 \ < a >. L3 /< a > = {ˆ ˆ deci aceast˘ algebr˘ Boole are 2 e0. ˆ Prin urmare. y. α = {β ∈ L3 |a ∧ α = a ∧ β}. A¸adar. ¸ Rezolvare: Filtrul generat de a ˆ L3 este < a >= {α ∈ L3 |a ≤ α} = ın 2 2 {a.1. b. Σ1 ∪ Σ2 (ϕ ∧ ψ) ↔ (χ ∧ ψ) pentru orice multimi de enunturi Σ1 . 1}. La fel ca ˆ Exercitiul 1. x.2.1. pentru orice α ∈ L3 . S˘ se demonstreze semantic ın a ¸ ¸ a urm˘toarea regul˘ de deductie: a a ¸ Σ1 ∪ {ϕ} ψ → χ. S˘ se demonstreze a c˘ aceast˘ algebr˘ Boole este izomorf˘ cu L2 (algebra Boole standard). χ ∈ E. 1} = x = ˆ ˆ 2 2 ˆ y = 1. facem trimitere la Observatia 3. Mai departe. a a a a 1 r  d xr z   ry dr d d    r r d dr ad b   c dr   0 Ca ¸i ˆ Exercitiul 1.4 filtrului generat de a. ψ. ˆ care not˘m cu E multimea enunturilor. Σ2 ⊆ E ¸i pentru orice enunturi ¸ ¸ s ¸ ϕ. Diagrama Hasse a acestei algebre Boole factor este urm˘toarea: a ˆ 1 r ˆ 0 Exercitiul 2. se arat˘ ın ın ¸ a 2 c˘. r . ˆ ¸a Pentru orice α ∈ L3 . 0 b ˆ ˆ 2 2 a = {β ∈ L3 |a ∧ β = a} = {β ∈ L3 |a ≤ β} =< a >= {a. Consider˘m sistemul formal al calculului propozitional cla¸ a ¸ sic. c. ¸i teorema de reprezentare a lui Stone pentru cazul particular al s algebrelor Boole finite ne asigur˘ de faptul c˘ L3 /< a > este izomorf˘ cu a a 2 a L2 . vom nota cu α clasa de echivalent˘ a elementului 2 α ˆ algebra Boole factor L3 /< a > .1. 1}.

L2 = {0. Prin s ın a a ˜ ˆ consecint˘.5 Rezolvare: Conform teoremei de completitudine tare. adic˘ h(ψ) → ipotez˘. s a s Fie V multimea variabilelor calculului propozitional clasic. Σ1 ∪ {ϕ} ψ → χ. ˆ plus fat˘ de ipoteza h(ψ) = 1. ceea ce. este suficient s˘ a demonstr˘m c˘: dac˘ Σ1 ∪ {ϕ} ψ → χ ¸i Σ2 ∪ {ψ} χ → ϕ. atunci a a a s Σ1 ∪ Σ2 (ϕ ∧ ψ) ↔ (χ ∧ ψ). semnific˘. este echivalent cu h((ϕ ∧ ψ) ↔ (χ ∧ ψ)) = 1. ¸ a ¸ ıncˆ Stim c˘. a a ¸a ˜ ˜ ˜ ˜ Cazul 1: Dac˘ h(ψ) = 0. Prin ipotez˘. avem c˘ h(ϕ) = 1. In ˜ ˜ ˜ ˜ are loc h(ϕ)∧ h(ψ) = h(χ)∧ h(ψ). atunci h(ϕ) ∧ h(ψ) = 0 = h(χ) ∧ h(ψ). dat˘ h. a˜ ˜ Cazul 2: Dac˘ h(ψ) = 1. a . ceea ce este echivalent a˜ ˜ ˜ ˜ ˜ cu faptul c˘ (h(ϕ) ∧ h(ψ)) ↔ (h(χ) ∧ h(ψ)) = 1. ˜ Cazul 2. In a ¸a a˜ ˜ ˜ ˜ h(χ) = 1. adic˘ h este un model pentru multimea de enunturi Σ1 ∪ Σ2 . c˘ h(σ) = 1 pentru orice a a ¸ a˜ σ ∈ Σ1 ∪ Σ2 . Rezult˘ c˘ a a ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ h(χ) = 1 ¸i deci h(ϕ) ∧ h(ψ) = 1 = h(χ) ∧ h(ψ). iar ¬ ¸i → pe L2 sunt operatii de algebr˘ Boole. conform propriet˘¸ilor at ˜ algebrelor Boole. 1} ¸ ¸ algebra Boole standard ¸i h o interpretare care este un model pentru multis ¸ mea de enunturi Σ1 ∪Σ2 . prin alegerea lui h. atunci. egalitate care la rˆndul a a ˜ ˜ ˜ ˜ ei este echivalent˘ cu h(ϕ) ∧ h(ψ) = h(χ) ∧ h(ψ) (a se vedea propriet˘¸ile a at algebrelor Boole pentru aceast˘ ultim˘ echivalent˘). rezult˘ c˘ h Σ2 ∪ {ψ}. cum.1: Dac˘. ˆ consecint˘.2: Dac˘. prin definitie. ceea ce este echivalent cu h(ψ) ≤ h(χ). h(χ → ϕ) = 1. Presupunem a¸adar c˘ Σ1 ∪ {ϕ} ψ → χ ¸i Σ2 ∪ {ψ} χ → ϕ. unde ¬ ¸i → pe E sunt a s a s s conectori logici. a ın ¸a a˜ cum h Σ1 ∪ Σ2 ¸i deci ˆ particular h Σ1 . In ¸a ˜ a˜ ˜ ˜ ceea ce este echivalent cu h(χ) ≤ h(ϕ). avem c˘ h a a Σ1 ∪ Σ2 ¸i deci ˆ particular h Σ2 . rezult˘ c˘ h Σ1 ∪ {ϕ}. s ˆ concluzie. pentru orice interpretare h care este model pentru Σ1 ∪Σ2 . Faptul c˘ s ¸ a a h Σ1 ∪ Σ2 . ˆ plus fat˘ de ipoteza h(ψ) = 1. s ın a a a ˜ Σ2 ∪ {ψ} χ → ϕ. precum am observat la ˆ ınceputul ˜ ˆ rezolv˘rii. adic˘ h(χ) → h(ϕ) = 1. avem c˘ h(ϕ) = 0. adic˘ o functie h : V → L2 astfel ˆ at h Σ1 ∪Σ2 . a ın ¸a a ˜ ˜ ˜ ˜ atunci relatia h(χ) ≤ h(ϕ) de mai sus implic˘ h(χ) = 0 ¸i prin urmare ¸ a s ˜ ˜ ˜ ˜ h(ϕ) ∧ h(ψ) = 0 = h(χ) ∧ h(ψ). conform ipotezei cazului 2. atunci. Dar h(ψ) = 1. Intrucˆt h a a a fost aleas˘ arbitrar dintre interpret˘rile care satisfac Σ1 ∪ Σ2 . exist˘ o unic˘ functie h : E → L2 care restrictionat˘ la ¸ a a a a ¸ ˜ ¸ a V este egal˘ cu h ¸i care comut˘ cu ¬ ¸i →. conchidem a a c˘ Σ1 ∪ Σ2 a (ϕ ∧ ψ) ↔ (χ ∧ ψ). Avem de demonstrat c˘ h((ϕ∧ψ) ↔ (χ∧ψ)) = 1. ¸i regula de deductie din enunt este s ¸ ¸ demonstrat˘. a ¸ ¸ adic˘ h satisface Σ1 ∪ Σ2 . conform propriet˘¸ilor algebrelor at Boole. h(ψ → χ) = 1. ˜ Cazul 2.

β} = α ∨ β ¸i aplicˆnd tranzitivitatea unei a s a relatii de ordine.1. Tot din definitia relatiei de ordine ˆ ¸ ¸ ıntr-o latice. s Demonstratie: Din definitia relatiei de ordine ˆ ¸ ¸ ¸ ıntr-o latice (a se vedea demonstratia echivalentei celor dou˘ definitii ale laticii). luˆnd supremumul dintre a a fiecare membru al acestei inegalit˘¸i ¸i β. α ≤ β ∨ γ. rezult˘: α ≤ β → γ. α∧β ≤ (β ∧β)∨(γ ∧β). conform Lemei 3. at s ¸ adic˘. γ ∈ B. a a adic˘ α ∧ β ≤ 0 ∨ (γ ∧ β). s ¸ ¸ s A¸adar. am obtinut egalitatea (a ∨ x) ∨ (b ∨ x) = b ∨ x. care. Aplicˆnd ˆ aceast˘ ultim˘ a a a ın a a inegalitate faptul c˘ γ ∧ β = inf{γ. ¸ ¸ a pentru orice elemente α. precum ¸i egalitatea a ∨ b = b s ¸ ¸ s de mai sus. Am folosit asociativitatea. explicitˆnd definitia implicatiei ˆ a a a ¸ ¸ ıntr-o algebr˘ Boole. Atunci: a ∨ x ≤ s ıncˆ b ∨ x ¸i a ∧ x ≤ b ∧ x. A¸adar. ˆ at s ¸ In aceast˘ inegalitate aplic˘m distributivitatea unei algebre Boole ¸i definitia a a s ¸ implicatiei ˆ ¸ ıntr-o algebr˘ Boole. comutativitatea ¸i idempotenta operatiei ∧. aplicˆnd distributivitatea unei algebre Boole. conform Lemei 3. adic˘. a a de unde. obtinem: α ∧ β ≤ γ. b. ˆ s ¸ ın conformitate cu definitia relatiei de ordine ˆ ¸ ¸ ıntr-o latice. obtinem: (α ∧ β) ∨ β ≤ γ ∨ β. adic˘ α ∨ β ≤ β → γ. Demonstratie: Vom demonstra echivalenta din enunt prin dubl˘ impli¸ ¸ ¸ a catie.1. precum ¸i egalitatea a ∧ b = a de mai sus. adic˘ α ∧ β ≤ γ ∧ β. atunci.1. Rezult˘ c˘ (a ∧ x) ∧ (b ∧ x) = a ∧ x ∧ b ∧ x = a ∧ b ∧ x ∧ x = a a a a ∧ b ∧ x = (a ∧ b) ∧ x = a ∧ x. este echivalent˘ cu inegalitatea a a ∧ x ≤ b ∧ x. A se vedea mai jos o a doua demonstratie. care. luˆnd infimumul dintre a a fiecare membru al acestei inegalit˘¸i ¸i β. Atunci. Observatia 3. are loc echivalenta: α ≤ β → γ ⇔ ¸ α ∧ β ≤ γ. β. ¸ a “⇒“: Dac˘ α ≤ β → γ. ¸i obtinem inegalitatea echivalent˘: (α ∨ a s ¸ a β) ∧ (β ∨ β) ≤ β → γ.6 3 Anex˘ a Lema 3. β} ≤ γ ¸i tranzitivitatea unei relatii de a s ¸ ordine. avem echivalenta: a ≤ b ¸ ddac˘ a ∧ b = a. Fie L o latice ¸i a. este echivalent˘ cu a inegalitatea a ∨ x ≤ b ∨ x. x ∈ L astfel ˆ at a ≤ b. ¸ ¸ “⇐“: Dac˘ α∧β ≤ γ.2 (Legea de reziduatie). obtinem: α ∧ β ≤ (β ∨ γ) ∧ β. comutativitatea ¸i idempotenta operatiei ∨. Rezult˘ c˘ (a ∨ x) ∨ (b ∨ x) = a ∨ x ∨ b ∨ x = a a a a ∨ b ∨ x ∨ x = a ∨ b ∨ x = (a ∨ b) ∨ x = b ∨ x. Fie B o algebr˘ Boole. am obtinut egalitatea (a ∧ x) ∧ (b ∧ x) = a ∧ x. atunci. ˆ ıntrucˆt α ≤ sup{α. adic˘ (α ∨ β) ∧ 1 ≤ β → γ. ˆ conformitate s ¸ ın cu definitia relatiei de ordine ˆ ¸ ¸ ıntr-o latice. ¸ . avem echivalenta: ¸ ¸ a ¸ ¸ a ≤ b ddac˘ a ∨ b = b. Am folosit asociativitatea.

prin a ¸ a urmare x ∧ y = 0. a¸adar y = y ∨ x. Fie B o algebr˘ Boole ¸i x. Demonstratie: Punctul (i) este imediat. care rezult˘ tot din unicitatea complementului ¸ a ˆ ıntr-o algebr˘ Boole (chiar ˆ orice latice distributiv˘ cu 0 ¸i 1. y. Conform Lemei 3. obtinem: dac˘ x ≤ y. obtinem: dac˘ x ∧ y = 0. ˆ a). a a a . Am obtinut: x ≤ y ddac˘ x ∧ y = 0. iar ultima egalitate din enunt rezult˘ din comutativitatea lui ∧ ¸i prima egalitate din enunt. reciproc.3. avem: α ≤ β → γ s ddac˘ α → (β → γ) = 1 ddac˘ (α ∧ β) → γ = 1 ddac˘ α ∧ β ≤ γ. ceea ce este a ¸ a a echivalent cu x = y. a (ii) x ∨ y = x ∧ y ¸i x ∧ y = x ∨ y (legile lui de Morgan). Mai precis. z ∈ B.2): ¸ ¸ ¸ Fie α. adic˘ x ≤ y. echivalenta fiind demonstrat˘ ¸ ¸ a prin dubl˘ implicatie astfel: x = y implic˘ x = y implic˘ x = y. Se procedeaz˘ la fel pentru cealalt˘ relatie. conform definitiei lui s a ¸ ≤. Am folosit unicitatea complementului ¸i idempotenta s ¸ operatiei de complementare.1. atunci y = y ∨ 0 = y ∨ (x ∧ y) = (y ∨ x) ∧ (y ∨ y) = ¸ a (y ∨ x) ∧ 1 = y ∨ x. ¸ (iv) Aplic˘m definitia implicatiei ¸i punctul (ii) (legile lui de Morgan): x → a ¸ ¸ s (y → z) = x ∨ y ∨ z = x ∧ y ∨ z = (x ∧ y) → z. β. s (iii) x ≤ y ddac˘ x → y = 1 (de unde rezult˘ imediat c˘: x = y ddac˘ a a a a x ↔ y = 1). conform definitiei a a a ¸ implicatiei. a ¸ ıns˘ Legile lui de Morgan (punctul (ii)) se demonstreaz˘ imediat aplicˆnd a a definitia complementului ¸i unicitatea lui pentru orice element al unei alge¸ s bre Boole.3. Acum aplic˘m punctele (i) ¸i (ii) ¸ a a s (legile lui de Morgan) ¸i obtinem: x ≤ y ddac˘ x ∧ y = 0 ddac˘ x ∧ y = 0 s ¸ a a ddac˘ x ∨ y = 1 ddac˘ x ∨ y = 1 ddac˘ x → y = 1. a a ¸ (iii) Aplicˆnd Lema 3. unde nu este a ın a s asigurat˘ existenta complementului. Atunci: a s (i) x = y ddac˘ x = y.7 Lema 3. atunci x∧y ≤ y ∧y = 0. (iv) x → (y → z) = (x ∧ y) → z = y → (x → z). folosind distributivitatea unei algebre Boole. γ ∈ B. prima relatie se demonstreaz˘ ar˘tˆnd c˘ elementul ¸ a aa a x ∧ y satisface cele dou˘ relatii care definesc complementul lui x ∨ y (anume a ¸ disjunctia lui cu x ∨ y este egal˘ cu 1 ¸i conjunctia lui cu x ∨ y este egal˘ ¸ a s ¸ a cu 0). ¸ a s ¸ Demonstratia a doua pentru legea de reziduatie (Observatia 3. punctele (iii) ¸i (iv).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful