www.referat.

ro

ROLUL SI BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR IN ORGANISM
APARATUL CARDIOVASCULAR Alimentarea cu sange a tuturor tesuturilor din corpul uman se efectueaza de catre sange, care este pus in miscare de catre inima - o pompa foarte complicata, care poate functiona un timp indelungat (in medie 65-70 de ani) fara intrerupere. Inima este situata in mediastin, orientata cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punct de vedere anatomic se deosebesc inima stanga si inima dreapta. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventricolul stang, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plamani prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrio-ventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei. Ventricolul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve in forma de semiluna (valvula sigmoida aortica). Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica). Inima dreapta este alcatuita din atriul drept si ventricolul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept. Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare fara aer si ale venei cave inferioare. Orificiul atrio-ventricular drept, sau orificiul tricuspid, este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola. Ventricolul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut -; ca si orificiul aortic -; cu trei valve in forma de semiluna. Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor sau ventriculilor se contracta ritmic: mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele care si il impinge in ventricolul drept de unde, prin atriile pulmonare, ajunge in atriul stang si trece in ventricolul stang si de aici -; prin artera aorta -; este distribuit in toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul, miocardul si pericardul. Endocardul, sau tunica interna, captuseste interiorul inimii sau pliurile sale si formeaza aparatele valvulare. Miocardul, sau muschiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcatuita din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excito - conductor.

care vine in contact cu organele din vecinatate. o seroasa care cuprinde doua foi. sangele venos din venele cave patrund in atriul drept. ventricolul stang. care acopera miocardul. peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara cand. Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare (contractia ventriculilor). care dureaza 0. Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare Venele coronare urmeaza traectul arterelor si se varsa in sinusul coronar. Tesutul specific este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar. poarta numele de revolutie cardiaca.1 secunde. care pune in miscare tot sangele din organism. care se deschide in atriul drept. Revolutia cardiaca dureaza 0. care impinge sangele numai spre cei doi plamani. se inchid valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele sigmoide. care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale. In timpul acesteia datorita presiunii ridicate din ventriculi. . -sistemul de conducere atrio-ventricular. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor pana la o anumita limita.3 secunde si repaosul intregii inimi. respiratoare. endocardita sau pericardita) sau simultan (pancardita). Trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange. In stare patologica cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita. Pericardul este tunica externa a inimii -. si fasciculul His. alcatuit din noduli atrio-ventriculari AschoffTawara. datorita presiunii scazute din ventriculi. Atriile au un perete mult mai subtire in comparatie cu ventricolele. situati in partea postero-inferioara a septului interatrial. care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara. in cel stang. Dupa expulzarea sangelui din ventricoli. coboara in peretele interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) care se termina prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular. si alta parietala. Astfel. care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta. se inchid valvele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare. Inervatia inimii se face prin vinisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.4 sec.8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala. contractia ventriculelor sau sistola ventriculara dureaza 0. sau diastola generala dureaza 0. adica sistola atriala. una viscelara. iar sangele din venele pulmonare. aproape de orificiul de varsare a venei cave superioare. Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica. cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult mai gros decat cel drept. cand incepe contractia atriala. bogat in celule nervoase si cuprinde: -nodul sino-atrial Keith-Flack situat in peretele atriului drept. Inima este o pompa aspiratoare -.Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventricoli.

Datorita structurii elastice. atriile si ventriculii prezinta sistole (contractii) si diastole (relaxari) succesive care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile drepte si cele stangi. transformand undele de sange trimise de cord intermitent intr-o curgere continua. care reprezinta bataile inimii. din atrii. La un individ normal au loc 70-80 de revolutii cardiace pe minut.excitabilitatea. unul intracardiac si altul extracardiac. Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si parasimpatic. deci sa functioneze ca o pompa cu presiune. denumit si nodulul sinusal. Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica activitatea specifica. Arteriile conduc sangele de la inima spre periferie. Frecventa ritmica a inimii este controlata de nodulul Keith si Flack. fapt pentru care ritmul cardiac normal se mai numeste ritm sinusal. se suprapune pe diastola ventriculara. ritmica a inimii. precum si factorul secundar -. In ceea ce priveste fiziologia vaselor: sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment arterial. Contractiile cardiace depind de doua mecanisme reglatoare -. Pentru asigurarea circulatiei ritmice pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara.conductibilitatea. in interior. Simpaticul (adrenalina. dar dureaza mai putin decat aceasta. o proprietate a materiei vii. Mecanismul intracardiac are o actiune specifica cu urmatoarele proprietati: . unul venos si altul limfatic. au o tunica (intima) alcatuita din celule endoteliale. o tunica medie formata din fibre speciale elastice dispuse circular si o tunica externa alcatuita din fibre conjunctive elastice. Diastola generala. Rezulta ca in timpul revolutiei cardiace.La inceputul diastolei ventriculare. forta de contractie a cordului.contractibilitatea. efedrina si celelalte substante simpatomimetice) accelereaza ritmul cardiac.automatismul. Peretii arteriilor sunt mult mai grosi in comparatie cu ai venelor si. . Actiunea de pompa a inimii este suficienta pentru a asigura intoarcerea sangelui catre inima. proprietate de a conduce stimulul. in ventriculi. care emite stimuli speciali. din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. rezistenta vasculara. proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie. iar parasimpaticul il rareste. proprietatea de a-si crea stimuli exitatori. presiunea fiind factorul principal -. adica relaxarea intregii inimi. Circulatia sangelui in vene are loc ca o consistenta a circulatiei in artere si capilare. . . sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. aorta si vasele mari inmagazineaza o parte din energia dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola. La sfarsitul diastolei ventriculare. . contractia atriala contribuie la varsarea de sange.

Este o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor in special datorita caracterului progresiv. Apare in timp prin dezvoltarea placilor de aterom pe suprafata interna a vaselor sau brusc. numite aritmii. Insuficienta cardiaca este o importanta problema de sanatate in numeroase tari si reprezinta principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de ani. in special cand stau intinsi in pat). emotii foarte puternice. Inima este un organ extraordinar. Simptomatologia apare in momentul in care peste 75% din lumen este obstruat. prezinta edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de efort. tusesc. In tarile dezvoltate aproximativ 2 % din populatia adulta sufera de insuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu sange sau de a-l pompa eficient in circulatie. Desi multi pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt diagnosticati. capabil sa bata cu un ritm constant. se caracterizeaza prin tulburarea activitatii electrice a cordului care poate incepe sa bata mai repede sau mai incet. si apare ca urmare a unor probleme de natura structurala sau functionala. Aritmiile cardiace sunt tulburari ale ritmului normal. la un ritm regulat sau neregulat. fie angina pectorala. iar expresia clinica a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut. Cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca sunt: . . de baza.hipertensiunea arteriala.cardiomiopatiile. Sunt insa si momente cand ritmul ei se modifica (fie ca aceasta dereglare apare in situatii fiziologice. infarctului miocardic acut sau accidentelor vasculare cerebrale. Exista si aritmii care trebuie insa atent supravegheate deoarece predispun la aparitia trombemboliilor. Aritmiile benigne.valvulopatiile. rata mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%). fie ca apare sub influenta unor medicamente sau in diverse boli).infarctul miocardic (precum si alte forme de boala cardiaca ischemica). Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina. al inimii. iar la varstnici procentul creste la 10%. . Sunt afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou nascuti. stresante. care nu au risc vital imediat. Aceste situatii.AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR Boala coronariana ischemica este o patologie a arterelor coronariene (vase ce vascularizeaza inima si care ii asigura acesteia necesarul de oxigen si nutrienti). prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase. intre 60-100 de ori/ minut (adica de aproximativ 100000 de ori de-a lungul unei zile). Majoritatea defectelor determina obstructia fluxului sangvin din inima sau vasele acesteia sau imprima o curgere sangvina anormala (prin defecte ale peretilor care permit . Unele aritmii sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina aparitia stopului cardiac si a mortii subite coronariene. Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira cu dificultate. sunt resimtite de pacient sub forma unor palpitatii (care nu fac decat sa creeze un disconfort). .

iradiate in spate. in special de virusul Coxsackie. In absenta tratamentului. Pacientii cu astfel de afectiuni sunt adesea in pericol de a dezvolta aritmii sau moarte cardiaca subita. la 10-25% din avortoni. traumatica. sau apare ca reactie adversa la diverse medicamente (hidralazina. Boala cardiaca inflamatorie se refera la inflamarea muschiului inimii si/sau a tesuturilor din jurul acestuia si include: . Oricare ar fi cauza. medicamente si droguri sau virusuri). valvulopatiile. De asemenea. izoniazida. . Pericarditele sunt de fapt inflamatii ale pericardului (sacul de tesut fibros care inconjoara si protejeaza inima). mai ales de pneumococ sau de fungi) sau noninfectoasa: imunologica (de exemplu in lupus eritematos sistemic). cardiomiopatia restrictiva. rezultatul este adesea acelasi: functia de pompa a inimii este perturbata. afectandu-i in final functia si structura cum ar fi ischemia. ce se amelioreaza daca pacientul sta aplecat in fata si se agraveaza daca sta pe spate. Etiologia ramane necunoscuta. Pericardita determina in general dureri toracice retrosternale sau precardiace.stratul de tesut ce captuseste interiorul inimii si in special valvele cardiace. Incidenta acestor afectiuni este mult mai mare in cazul nou-nascutilor din parinti cu astfel de probleme. cardiomipatiile se agraveaza in timp si afecteaza din ce in ce mai grav pacientul. cardiomiopatia alcoolica sau diabetica sau pot fi produse de tulburari in structura muschiului (in absenta unor cauze externe identificabile). in functie de defectul propriu-zis si de expresia clinica. cardiomiopatia hipertrofica.miocardita (inflamatia miocardului).endocardita (inflamarea endocardului . dar care sa se reflecte asupra lui. Cardiomiopatiile sunt afectiuni ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi produse din orice cauza. Cand patologia este exclusiv a miocardului inima pacientului poate fi mult mai dilatata. Majoritatea cazurilor se vindeca fara aparitia complicatiilor sau a recurentelor. tetracicline). peretii pot fi mai grosi sau mai subtiri (in functie de tipul particular al bolii). Miocardita apare in cadrul infectiilor virale sau bacteriene si se poate exprima prin . Pot fi determinate de probleme care sa nu fie localizate primar in miocard. O parte din defecte pot fi diagnosticate inca de la nastere. altele abia in copilarie. Sunt boli mai rare (comparativ cu patologia prezentata anterior). Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale sunt clasificate astfel). Endocardita are acuze infectioase sau noninfectioase (si apare in special la pacientii cu lupus eritematos sistemic). ajungand in final la insuficienta cardiaca congestiva.trecerea anormala a sangelui intracardiac). hipertensiunea arteriala. cum ar fi cardiomiopatia dilatativa. ciclosporina. Etiologia ei poate fi infectioasa (cauzata de virusuri. studiile post-mortem au demonstrat ca afectiunile de acest tip apar la 3-4% din fetii nascuti morti. de bacterii. maligna (in cadrul fenomenelor paraneoplazice). desi sunt incriminati factori genetici in aparitia acestor probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu efect teratogen in timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine. septul interventricular si cordajele tendinoase).

.crestere in greutate. pot determina moartea pacientului). .Coarctatia aortica .dureri toracice lancinante. .in special hemoragii interne care. palpitatii sau moarte subita (la adultii tineri miocardita determina peste 20% din totalul mortilor subite). Valvulopatiile sunt afectiuni ale valvelor cardiace.Sindromul Ehlers-Danlos – in forma sa vasculara (tipul 4) este o afectiune foarte grava.boala coronariana ischemica. Cele mai frecvente afectiuni ale aortei sunt: . Pacientii acuza cel mai adesea: .dispnee. Boala apare adesea in cadrul diabetului zaharat.aritmii cardiace. Patologiile aortice si sindromul Marfan includ boli ce afecteaza in special artera aorta (vas de calibru mare ce are originea in ventriculul stang si care oxigeneaza toate organele din circulatia sistemica). .nicturie. . . . .oboseala dupa eforturi usoare.balonare.este o boala congenitala ce se caracterizeaza prin ingustarea aortei in zona de insertie a ligamentului arterial cu aparitia hipertensiunii arteriale la bratul drept si puls periferic slab.cardiomiopatii hipertensive). iar orificiul de trecere a sangelui este foarte ingust). insuficienta cardiaca congestiva. . ce scade foarte mult speranta de viata a pacientilor (studiile au concluzionat ca speranta de viata a pacientilor este de aproximativ 48 de ani). hipertensiunuii arteriale. Pe partea dreapta. valvele inimii sunt valva tricuspida si valva pulmonara.Anevrismele (dilatatii ce apar in peretele vasului si care pot determina complicatii foarte grave daca se rup .insuficienta cardiaca globala. . La acesti pacienti exista riscul de aparitie a numeroase anevrisme aortice (ce se rup foarte usor) aparute pe fondul unei fragilitati vasculare generale. iar pe partea stanga sunt valva aortica si valva mitrala. . Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite si sunt fie insuficiente valvulare (regurgitatii) cand orificiile nu se inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul (sangele ejectat este regurgitat inapoi). daca nu sunt rezolvate prompt.greata.edeme gambiere.Ateroscleroza (pierderea elasticitatii peretilor vasculari ca urmare a depunerii placilor de aterom).hipertrofie de ventricul stang. Boala hipertensiva este un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii sangvine (termenul include asadar toate complicatiile hipertensiunii arteriale: . Boala cardiovasculara se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari (artere si vene) care vin si pleaca direct din cord. fie stenoze valvulare (cand valvele se deschid incomplet. . hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor si in general este de natura aterosclerotica. . .

osteogeneza imperfecta. boala in trecut mortala.cum ar fi ruptura traumatica de aorta (cu localizare de obicei toracica.Stenoza aortica (deschiderea incompleta a valvei aortice ce determina hipertrofie de ventricul stang cu aparitia ametelii. Boala imbraca o forma acuta. Leziunile reumatismale se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic. distal de artera subclavie stanga) ce are prognostic rezervat. Cand infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii (miocardita reumatismala). Una din ele o reprezinta malformatiile congenitale. sincopei si insuficientei cardiace congestive). sifilisului. utilizarea examenelor radiologice in perioada initiala a sarcinii este contraindicata. La adulti si la varstnici numarul ridicat de imbolnaviri sau decese datorate inimii este atribuit altor cauze: hipertensiunii arteriale. care determina o complicatie grava. Prevenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de streptococ in randul copiilor si tratamentul cu penicilina. constituie unul dintre cei mai puternici agenti teratogeni cunoscuti. adica stenoza sau insuficienta. umflate si foarte dureroase. Si unele substante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare cand sunt administrate in perioada precoce a sarcinii. apar frecvente tulburari ale ritmului cardiac. prin instituirea la cei care au suferit de aceasta boala. cum ar fi sclerodermia. CAUZELE AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE Bolile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. cu aparitia unui lichid in sacul pericardic. Din aceasta cauza.Boli de tesut conjunctiv care afecteaza peretele aortic (fie ii rigidizeaza. . cu febra si dureri aticulare. . endocardita lenta. Pe leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza in cursul unor boli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti altfel de microbi. care poate cauza malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face boala in primele doua luni ale sarcinii si sifilisul.. Articulatiile devin calde. La copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie boala reumatismala sau reumatismul poliarticular acut. Studii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate in producerea unor mutatii genetice daca boala a fost contactata in primele doua luni ale sarcinii. astazi vindecabila prin folosirea unor mari cantitati de antibiotice. Exista . unui tratament preventiv indelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare. Localizarea infectei la pericard (pericardita). Daca nu se instituie un tratament energic de la primele semne de boala.boala genetica a tesutului conjunctiv care determina slabirea peretilor aortici cu aparitia anevrismelor si chiar a ruperii acestora.Sindromul Marfan . dar cu regularitate. producand ingustarea sau lipsa de etanseitate a acestora. Intre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au mai inclus carentele vitaminice si ereditatea. pacientii putand deceda daca nu se intervine imediat. care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce provoaca oprirea dezvoltarii inimii in embrion.Traumatisme . Expunerea la raze Röntgen. . Dintre acesti factori fac parte: virusul rubeolei. ce actioneaza ca un tampon asupra inimii. boala renala polichistica. fie ii slabesc calitatea). dand leziuni definitive. atat de mult utilizate in medicina. arterosclerozei. produce inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit. Fenomenele inflamatorii se muta de la o articulatie la alta. aceasta forma de reumatism atinge cu severitate inima.

hipertensiunea arterială poate fi prevenită printr-o alimentaţie bogată în fibre. poate fi prevenită de pildă prin renunţarea la alimentaţia nesănătoasă. Tot aceste grăsimi polinesaturate pot preveni tahicardia şi scăderea tensiunii arteriale. care nu ţin de aparatul cardiovascular. poate contribui la menţinerea normală a greutăţii şi la o mai bună funcţionare a întregului organismi uman.posibilitatea ca inima sa sufere si din cauza altor afectiuni de baza. ci şi alte tipuri de afecţiuni. Exerciţiile fizice previn apariţia afecţiunilor cardiovasculare Riscul apariţiei unor boli de inimă grave poate fi prevenit şi cu ajutorul mişcării. În cazul hipertensiunii arteriale. consumul de alcool şi prin ţinerea sub control a obezităţii. să se evite excesul de sare şi de grăsimi în alimentaţie şi să se înlăture stările de oboseală şi anxietate. Metodele de prevenire a afecţiunilor cardiovasculare nu necesită un efort prea mare din partea pacientului. hipertiroidismul si alte afectiuni endocrine. PREVENIREA AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE Afecţiunile cardiovasculare sunt din ce în ce mai întâlnite şi sunt provocate de diverşi factori de risc. În prevenirea afecţiunilor cardiovasculare un rol esenţial îl joacă stilul de viaţă. ca în final să se ajungă la atac de cord. ci mai multă voinţă. medicii recomandă ca pacienţii să renunţe lafumat şi să evite în acelaşi timp frecventarea în exces a mediilor în care se fumează. pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. dureri de cap. vitamine şi minerale. afecţiunile cardiovasculare sunt responsabile de majoritatea cazurilor de deces. Totodată trebuie să se renunţe la consumul de alcool şi cafea. alături de menţinerea unei greutăţi corporale corespunzătoare cu vârsta. ameţeli şi tulburări de vedere sau de auz. În acelaşi timp. bogată în legume şi fructe proaspete. care trebuie să fie sănătos. Trebuie evitat chiar şi fumatul pasiv. diabetul zaharat. Exerciţiile fizice regulate. cel mai bine este să se prevină. Fumatul creşte ritmul cardiac şi presiunea arterială. Astfel. Însă până să se ajungă la tratarea unor astfel de afecţiuni. de oboseală totală şi de factori care conduc la anxietate. cum sunt de exemplu afectiunile cronice pulmonare. afecţiune cardiovasculară răspândită la nivel larg şi însoţită de simptome precum sângerări nazale. Substanţele chimice pe care le conţine fumul de ţigară poate afecta inima şi vasele de sânge. De asemenea. Medicii arată că riscul de atac de cord poate scădea dacă se consumă acizi graşi şi omega-3. ferit de stres. Renunţarea la fumat. Alimentaţia sănătoasă. stilul de viaţă neadecvat. trebuie multă precauţie în ceea ce priveşte afecţiunile cu care pacientul sau un membru al familiei s-au confruntat în trecut. metodă de prevenire a afecţiunilor cardiovasculare Fumatulşi expunerea excesivă la fumul de ţigară este unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea bolilor de inimă. grăsimile de origine animală trebuie înlocuite cu cele vegetale. Metodele sunt simple şi uşor de urmat şi pot preveni nu doar afecţiunile cardiovasculare. sexul şi înălţimea fiecărui individ în parte pot contribui în procesul de prevenire a . fapt ce produce ateroscleroză. Astfel. cheia prevenirii afecţiunilor cardiovasculare O alimentaţie adecvată. Astfel. Metode de prevenire ale afecţiunilor cardiovasculare – Eliminarea factorilor de risc O altă metodă de prevenire a afecţiunilor cardiovasculare constă în eliminarea factorilor de risc.

diabetul şi creşterea colesterolului. Powered by http://www.afecţiunilor cardiovasculare. în acest fel pot fi prevenite hipertensiunea arterială. Prevenirea afecțiunilor cardiovasculare se poate realiza în mod evident prin testările medicale periodice.referat. Efectuarea de controale medicale regulate.ro/ cel mai tare site cu referate . Mai exact. Măsurarea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului sunt două proceduri simple care pot depista dacă pacientul suferă de vreo afecţiune cardiovasculară şi dacă aceasta necesită tratament strict. Astfel de analize sunt recomandate cu atât mai mult în cazul persoanelor care au avut antecedente de acest gen în familie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful