P. 1
Comsa Constructii Civile

Comsa Constructii Civile

|Views: 193|Likes:
Published by laszi

More info:

Published by: laszi on Jul 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/05/2014

pdf

text

original

EMILCOMSA CLAUDIO-WERNER TIMIS SEBASTIANPALAcEAN

CONSTRUCTII CIVILE ,
ACTIUNI1N CONSTRUCTII , '

BREVIAR DE NORMEfjl

EXEMPLE DE CALCUL

- --

Editura U.T. PRES Cluj-Napoca, 2003

Editura D.T. PRES
Str, Constantin Daicoviciu nr. 15 3400 Cluj-Napoca Director: Consilier Stiintific : Consilier editorial: Prof.dr.ing, Traian One! Prof.dr.ing, Virgil Maier ing. Calin D. Campeau

PREFATA •
,

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii obliga proiectantli sa respecte exigentele de
Ipe:rfi>lrnuJlnti care definesc sigurauta in exploatare ~ siguranta structurala a eladirilor.

in proiectarea sigurantei structurale, evaluarea
·.y~.. ni'O!>''7JnUI

~i gmparea corecta a actiuailor mecanice

0

mapa hotaratoare.
0

Breviarul de norme cuprinde
Tehnoredactare: Asist.ing. Caludiu Timis
W~~lU4~"'"

selectie la zi a prevederilor principale din reglementarile

1n domeniul cladirilor civile cu privire la actiunile meeanice.

Pentru
Lot1L ........

0

intelegere ~iutilizare mai u§oarAa prescriptiilor.breviarul de norme este Insotit de

exemple de calcul.
Breviarul de norme se adreseaza studentilor de la Facultatea de Constmctii §-i. inginerilor

:

Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniei COM~A, EMIL Constructii civile.Actiuni in constructll : Breviar de norme ~i exemple de calcul z Emil Cornsa, Claudiu-Werner Timls; Sebastian Palacean. - Cluj-Napoca : Edltura U.T. Pres, 2003 p. :cm. Bibliogr. ISBN 973-8335-81-7 I. Timi!? Claudiu-Werner II. Palacean Sebastian 624.042(076.5)

lC()IlS1tru<~Ol:t,

in activitatea de proiectare §i de expertizare a sigurantei structurale a cUidirilor.

nn'-1M<>lh1"

:,....~~"L

© 2003 Editura U.T.PRES editurii U.T.PRES. sau partiala a textuluisauilustratiilor ..... p•. 'U."Vll scris al editurii U. T .PRES. "... " de Multiplicareal. UTC~N.
:

din aceasta carte este posibila numai

-_

CUPRINS
Capitolull '- DEFINITIA, CLASIFICAREA ~I GRUP AREA iNCARCARILOR 1.1. Definitia incarcarilor 1.2. Clasificarea incarcarilor 1.3. Gruparea tncarcarilor : Capitolul 2 ., EVALUAREA lNTENSITATII iNCARCARILOR PERMANENTE Capitolul 3 - EV ALUAREA lNTENSIT AlII iNCARCAruLOR UTILE (DATORITA PROCESULUIDE EXPLOATARE) LA CONSTRUCTll CNILE 3.1. Valorile normate ale mcarcarilor utile eurente 3.2. fucarcliri date de peretii despartitori : 3.3. fueareliri eu autovehicole 3.4. Actiunea dinamica a incarcarilor utile 3.5. Reducerea incarcarilor utile distribuite pe plansee 3.6. Inearcliri utile in timpul executiei 3.7. Variante de incarcare a planseelor · Capitolul 4 - EV ALUAREAiNCA.RCAruLOR INDUSTRIALE 4.1. Definitii, 4.2. Evaluarea 'incarcarilor DIN PODURI RULANTELA : CONSTRUCrll 36 36

1 1 6 10

26 30 31 31 32 33 34

Capito lul 5 - AClIUNEA ZAPEZUASUPRA CONSTRUCrllOR 5.1. Definitie ).:'.-: .. \ 5.2. Modul de manifestare asupra constructiilor _ J. 5;3. Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constructiilor 5.3.1. Intensitatea normata a actiunii zapezii 5.3.2. Intensitatea de ealcul a actiunii zapezii

,

41 41 41 41 42

Capitolul 6 - ACTIUNEA V ANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR 6.1. Definitie ~, 49 6.2. Modul de manifestare asupra constructiilor 49 6.3. Forte din vant aplieate constructiilor ~ 49 6.4. Determinarea marimilor utilizate in evaluarea mcarcarilor din vant 51 6.4.1. Presiunea dinamica de baza gv 51 6.4.2. Coeficientul de variatie a presiunii dinamice de baza eu inaltimea z deasupra terenului ~i tipul de amplasament Ch(Z) " 51 6.4.3. Coeficientul aerodinamic Cni 52 6.4.4. Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului 52 6.4.5. Coeficientul de rafala 13 60 6.5. Ca1culul constructiilor din grupa Clla rezonanta 67 6.6. Calcululla vant al constructiilor din grupa C3 70

1

6.7. Particularitati in evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor 6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperis 6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori 6.7.3. Variatii ale presiunii interioare din cladiri 6.7.4. Incarcari locale in zonele de margine ide suprafetelor expuse (muchii ~i colturi) 6.7.5. Incarcari aplicate steagurilor Capitolul 7 - ACTIDNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARA CNILE ~I INDUSTRIALE 7.1. Mod de evaluare , 7.2. Evaluarea efectelortemperaturii exterioare 7.3. Coeficientii incarcarilor si valori de caleul

. .. . .. , .. , 71

1
DEFINITIA, CLASIFICAREA SI GRUP AREA lNCARCARILOR 1.1 DEFINITIA iNcARCARILOR. Prin actiune se intelege orice eauza capabila sa genereze stari de solicitare intr-o constructie. Ele se pot manifesta sub diferite forme: ca sisteme de forte date, ca sisteme de deplasari sau deformatii impuse sau ca rezultat al unor fenomene de interactiune dintre constructie si mediul ambiant. Prin incarcare se intelege reprezentarea unei actiuni utilizate 'in ca1culul constructiilor. 1.2 CLASIFICAREA lNCARCARILOR. Pentru ca1culul constructiilor civile ~i industriale, incarcarile se clasifica in conformitate cu prevederile din STAS 1010l/OA -77, dupa cum rezulta dintabelul Ll . , Tabelul1 1 76 84
Nr. crt. L 2. 2.1. 2.2. 3. Categoria de incarcare Permanente Temporare - cvasiperrnanente - variabile Exceptionale Simboi P T C Caraeteri zare Se aplica in mod continuu, eu 0 intensitate practic constanta in raport cu timpul. Se aplica in mod intermitent sau eu 0 intensitate variabila in raport eu timpul. Se aplica cu intensitati ridieate pe durate lungi sau in mod freevent. Intensitatea lor variaza sensibil in raport ell timpul sau incarcarilepot Iipsi pe intervale lungi de timp. Intervin foarte rar, eu intensitati semnificative, pe durata de exploatare a unei constructii.
'.

.

IN CONSTRUCTII
' . .. 75

Capito lui 8 - ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR 8 fi . .. . , .1. De mtu 8.2. Modalitati de considerare in caleula actiunii seismice 8.3. Stabilirea fortelor seismiee de ealeul 8.3.1. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale 8.3.2. Relatii de calcul pentru detenninarea incarcarilor seismice vertic ale Capitolul 9 - ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CNILA iN SUBSOLUL CL1\DIRILOR NOI

. .. , ..

9.1. Definitii
9.2. Mod de manifestare si considerare in caleul

86 86

V E

Capitolul 10 - EXEMPLE DE CALCUL A. !_ncarcareadin zapada pentru un bloc P + 7E si unul P + 9E ~ 88 B. Incarcarea din vant pentru un bloc P + 7E si unuiP + 9E 90 Bl. Evaluarea incarcarii din vant pentru 0 cladire cu P + 18E din categoriaC, de sensibilitate 101 C. Incarcarea din seism pentru un bloc P + 10E 107
A

Instructiunile de proiectare recomanda ca1culul structurilor prin metoda starilor limita, metoda in cadrul careia se utilizeaza incarcari de c~bul. Acestea se determina prin inmultirea incarcarilor norm ate cu coeficientii incarcarii. _/ Functie de natura starii limita la care se face verificarea si de categoria lucrarilor, se iau ill considerare intensitati de caleul diferite conform tabelului 1.2, dupa cum recornanda , STAS 10101/0A -77. Tabelu112
.

Intensitatea de ealcul considerata

Coeficientul. incarcarii
n

Verificarile la care se utilizeaza
-

Intensitati de calcul limita Intensitati de calcul reduse (care pentru iucarcarile permanente ~i evasipermanente eoineid eu intensitatile normate, iar pentru incarcarile variabile reprezinta fractiuni de lunga durata ale intensitatilor)

- pentru Ineareari P si c. 1,00 - pentru incarcari V:

Verificari la starile lirnita ultime de rezistenta si stabiiitate, sub actiunea •gruparilor fundamentale. Verificari la startle limita unde intervin efecte de durata ~i verificari sub actiunea gruparilor speciale.

nd

2
Pentru incarcarile permanente coeficientii incarcarii "n" se determina conform tabelului 1.3. ' Tabelul13
Nr. crt. 1. Tipul 'incarearii Greutatea elementelor permanente ale constructiilor (greutatea elementelor structurale, greutatea elementelor de 'inchidere) executate din:
I)

3 Tabelull 4 (continuare)

n

~

3. ~
4.

5.
I)

Greutateaelementelor de izolare, egalizare si finisaj (tencuieli, - de santier, cu mijloace traditionale sape, pardoseli etc.) executate in conditii: Greutatea si impingerea pamanturilor si a umpluturilor""Il 3)

- beton simplu .sau armat eu greutatea specifica peste lSQOdaN/m3 -lernn - metal - beton usor simplu sau armat cu 3 greutatea specifica sub 1800daN/m - zidarie din caramida - zidarie din piatra - industrializate

max. 1,1

mm. 0,9

1,2

:

0,9
)

1,2

0,9 0,9 0,8

I\~':.:
1,2

Intensitatile normate ale incarcarilor permanente sunt conform STAS 10110111 -78. Calculul impingeriipamantului se faceconform STAS 8316 -77. in cazuri deosebite, cand este necesara considerarea unei iniHtimi de coloana de pamant variabila in timp, se va proceda conformunor instructiuni sau justificari speciale.

7.T'Presiunea gazelor, lichidelor, sau a materialelor pulverulente pe 1,2 peretii constructiilor care le Bustin, in decursul exploatarii, presiunea dinarnica a aerului datorita ventilarii etc.. 8. Incarcarile din plansee (in unele cazuri pe pan a la 200 dal-l/m' pereti) din incaperile de depozitare, ~~~-L~~~~~-4--~~~~~~~~ (inclusiv) 1,4 '---1,3 9. frigorifice, depozite de materiale gra- intre 200 - 500 daN/mI nulare, depozite de furaje, depozite de I----:~----:---:"'..,.--::-:---'l,____+-~~-------l 2 carti, biblioteci, cu intensitati normate egale cu 500 daN/m 1,2 (conform STAS 1010112Al ~ 78; tabelul sau mai mari 3.1 nr.crt.l S... 17) de: 11. Greutatea stratului de apa pe planseele orizontale destinate a fi 1,2 acoperite cu apa si impingerea apei pe peretii laterali ai unor recipiente destinate acumularii apei, 12. Greutatea depunerilor de praf industrial (daca depunerea nu este 1,4 exclusa datorita unor masuri corespunzatoare), stabilita conform STAS IOlOl/2Al-78 (tabelu13.1 nr.crt.l8) sau a unor prescriptii speciale, 1,2 13. Variatiile de temperatura tehnologica.' 14. Tasarile si deplasarile neuniforme ale fundatiilor, cand acestea nu 1,2 sunt datorita unor schimbari radicale a structurii terenuluide fundare,

2)
3)

Pentru incarcarile cvasipermanente, valorile coeficientilor incarcarii "n" se deterrnina conform tabelului 1.4. ..,.------. .~-.--- .. ." Tabelu114 .
Nr. crt. 1. Tipul incarcarii
. n

OBSERVATIE: - in cazurile cand contractia betonului trebuie considerata drept 0 incarcare, efectele deformatiilor in timp ale betonului din contractie, corelate cu efectele curgerii lente, se iau in considerare ca incarcari cvasipermanente :;;i se stabilesc conform STAS 1010710 - 90 Anexa II si datelor specifice conditiilor de exploatare, lndircarile variabile .se multiplica cu coeficientii tncarcarii "n" sau "nd,;, a carer valori se stabilesc ~elurui 1.5... ") Tabelull 5
/

Greutatea unor elemente de constructie a carer pozitie poate sa se modifice III decursul exploatarii (exemplu pereti des- partitori), stabilita conform STAS 10101/1-78.

Aceleasi valori ca In tabelul 1.3 lam.crt. t...4, In functie de natura materiaJuJui si mod de realizare.

.:

.i .....
<
........

Nr. crt. 1.

Tipu1incarcMif·

j

n1)

Od 1)

2.

Greutatea utilajului eu pozitie fixa specific exploatarii constructiilor (masini-unelte, aparate, motoare, rezervoare, recipiente, conducte cu armaturi, piese de reazem si izolatii, transportoare cu banda sau aIte sisteme, masini de ridicat fixe cu accesorii etc.) in fabrici, ateliere etc ..
:
.
'

1,2

.:

i Fl.
~

t..
,
.:

.. 1,1 1,2 1,0
l)

3.

.:

~

4. 5. 6.

Greutatea continutului din rezervoare, recipiente, navete fixe sau mobile, silozuri. Greutatea continutului din conducte

lichid suspensii, slamuri, rnateriale pulveruJente. lichid suspensii, slarnuri, rnateriale plliverulente.

< Ii
4.

Incarcari distribuite pe acoperisuri si terase, In locuinte, in incaperi ale institutiilor ad-tive, stiintifice, de proiectare, de invatamant, In sali de mese, 10 bai pub lice, spalatorii, anexe sociale, In podurile de cablurielectrice, pe pasarelele industriale, in podurile necirculabile, . avand intensitati normate (conform STAS lOl01/2Al -78; tabelul3.1 nr.crt.l .. .4, 5b §i 6... 8a) de:
...

pana la 200 daN/m2 (incIusiv) intre 200 - 500 daN/m2 egale cu 500 dal-l/m" sau mai mari pana la 200 daN/ml (inclusiv) .. intre 200 - 500 daN/m
2

1,4 1,3 1,2 0,4

c-------:-

~
••••••••

5.

.. :±

Indircari distribuite In podurile circulabile, In sali de adunari ~i spectacole, In salile comerciale ale magazinelor, in muzee si expozitii, 'in tribune, in adaposturi pentru animale, In ate-

1,4 0,6

1,3

4

5
zonele de vant A, B, C, D, ~i E din fig. 1. starea limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea cf. pct.I. 3. c1asa de importanta a structurii expuse, deterrninata cf. STAS 10101/0 -75. categoria de sensibilitate la vant a constructiei cf. STAS 10101120 - 90. Tabelul 1.6. Simbolul Zonele din fig. 1 coeficientului , Starile limita si gruparile de incarcari partial de A,B,C D,E siguranta Starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub YF Yb Ya actiunea gruparilor fundamentale.
,

6.

7. -

8. 9. 10. 11. 12. 13.

liere cu utilaj usor, ca si incarcare datorita oamenilor si materialelor in fabrici sau ateliere avand intensitati normate (conform STAS 1010 lI2Al - 78; tab.3.1 nr.crt, 8b, 9 ... 14) de: Incarcari distribuite in incaperi ale etajelor tehniee, bucatarii ale cantinelor, laboratoare, incaperi ale centrelor de ca1cul, cu intensitati normate (conform STAS 10101l2Al-78; tabelul 3.1 nr.crt.5a si 8c) de:

Tabelul egale cu 500 daN/rilL sau mai mari

1.5 (continuare) 1,2

paoli la 200 dabl/m"
(inclusiv) intre 200 - 500 daN/nl

1,4 1,3 1,2 1,2 1,2 1,2
-

0,8

egale ell 500 ~aN/m2 sau mai mari Incarcari distribuite in lungul unei linii de balustrade, pereti despartitori etc., orientate pe directie verticala sau orizontala, Incarcari concentrate aplicate pe treptele scarilor si pe elementele secundare ale acoperisurilor si planseelor. Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor de reparatie In zonele de trecere §i in alte zone libere de utilaje. Incarcari aparute in timpul transportului §i montajului elementelor de constructie, 'in timpul confectionarii acestora, la rnontajul sau schirnba- rea pozitiei acestora, incarcari datorita produselor si materialelor de constructie (eu exceptia locurilor destinate depozitarii lor), greutatii elementelor incomplet montate. Incarcari generate de utilaje 'in timpul punerii In functiune, in regim tranzitoriu sau de incercare (exemple: incarcari aparute la incercarea de franare a masinilor de ridicare, variatii de temperatura de scurta durata In punerea sau scoaterea din functiune a utilajului. Incarcari datorita unor mijloace usoare de ridicare si transport eu cale fixa (rnonosine) ~i unor mijloace de ridicare §i transport tara cale fixa. Incarcari datorita podurilor rulante (conform capA). Incarcari verticale pentru poduri rulante din grupa de functionare: I II III si IV V

Starile limita ale exploatarii normale, sub efectul
incarcarilor totale de exploatare,

Yo Y1 Y2

Yc
Ye 0

Yd Yf
0,2

-

'Statile limita ale exploatarii normale sub efecte de durata. Starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care vantul joaca un rol secundar).
Starea limita ultima de oboseala.

1,0 ... 1, 2) 3

-

14.

1,2

-

Valorile Ya, Yb, Yc , Yd, Ye, Yf, se stabilesc conform tabelului 1.7, cu exceptia celor pentru -wiele sisteme speciale (linii aeriene de energie electrica, statii electrice, linii aeriene de comunicatie, etc.) care se stabilesc cf. prescriptiilor speciale referitoare la asemenea sisteme. Tabelul1.7. Clasade Felulconstructiei importanta
a constructiei

Ya
1,6
1,4 1,2 1,05 0,9 2,0 1,75 1,5 1,3

Yb
1,8

Yc 1,4
1,2

Yd
1,6 1,4
1,2 1,05

Ye
0,4 0,35 0,3 0,25

Yf
0,6 0,55 0,5 0,45

15. 16.
~ ~ 18.
i---

1,2

0,4 0,4 0,6 0,8 1,0

1,2

Constructii curente putin sensibile la actiunea vantului (categoria Cl)

19. 20.
21.

I II III IV V I II III IV

1,6
1,4 1,25 1,1 2,2 1,95 1,7 1,5

fo ,
0,85

Incarcari orizontale
Incarcari datorita chiciurii Variatii de temferatura exterioara (conform cap.7) determinate prin metoda simplificata." 4 ...•

1,3 1,3 1,2

0,4 0,6

22.

Constructii sensibile la actiu". , nea vantului (categoria C2 §i, Cj).

1,5 1,3 1,1 0,9

1,7 1,5 1,3 1,1

0,4 0,35 0,3 0,25

0,6 0,55 0,5 0,45

]) Coeficientii incfucarilor nu includ coeficientii dinamici. 2) De la caz la caz in functie de conditiile specifice. 3) Variatiile de temperatura exterioara nu se considera in verificarile la starea limita de oboseala, 4) Pentru cazurile in care se aplica metoda analitica, valorile de calcul se vor determina conform prevederilor STAS IOI0I/23A -78. Coeficientii Incarcarii pentruactiunea 1.7 diferentiati in functie de: vantului se stabilesc conform tabelelor
1.6 si

""

derevenire

Coeficientii incarcarii (corespunzatori incarcarilor date din zapada pentru perioada de 10 ani) se stabilesc conform tabelelor 1.8 si 1.9 diferentiati functie de: zonele de zapada A, B, C, D, si E din fig.2.
stare a limita ~i gruparea raportul de incarcari la care se face verificarea cf. pct.1.3. dintre incarcarile gravitationale gp (incarcarea distribuita echivalenta determinata pe baza intensitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv zapada, care afecteaza elementele expuse §1 intervin in grupari fundamental e) §i

incarcarea data din zapada gz. clasa de importanta a structurii expuse, determinate cf. STAS 1010110 - 75 ..

6 Tabelull
Starile limita ~igruparile de lncarcari Sirnbolul coeficientului partial de siguranta Zonele din fig. 1

7 8 Gruparile considerate sunt: a) G~pa:ea fundamentala, care cuprinde: incarcari permanente, cvasipermanente si variabile; . .. •. b) Gruparea speciala, care cuprinde: incarcari pennanente, cvasipermanente, variabile si exceptionale; Considerarea incarcarilortn cele doua grupari seva face conform indicatiilor din tabelul1.10. ' Nr. crt. Statile Iimita la care se face verificarea de rezistenta si stabilitate de oboseala
')

A,B,C,D

I

E

Coeficienti partiali de siguranta

Starile Iimita ultime de rezistenta ~i stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale. Starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de exploatare, Starile limita ale exploatarii normale sub efecte de durata. Starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care vantul joaca uu rol secundar). Starea limita ultima de oboseala,

YF Yo

¥a ~ 0,4~-

gp

Cegz

2: 0) 't«

¥b~ O,4~

gp

cegz gp

2: 0,3 ¥b

Yd~0,2~~ 0,3 Ya c~gz

Tabelull 10 Grupari de incarcari speciale ~) fundamentale "..L:nJ\+ L:ujCj+ ngk1!iYi}" . pentru efortul maxim L:Pj+2:C + Ln j Vi + V ob.rnax pentru efortul minim
d ,. .

1. Stari limita ultime YI
Ye

.

2

L:Pj+L:Cj+

Yr
0,2

+ 2:n~V + EJ
I I

~

o
Yb
3,0 2,7 2,4 2,2 2,0

.

L:Pi+ L:Ci + Lni Vi + Vob.min l:Pj

.

..

d x , .....

vezi obs.l O

Clasade importanta
I II

Tabelu119 Ya
2,8 2,5
,_-'l.~k-'-""n.

3.

Yo
1,8 1,6

Yd
2,0 1,8 1,6 1,4
'-..

Ye
0,40 0,35

Yf
0,60 0,55 .
. I----

Stari limita ale exploatarii normale

verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatarte

+ l:C + ngl:Vi 2)
. ··d

4.

-rrr
IV V

2,2

2,0 1,8

®
1,2

(-0,30\
~-.

0,50 0,45

verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata ale incarcarilor

I

.

Z::Pi + Lei + L:n j Vi

0,25

-

-

-

-

OBSERVATII: 1) In relatiile din tabelul 1.10, majusculele reprezinta incarcari cu intensitati normate, simbolizate conform tabelului 1.1. In cazuI starii limits la oboseala, sunt notate eu .V :incarcarile variabile care nu produc oboseala ;;i este notata cu Vob incarcarea care produce oboseala, Pentru aceasta incarcare se considera intensitatile maxime 01obmm,) si minime 01ob.min), care determina caracteristicile cic1ului de solicitare la care se face calculul. Coeficientul de gmpare ng are valorile: 1,0 in cazul unei singure incarcari V; 0,9 in cazul a doua sau trei incarcari V; 0,8 in cazul a patru sau mai multe tncarcari V; La starile limita ale exploatarii nonnalepentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare, se considera eel mult doua incarcari V. Inalcatuirea gruparilor de ·incarcari pentru 0 structure, ipotezele de incarcate se stabilesc avand in vedere urmatoarele: / pentru incarcarile permanente, se considera 0 ipoteZEllLl1ica deidistributie a incarcarilor, cu intensitati normate, stabilite conform prevederilor S'I'Af 1010111 ~ 78, iar acestor intensitatiin gruparile fundamentale la starile limits de rezistenta ~i stabilitate li se aplica coeficientii n care sporesc sau reduc 0 intreaga incarcare, dupa cum este mai defavorabil.
F

. In cazul incarcarilor exceptionale valoarea coeficientului incarcarii se ia n = 1,0., fractiunile de durata neluandu-se in considerare, decat daca in prescriptiile de specialitate se dau alte indicatii . Intre incarcarile exceptionale se pot considera: Incarcari seismice; Incarcari datorita defectelor sau defectarii utilajelor si alterarii bruste a procesului telmologic (efectul -ruperii cablurilor, franare de avarie, socurile de intensitate !idicata generate de utilajele mobile, actiunea variatiei bruste de temperatura); Incarcari datorita cedarii unor elemente de constructie; . !ncarcari datorita exploziilor sau ciocnirii autovehicolelor de elementele de c-tii; Incarcari datorita inundatiilor catastrofale; Incarcru-i datorita vantului, in regim de rezonanta; Incarcari datorita zapezii pentru Cz > 2; Aceste incarcari se iau in calcul pe baza unor prescriptii sau instructiuni speciale. 1.3 GRUPi\REA lNCARCARILOR. Pentrucalculul elementelorsi structurilor de constructii Iadiferitestari limita se considera combinatiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale incarcarilor, numite grupari de incarcari.

8
pentru celelalte incarcari, se adopta, pentru fiecare inc arc are ~i'incadrul fiecarei grupari in parte, cea mai defavorabila ipoteza de incarcare (forte, deplasari etc.), d.p.d.v, al verificarii care se efectueaza in sectiunea si la starea lirnita considerata ( de ex: ipoteza cea mal defavorabila la distributie a incarcarilor pe plansee, de aglornerari cu zapada, de directie de actiune a vantului etc.). Urmatoarele incarcari se considera drept 0 singura incarcare distincta (pentru 0 anurnita schema de incarcare): incarcarea simultana a mai multor plansee, datorita greutatii oamenilor, materialelor etc.; incarcarea cu forte verticale din poduri rulante, unul sau mai rnulte; incarcarea cu forte verticale si forte orizontale din poduri rulante, unul sau mai multe. 4) In stabilirea ipotezelor de Incarcare, cu intensitati norrnate, pentru verificari la stare a limita de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale, se include aplicarea coeficientilor de redueere pentru incarcarilor distribuite pe plansee (pentru grinzi principale in functie de suprafata aferenta, pentru elemente portante verticale in functie de nurnarul de nivele) conform STAS 10 10 lI2Al - 87 si pentru incarcarile datorita podurilor rulante conform STAS IOlOll2A2 - 78; in vederea Iuarii in considerare a nesimultaneitatii realizarii intensitatilor maxime ale incarcarilor pe intreaga intindere a constructiei. 5) In stabilirea gruparilor de incarcari, intensitatile normate ale incarcarilor cu caraeter dinamic se afecteaza eu coeficientii dinamici in modul urmator: pentru incarcarile datorita mijloacelor de ridicare si transport, conform prevederilor STAS lOlO1l2Al - 87 S1 STAS lOlO1l2A2 -78. pentru incarcarile datorita masinilor si utilajelorcu pozitie fixa sau a vantului, in vederea verificarilorla toate categoriile de stari limita, conform unor prescriptii sau instructiuni speciale, respectiv conform STAS 10 1 01120 - 90. 6) Incazurile in care Ia verificarea la starile limita ultime se iau in considerare incarcari datorita unor deformatii impiedicate sau a unor deplasari impuse, efectele acestorase vor considera in caleule adoptandu-se pentru .elementele de constructii rigiditati corespunzatoare stadiului in care se face verificarea. 7) Pentru verificari la starea Iimita de oboseala se vor avea irivedere privind aceste verificari, date inprescriptiile de specialitate. filiprevederile

9 contrar, se vor avea in vedere mai multe distributii, conform unor prescriptii sau fundamentari speciale: se va considera 0 singura inc arc are exceptionala; nu se iau In considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii impiedicate sau deplasari impuse (exemple: incarcari datorita variatiilor de temperatura, contractiei, tasarilor inegale ale terenului defundare); exceptii 'se admit pe baza unei justificari speciale; in gruparile speciale in care intervin incarcari seismice, nu se considers incarcarile orizontale datorita franarii sau izbirii podurilor rulante in opritori ~i incarcarile datorita vantului. O)Starile limita la care se face verificarea sub actiunea gruparilor speciale, se stabilesc de la caz la caz prin prescriptii de specialitate. In absenta unor prescriptii sau unor fundamentari speciale, nu se vor face alte verificari decat la starile lirnita ultime de rezistenta ~istabilitate.

8) In cazul verificarilor la starea limita de oboseala sub actiunea gruparilor de incarcari in care intervine efectul podurilor rulante, pentru verificarea grinzilor de rulare, se va considera drept incarcare un singur podrulant cf.cap.4, tabe14.4. . 9) In stabilirea gruparilor speciale se voravea in vedere urrnatoarele.idaca in prescriptiile de specialitate nu se dau alte indicatii: incarcarile temporare de provenienta gravitationala se vor Iuain considerare cu cate 0 singura distributie, cea mai probabila, daca acestea, insumate, nu depasesc 25% din totalul lncarcarilor graviationale (inclusiv incarcarile echivalente); in caz

10

11 Tabelul 2.1.
Denumirea materialului Zinc:- laminar - turn at Greutate tehnica daN/m3 7200 6900

2
EV ALUAREA INTENSITATII INCARCA.RILOR PERMANENTE Incardirile pennanente au intensitate practic constanta in raport eu timpul. Astfel, incarcarile permanente cum ar fi: greutatea elementelor de constructie cu caracter permanent, impingerea pamantului, greutatea pamantului (terasamente 9i umpluturi), precum si presiunea muntelui, se considers de regula ca sisteme de forte date, actionand static. Intensitatile normate ale incarcarilor datorita greutatii elementelor de ccnstructii 9i pamanturilor se determina conform STAS 10101/1 -78. Valorile normate ale greutatilor tehnice pentru diferite materiale se considera conform tabelului 2.1. Tabelul 2.1.
Nr. crt. Denumirea materialului Greutate tehnica daN/m>

Nr.

1. Piatra de constructii ill blocuri
1.1. Roci magmatice (eruptive): - Andezit, trahit - Bazalt, diorit - Granit, porfir, sienit, dacit Roci sedimentare: - Calcar compact - Calcar poros, cochilifer -..Gresii - Travertin - Tufuri vu1canice Rod metamorfice: - Ardezie, gnais - Marmura 2600 3000 2800 2700 2300 2600 2600 1800 2800 2800

1.2.

1.3.

2. Lemn de constructie Foioase (fag, salcam, stejar): - uscat In aer (15% umiditate) 800 - roas at taiat sau umed 1000 2.2. Rasinoase (brad, Iarice, molid, pin): - uscat in aer (15% umiditate) 600 - proaspat taiat sau umed 800 - cherestea de brad asezata ill stiveSOO OBSERVATII: - In greutatile tehnice ale lemnului de constructii uscat in aer este cuprinsa ~i greutatea fierariei marunte (cuie, buloane etc.) a penelor etc., restul fierariei (tiranti, gusee, saboti) se considers separat. - Greutatile tehnice ale lemnului uscat se maresc cu 100 daN/m3 pentru lemnul impregnat. 3. Metale 8600 Alama Iaminata 3.1. 2800 3.2. Aliaje de aluminiu 2700 3.3. Aluminiu 8600 Bronz 3.4. 7400 3.S. Cositor 8900 Cu ru larninat 3.6. 72S0 3.7. Fonta 78S0 Otel de constructii 3.8. 11400 Plumb 3.9. 2.1.

Betoane cu a~l"l<.a•., - conform Betoane cu granulit: - marcaB10 - marca BI5 ... 75 - marca BlOO - marc a B150 Beton celular autoclavizat (gazbeton) (STAS 8036 - 72) produse pe baza de nisip (GBN), in stare uscata: - marcaGB25 - marca OB35 - marc a GB50 produse pe baza de cenusa (OBC), in stare uscata: - marc a OB25 - marcaOB50 produse pe baza de nisip (GBN), In stare umeda.. - marca GB2S . - marca OB35 - marcaGBSO produse pe baza de cenusa (GBe), in stare uscata: ;~ marca GB25

1400 1800 2000 650 ... 1000

noo

700

1300 1700

500 600 7QO 550 750 600 720 840 690

- maroa GBSO

940

cazul utilizarii in proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica decat a betonului obisnuit (simplu sau armat), se va indica in proiect greutatea tehnica respectiva ~i prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton. - Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat din tabel, cu 200 daN/m3• - Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/rn3 corespunde unei armaturi de 100 daN/rn3 beton. Calculul exact se poate face cunoscand cantitatea de armatura dintr-un m3 de beton si greutatea tehnicaa betonului simplu de 2400 daN/m3. - Greutatea tehnica abetonului armat cu armatura rigida (din laminate din otel) se determina ca suma a tehnice a betonului si a armaturii dintr-un m3• 2100 2200 1900 2000 1700 1900 ]200 1400

- tntarita
- proaspata

12 Tabelul 2.1.
Nr. crt. 5.5. Mortar de argila: - intarit Denumirea materialului tehnica

13 Tabelul 2.1.
Denumirea materialului

dabl/m"
1600 1800 Zidarie din caramizi pline presate pe cale umeda (ST AS 457 - 71): - clasa C I - clasa C2 - clasa Zidarie din caramizi, eu gauri verticale (ST AS 518511 ,2- 75): - clasa C] - clasa Zidarie din blocuri mici eu goluri din beton armat eu agregate usoare (STAS 6029-74): . - clasa C1 (eu agregate de Patar1agele sau granulit) - clasa C2 (eu alte agregate) - clasa C3 Zidarie din blocuri mici sau placi de beton celular autoclavizat tip GBN: - marca GB35 - marca GB50

Greutate tehnica daN/m3

6.1.

Cararnizi pline presate pe cale umeda (STAS 457 - 71): - clasa C1

- clasa Cz
6.2. 6.3. - clasa Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale (STAS 5185/1 ,2 -75): - clasa - cIasa 1300 1500 1000 1300 2900 2600 1900 300 ... 1100 1200 1400 1000 1200 1400 600 600 600 800 SOO 800 1000 1000 1000

6.4. 6.5.

Caramizi gaurite cu lambs ~i ulue (STAS 2945 -73): - clasa Co - clasa C, - clasa Caramizi ~i blocuri cu goluri orizontale (STAS S560 -73): - clasa Co - clasa C Caramizi refractare magnezitice arse ~i caramizi refractare magnezitocromitice Caramizi refractare dolomitice stabilizate Caramizi silico - ealcare pline Caramizi termoizolatoare din diatomit (STAS 1836 - 73): Produse refractare termoizolatoare combustibile (STAS 3512/2-71): Produse refractare termoizolatoare silico - aluminoase fara adaos de substante - tipI-RB12 ' - tip 1- RB14 si ico - aluminoase cu adaos de substante - tip IC-RB12 - tip IC-RBI4

1200 1350

arse

6.6.

6.7.

combustibile CSTAS 35] 2/2 - 71): - tip lC - RB 10

1. Valorile date nu cuprind greutatea tehnica a tencuielii. 2. Greutatea tehnica a zidariei se determina insumdnd greutatile telmice ale caramizilor, bloeurilor (nr.crt.6) sau pietrelor de constructie (nr.crt.l ) si a mortarului (nr.crt.S) utilizate pentru 1m3 de zidarie. . 'Procentul volumului de mortar raportat la volumul zidariei se ia egal eu : . a) 10% la zidarie din blocuri; b) 15% la zidarie din piatra lucrata; c) 25% la zidarie din ci'iramidll si piatra cioplita; d) 15% la zidarie din piatra bruta, Greutatile tehnice pentru tipurile de zidarie de la nr.crt.7 .1 ... 7.5, corespund unui mortar cu ".r""t~t,,~ tehnica de 1900 daN/m3.

6.S.

Produse refractare termoizolatoare silico - aluminoase arse cu adaos de spumanti (STAS 3512/3 -73): - tip IS - RC06 - tip IS - RD06 - tip IS - RE06 - tip IS - RCpS - tip IS - RD08 - tip IS - REOS - tip IS-RCIO -tip IS - RDlO - tip IS-REIO Bloeuri micidin beton, pline sau eu goluri, ell agregate usoare (STAS 6029 - 74): - clasa Cl . - c1asa C3

6.9

- clasa C~

6.10.

Blocuri mici din beton eelular autoclavizattip GBN (produs pe baza de nisip), pentru zidarie portanta (STAS 10833 -76): - marea GB35 - marca G:850 Blocuri miei din beton celular autocIavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa), pentru zidarie portanta (STAS 10833 -76): - marca GB50 OBSERVATIE: - Valorile greutatilor tehnice ale cararnizilor si bloeurilor pentru zidarie indicate la acest punct, servese Ia calculul greutatilor tehnice ale zidariilor corespunzatoare (a se vedea nr.crt.7). Greutatea tehnica a stivelor de caramizi sau de blocuri de zidarie se va lua cu 25% mai mica dec at valorile 600 690 Placi (fasii) dinbeton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip) pentru zidarii Placi (fasii) din beton celular autoc1avizat tip GBC (produs pe baza de cenusa) pentru zidarii 720 si 840 940

6.11.

14 Tabe12.1.
Denumirea materialului

15 Tabe12.1.
Denumirea materialului Greutate tehnica daN/mJ 1300 1000 1100 1200

Nt".
c11.

Antracit: - In stare bruta - in bulgeri - in praf, afanat in siloz

9,13. 9.14. 9.15.

Nisip: - uscat - umed natural Pamant uscat pentru umplutura Pamant umed

Pavele, calupuri stivuite Piatra bruta si bolovani, in gramada Piatra de rnozaic si savura: - varsata
-ill Piatra sparta (concasata)

9,16. 9. 17.
9.18. 9.19.

450

350 500 700
- in saci 750 650 600

750

Var nestins in praf: - indesat - in sad

9.33.

Zgura expandata tngramada,

in stare af'anata ~i uscata: - 0 ... 7mm
-7...30mm.

16 Tabe12.1.
crt. Denumirea materialului

17 Tabe12.1.
Denumirea materialului tehnica daN/m3 800

1300
Lapte: - in butoaie sau bidoane - In sticle ~i lazi descoperite 11.19. 11.20. 11.21. 11.22. 11.23. 11.24. 11.2S. 11.26. 1I .27. 11.28. Malt incoltit Marmelada, dulceata, gem, magiun Mezeluri ambalate in lazi Nutret verde conservat Qua In lazi Paie si pleava: - afanate (pana la 3m inaltime) - pres ate Pasari ingetate ambalate in lazi Peste mghetat ambalat In Iazi Porumb ~i stiuleti Safe de bucatarie: - roca - bulgari Postav in baloturi
J..~~i";;lmnlt"'·

asezata ingrijit - asezata la intamplare
-

600

300 1300
4S0 1300

Lana: - presata In baloturi
- nepresata Piele artificiala (in rulouri)

600 SOO 13.
1l1~~li:1\laUl1aL"

animale: -in stare obisnuita - in stare indesata jngrasarrunte chimice: - fosfatice - sare de potasiu - sulfat de amoniu 14. Diverse materiale Acid azotic carbonic cIorhidric, fosforic, sulfuric in: - sticle in cosuri ." - ambalaje de sticla in liizi - butoaie

1200 1800 2200 1400

900

- macinata varsat
- macinata in sad 11.29. ] 1.30. Seminte de: - grau, secara, orez - porumb boabe, orz
- ovaz

700 900
800

600
1000 Cauciuc in foi

1 10.3 1. 11.32. 11.33. 11.34. 11.3 S. 11.36.

- in - canepa - fructe Sfecla de zahar in felii uscate Snopi de cereale, cu inaltirne de Incarcare: - pana la 4m 4m Tarate de grau, rnalai, secara etc. Turte de furaje Tutun in legaturi sau baloturi Unt si grasimi animale (In cutii de lemn)

1S00 700 900 2100 1800
1000

Carti, rnanuscrise, In dulapuri sau stelaje, pe unitatea de volum a dulapului sau stelajului
Gheata sfaramata

Hartie 'in rulouri, pe unitatea de volum a rulourilor

3000 2700

soo
1100 Sticlarie in lazi

500
1200

Zahar tos rafmat: - in straturi mai mari decat 4m, in vrac - in straturi mai mici decat 4m, in vrac - In straturi mai mici decat in sad 12. Blanuri si produse textile 12.1. Blanuri, piei: - la sare

Produse din portelan si faianta 'in lazi Ulei de in sau canepa in butoaie Ulei mineral de uns Vopsea in butoaie

600 6S0 800

- uscate

18 V~ori ale greutatilor tehnice pe unitatea de suprafata pentru diverse materiale de constructn, sunt date in tabelul 2.2.
Nr.

19 Tabe12.2.
Denumirea materialului Rogojini din vata de sticla pe piasa de rabitz si rogojini din vata de sticla pe carton celulozic ondulat (STAS 8077 -72) ell grosime de: 1,5 em 2,0 em 3,S em 4,0 em 5,0 ern 6,0 em 7,Ocm 8 ern Saltele din pasla minerala, inclusiv plasa de rabitz ell grosime de: 2,0 em 4,0 em 5,0 em 8,0 em _l0,0 em I em Saltele din vata de sticla eli piasa de rabitz (STAS 8077 -72) eli grosime de: 2,5 em 3,Ocm . 4,0 em 5,0 em 6,0 em 7,0 em 8,0 em 1 em Greutate tehnica daN/m2

Tabe12.2.
Denumirea materialului
Carton bitumat tara strat de acoperire (STAS 138 -76): CI2S0 CI300 CI333 CI400 CISOO Carton bitumat cu strat de aeoperire 138~ 76): CA2S0 CA270 CA 300 CA 333 CA360 CA 360!F CA400 CA400/F CA440 CA 500 CA 500/F CA SOO/E CA 500/3 CPB 300 CBP 360 Covor PVC pentru pardoseli, grosime: - 1,5mm Dale flexibile PVC pentru pardoseli, grosirne: - 1,5mm Iitura din fibre de biturnata (STAS 7916 ~ 75): tip lA600 tip IA 800 tip IA 900 tip IA 1100 tip IA 1300 tip IA 1900 tip IB 900 tip IE 1200 tip IBP 900 IBP 1200 Panza bitumata (STAS 1046 - 78): tip 50 tip 40 tip A 55 tipA45 tip A 35 A30 Placi rigide din PVC pentru pardoseli: - tip K 25 ( 1,5±0,2mm grosime) M 24 1mm ,..".,.".,'n,,' Placi rigide din PVC pentru plaeaje interioare ( 1,3±0,lmm grosime) Placi din talas eu ciment tip "stabilit": Greutate

crt.

tehnica
daN/m2

2

3 4 5

1,3 I,S 1,9 2,1 2,16. 1,7 2,3 1,7 2,4 2,6 2,0 2,9 3,2 2,0 216 2,3 2,3

1,43 1,84 2,50 3,26 3,84 4,70 5,20 6 6,0 11,0 13,0 21,0

'2i5~Ql
28 2,30 3,00 3,96 4,48 5,68 6,80 . 7,93 978

sunt date greutatile tehnicepe

bucata, pentru diverse materiale de TabeluI2.3.

Denumirea
Placi pres ate din sticla (STAS 2863/2 ~ 76): tip P tip S tip T tip R 60 tip R 80 Tigle

Greutate tehnica daN/bue ],26 2,20 1,85 0.76 1,09 3,00 2,60 3,00 2,40 1,35 4,8 2,65 2,1

0,5 0,5

de sticla{STAS

2863/2 -76: -pgle cu jgheab

7 8
9

Tigle si coame din argila arsa (STAS 515 ~ 71): tigle cu jgheaburi laterale, pres ate tigle cujgheaburi laterale ~i la capete, presate tigle eujgheab, trase tigle solzi 2,5 12 20 Tigle ~i coarne din mortar de ciment: tigle profilate de format mare JigJe profilatede format mie tigle solzi

20 Pentru calculul rezervoarelor, in tabelu12.4 sunt date valorile densitatii lichidelor ( la 15°C si 0 presiune de 1 atmosfera).
Nr. crt.

21 pentru elemente de constructie situate in conditii speciale de microclimat (umiditate peste starea admisa de standarde). In cazurile amintite, incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic Valorile nonnate ale intensitatii incarcarilor permanente curente conform STAS 111~ 78, sunt date in tabelul 2.5. Tabelu12.5.
Element de constructie Valoarea incarcarii daN/m2 24 Beton armat (eu pietris san piatra sparta) Beton ell agragate din sparturi eeramiee Beton eu granulit: - marea - marea - marca - marea B 10 B 15 ... 75 B100 B150 - marea B15 ... 50 ~mareaB75 - marea B 100... 150 25 18 7 11 13 17
14

Denumirea

-10%

concentratie: - 27% - 7%

1. ELEMENTE DIN BETON Sl BETON ARMA T (pentru 1em grosime)

14

Clorura de ealciu ill concentratie: - 20% -10% Creozot Eter etilic Etilacetat Gazolina Glicerina tara apa Lapte Melasa de zahar Mercur Miere de albine

Beton eu agregate din zgura expandata:

15 16 17 18 19 20 21 22·

18 20

1 - Greutatea tehnica a betonuluiproaspat turnat se determina sporind valoarea din tabel eu 200 daN/m3• . 2 ~ Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/m3 corespunde unei armaturi de 100 daN/mJ beton. Calculul exact se poate face cunoscand cantitatea de armatura dintr-un rn3 de beton si greutatea tehnica a betonului simplu de 2400 daN/m3• 3 ~ Greutatea tehnica a betonului armat eu armatura rigida (din laminate de otel) se determina ca suma a greutatii tehnice a betonului si arrnaturii dintr-un m",
2. de suprafata inclinata) 24 39

Azoociment (inclusiv sipcile ~i capriorii: placi plane de 4mm grosime (STAS 5584 -73): asezate simplu asezate dublu placi ondulate cu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 593611 -75) placi ondulate eu ondule miei de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 ~75) placi ondulate eu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 -75)
0

25
23

20 5

vn,.,,,,,.. de

greutate medie intr-un singur strat acoperit eu bitum si presarat cu 138 -73) ATIE: - Pentru alte alcatuiri, a se vedea nr.ert. 3.1. Izolatii hidrofuge

,",V'''UJC>'''v

Evaluarea incarcarilor permanente se poate face pe. baza greutatilor tehnice u..... prin determinari directe numai tn urmatoarele eazuri: pentru elemente de construe tie confectionate din materiale si produse noi, care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica;

'.HJ ...

~

(inclusiv sipcile ~i capriorii) de acoperis (2,3 daNlbue) (STAS 513 -76) exclusiv mortarul de ciment solzi (1;35 daN/bue) din argila arsa AS 515 - 71): pe un rand pe doua randuri cujgheab, presate (2,6 daN/bue) cujgheab, trase (2,4 daN/bue)

125 65 85" 50 50

/

I

22 TabeluI2.S.
Element de constructie sipcile §i capriorii) Sticla: - geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5mm grosime 6mm me Tabla: - zincata (ST AS 2028 ~ 71) sau neagra CST AS 1946 - 69) inclusiv astereala :;;i capriorii - ondulata (de l mm grosime) (STAS 2029 - 68) inc1usiv materialul de fixare Diverse· (--\ - stuf sau trestie, de 40cm gtosurte, inclusiv sipcile §i capriorii _ paie, 40cm grosirne, inclusivsipcile ~i capriorii . _ astereala de invelitoare

23 Tabelul 2.5.
Element de constructie necirculabile, aplicat peste 70 100 Valoarea incarcarli daNfrr?

Nr.
clio

2.4. 2.5. 2.6.

2.7.

Beton (pentru lem grosime): - cu agregate de granulit - eu agregate de zgura expandata - cu agregate vegetale (placi nemontate) - eelular autoclavizat tip GBN - eelular autoclavizat GBC Mase plastice eelular (pentru lem grosime): - masa celulara Ampora - polistiren expandat de

11 14 6,5 6,0

i/

)(!~~~~~~~ __ __ ~ ~~~~==~b~im~m~a~ti~
3.1.2.

/

biturnat
~~~1

3.1.3.

3.1.4.

3.1.5.

1>

(

__ ~ __ ~~~~~ ~ 4Mase bituminoase (solutii pentru amorsare, suspensii de bitum filerizat, mastic): - celoehit, strat rezu ltat in grosime de 1,7 ... 2mm - suspensie de bitum filerizat (subif), strat rezultat in grosime de 1,5mm peste panza - strat de amorSare - strat de Ii Straturi ee servese la bariere de vapori: - doua straturi de bitum topit cu circa 20% filer aplieat peste un strat de amorsaj. - un stratde carton bitumat tip CA 500 (STAS 13&~76) Intre doua straturi de bitum eu circa 20% filer un strat de Straturi ee servese la izolatia hidrofuga de la acoperisuri: - trei straturi de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 --76) intre patru straturi de bitum filerizat cu circa 20% filer aplieate peste un strat de amorsaj ~i eu protectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos, _ doua straturi din panza bitumata A 55 (STAS 1046 -78) si un strat de carton bitumat tip CA 500 (STAS 13&~76) lntre patru straturi de bitum filerizat eu circa 20% filer aplicate peste un strat de amorsaj si protejate ell un strat uniform de nisip grauntos. - un strat de panza bitumata tip A 55 (STAS 1046 ~78) si doua straturi de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IA (STAS 7916 -75) intre patru straturi de bitum filerizat cu circa 20% filer aplicate peste un strat de amorsaj si presarat cu un strat uniform de nisip grauntos, _ un strat de panza biturnata tip A 55 (STAS 1046 -78), un strat de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916-75) aplicate peste un strat de amorsaj si lipite eu trei straturi de mastic. - doua straturi de panza biturnata tip A 50 sau tip 40 (STAS 1046 ~7&) intre strate de suspensie de bitum filerizat- subif--(STAS 558 -71) ~i celoehit (STAS 661 ~c71), rara de .... ,."~""~i" Straturi de protectie la hidroizolare aplicate Iaacoperisuri peste hidroizolatia terminata: - mortar biturninos eu subif (pentru I mm grosirne) , - nisip ~ 1..3mru, asternut uniform - un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar) - un strat uniform de pietris asternut intr-un strat' de mastic fierbinte (strat unie, exclusiv

placi:

\. 1,5 1,8 8 10 14

~expandata (superex)pentru lcm grosime. .. .. -expandata ~i aglomerata eu bitum (STAS 6970/4-:-71) pentru l cm grosime - expandata, sub pardoseala si la terasa, Iipite ~i ehituite eu bitum In grosime de: _ lcm
-2em - Scm

PFL poros: - placi fonoabsorbante perforate In grosime de: -I,2cm
.

- 1,6em - 2,Oem - placi fonoabsorbante perforate In grosime de: - 1,2em - 1,6cm - Ocm

Covor PVC de 3mm grosime inclusiv stratul de egalizare,. din mortar de cirnent de 3em cr,.n,"'fl'p Covor PVC de 3mm grosirne lipit eu aracet sau prenadez inclusiv.dalaflotanta sau ~apa de 3,5em grosime: cu strat fonoizolator din pudreta de cauciuc de 2,0 em grosirne §i un strat de carton bitumat. . eu strat fonoizolator din placide vata minerala tip silan de 1,0 cm grosime si un strat de carton bitumat. cu strat fonoizolator din placi de polistiren celular ecruisat de 1,0 em un strat de carton biturnat,

75

100 90 90

24 Tabelul 2.5.
Nr. crt. 4.3. Element de constructie Parehet LU din stejar de 2,2em grosime pe fibrobeton de 3,5em grosime rostuit eu bitum: eu strat de nisip de egalizare de 2em grosime. ell strat din de cauciuc de 2em nrn,"""l"'p Parehet LU din stejar de 2,2em grosime pePFL poros de 1,6ell grosime lipit eu aracet: eu sapa de beton de 2em grosime. eu strat de pudreta de eaueiue de 2ell grosime. eu strat de de 2em Parchet mozaie de l cm grosime lipit eu araeet inc1usiv strat de egalizare, din mortar de ciment de 3em Orfl."rY'" .Parehet mozaie de lem grosime pe dala ~apa de 3,5em grosime: eu strat fonoizolator din eaueiue de 2,Oem grosime lipit eu araeet si eu un strat de carton bitumat. eu strat fonoizolator din placi de vata mineral a tip silan de 1,Oem grosime lipit eu araeet ~i eu un strat de carton bitumat. eu strat fonoizolator din placi de polistiren eelular ecruisat de I, Oem eu aracet eu un strat de carton bitumat. Mozaic pe sapa de mortar de ciment de 3ern grosime: turnat de Iem grosime . . din beton mozaicat de 3em Beton celular autoclavizat: pereti despartitori tencuiti pe ambele fete executati din: placi de 6,3cm grosime tip GBN placi de 6,3em grosime tip GBC ' placi de 12.5em grosime tip GBN placi de 12,5em grosime tip GBC bloeuri miei de 1gem grosime tip GBN bloeuri mici de 1gem grosime tip GBC bloeuri mici de 24cm grosime tip GBN bloeuri mici de 24cm . GBC Placi si fasii din ipsos eu diferite adaosuri AS 1480 - 63): pereti despartitori din placi pline de 7,5cm grosime gletuiti pe ambelefete executati eu adaos de: ciment ~irumegus cirnent ~j spumogen ciment si zgura . pereti despartitori din fiisii en goluri de 7,Scm grosime diu ipsos eu adaos de ciment, . eu trestie Zidarie de diriimida (inclusiv tencuiala pe ambele fete) de: - 7,5 em grosime din caramida plina presata pe cale umeda de 240xll5x63mm (STAS 457 -71). . . - 7,5 em grosime din caramida eu goluri verticale de 290xll'40x63mm (STAS 5185/2 -75).. - 10 em grosime din caramida en goluri vertieale de 290x140x88mITI (STAS 5185/2 -75). . .... - 12,5 cm'grosime dincaramida plina (ST AS 457 - 71;}dt<240xl1SxMmm. 15 elll_~osime din caramida eu goluri vertieale d(2-90~(19~II,11fL-·(STAS518512 -75).'-.....-·~ - ] 5 em din caramida plina presata pe cale umeda (STAS 457':"':71) de .

25 Tabelu12.5.
Element de constructie cu goluri verticale de 290xl40x63mm 530 Pentru alte tipuri de pereti din zidarie, Incarcarea permanenta se determina conform datelor din tabelu12 .1. nr.crt.? ProfiIit (sticla): ! - perete din profile U, incIusiv rama; simplu dublu Valoarea incarcarii daN/m2

4.4.

4.5. 4.6.

22 44

(
13 1 ,200 - 260

4.7.

5.1.

179

'iio
26Q
300··

5.2.

70 65 105

80

53.

26

27

EV ALUAREA INTENSIT PROCESULUIDE

ATn

CARCAIULOR UTILE (DA LACONSTRU

Destinatia cladirii sau incaperii

Incaperi

Spatii de acces (coridoare, vestibuluri, scari, podeste) daN/m2
4

Incarcarile datorita procesului de exploatare trebuie determinate eu considerate destinatiei constructiilor si a conditiilor respective de exploatare cf. STAS 1010 1/2A1 - 87. 3.1. VALORlLE NORMATE ALE lNCARCARILOR UTILEcURENTE. p,..cestea.rep~~zinta valori maxiget~ pentru diverse situatn sunt date in tabelulLl. conditii curente de exploatare. Valorile Tabelul 3.1
Spatii de acces (eoridoare, vestibuluri, scari, podeste) daN/m
4

daN/m2
2

pe verticala sau orizontala la balustrade (a se vedea obs. 12) daN/m
5

Observatii

3

6

Nr. crt.

Destinatia cladirii sau incaperii

lneaperi

daN/m2
2 3

2

pe verticala sau orizontala la balustrade (a se vedea obs. 12) daN/m 5
6

a) Laboratoare sau cabinete medicale ale institutiilor medicosanitare, stiintifice, de illvalamant de calcul, ill bucatariile cantinelor §i localurilor, In etajele tehnice. b) In bai publice, spalatorii, anexe sociale (vestiare, dusuri etc.) 6 Balcoane, logii - cea mai defavorabila dintre ipotezele: a) 1ncarcare distribuita pe 0 banda de latime 0,8m in lungul balustradei. b) incarcare distribuita pe toata suprafata Podurile de cabluri pasarele de inspectie si circulatie la grinzi de rulare si benzi transportoare. Poduri: a) necirculabile b) circulabile

conform conditiilor de exploatare, dar nu mai putio, de: obs.15

300

300

100 .

400 200

50
50

obs.lS obs.15

Acoperisuri si acoperisuri-terasa necirculabile, cu pante: a) > 1:20 b) s 1:20
2

50
75

150
75 150 dar nu mai putin decat 75 su-

50
obs.6

Acoperisuri-terasa circulabile: a) utilizate In scopuri de odihna, distractie etc., aglomerari mari de oameni nefiind probabile. b) aglomerari mad de oarneni fiind probabile. c) acoperisurile lID or incaperi in hale industriale. Locuinte (inc1usiv coridoare si dependinte), case de odihna, gradinitede copii, dormitoare comune, hoteluri (eu exceptia salilor de adunare), camerele sanatoriilor, spitalelor ~ialtor institutii simi la-

300

50

200

300

50

obs.I,3 obs.l,3,4

plimentar. echipamentelor, instalatiilor etc. . c) utilizate ca etaje tehniee sau avand alte Salile cluburilor, sali de adunari, sali de speetaeole, sali de gimnastica (sport), sali de asteptare, peroane ale garilor ~i statiilor de metrou. comerciale ale magazinelor, ale muzeelor ~iexpozitiilor, Tribune pentru spectatori a) incarcare verticals: - tribune cu loeuri fixe - tribune tara locuri fixe ·b) lncarcare orizontala distribuita directia ~i sensul eel mai os. conform nr.crt. 5 a)

conform conditiilor

'~U~'''.'''EoHN, dar

nu mal putin de:

150

3

reo
4 Birouri si alte incaperi (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii ~iorganizatii administrative; ~tiintjfiee~i de proieetare, sali declasa Tara aparatura de laborator ale institutiilor de Invara, mant, sali de lectura.

150

300

50

obs.7

400

400

100

conform incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu inai putin de: 400 400 100

.

400 500,

500 500 12 din mcarcarea verticals utila

150

150

obs.8 obs.8

200

300

100

obs.9

28

29
in: pe verticala sau orizontala Ja balustrade (a se vedea obs. 12) daN/m

t--------.-::-~:-:---c~---I

Nr.
Cit.

Destinatia cladirii sau Incaperi]

!neaperi

Spatii de aeees (coridoare, vestibuluri, scari, podeste)

12

Adaposturi pentru animale

a) pasari
b) ovine e) animale greutate d) animale greutate bovine - 13 mici (pana la 150 daN proprie: porcine, vitei) mad (peste 150 daN proprie: cabaline,

incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de: 150 300 100 200 300 100 400 400 150 obs.ll

500

500

200

Ateliere cu utilaj usor cu suprafata: a) de eel mult 50 m2 b) peste 50 m2 Atellere cu utilaj greu, fabrici etc.

obs.ll

conform inearcarilormaxime in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de: 300 400 SOD 400 400 500 conform mcarcarilor maxime in conditiile datede exploatare, dar nu mai putin de: 500 500 500 conform maxime ill conditiile date de exploatare, dar nu mal putin de: 500 400 100 conform incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu mal putin de: 400 200 400 300 500 100

obs.13

14

obs.13

]5

Depozite de carti, arhive, librarii,

16

Depozite diferite 9i portiuni destinate depozitiirii sau pastrarii rnaterialelor, produselor, utilajelor, pieselor de utilaj, alimentelor etc., cu exceptia depozitelor de furaje. Depozite de furaje cu praf produs de instalatiile industriale, pe acoperisurile eu panta de 1:3 sau mai mica, situate la distanta: a) pana la 100m de otelarii, cu agregate cu insuflare de oxigen. b)" 100m ... 500m de otelarii, cu agregate cu insuflare de oxigen. e) pana 1a 100m de furnale sau centrale tennoelectrice, care ard carbuni. d) 1OOm... l aOOrn de furnale sau centrale termoelectrice, care ard carbuni.

J

]7 18

conform normelor specifice, dar nu mai putin de:

obs.14

100

300

100

50

obs.l,5

50

obs.I,5

25

Incardirile indicate in tabella coloanele 3 si 4 sunt raportate la proiectia orizontala a acoperisul ui. Acoperisurile ~i acoperisurile terasa considerate ca necirculabile trebuie sa indeplineasca una din conditiile: a) scarile de circulatie curenta a constructiei sa nu conduca la aceste acoperisuri sau acoperisuri terasa, b) structurile superioare ale invelitorii sa nu permits 0 circulatie curenta (tigle, strat de protectie a invelitorii bituminoase alcatuit din pietris sau nisip etc.) La acoperisuri si acoperisuri terasa nu se iau simultan in calcul actiunea incarcarii data de zapada ~iactiunea incarcarii utile indicata la nr.l sau 2. Exemple la nr.crt. 2b: terase cu acces din salile de spectacole; portiuni de terase circulabile, de pe care se pot viziona reuniuni sportive sau spectacole artistice avand loc pe terenuri vecine cu aceste terase etc. Valorile indicate pot fi luate in consideratie, daca curatirea prafului industrial de pe acoperisuri este prevazuta a se face cu regularitate, pentru a nu se depasi aceste incarcari. Pentru acoperisuri avand pante 111 sau mai mari, nu se ia in considerare incarcarea din praf industriaL Pentru pantele cuprinse intre 111 I;li 113 se va interpoIa intre 0 si valorile de la nr. crt. 18. _ . Podurile -considerate ca necirculabile trebuiesa indeplineasca sirnultan urma-toarele doua conditii: a) scarile de circulatie curenta ale constructiei sa nu conduca la pod. b) circulatia obisnuita ininteriorul podului sa nu fie posibila (de ex; gabarite de tree ere cu h < lm). Prin exceptie de Ia celelalte cazuri, incarcarea utila la coridoarele §i dependintele locuintelor se ia cu aceeasi valoare ca a incarcarii din incaperi, Val oare a in-carcarii din 2 incaperi se ia 200 daN/m incazul planseelor alcatuite din -elemente liniare (grinzi T, fasii) la care nu este asigurata repartizarea transversal a a incarcarii, numai pentru dimensionarea elementului deplanseu, La tribunele pentru spectatori, incarcarea verticala pe portiunile de balustrade situate in raza de vizibilitate a spectatorului, se va majora la 250 daN/m2, daca nu se prevad dispozitive speciale in scopul evitarii asezarii oamenilor pe aceste balustrade. Indircarea orizontala se ia distribuita pe aceleasi suprafete pe care actioneaza incarcarea verticala utila, f'araa se cumula cu incarcarile date de vant sau de cutremur. Incarcarile la balustradele balcoanelor, logiilor, sevor lua in general dupa destinatiile incaperilor deservite. In cazul cand sunt posibile aglorneratii mari de oameni (de ex. balcoane sau logii la cladirile situate pa magistrale sau cazurile indicate la 0 bservatia se va lua la balustrade incarcarea de 50 daNlm daca prevederile alineatului precedent al acestei observatii nu indica 0 incarcare mai mare. Pentru case de odihna ~i hoteluri In care aglomerarile de oarneni sau .depozitarile de pe balcoane nu sunt posibile, incarcarea utila se va putea reduce de catre proiectant pe baza unei justificari corespunzatoare. .._ In anumite imprejurari, In care, prin destinatia spatiului delimitat,sunt posibile impingeri orizontale marl produse de animale, este necesar sa se tina seapla de aceste incarcari la dimensionare. _ . ' indicatela m.12 coloana 5, pot fisporite de la caz la caz,pe baza rezultatelor studii corespunzatoare.
~u.~.~.u~ .•~ '....VUA ....

30

31

Pentru balustradele platformelor industri~le cu destinatii speciale, incarcarile de calCU1.'IiTjennl fie considerate drept incarcari utile. In cazul planseelor la care se poate considera 0 sa 2 se vor stabili de catre proiectant, pe baza conditiilor efective de Iucru. transversala a incarcarilor liniare, incarcarile echivalente uniform distribuite pe m 12. Incarcarile indicate in eol.5 servesc numai la calculul elementelor balustradei si 50 daN/m2, pentru pereti eli greutatea pana la 15 ((JiN/tTI;; mc:b!-siv; considera aplicate pe mana curenta a aeesteia. Actiunea orizontala a incarcarilor nu b) 100 daN/m2, pentru pereti cu greutatea intre 150 daN/m ~i1Q_ol_~/m, inclusiv va considera simultan eli cea verticala, In cazul 'peretilor despartitori neportanti, avand greutatea distribuitape lungime, mai 13. !n incaperile de productie din industria usoara, .Iimita inferioara este de 300 daN/m2. de 300.claN/m, incarcarile respective se considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv 14. Incarcarea cu praf pe acoperisurile situate in apr~pietea altor surse decat cele idi ..... de acestia, in conformitate cu rezemarea lor reala. se va lua in considerare conform normelor specifice./ In cazul planseelor prefabricate (de tipul fasiilor cu goluri, T, D ) modul de con15. Valorile incarcarilor sunt aceleasi pentru incaperile indicate laa) si b). C',t"I,"rm'p a incarcarilor date de peretii despartitori se face conform instructiunilor de folosire a Valorile precizate in tabelul 3.1 nutin seama de:' ..... respectiv. efectele dinamice produse in timpul functionarii unor utilajesau la descarcareas 3.3.lNcARCARI CU AUTOVEHICOLE. obiectelor grele (vezi pct.3.4). Garajele si rampele pentru autoturisme, precum si pasaje1e si curtile carosabile, vor fi calculate la cea mai defavorabila dintre incarcarile urmatoare: greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit, social greutatea autovehicolelor, distribuite pe roti in pozitiile cele mai defavorabile, sau agrozootehnice ca: sobe, case de bani, aparataj special medical etc.; aplicate la nivelul fetei.carosabilepe cate osuprafata de 0,20 x 0,20 m. incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (vase de expansiune, o incarcare uniform distribuita de 400 daN/m2. si motoare ale.instalatiilor cladirii, cazane de incalzire centrala, ascensoare etc.); ". In ambele cazuri, mcarcarile se vor multi plica eu coeficientul dinamic .1_,2conform greutatea peretilor despartitori. instructiunilor din STAS 10101/2Al-::: 78. . In cazul In care planseul urmeaza sa suporte obiectele grele mentionate, Pentrupasaje si curti carosabile se va considera, la verificare, ~i greutateaunui respective se vor considera ca actioneaza pe suprafetele efectivoeupate de acestea, vehicul de pompieri lara coeficient dinamic, daca accesul acestuia este posibil. conformitate cu rezemarea lor reala; pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul .'.. Elementele secundare ale planseelor care suporta autovehicule vor fi verificate incarcari ·lltile. suplimentar la 0 incarcare concentrata de la un eric, aplicata la 0 suprafata de 0,10 x 0,10 m, In acest caz, elementele de constructii si constructiile se vor verifica ~i la ··u., ............ $iegala cu incarcarea pe osia celui mai greu vehicul .avut in vedere, fara a considera specificate in tabelul 3.1. . tdefieientul dinamic. Pentru elementele de constructii indicate mai jos, se va face 0 verificare la incarcare utila concentrata pe directie verticalaaplicata pe elemente In pozitia cea mai defavorabila: 3.4. ACTIUNEA DINAMICA A lNCARCARILOR UTILE. '...... Inlocuirea calculului dinamic cu· un calcul conventional static prin introducerea a) la treptele scarilor care nu au contratreapta de solidarizare; - in cazul specificate 111 tabelul 3. L .Ia nr.crt. 2a, 3, si 9b precum si la scarile de serviciu ebeficientului dinamic, pentru unele elemente de rezistenta actionate dinarnic, se poate face destinate persoane1or izolate 150 daN; in>cazurile prevazute de prescriptii speciale, precurn si tn urmatoarele cazuriprevazute In b) la elementele secundarede rezistenta ale acoperisurilor si teraselor (ex.: STAS I0101/2AI -78: . capriori, placute prefabricate, streasini etc.) cu exceptia acoperisurilor de sticla a). Pentru elementele de rezistenta din interiorulatelierelor fabricilor, care sustin direct sere ; ; 100 daN'"; monosinele, autovehicolele, electrocarele si utilajele stationare de ridicare, coefieientul c) la elementele secundare deirezistenta ale planseelor (placnte,elemente de dinamic avand valoarea de 1,1; urnplutura etc.) ................•....................... , 1SO daN; .. entru incarcarile eu autoturismealegaraielor P si rampelor ale acestora si cu autovehicole Aceasta incarcare concentrata nu se va Iua in considerare simultan en alta incarcare ale pasajelor $i curtilor carosabile, se va utiliza un coeficient dinamic de 1,2 lacalculul verticala, utila sau eu 0 incarcare data de vant. '. . ..'. . planseelor care suporta vehicule.si al stalpilor care sustinplansee, in limitele unui singur .La acoperisuri sau terase se va considera $i 0 ipoteza de incarcare cu iricarcarea nivel, concentrata indicata mai sus, impreuna cu incarcarea data de zapada, care in acest caz nu se Stalpii, pilastrii si in general reazemele de col! sau de front ale constructiilor imva lua cu valoare mai mare de 70 daN/m2, . portante, care se afla la eel mult 50 em distanta de benzile de circulatie pentru autovehieole ale xailor publice si care pot fi expuse loviturilor, se vor :verifica suplimentar si la 3.2.lNcARcARI DATEDE PERETIDESpARTITORI. unnatoarele forte orizontale datorate socului, aplicate lao inaltime de 1,20in: Pentruperetii despartitori, neportanti, ale carer pozitii nu sunt cunoscutein momen-tul - stalpi de colt 550 KN; proiectarii sau ale caror forme in plan sunt complicate, se admite ca incarcarile date de acesti 250 KN. - stalpi curenti
11' UI.""@ ULIM~'h~.~.
L..

32 Actiunea acestor forte orizontale nu se ia in considerare atunci 9-ii~dprin . stalpului nu este periclitata stabilitatea constructiei (de ex. cazul stalpiloy care nu fac din structura de rezistenta). -

33 inciircari variabile, date de oameni, materiale, care se vor reduce eu cceficientii
a(Sali U2·

3.6. INCARcARI UTILE iN TIMPUL EXECUTIEI. 3.5.REDUCEREA iNcARCARlLOR UTILE DISTRlBillTE PE PLANSEE. Pentru calculul eofrajelor, cintrelor, schelelor ~iesafodajelor se considera incarcarile In cazul 'elernentelor structurale principale (grinzi, stalpi, pereti, fundatii) maxime ce pot aparea in conditiile date de lucru. Suplimentar aeestea se verifica la distribuite pe plansee se vor reduce fata de incarcarile considerate in calculul celor e incarcari utile, conventionale, verticale, la care daca este cazul se adauga dare direct incarcate (placi, fasii prefabricate, nervuri), prin aplicarea coeficientilor n.uva1~p-ieu1:atc~a betonului proaspat: in STAS 10101/2Al-78 dupa cum urmeaza:incarcarea uniform distribuita, provenita din caile de circulatie instalate pe cofraj si din
H'

la calculul grinzilor principale corespunzatoare cazurilor mentionate la nr.crt.J, 4, 5b 2 tabelu13.1. (STAS 10101l2AI-78), avand 0 suprafata afcrenta A > 18 m , . de reducere are valoarea:
u..1-,
rv -- -

03+

,..,

JA'
.J

;

A 1n· m2J [
A

-.-.aglomerarile de oameni: pentru cofraje 250 daN/nl 2 </_ pentru elemente structurale orizontale de sustinere a cofrajelor 150 daN/m > _ pentru elemente verticale de sustinere (popi, stalpi, cintre, esafodaje) 100 daN/mrncarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor ce transporta incarcatura sau .) a mijloacelor de transport incarcate, actionand asupra cofrajului f?ielementelor orizontale
')

la calcululgrinzilor principale corespunzatoare cazurilormentionate la nr.crt. 9, 10 tabelul 3.1. (cuexceptia peroanelor garilor ~i statiilor de metrou), avand 0 aferenta A > 36 m\ coeficientul de reducere se considers: 3 a 2 = 0,5 +

·de sustinere: _ pentru un muncitor ce transporta 0 greutate 130 daN .,'. pentru transport cu roabe (sub roata) _ 170 daN pentru transport cu tomberonul de 0, 17 5m3 (sub fiecare roata) 280 daN 3 _ pentru transport cu vagonetul de 0,5 m (sub fiecare roata) 400 daN La alte metode folosite pentru transportul si punerea in opera a betonului, incarcarile la calculul e1ementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazuri_l"o~~r,,:d~e~~t~:eoJ~ce:ntr-ate se vor determina conform situatiei reale pentru fiecare caz in parte, lara a fi mai nr.crt. 3,4, 5b din tabelul3.1. (STAS 10101l2Al -78), indiferent de suprafata de 130 daN. coeficientul de reducere este: . ERVATIE: Considerarea simultana a incarcarilor de la pet. a) si b) se va face in functie

.JA;

'YI]
'I

= 0 3 + 0,6
,

Jm'

..... .

111-

numarul de plansee considerate, deasupra sectiunii de calcul (nu seconsideraimpingerea seele supuse altor categorii de incarcari; ex.: plansee de acoperis incarcate cu

de conditiile reale de lucru. Peretii cofrajelor se calculeaza la: laterala a betonului turnat si apoi compactat prin vibrare asupra peretilor .elor, care se stabileste conform diagramei din STAS 10101l2Al -78:

planseele etajelor tehnice); la ca1culul elementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazurilor de nr. crt. 9, IOdin tabelul 3.1. (cu exceptia peroanelor garilor si statiilor de metrou indiferent de suprafata de planseu aferenta, coeficientul de reducere este: 0,6 112 = O,5 +

Nivelul betonului
in cofraj

n-

::
II

rm'

m - are aceeasi semnificatie ca ill expresia coeficientului '111· Calculul structurilor etajatese face pentru grinzile principale considerand 1l1\.,al\~(1l11"t multiplicate cu coeficientii al san a2, iar la stabilirea fortelor axiale in stalpi, pereti sau fundatii se vor multiplica fortele axiale corespunzatoare incarcarii din plansee coficientii 111 sau '112. La verificarea acestor elemente (stalpi, pereti, fundatii) se va considerat ~i cazul fortelor axiale minime corespunzand absentei incarcarii utile, dupa cum prevede STAS 10101/0A-77. In incaperile de productie ale cladirilor industriale, intensitatea incarcarii aIJJl~"'(.""'! grinzilor principale se va separa in: incarcari cvasipermanente, date de utilaje si instalatii' tehnologice, care considera cu valoare integrala si

1--------1

1
II
~

II--------j

<II
0..

Baza cofrajului
Fig. 3.1

34 p
=y

35
Tabelu13.2

. H - presiunea laterala a 'betonului, in [N/m2];

y - greutatea specifica a betonului proaspat [N/m3]; H - inaltimea betonului turn at [m]; Hp - inaltimea limita de proportionalitate [m]. Valoarea limita pana la care creste proportional presiunea cu cresterea coloanei de beton in cofraj, Hp , se determina functie de conditiile de lucru, fiind eel egala cu 1,50 ill. Se va considera Hp = 1,50 ill cand viteza de tumare a betonului in cofraj v> 0,75 m lora sau se folosesc cimenturi de priza eu timp t> 2 ore, astfel ca v-t z 'I ,50 m. Pentru viteza de turnare, respectiv timp de priza mai mic dedit valorile mai sus, inaltimea limita de proportionalitate Hp =v vt :,
HW"~"LUm

Efortul

1101' tmul

manm ,1 iludJl an:um1t element

UH.,UU,VU"""L

Ita .. Jioment.e inoovoletoaremaxillu.
lIb.

b) incarcare orizontala dinamica, uniform distribuita, proven ita din socurile ce se produc descarcarea betonului astfel: pentru 0 capacitate a mijlocului de transport: - de 0,2 m3 '" 200 daN 1m2; de 0,2 m
3

in cimpar11e 2, 6, 11, 16,20 Momenta 1neove19toa:r~ maxima in oimpur11e 4, 9. 1), 18.

Momenta min~e nailloaroate

in eimpurile

0,7 m3 .••••••••••••.•••••••••••••••••••.••••.•••••• "

AOO daN/m2; 600 daN/m2; 200 daN/m 2.

de 0,7 m si mai mare: pentru turnarea cu j gheaburi si palnii

3

-

III~" llomente _x1me in rt.ttzemele
grin~11¢r

02· By

dinuodu:rtle

131 t

Pentru elementele prefabricate, a carer capacitate portanta este atinsa dupa betonului turn at la fata locului, se face caleululla incarcarile utile maxime care pot aparea timpul executiei, si se verifica suplimentar la Incarcarea utila conventionala verticala de 12 daN/m2, la care se adauga, daca este cazul, greutatea betonului turnat la fata locului. " Efectul dinamic ee apare la asezarea elementelor prefabricate pe elementele turale de sustinere se considera prin multipliearea greutatii prefabrieatului eu I"V~;"HI,,~vi'"'U..H dinamic 1,5.

IIXb .. J[ement6' ma.d.me la reaze:nsle t;rinz11or in tlotlUriltl C1» '32' 0)" . " ..

IVa ..

lltOltH~Attt

$tilp11or 10 ,1 12~

mBntae la ce.p6-:el~

IVth .omente manm.e de aemn eon trar tata de ria l,s; oapetel& sttlpilor lO~l 12

3.7. VARlANTE DE iNCARCARE A PLANSEELOR.
Variantele de incarcare a planseelor se considera conform conditiilor de exploatare " constructiilor, Daca la proiectare nu exista date suficiente in acest scop, se vor considera caleul variantele posibile dupa cum urmeaza: 1 - absenta pe plansee a incarcarilor utile; 2 - incarcarea completa a planseului; 3
=

V.8 K0ID9utemaxiJile pozi ti ve- ~t gat1ve in s~il~1i 11 ~i 19~ V.'b ).tomente maxima de S(fmtl oontl'8

fei?&'de "flOa in stl1p11 17 §1

19.

incarcarea partiala conform unei ipoteze defavorabile a suprafetei planseului, acolo unde elementul este sensibil la
0

astfel de schema.

....

tari maxima datoritl pos1bl11tat11 de deplss81'e a nodurllor.

Inc~ro8re nealmetrial, care d~ et

La structurile etajate, varianta (3) de incarcare, se considera simultan pentru eel un"j'jiJ\\. jumatate din numarul de plansee, dar nu mai putin de doua plansee, Celelalte plansee considera incarcate dupa varianta (1) sau (2). In tabelu13.2 sunt redate ipotezele de cu sarcini utile pentru un cadru eu trei nivele si trei deschideri, dupa prof. M.D. Hanganu.
HH.."U'_

36

37

Fortele orizontale transversale P ~si longitudinale P ~se aplica la fata superioara a EV ALUAREA INCARCARILOR DIN LA 4.1. DEFINITII. Valorile normate ale intensitatii incarcarilor datorita podurilor rulante, .... u''-'U'I_,lC.UU1, acestor incarcari precum si rnodullor de evaluare este stabilit in STAS 10101/2A2 ~ 78. Pffi~~~~~a~~liw~oore~a~~ar~M~~~~~~fi~~~~~~~~~~~ toarele notiuni: - pod rulant ~ utilaj de ridicat si transport, actionat manual sau electric, care se uepiaseaza. pe sine de rulare esezate pe grinzi de rulare rezemate pe stalpii structurii halelor cladirilor industriale. - pod suspendat - utilaj de ridicat §i transport, actionat manual sau electric, care se seaza pe cai de rulare suspendate de elementele structurale de planseu sau acoperis halelor sau cladirilor industriale. cale de rulare - ansamblualcatuit din sine si grinzi de rulare pe care circula unul sau multe poduri rulante sau suspendate. suspensie rigida - sistem de prindere §i ridicare a incarcarii, legat rigid de . podului (de exemplu la poduri cu furca, eu cleste ghidat, cu cleste extractor-striper etc.) - suspensie flexibiUi - sistem de prindere ~i ridicare aincarcarii prin intermediul cabl de otel (de exe?Iplu la poduri de uz general eu unul sau doua carlige, cu graifer, eu net, cu travers a etc.) Grupa de functionare a podului rulant va fi precizata prin tema conditiile de exploatare, si se va incadra conform tabelului 4.1. Grupa de functionare a podului rulant Simbol __
rarea caruciorului (transversale pe

cailor de rulare. Valoarea normata a intensitatii fortelororizontale 4.2, conform STAS 10101l2A2 ~ 78, dupa cum urmeaza:
< ,

se va lua conform Tabelul 4.2.

Felul

Simbolul

Formula de calcul a fortei

Reguli si 1)

flexibila sau rigida ~~~~~ flexibila rigida flexibila

pn [ ~ Pf

1 P~= 10

nfr

LPft
I

p 11 = _1_ (Q
t

---------k--~

20nr 100r

+G )
c c

2) 2) 3)

fiecare roata)

p n = _1_.(Q + G )
t

P ~= lovirea podului in opritori rigida p~

mr . v2 fr P ,respectiv

P ~ = vp "';"-m-f,k-r mr- v2 P~= P , respectiv fr P ~ ""Vp .Jmf· kr . Ps = -Pmax
5
n

vezi tab.
4.3. 3)

deplasarea oblica a podului, neparalelismul sinelor (transversale)

flexibila sau rigida

1.

4) La calculul grinzilor de rulare, franare, a prinrilor si a sinei pe grinda.

u~or I

mediu II

greu III

foarte greu IV V

1) nfT- numarul rotilor franate de pe un firal caii de rulare; P fr"':' valoarea fortelor verticale de apasare transmise de fiecare roata franata; 2) n, ~ numarul rotilor de pe un fir al caii de rulare; Q - incarcarea utila maxima (capacitatea maxima de ridicare) a podului rulant, in kN; ,

Podurile rulante suspendate de tip mono grind a, actionate electric, fac parte de reguli ..• din grupa I sau II . . . .'." Podurile rulante sau suspendate de tip monogrinda, actionate manual, fac parte regula, din grupa I . . 4.2. EV ALUAREA lNCARCARILOR. Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor verticale transmisede rotile J,JU'.lUJ.UUIl).K .•• rulante standardizate se considera dupi cum urmeaza: ' conform STAS 800 - 68 pentru poduri rulante electrice cu carlige, pentru sarcini de la parra la SOt; ·... t··;··C';·C'···;·.···. conform STAS 69/9 ~ 70 pentru poduri rulante electrice rnonogrindacu sarcini de la 1t pana la 5t; conform STAS 8407 - 69 pentru carucioare rnanuale monogrinda. carlig,

Qc - greutatea caruciorului, in kN;

3) mr= _!_[Gp + Gc' L ~ 1]

g2 L in care: mf- masa echivalenta pentru podurilenilante cu suspensie flexibila, in t; g - acceleratia gravitationala ~ 10m /s~;... Gp - greutatea podului rulant (fara carucior) , in kN; L - deschiderea podului rulant, in m;' ': 1- distants minimaa centruluidegreutate al caruciorului fata de axa sinei pe care este montat, in m;

m

r i[~P+(Gc+Q),LZll'
=

in care:

38 m, ~ masa echivalenta pentru podurile rulante cu suspensie flexibila, in vp ~ viteza podului rulant in momentullovirii, egala cu OJ din viteza maxima de deplasare a podului, in ill Is; fT ~ cornprimarea tamponului sub forta P ~, in m; in 1ipsaunor date suficiente privind constanta de rigiditate elastica a tamponului se poate admite sa se ia In calcul, pentru tampoanele eu arc: fT = 0,1 m, pentru poduri cu suspensie flexibila din grupa de functionare I, II sau III si capacitate de ridicare sub 50 kN; fy = 0,2 m, pentru celelalte cazuri; kT ~ constanta de rigiditate elastica a tamponului, In kN/m; 4) P max ~ intensitatea maxima a fortei verticale rnaxime transmisa de roti pe sina caii de rulare, in kN.

39 forte P ~ se vor lua in considerare la verificarea: a) tampoanelor si prinderilor acestora; . b) grinzilor de rulare si prinderilor acestora de structura principala a halei (pe baza

.·1"l.V'-'U'~

'LVH'~'~

unei ipoteze justificate privind distribuirea fortelor P ~ intre diferitele prinderi ale sirurilor de grinzi de rulare). Pentru verificarea structurii principale a halei, in lipsa unor calcule exacte, fortele datorate lovirii podului In opritori se vor evalua pentru fiecare din cele doua cai (kN)

m, ~ masa constructiei aferente deschiderii respective, In t; vs = 1,5 mt·
Ksl ~

mr i.m,

Vp .

sau Vs= 1,5 mr' Vp
mr+rns

,

dupa tipulpodului,

in rn Is;

rigiditatea unui sir de stalpi antrenati in procesul de deformare (forta care .. produce 0 deplasare egala cu unitatea), in kN/rn. La ealculul elementelor si structurii halelor industriale numarul podurilor lucrand se stabileste in functie de conditiile procesului tehnologie, fara insa a xlepasi specifieat in tabeluI4.4. Valorile coeficientilor incarcarii se iau ef. STAS 10101l0A ~ 77 (tabelul IS, cap.I). Pentru coeficientii dinamiei indicati in tabelul 4.4 de mai sus, se considera valorile nri1·r...,YI tabelului 4.5 de mai jos: Capacitatea de ridicare a podului kN oricare
Coeficientii
ex, \jf

Felul suspensiei

TabeluI4.5. Grupa de functionare a podului
I 1,1 II 1,2 III 1,3 IV 1,4 V 1,5

flexibila sau
rigida

Nr. crt.

Felulpodului rulant Poduri suspendate manuale sau electrice si poduri rulante manuale

flexibila

10 40 120

rigida

oricare

2 3 4

Poduri rulante eleetrice de uz general din grupa de functionare I Poduri rulante electrice de uz general din grupa de functionare II sau III si poduri de turnare Poduri rulante electrice de uz general din grupa de functionare IV sau V §i poduri mari eu destinatii speciale eu suspensie elastica Poduri mari eu destinatie speciala cu suspensie rigida, din grupa de functionare IV sau V

1. Se admite ealeulul eu un singur pod rulant numai in cazurile cdnd nu este posibila montarea unui al do ilea pod pe aceeasi eale de rulare. 2, Pentru elementele de structurd, care sus/in grinzile de rulare, cdnd se tau 4 poduri, acestea se vor considera eel mult 2 in aceeasi deschidere. ealculul elementelor de structura, eu exceptia grinzilor de rulare, valoarea provenite din mai multe poduri rulante, se va inmulti eu coeficientii de conform tabelului 4.6. La calculul structurilor estaeadelor deschise care sustin poduri rulante, actiunea " manifestata prin forte orizontale in lungul caii de rulare (cap.6.l) se considera in cazurile cand acestea depasesc solicitarile datorita franarii podurilor.

200 400

5

40 TabehH46
N umarul de poduri care actioneaza simultan
fip

41

Grupa de functionare a podului cu cea mai mare capacitate de ridicare I si II III, IV si V I si II III, IV si V

Coeficient de simultaneitate 0,85 0,95 0,70 0,80

ACTIUNEA ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIIOR

5

2
3, 4 sau mai multe

.. I

Actiunea vantului asupra suprafetei podului orientata transversal determina pentru doua cazuri de lucm ale podului rulant: a) pentm "starea de inactivitate" conform STAS 10101/20 ~ 75; . b) pentru stare a de lucru, pe baza unei presiuni dinamice de baza (valoare de de 0,3 lcN/m2 (independent de inaltimea estacadei si de zona geografica), care se considera posibilitatea actiunii simultane a vantului si a caruciorului, Fortele orizontale datorate actiunii podurilor rulante nu se considera simultan actiunea seisrnica.

5.1. Defmitie. Zapada face parte din categoria actiunilor temporare variabile. <.., este un fenomen climatic (meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmostransformata in cristale care se depun pe pamant si pe cladiri, de evaluare a actiunii zapezii asupra constructiilor este reglementat de STAS 1/21-92. Pentru constructii care ridica probleme speciale pot fi aplicate si alte metodo, ,allJW ..

UHI~ll~'H ....

~odul de manifestare asupra constructiilor. zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare distribuite, actionand static elementelor de constructie expuse. Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constmctiilor. .1. Intensitatea normata a actiunii zapezii "'a normata a incarcarii data de zap ada, pe suprafata expusa a elementului de considerat, ---- ..data de relatia: este -------,.'
"

5.1.
·ri..L,n+<,t""",

de referinta a stratului de zapada, in kN/m2, determinata pe baza de analiza luand In considerare perioada de revenire de 10 ani. Pentru Romania, greutatea de pe zonele c1imatice, redate in harta din fig. 5.1, este de: zona A, gz = 0,9 kN/m2, zona B, gz = 1,2 kN/m2, . 2 zona C, gz = 1,5 kN/n;t , zona D, gz = 1,8 kN/ml, zona E, in functie de altitudinea amplasamentului, in m, deasupra nivelului marii valorile din tab.5.l. TabeluL5.1 Altitudinea Altitudinea gz gz (m) (kN/m2) (m) (kN/m2) 700 1,5 1700 3,7 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1,7 1,85 2,0 2,2 2,4 2,6 2,85 3,1 3,4 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 4,0 4,4 4,8 5,3 5,8 6,2 6,7 7,2

42 In situatia in care nu se dispune de observaiii asupra greutatii stratului de zap ada se lua in considerare greutatea volumica de 2,5 leN/m3 sau sa se faca studii speciale eu pareaINMH. Coeficientul ee iain eonsiderare expunerea cladirilor la actiunea zapezii si are valorile: 0,8 - pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat 0,6 pentru conditii deosebite de expunere, ca de exemplu vant frecvent si intens, obstaeole care sa ereeze adapostire.riar constructia are inaltimea la streasina eel putin 10m si dimensiunea in plan, pe directia vanturilor predominante, de putin 25 m, iar acoperisul are profil plat sau putin agitat; pentru conditii deosebite de adapostire, ca de exemplu constructie izolata in locul unei paduri, cu arbori mai inalti decat cladirea; pentru constructii avand intiltinieala streasina sub 5 m sau dimensiunea in plan de peste 100 m; pentru acoperisuri cu configuratie relativ agitata, in zig-zag, care creaza 0 le in calea scurgerii curentului de aer, franand spulberarea zapezii; pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii, ca de cele prevazute eu captatoare solare.
,,"V,Pl"Y1n

no;at~.·:.··:

"""·I'"T'r,,:.<:.

1,0 -

1,1 -

Se recomanda ca la stabilirea valorii coeficientului Ce sa se aiba in vedere conditiile vecinatate in momentul realizarii constructiei si cele corespunzatoare eventualelor in zona. Se recomanda atentie deosebita la incadrarea acoperisurilor in schemele din tinand seama de: extinderi posibile ale constructiei; posibilitati de topire a zapezii pe portiuni cu redistribuirea incarcarii; Pentru configuratii mult diferite de cele din tabelul 5.2 se recomanda studii pe model tunel aerodinamic. 5.3.2. Intensitatea de cakul a actiunii zapezii~ Intensitatea de calcul a actiunii zapezii este data de relatia: pz in care: p ~ - intensitatea normata a zapezii; y - coeficienti partiali de siguranta care sunt redati in cap. I paragr.Lz.
= y.p ~

(kN/m2)

5.2.

,Fig. 5.1 Zonarea dupa greutatea de referinta a zapezii gz.

44 'Valorile coeficientului Czi,prin care se line seama de aglomerarea cu zapada a constructiei expusa zapezii, sunt redate in tab.5.2.
C!l11....

45
"'t.

Tabelul5.2 (continuare)

Nr. crt.
Acoperisuri simple cu un plan

Coeficientul

Czi

~l~l
. "I

tip
Czl

=1

L..._.

~/

I"

_1_·__

....

Of.

CzZ

Cz3

vart anso
a
1
Cd

1

o <Of. ~Oo
30° < Of.:950°

1,0

30+a -30

1111,1111

.

!!I ! 1111,

~I
.
Czl

0< &:s39°·' 30° < ex gjO° Of. 60° >

1,.0
(lO-a 30

Ycrianto 2 .

-30
60-0:

2,0

ex> 60"

0

2,0

0
Acoperisuricilindrice

VariantaA
Czl =

se determinaconform nr.crt.l. Varianta 2 se apliea pentru acoperisuri cu

1

15°,

a~

a
0<01. ~OO

30" <a gjO"

-30
0

fl(a) 1,0 60-0:

2

, .. Iftllllllll!llllfltUi
~.

Varian to 1ur::I

..
VariantaB
Cazull

a> 60°

Vorianfa 2

.' e z2 = - z 3h

gz

~z2

,

. eu I'imitarea

Cd ~,

.......'15

varionto B
Cazul 1

.L.: I
'I

c
l2

l

,r-.--~

c.r..:,fj(~)

(h, ~q111----:I"""'
Acoperisuri simple sau cu (reguJatesau asimetrice) Cozul2' Czl = 1

C~[Ib.i .
.... c
rJ

Daca rezultanta (surafata diagramei) din cazul l depa~e~te valoarea 1,25 112 se ia 'in considerare cazul2: Cazul2 Cz3 = 2,5 fz(a) = 1- [1- fl(a)]

~zJfjM

_

.• - tr":-

(~~Q,1)
Cz3

~
sau multiple cu dona. planuri (regulate sau asimetrice)

j
13"" 2h Limitiri: czl = 1 Czt=czv +cm

--x 30 2

7

-X30

3

Varianl" I

)lliUJ

Il.. II!IIIm II iint'

Acoperisuri

3m::;Jz ::;;;15m

0< ex :530°

1,0

30+a
30

Voricnta2

Cz.. coeficient referitor la aglomerarea produsa de "vanL mill +m212 Cz.. = ---'-"'-----=-.:... h ell respectarea condifiilor
~ Czv :::;;-Czv

2,5h (h mm,&m
A

gz

KNt m2)

Cr(

::s;4 pentru elemente cu dubli rezemare, :s1i pentru elemente in consola,

46

47
Tabelul 5.2 (continuare)

m.; m2 coeficienti referitori la fractiunea din incarcarea ell zapada care este mi:scata
vant de pe partile de acoperis Ii. h. avand valorile: 0,5 pentru acoperisuri plane Cll pante ~Oo ~i acoperisuri boltite co fi/lt respectiv f2112 ~1/8 0,3 pentru acoperisuri plane cu pante > 200 §iacoperi~uri boltite ell f.111 > respectiv f2112> 1/8 coeficient referitor la aglomerarea din alunecarea zapezii: daca al ~15° Cza= 0 , al ~15° se considera ca 50% din de pe panta acoperisului superior denivelarii cade pe acoperisul inferior distribuie triunghiular conform schitei,

cu luminatoare triunghiulare sau de forme apropiate de forma triunghiulara

Schemele se aplica in cazul:

2,5h (h ~ mm,gzm ~ KNI m2) h > -gz Varianta 1
0:

a, in m

Varian to 1
I

,..._

l+~ 2h

(a-30) 15
a

1

1

45-a
15

c~

6

1+2h
Varianta 2

o
1

b, in m

1+~

distanta h. OBSERVATIE: in cazuI in care 13> h.

2h

(P-30)
15

45-{3
15

la marginea acoperisului cu chiderea 12 se determina prin interpolare intre vaiorile Czl din schema.

b 1+2h
Limitari:

o

12 =

lz =2h2

CazulA: 1 ~h
Se considera variantele 1 ~i2 Coeficientii Czh Ca. Czl si Cz4 conform nr.crt.B,

Limitari: 3m ~2 :::;;15m 3m ~3 ~15m
1

CzI =

Ca si Cz3 se determina conform nr.crt.6.

,I

••

Cazul B: 1< 4h 7
+-!-IL--.-l -f--r-

JA

Se considera variantele 1, 2 §i 3 Coeficientii Czb Ca. Czl §i Cz4conform nr.crt.S. Czs = 2 + Czl

I,
Cz6

+ Cz3

4

=

2,5h (1 __ 1 s. 4h

)+ _!_
4h

~zl

"

t~ u

48

49

6
ACTIUNEA
CU

V ANTULUI

ASUPRA

CONSTRUCTIILOR

obstacole locale.

1 = 2h Limitari: 3m Cit = I

g :S;15m face parte din categoria actiunilor temporare, variabile. este un fenomen climatic (meteorologic) si reprezinta miscarea maselor de aer la
pamantului.
'LGUpcuu.

h> 2,5h gz

(h in In, gz in KN/m2)

10

Limitari: 1 ~z2 ::;;2,5

contactul cu constructiile, energia cinetica a maselor de aer se transforma in energie Ca urmare, caracteristica principal a care influenteaza .marimea actiunii vantului constructiilor este viteza acestuia. de determinare a incarcarilor date de vant asupra constructiilor este reglementat . AS 10101120 - 90.

Modul de manifestare asupra constructiilor. vantului asupra constructiilor se manifests prin forte exterioare distribuite, in mod preponderent, normal pe suprafata expusa, dar avand si componente tanimportante in special pentru elemente de suprafata mare. determinarea efectelor vantului asupra constructiilor se considera ca masele de misca, de regula, intr-un plan orizontal dupa orice directie . .' cazul in care panta terenului depaseste 30% pe 0 distanta de minimum 100 m in jurul .. se considera ca directia vantului este paralela eli suprafata terenului. cazuri speciale, pe baza unor justificari fundamentate, se tine seama de directiile de scurgere a maselor de aer datorate regimului vanturilor, reliefului, unor obstacole etc. ~~~~~~ a vantului corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinta minute ~i se manifesta. asupra constructiilor prin presiune ~i suctiune si dupa caz
..... ~AILlu... 'a

comnonenta tangentiala,
fluctuanta

a vantului eorespunde componentei variabile a vitezei vantului ~i se

prin:
fluctuatii ale presiunii dinamiee care condue la oscilatii ale constructiilor pe directia predominanta apropiata de directia mediata a seurgerii maselor de aer; la acest mod de manifestare se verifica toate constructiile sau parti ale aeestora, iar actiunea se considera variabila, conform STAS101 01lOA-77 .

. ....aparitia de forte alternante, normale pe directiarnediata ascurgerii 'maselor deaer, datorita degajarii alternative a vartejurilor In jurul constructiilor de forma cilindrica ...sau apropiata de aceasta; in acest caz actiunea vantului se considera exceptionala, conform ST AS 10101 /OA- 77, de oscilatii autointretinute, fenomene galopante etc.; la acest mod de manifestare se verifica strueturile de constructii care sufera deplasari mari la eontactul cu masele de aer in miscare dupa prescriptii speciale. .
generarea

Forte din vant aplieate construepilor. Fortele generate devant asupra constructiilor se pot grupa astfel:

50 actiunea directa normala sau tangentiala distribuita pe unitatea de suprafata sa la vant; , actiunea de ansamblu sau rezultanta actiunii vantului pe suprafata consi~erata ca forta concentrata sau distribuita pe unitatea de lungime a
acesteaa.

51 - aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezultantei considerate; coeficientuI partial de siguranta al incarcarii din vant, stabilit conform cap.1 pct.l.2. Determinarea marimilor lltilizate in evaluarea indirciirilor din vant. . 1. Presiunea dinamica de baza gv. dinamica de baza stabilizata, la inaltirnea de 10m deasupra terenului plat data _ V2m gv- 1630'
2

Fiecare din actiunile de mai sus se evalueaza cu valoare normata si cu valoare de Intensitatea no~at~aG~mponentei expusa a/nii~~nt.u. normale "p ~", considerata distribuita pe [kN/m2] '6.1.

1_ ~

11

= ~ Cni

IU i.,....e.s.te-~ de relatia: .... . .
9h(z) gl

Intensitatea ae'ciilcul acomponentei j_.

normale "p n ", este data de relatia:

6.4

Pn =y.p~ , \ i [kN/m2] 6.1.a Lc 'v' ,\ I' \~ ntensltatea normata a componentei tahgentiale "p~", la snprafata expusa actiunii v tului, este data de relatia: " ' p ~ = j3 Cfch(hmed)g, [kN/m2] 6.2 ..

pentru viteza V2m mediata pe doua minute, cu 0 perioada de revenire de 10 ani este , in tabelul 6,1 in functie de zonarea geografica a Romaniei din harta de vant (fig 6.1). Tabelu16.1.
Viteza mediata pe doua minute mls Presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaitimea de 10m deasupra terenului
2

Intensitatea de calcul a componentei tangentiale "Pf ", este data de relatia: p f = y.p; [!eN/m2] 6.2.a

~ 800 :::;; 800

22

26

0,42 .

Rezultanta actiunii vantului Cllvaloare normata este data de relatia: p~
=

j3 Ctch(hmed)gy·At,

[KN]sau[kN/m]

6.3.

Intensitatea de calcul a rezultantei actiunii vantului este data de relatia: P t =t p ~ [KN]sau[kN/m

J

"

6,3.a

Marimile din relatiile 6.1, 6.1a, 6.2, 6.2a, 6.3 si 6.3.a au semnificatiile: . gy - presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaltimea de 10 ill desupra terenului, conform pct.6.4.1; Ch(Z)- coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber, conform pct.6.4.2; .. ', .
Cni -

27 32 38 43 46 49 52

1,50 ],70

coeficient aerodinamic pe suprafata i, conform pct.6.4.3~ .... iede categoriile de obstacole, pentru ca1culul coeficientului Ch(Z)se considera ...de amplasamente . -. ~_~·.u"vu .....de tip I in care se incadreaza amplasamentele .... deschise (campii, silvostedeschise ale marii, lacurilor etc.), precum ~i amplasamentele din zona construita ... eli inaltimi mai mici de 10m in care se foloseste relatia:
0,32

ch(hmed) coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza, in.raport cu inaltimea hmeddeasupra terenului a suprafetei considerate. . cr - coeficient de frecare ega1 cu 0,025, cu exceptia cazurilor in care se fac determinari speciale; c, - coeficient aerodinamic al rezultantei actiunii vantului, conform pct6.4.4;

Ch(Z)'= ( l~ )

~ 1,0

6.5

B - coeficient

de rafala, conform pct.6A.5;

asameme de tip II in care se incadreaza amplasamenteledin erase (cu exceptia cenerase) si imprejurimi, din zone cu masive forestiere, alte -amplasamente simi-

52 lare, acoperite relativ uniform cu obstacole cu inaltimi de peste 10m, In care se folo relatia: crlZ) = 0,65 (

53

~

to ~
0,44 )

0,65

6.6

<C ..~
{.(

....
Z
~

i i
1

" 9
2
D

I

I

~

Amplasamentede tip III In care se incadreaza amplasamentele din centrele marilor se, cu zone dens construite, cu majoritatea cladirilor avand 'inaltimi de 30 m sau mai mari, care se foloseste relatia:
0,66

'"

cllz) = 0,30 ( lZO )

~ 0,30

6.7

0
t%:

2
o

Coeficientul cliz) se poate calcula si prin interpolare pentru orice inaltimi z cu ajutorul tabelului 6.2.

Tipul de amplasament

10

I
,~}-r..I)-c:,1

1,00 0,95 . 0,30

1,25 0~90 0,50

1,55 1,20 0,75

1,75 1,45 0,95

1,95 1,65 1,20

2,10 1,80 1,35

2,40 2,15 1,80

lk
··III

Pentru conditii particulare de microrelief, viii sau zone colinare se va consulta STAS 10101/20-90. Pentru cladiri cu inaltirni ce nu depasesc 5 m, din amplasmente de tip I, se redueerea presiunii dinamiee de baza eu 25%. 6.4.3. Coefieientul aerodinamic ~nj Coeficientul aerodinamic Cnireprezinta raportul intre presiunea dinamica de baza gv efectul real al actiunii vantului pe suprafetele cladirilor. . . Valorile eoeficientului enipentru diferite forme si scheme de constructii, sunt precizate tabelul 6.3. Valorile pozitive corespund presiunii, iar valorile negative suctiunii. Coefieientii Cni in tabelul 6.3; in cazul presiunii se corecteaza eu coeficientii Ch(Z),iar d cazul suctiunilor cu eoeficientul ch(hmed). 6.4.4. Coeficientul aerodinamie aI rezultantei actiunii vantului
Ct.

I
i!

Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului insumeaza cu seris fizic, nand seama de particularitatile fonnei constructiilor, efectul presiunii si suctiunii. Valorile coeficientului c-, pentru diferite forme ~i scheme de constructie sau

~i

constructie sunt redate In tabelu16.4.

Fig.6.1 presiunea dinamica de baza stabilizata la lnaltimea de 10m a vantului gv.

54
\

55
TabeluI 6.3 (continuare)

Nr.crt,

Profilul constructiei si scheme de indircari date de vant a) Suprafete verticale ale peretilor liberi: - expuse bamii vantului - neexpuse bataii vantului b) Suprafete verticale sau inclinate cu max. ISO fata de verticala ale constructiilor cu mai muIte siruri de luminatoare si sectiuni complicate (daca nu corespund schemelor din tabel, iar dateleexperimentale lipsesc); - extremitati si ridicaturi despartitoare

Indicatii pentru definirea coeficientului
folosirea schemelor

C

m ~i

1

2

3

1

pjrtcfitl ..rinlulu;,.
+0,8 -0,6
C'h2

HI1

::0,1
+0,1 -0,2 -0,8 +0,2 -0,1 -0,7 Cnl +0,3 +0,2 -0,3 +0,6 +0,5 +0,3

0,5 +0,7 +0,7 +0,7

3

0,2

;;:i,O

°

. +Q8
~,1 - 0,6 Cn3 conform nr.crt.2 +0,7 -0,6
Direclio· vintulu;

0,5

- 1,2

ale suprafetei;

- expuse bamii vantului - neexpuse bamii vantului

Schemele se folosesc pentru constructii

suprafete intermediare; - expuse hatiiii vantului .. vantului 2

eu luminatoare longitudinale. . Valorile Cnb Co2, Cru se adoptii conform
m.crt.l.

Valoarea coeficientului aerodinamie

-.' HI1
a
Dir~cfio rinlului

r,

ci

4

.:

0,0 0,0 +0,2 +0,4 +0,8

. O,S>

0° 200 400 600

········<fnt\\, .... .... "<. :..
- 0,6,,,".0,7

1,0

~,o
- 0,8 ~-I-----------------------j
Oirecfia vjnfului

pentru peretii frontali ai luminatorului se ia egala eu - 0,6. " Pentru portiunea de luminator expusa

vantului, valoarea coeficientului aerodinamic - 0,8 se ia pentru a pana la 20°. OBSERV ATIE: - Ia calcularea elementelor
transversale ale constructiilor ell Iuminatorul

...
·PfOIl .
:

conform schemei m.4 §i ell ecrane de protectie contra v§ntului, valoarea coefieientuIui aerodinamic total asupra sistemului luminator-ecran se ia egala en 1,4.

5

I

Coeficientul~· ·seref~ralatoat~C()~StruCnile inchise, cuJonnadtep~lllarair1Plan ..

6

57 56
Tabelul 6.3 (continuare) 1
Direcfia vinfuTul
. Dir~clifJ Yinfu(ui

2
Dirodia vinlufui.

3

nr.crt.z,
1..
J

Valorile Cut si Cn3 conform

.
9

-::x:;

en]

.
••

+q8
Plan
I. I

,.1.
3

13

7

I
'.AD;rutio vinfului

Rezultanta fortelor orizontale Ph pe acoperis se considera amt pentru directia vantului aratata in schema ca.t si pentru 0 directie perpendiculars pe planul desenului. Aceasta forta se determina pe baza relatiei care dA fortele tangentiale distribuite.

cn]
II

•4

III

CnJ

+qit
.1.11
tI

1 I •••

-t~n

I 1

I

Valorile Cnr, Cn2, Cn3 conform nr.crt.Z. Schemele aratate se considers pentru cladiri deschise permanent pe 0 latura oarecare: - complet (m absenta unui perete pe partea respectiva); - partial (in cazul unor deschizaturi care reprezintii eel putin 30% din suprafata peretelui §i sunt permanent deschise).

Cn]

1\)

Oirtcfia fin/utul
11)

---r-. ___ Direcfia villfului

Conform nr.crt. 7.

Scheme1e se iau pentru constructii cu retrageri. Valorile Cnl conform nr.crt.2. Pentru portiunile orizontale §i inclinate (a < 15°) ale acoperisului (schema a) pe o lungime de hI §i h2 se adopta aceiasi coeficienti aerodinamici ca ~i pe .
Plan
b)

L >; -'. ;. ). }..
8

.

10
,.>,':

>" .

Dir~dla vioiutut

-

poqiunile verticale. In cazul l, > hI. portiunea de trecere la valori negative se ia egala hI / 2. Pe 0 lungime a din portiunea neexpusa a fiecarui unghi intrand se adopta aceiasi coeficienti aerodinamici ca si pe portiunea expusa, In cazul B > a portiunea de trecere se ia egala cu a / 2. .

58

59 Tabelul6.3 (continuare)
1 2
, h)Co(fsfrucfii CIJ suprafafd laferu/O ci/incfriw (rez«voore7, tumuri. cOjtJri OM ~m, etc. ,
CCJ S<Jufaro ocopen~,

3

DirK:h"a vtnfului

I

II ill
IV

11

20"
30"

10° 20° 30" 10° 20° 30° 10"

Dirtidia.,',

.,.Infulul

_

plan sau conic t3 :;;S" sferic fld :>;;1110 sferic fld = 114

Cn3

-0,5 -05 -0,4

-0,6 -0,6 -0,5

-1,0 -1,0 -0,8

Coeficentul Cn4 se considera in cazul absentei acoperisului sau in ipoteza acoperi~ului ridicat (acoperi~ plutitor). 12

If(

/v

Valorile coeficientilor Cot, Co2, Co2. Cn4 se refera la surna presiunilor pe fetele ,, superioara §i inferioarli ale copertinelor. ,', In cazul valorilor negative ale coeficientilor cn!> C.a. Co2, Cn4 sensurile se inverseaza, Pentru acoperisurile ondulate pentru direc(ia vantului de-a lungul copertinei este necesar se seama de forta tangentiala Pj = 0,04gvS, in care S este suprafata acoperisului in proiectie orizontala,

I ~:' I
Plan oritolJM

-~~5

I

_1~~6
40 d

I

-~~8

I

OBSERV ATIE:

n, =

r;g; este
J1

sa tina

numarullui Reynolds. in care: d -diametrul constructiei, in metri; >.r - coeficient partial de siguranta; gv- presiunea dinamica de baza considerata in calcu1e, in KN/m2; v - vascozitatea cinematica a aeru1ui (la 15°C ~ipresiune atmosferica de 760 mmH , v=0,145·1O-4m%.

Distributia data presiunii vantului pe suprafata constructiei se adopts in calculul inchiderii ei, ca si in toate cazurilecand joaca W1 rol esential considerarea actiunii

locale a vantului

_
alSf'r6 12 13
_,

Oireclia 'viftMui
,

,

.. '. Secflune trans,
"

pi' dlrec/ia

,~=~Bn~,
t--.._;;...b_,. . . "'''''''>7''».

6.
,

g:
wnfu/ui'
,

Plan·normal

- sl"na,~,~

Axa di1

~

,

',(~UIQ:~. .'"
..:
.'
.c;
,
,

.

Schemele se folosescpentru estacade cu sectiune lnchisa. Valorile Col ~iCo2 se determina In functie de coeficientul A. stabilit astfel: - in cazul I: h ).=a '- in cazul IT:
'\._ h 1\-2a )."';0

, - in cazul ill:

, ~Ct'l.1"

, 1 Daca ), ~-: , 12 Cnt = 0.8,

Cn2

= 0,6

Datele pentru Col ~i Cn2 sunt aplicabile pentru R, > 4'105

.:':~b','

Daca ). < _!__ :
CDt
Cn2

12 _ 08 3,55-6,6 A , 3 6,85 -46,2 A

= O,6

3

60 TabeluI6.3

61 Tabelu16.4
Nr.crt. 1 Profilul oonstructiei si scheme de 'indircari din vant 2
._

14

/.

/

Schema se refera la un sir de panouri solare pe un acoperis plat. Pentru primul panou {'i in cazul Ol ::30° valorile . coeficientilor de presiune §i suctiune se determina conform schemelor ill ~iN de la nr.crt.ll. Pentru primul panou §i in cazul Ol> 30°, valorile coeficientilor de presiune ~isuctiune se determina prin interpolare liniara intre valorile conform schemelor ill si N de la nr.crt.11 §i cele de la nr.crt.la. Pentru al doilea ~iurmatoarele panouri se aplica reduceri conform nr.crt.S din tabelu16.4.

Indicatii pentru definirea coeficientului c, si folosirea schemelor 3

.Pentru constructii patrate si poligonale in plan, coeficientul c, se considera conform tabelului:
Directia

Secjiunea
:t;
!

viintului
Perpendi-

25

RIa 7
c,

1

6.4.5. Coeficientulde rafaUt (3. Coeficientul de rafala f3 introduce efectul fluctuant alvitezei vantului, Acesta este in functie de sensibilitatea constructiilor la actiunea vantului. Din acest punct de vedere constructiile se impart In trei categorii ~i anume: Categoria CI care cuprinde constructiile curente, putin sensibile la actiunea vantului,

1


'7/~(/,'/._-,. ////,'

Patrat
Poligon regulat cu 6...8 laturi pentru Rc>4·lOs Poligon regulat cu pentru Rc> 4'105
,

cular pe 0 fata
Pe-diago-

2
I

1,4
I

1,3
,.

nata

1,5 1,4 1,2

! 1/

1,1
~,2

1,

II

oarecare oarecare

11' '

.'

OJ

Plan

lO... 121aturi

1

O.~

Categoria C2 cuprinde constructiile curente, sensibile la actiunea vantului §i anume:' - stalpi ai liniilor electrice aeriene, tumuri, cosuri defum, utilaje de tip colo ana, galerii
de transport etc., care au perioada proprie fundamental! moo mare de 0,25 s; s~cturi de cladiri inalte, civile ~i industriale, care depasesc 40 m inaIlime, sau au penoada proprie fundamental! mai mare de 1,0 s; alte structuri sau parti usoare de constructie, flexibile (proeminente, elemente de inchidere etc.), susceptibile de a amplifiea sensibil oscilatiile datorate fluctuatiilor presiunii vantului. . constructiile care nu fac parte din categoria C3• Categoria C3 cuprinde constructiile care ridica probleme speciale datorita complexWitii comportarii fa actiunea vantului, . . Din aceasta categorie f~ parte tumurile de televiziune, antenele ... cosurile de :fiuit cu si iniilprui de peste 150 m, turnurile de racire cu inii1timi de peste 100 m, grupurile de conducte sau estacadele cu deschideri sau inaItimi de peste 50 m. Valoarea coeficientului

OBSERVATIE:, - Pentru construcjii poligonale JD plan(pentru . orice directie a vantului) precum ~ipentru cele patrate in plan (pentru directia viintuluidupa diagonala) se ia ill considerare direcpa sectiunii, Schema se utilizeaza pentru constructii cu suprafata laterala cilindrica circulara (rezervoare, tumuri de racire, turnuri, cosuri de fum) ca ~i pentru elemente circulare tubulare sau pline, conductori, cabluri. Pentru suprafetele cu rugozitate moderate (beton, metal, ·lemn) valoarea coeficientului c, se determine din grafic.

2

Cf

1,2
1.0

1.~
~

~ __

I

..

f3 se stabilesteastfel:

- pentru constructiile din categoria CI, coeficientul 13 = 1,6 §i insUIlleazii efectul componentelor statice ~i fluctuante ale vantului. - pentru constructiile din categoria C2• coeficientul de rafala este dat de relatia:

~ Q2

46r-l ~
I II

QIJ !-!,

._
;

- ~- r- t--'.

,+
20

-~ -

~

1-;---

.T_.M

t- i'
I

!

'c

i
1

'

i,
fj

:

_[ I
.'

:
.J
I

C;47
R('

1,5 ~

t'l

12

2+

211

12 35

;OS

f3 = 1 + J.t(zO)f30(f:I)

...... 6.8

(l

In relatia de mai sus:

~i insumeaza efectul componentelor statice si fluctuante ale vantului.

J.t(z) - factor de turbulenta care se determina din tabeluI6.5. In functie de fualtimea deasupra terenului z ~i de tipul deamplasament; ..

Coeficientul Ct se raporteaza la proiectia suprafetei constructiei sau elementului pe planul perpendicular directiei v5.ntului.

62
Tabelul6.4
1

63 Tabelul 6.4 (continuare) ,
3 Pentru prima ferma Ctf ia valori conform nr.crt.4; Pentru a doua si urmatoarele ferme, executate din profile sau tevi, pentru R, < 4'105:

,

'

DioJcfia

2

Vfi1hlfu/

1
1

in care: 11 se ia din tabel, functie de cf> ~i BIH ~,6
0,93 0,99 1,00 1,00 1,00 0,75 0,81 0,87 0,56 0,65 0,73 0,78 0,83 0,38 0,48 0,59 0,65 0,72 0,19 0,32 0,44 0,52 0,61 0,00 0,15 ' 0,30 0,40 0,50.

Pen~ 'conducton ~icabluri de Iinii electric admite ~ e ct se sa se ta: 1,1 p~~ conductori ~i cabluri cu d ~O rnm lib de chiciura: , en e
0 0

5

I

1,2 pentru conductori ~i cabluri cu d ~O mm lib d hi 1 en e e olClur~, recum ~l pentru fire Ie si eablurile de p ' once diametru acoperite cu chiciura,
0 0 ~.

0,90
0,93

Sectiunile elementelor cu zabrele

3

-4-. l, t=).. I [

~

~:r
ct= 1,4

Pentru ferme din tevi, pentru R, > 4'105, 71= 0,95. Valorile intermediare pentru 71se obtin prin interpolare liniara. Pentru constructii de importanta deosebita.n se stabileste dupa date experimentale. Coeficientul c, pentru ferme spatiale (tumuri):
Cis

directia vantului perpendiculara pe axa elemen-

Coefici~~l Ct se raporteaza la proiectia suprafetei c?nsn:u~fielsau elementului pe planul perpendi6~Iar d irectrei vantului.

= Ctf

(

1 + 11),

in care
Ctf

Coeficientul c, pentru ferma plana:
_ Ctf ~:::Cti

ia valori pentru ferma plana conform nr.crt.4; 71ia valori conform nr .crt.5. Pentru turnuri cu sectiune triunghiulara, coeficientul Cis se multiplica cu 0,9 dad. cp ~, 1. La determinarea lui Cis, valoarea lui Ctf se calculeaza in toate eazurile in ipoteza ea directia
vantului este perpendiculara pe fata fermei expusa bataii vantului. Pentru directia vantului pe diagonala tumului patrat, valoarea lui Cis, calculata dupa formula, se multiplica eu cneficientul v, care ia urmatoarele

's

0

Sj

; pentru

Cti

= Ci

Turnuri cu zahre(e Prifral

Ctf

= Ct . r/>

6

4

in care
Ct

Direclia vtn/uTui

'"

confomi nr.crt.2 si 3

cf>

=

, LS,

T

triunghiu{ or
coeficient de umplere a fermei;
Direcfia vinlufui

valori: 1/1 = 1,2 pentru tumuri de beton armat, 1/1 = 1,1 pentru turnuri din otel, din elemente
simple, 1/1 = 1,2 pentru turnuri din otel, din elemente compuse, lj; = 1,2 pentru turnuri din Iemn, din elemente

Si - suprafafa proiectiei elementelor fermei pe
planul ei;
Piilraf

S - Suprafafa fermei, calculata la gabarituJ sau exterior.

vlntvlul

Direcfia

<" ') '0,,/
A

1/! = 1,3 pentru turnuri din lemn, din elemente eompuse.

simple,

64

65
Tabelul 6.4 (continuare)

1

2

3
Coeficientul Cw :; Ct • sin' IX Coeficientul aerodinamic pentru directia perpendiculara pe element: 2 Cta = Ct • sin IX in care: Ct coeficient pentru elemente verticale definit la ' nr.crt.l si 2; a unghiul facut de element cu orizontala. Rezultanta incarcarii din vant, care actioneaza pe directia vantului, este:

1

2

3

: Cem-if '11/ " D;rectio:: vin/~(ul "::'. CY.."

.,

,.

£/emenf~ de INfO

'.

Tnc(j"C1~

...~..,.;~~....>.. .
. 0': .'~

..

in cazul

m (directia
Cd

vantului este perpendiculara
Cti

pe sirul de coloane), coefieientul pentru fiecare cilindru eu relatia:

se determina

.

.... :?J~ ~
."

.•

. ··15 -.
.

.

.

tn care CtO stabileste conform nr.crt.Z, iar se

= Cto . 112i

conform tabelului, In functie de dme.i care este media diametrelor a doi cilindri invecinap.. 1,2 1,2 2 ~4

'lzi

7

8
.~

I . '6-

I
.

1,1

1

Qv = Ctv • gv • 8

Rezultanta incardirii din perpendiculara pe element, este: Qa = em' gv . S 1n care: 8=1' d

vant,

':~;I;)'"
'."

."

__

In cazul in care aj-1/dmed ;;taj Idmed, valoarea 112i pentru cilindrul i se determina ca eea mai mare dintre valorile corespunzatoare rapoartelor aj.l/dmed ~i
aj/dmed. . In cazul IV (directia vantului este inclinata'cu unghiul a), coeficientul Ct se determina astfel: _ pentru 0 -sa ~OO, Ct se determine ca in cazul Il; _ pentru 300 ~ -s:t5°) Ct se determine ca pentru cilindri izolati; _ pentru 75° -sa ~OO, Ct se determina ea in

Ca2VI I:' Direcfio vi~fulUI

Coeficientul Ct pentru un sir de coloane cilindrice paralele: In cazul I (directia vantului este normala Ia fata de capat a cilindrilor): '

cazul Ill;

in cazul

Ct

=1

Tabelu16.5. Inaltimea deasupra terenului z (m) Tipul de amplasament

II (directia vantului este in lungul .

sirului de coloane), eoeficientul pentru primul eilindru etOse determina conform nr.crt.2, iar .pentru al doilea ~i urmatorii, eu relatia:
Cti

10
0,6 0,88 1,62 deasupra 0,55 0,75 1,29 terenului

100
Factor de turbulenta 0,48 0,65 1,02 a eentrului 0,46 0,60 0,90 f.t(z) 0,42 0,54 0,76 0,38 0,46 0,60

350
0,35 0,40 0,50 de aplicatie al

= CtO llli .

in care
1 ...!.=._

11li

se stabileste conform tabelului: 1,2 1 1 0,5
1 1

m
~,6.
1 1

I II

d, dj

Zo - inaItimea
rezultantei

inciircarii date de vant (punctul

:sn,5
0,75
~l,O

actiunii vantului deasupra terenului; factorul J.l(Zo) se obtine pentru z
de amplificare a efectului fluctuatiilor, reprezentat

= Zo·

0,8 0,7

0,95 0,9

1

~O(E)- coeficient
calculat eu relatia:

grafic in fig.6.4 sau

In cazul di-! < di ~i~2' pentru 111i se ia in considerare valoarea cea mai mica dintre valorile'corespunza_ toare rapoarteloraj.j/dr.i si (ai-2 + ai-l)ldi-2. Pentru valori intermediare di-l/dj si ai-l/di-l, coeficientul ns se determina prin interpolare Iiniara,

6.8.1 in care:

no - fractiunea

din amortizarea critica a structurii, care poate avea valorile aproximative: 0,015 in cazul constructiilor din beton armat sau din zidarie;

-~~

}

66 0,010 in cazul: constructiilor inalte eu strueturi din otel: cosurilor de fum ~i altor strueturi similare din beton annat· turnurilor metalice eu zabele. ' 0,005 ~ncazulcosuriior de fum metaliee, diptu~ite;· . 0,002 In cazuI cosurilor de fum metalice, sudate, necaptusite,

67 6.5. Calculul constructiilor din grupa Clla rezonanta. Constructiile din categoria C1, de forma cilindrica sau apropiata de aceasta, se verifica si la rezonanta ef. Anexei B din STAS 10101120-90, daca indeplinesc conditia: v ~2mjn) ::;; Vcr,r ::;; 25 mls 6.9 In care: v ~2min) este definita mai sus cu relatia de calcuI 6.8.3;
Vcr,r -

viteza critica a vantului, corespunzatoare modului propriu r, in mis, determinate cu d v cr,r =-- S T r' h 6.9.1

n6=o,002

relatia:

no=O,005\if>

in care: d este diametrul constructiei (pentru conicitate redusa, sub 0,01, se considera diametrul de la 2/3 din inaltirne); T, - perioada proprie, 'in modul r de oscilatie a constructiei, in secunde; Sh - nurnarul lui Strouhal, care pentru sectiune circulars este Sh = 0,2. Fortele aerodinamiee de rezonanta P~; distribuite pe unitatea de lungime (de inaltime) a constructiei in punetele k si dupa modul propriu r de oscilatie se calculeaza eu relatia de forma:

p (r) = p (0)
kr r

Ukr

. (KN/m)

6.9.2

O,!5
Fig. relatia:
~l -

in care: likr- deplasarile dupa gradele de libertate k, corespunzatoare modului propriu r; Unr - deplasarile la varf (k = n) corespunzatoare modului propriu r; P ~O) _ amplitudinea intensitatii fortei aerodinamice la nivelul extremitatii libere, determinata eu relatia:
p ~o)= cy • gY,cr

6.4

-d

(KN/m)

6.9.3

coeficient care introduce efectul perioadei fundamentale de vibratie determinat cu '
BI =

.

TI . V (2min)
1200
0

in care: Cy- eoeficientul fortei transversale, c, = 0,25; gV,cr- presiunea dinamica de baza corespunzatoare vitezeieritice
2 Vcr r

Vcr,r,

data de relatia: 6.9.4

6.8.2
gV,cr=

in care: TI - perioada proprie fundamental cap. 8);
V (2min)

a de oscilatie
.

1630

a structurii considera te in secunde (. ezi v .. , . .

o

-

VI

't

d al ul ~ . . eza e c c a vantului mediata pe doua minute, in m/s, determinata eu relatia:
v(2min)

d - diametrul structurii, stabilit ca mai sus, in m. Efectul rezonantei asupra strueturii (eforturi, deplasari etc.) se admite a se determina cu relatia: 6.10 In care: este efeetul fortelor p~) aplicate static; 8 _ deerementul logaritmic eli valoarea 8 critica a structurii stabilit la relatia 6.8.1.
N(s) =

o

-

-v2m"yp

c-

(m/s)

.,

6.8.3

in care:
V 2m -

viteza mediata pe doua minute cu perioada de revenire de 10 ani, data In tab.6.1.

.YF ~ coeficientul partial de siguranta pentru actiunea vantului in gruparea fundamental a de acttum, calculat conform pct.1.2 capl , . 90. Constructiile din categoria C2 sepot calcula la vantsi cfAnexciA'di» STAs 10101120-

2nno unde no este fractiunea de amortizare .

68

69 directie
Cl/Zk) - coeficient de corectie a presiunii dinamice de baza corespunzator cotei centrului ariei Ak; UkI ~ deplasarea la nivelul gradului k de libertate, in modul I; ~lk ~ factor de turbulenta corespunzator cotei Zk (vezi tabel6.5); v - coeficient de corelatie spatiala a rafalelor de vant dat in tab.6.6. Tabelul 66 Inaltimea constructiei, in metri G] 45 60 120 Coefieientul v 0,05 0,70 0,65 0,6 ~ 0,1 0,75 0,65 0,2 0,75 Zk,

Fortele P

tl

de rezonanta care scot constructia din pozitia de echilibru pe

0

a

normala la cea mediata de actiune a vantului se compun cu componenta statics P fluctuant

~~l cea si

a p~) , care

actioneaza pe directia mediata a vantului, a caror intensitate normata se

calculeaza cu presiunea dinamica de baza gV,cr,lbonform Anexei A din STAS 10101120-90, c astfel: Valoarea normata a componentei statice P ~~s), distribuita pe unitatea de inaltirne a constructiei se calculeaza cu relatia 6.3, 'in care: gv = gv,cr ; P = 1 ; At = l-d Valoarea normata a componentei fluctuante P ~fl), distribuita pe unitatea de mal time a constructiei se calculeaza conform pet. A3 din Anexa A a STAS-ului 10101120-90 ca f011ade inertie. Pentru gradul de libertate k si modul propriu r, n( ~ U (KN/ Hl ) P kr 0) ~ mk, W k.r 6:11 'in care: m, ~ masa corespunzatoare gradului de libertate k, 'in tone;
W

~,r- acceleratia normata corespunzatoare gradului de libertate k ~j modul propriu r, in 6.11.1

m/s2, determinata cu relatia: in care:

Pr=

I\(l::y) care se determina cu relatia 6.8.1 pentru s=
E r

=

r.. v(2min)
1200
0

6.8.2.a

in care: T r ~ perioada proprie in modul r a structurii considerate, in secunde;
v ~2mjn) - viteza de calcul a vantului definita la relatia 6.8.3;
Skr -

Nota B: Pentru cladiri intinse in plan se poate aplica relatia 6.12 cu valorile v din tab.6.7. Tabelul 67 Raportul intre Inaltimea cladirii, in metri lumgimea ~i 30 GI 40 50 90 120 inaltimea cladirii Coeficientul v 0,01 0,57 0,54 0,52 0,48 0,42 0,5 0,05 0,53 0,48 0,46 0,35 0,35 0,1 0,59 0,53 0,5 0,39 0,35 0,01 0,53 0,49 0,47 0,40 0,36 1 0,47 ::::0,05 0,42 0,40 0,30· 0,33 0,01 0,47 0,43 0,41 0,33 0,30 2 0,40 2: 0,05 0,36 0,34 0,27 0,21 0,01 0,43 0,39 0,37 0,29 0,26 3 0,36 :::: ,05 0 0)2 0,30 0,24 0,21
--

factorul de forma proprie al constructiei considerate obtinut cu relatia:
krPr 2 Skr=

i
k

mkukr

in care: deplasarea corespunzatoare gradului de libertate k, in modul propriu r; p, - factorul de participare al carui calcul complex este prezentat in Anexa A din STAS 10101120-90. Nota A: Pentru constructii de natura cosurilor de fum, a turnurilor este suficienta considerarea modului propriu fundamental r = I si ca urmare factorul de participare PI pentru. modul fundamental se calculeaza cu relatia modificata:
Ukr PI = LAk
k

Nota C: Pentru constructii ingineresti de tipul castelelor de apa, galeriilor de transport etc., pentru care masa ~i incarcarea din vant se considera aplicate la partea superioara pentru modul J, se admite utilizarea relatiei sirnplificate: P n(fl) = p n(s) A(e) Ilk V (KN) k,l k p "'I 6.13 'in care P ~(S) este rezultanta normata a componentei statice a incarcarii din vant (p=1) aplicata la nivelul gradului de libertate k, in modul propriu I, pentru f3(EI) :;;i sus. Coeficientul v se ia conform tabelului 6.6. Compunerea efectelor componentei normate transpuse in eforturi sau deformatii se realizeaza euforrnula: N n = N nest) ± N n(ft) in care: N n este un efect de 0 anumita natura (efort, deplasare etc.); N nest) - cornponenta statica a efortului respectiv; N n(fl) - componenta fluctuanta a efortului respectiv, cu precizarea ca cornponenta fluctuanta se deterrnina cu relatia:
Ilk

definite mai

statice P ~~~:;;i a celor fluctuante P (tl) eu valori
k.I

Clk Ch(Zk) UkI Ilk V

6.12

6.14

In care: aria expusa aferenta gradului de libertate k; ... . . . Clk - coeficientul rezultantei actiunii vantului corespunzator ariel aferente gradului de Iibertate k;
Ak ~

70

71 6.18 6.7.3Variatii ale presiunii interioare din cladiri. La cladirile cu deschideri mari (hale, hangare etc.) se ia in considerare variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele, Pentru aceasta actiune, constructiile se Impart in doua eategorii: cu permeabilitate normal a la care raportul dintre suprafata golurilor, ee pot fi desehise simultan, din peretii exteriori si acoperis si suprafata elementelor de inchidere, este de eel mult 0,15; _ cu permeabilitate ridicata la care raportul de mai sus este mai mare de 0,15. In eazul constructiilor eu permeabilitate normala, variatia presiunii interioare se ia egala eu ± 0,2 Ch(hmed}v, iar in eazul celor eu permeabilitate ridicata ± 0,5 eh(hmed)g., g . Variatiile de presiune de mai sus se adauga la actiunea directa, cu sensul eel mal defavorabil. 6.7.4 Incareari locale in zonele de margine ale suprafetelor expuse (muchii $i colturi). In cazul muchiilor verticale se considera pe ambele fete incidente 0 suctiune -2Ch·(hmed} 'gv, aplicata pe 0 latime de 25% din dimensiunea in plan a celei mai inguste dintre cele doua fete ineidente, dar nu mai putin de O,Sm. . , In cazul muehiilor orizontale se considera, pe fetele orizontale sau inclinate, 0 suctiune 3 ch(hmed)gv: a~lieata pe 0 latim~ de. 10% din dimensiunra cea mai mica a celei mai inguste dintre fetele incidente, dar nu mal putm de 0,5m. .I In zonele de colt ale fetelor plane ale acoperisurilor, pe cate un patrat eu aceeasi latura eu latimea benzilor mentionate, se considera 0 suctiune de: , _ 5 ch(hmed)gv, daca inclinarea fetei fala de orizontala depaseste 20°; 0 _ ( 8 - 0,150;) eh(hmed)gv, daca inclinarea fetei fata de orizontala 0; este sub 20 ; 6.7.5. Incareari aplicate steagurilor. Forta P, pe care un drapel de inaltime h ~i lungime 10 transmite cozii, se deterrnina eli relatia: (KN) 6.17 P, = h ( 0,10 + 0,05 I) ch(hmed)gv (kN) 6.1? . in care hsi 1 se iau in metri, gv in kN/m2 iar eh(hmed)se ia in functie de cota hmediu eare la se fixeaza panza drapelului deasupra terenului.

6.15 ~ care N III
n(fl) r

sunt va 1on'1e normate ale efectelor componentei fluctuante corespunzatoare
.

modurilor proprii r, determinate pe baza fortelor P n(fl) , kr
N = ~N(r}2

In cazul ealculului de rezonanta compunerea efectelor se realizeaza cu relatia:

+ N(cr)2

6.16

in care: Neste un efect al actiunii vantului la rezonanta (efort, deplasare etc.); N (r) - efectul rezonantei conform relatiei 6.10, corespunzator unei presiuni dinamice de baza gV,cr,r. N (cr) - efectul total al actiunii vantului in planul directiei de scurgere a maselor de aer (componentele statica si fluctuanta) corespunzatoare unei presiuni dinamiee de baza gv.cr.r6.6. Calcululla vant al eonstructiilor din grupa C3• Pentru constructiile din categoria C3, componentele statica si fluctuanta ale vantului se considera separat ~i se determina conform Anexei A din STAS 10101120-90. Aceste constructii se veri fica si la rezonanta conform Anexei B din STAS 10101120-90. 6.7. Particularitati 'in evaluarea actiunii vantuiui asupra constructiilor. 6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperi§. Pentru constructii cu luminatoare (ur.crt.S si 8 din tab.6.3, cu a> 4H), rezuItanta aetiunii vantului se compune din incarcarea de pe partile expuse si cele adapostite ale structurii' portante principale ~i componentele orizontale ale incarcarii datorita vantului, aplicate pe toate luminatoarele. Pentru constructii cu acoperisuri de tip sed (nr.crt.7 din tab.6.3, cu a > 4H), sau cu luminatoare (nr.crt.S si 8 din tab.6.3, cu a > 4H), in Ioeul eomponentei orizontale actionand pe al doilea si urmatoarele luminatoare (nurnerotate de la fata expusa a constructiei), se ia in considerate rezultanta fortelor orizontale P ~ data de relatia: in care: ~ - coeficient de rafala, conf. pet. 6.4.5; 0; - unghiul de inclinare a pantei expuse aluminatorului, in grade; ch(hmed) conf. pet. 6.4.2; An - aria proiectiei orizontale a acoperisului, exclusiv aria primului Iuminator, in m2• g, - conform pet 6.4.1. Pentru alte constructii valoarea rezultantei actiunii vantului se calculeaza insumand presiunile, suctiunile si fortele tangentiale eu sens vectorial, determinate pentruelernentele de suprafata ~i pentru schemele de incarcare considerate in calcul. Nu se iau in considerare fortele din vant de pe suprafetele de raeordare a denivelarilor acoperisului (forte verticale), daca au sens opus sensului vantului. 6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori. In cladirile inchise, cu exceptia cladirilor de locuit, se tine seama !?i de rezultanta actiunii vantului pe peretii interiori eu efeet pe ambele fete ca presiune data de relatia:

P:~= 13(0,0010;+ 0,02) ch(hmed)gv An

72

73

ACTIUNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARA IN CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE 7.1. Mod de evaluare.
~l.

7

.

. Modul de evaluare a efectelor actiunii temperaturii exterioare precum si valorile normate d~ ca~cuI ale temperaturii exterioare, considerate in stabilirea variatiilor de temperatura din interiorul elementelor de constructie, sunt date in STAS 10 101I23A - 78 7.2. Evaluarea efeetelor temperaturii exterioare. Pentru elementele de constructie alcatuite dintr-un singur strat, variatia temperaturilor medii ale sectiunilor ( Llt+, Llt_ ) ~i a diferentelor de temperatura Ia fetele sectiunilor ( ot + ' ot - ) in sezornil calduros ( luna iulie ) ( + ) respeetiv eel friguros ( luna ianuarie ) ( _ ) se determina conform tabelului 7.1. Tipul de constructie Toate constructiile in stadiuI de executie, sau, constructii neincalzite in stadiul de exploatare '-. Elemente de construqie Elemente de constructie in contact exclusiv cu aerul incaperilor Elemente de constructie in contact cu aerul atat interior dit si exterior Elemente de constructie in contact exclusiv cu aeruI incaperilor Constructii incalzite in stadiu de exploatare a eu Tbl171
Lit + ' Llt

( ot+, ot ot + = ot~ =
"

I'1t = t +- t 0+ I'1t- =t _-to+ At , =(t+ +T1)-to_ I'1t- =t _-to+ Llt+= t+ - to_ dar nu mai putin dedit tj+ - to_ Llt = t, -to+ . Llt+ = (t+ + T1) - todar nu mai putin decat [0,5 (t , + ti+) + +TIJ-to_ At , = 0,5 (t_ - ti_)-to+

° °

multe straturi cu proprietati termotehnice apropiate se admite calculul ca pentru elementele dintr-un singur strat. Valorile normate ale temperaturii aerului exterior in sezonul cald tl\ si in sezonul rece t", se determina cu relatia: t", = tvn + llYn ( DC) (7.1 ) tn_=tr-AJ (DC) (7,la) unde: tvn si t] - temperaturile meclii ale lunilor iulie respectiv ianuarie, care pot fi luate conform Atlasului Climatologic al Romaniei. LlvlIsi LlI- abaterile fata de medie, a zilelor cele mai calde, respectiv cele mai reci, si se considera, in lipsa altor date, dupa cum urmeaza: LlvlI= 1O°C;Llr = 1SoC. Pentru valorile normate ale temperaturii aerului interior in incaperi, sezonul cald tni+si in sezonul rece t\ se adopta valorile conform temei de proiectare, sau conform prescriptiilor de proiectare de specialitate. Valorile normate ale amplitudinii diurne ale temperaturii aerului exterior TI ~i ale radiatiei solare T2, sunt functie de materialui din care este alcatuit elementul §i se considera conform tabelului 7.2

in

Elemente de constructie din: Metal Beton armat, beton ~izidarie, ell grosimea: - sub 15cm - intre 15 si 39 cm -peste 40 cm

T1 20°C

Tabelu172 T2 0
ISoC

ot+ = T2 ot - =0 ot + = 0

ro-c
5°C

15°C

1S0C
15°C

ot

-

=0

Elemente de constructie in contact cu aerul atat interior cat si exterior

ot+ = T2 dar numai putin decat
t, +

r., + T2
-

ot _ =t

-t·

1-

OBSERVATII: 1. Indicele 0 se refera la temperatura initiala, corespunzatoare momentului inchiderii elemel:telor. de constructie intr-un sistem realizat, in sezonul cald, respectiv rece. . 2. Indicele 1 se refera la temperatura aerului din interior. 3. Valoarea Tl reprezinta amplitudinea diurna a variatiei de temperatura a aerului exterior. 4. Valoarea T2 reprezinta efectul radiatiilor solare. Pe~tm elemente de constructie alcatuite din mai muIte straturi, valorile At si ot se vor determma pe baza unor indicatii speciale. La elementele de constructie alcaruite din mai

Temperaturile initiale corespunzatoare momentului realizarii constructiei in sezonul cald, respectiv rece se vor lua: to+ = 0,8 tYm+ 0,2 t1 ( 7.2 ) to. = 0,2 tYIII+ 0,8 tl. ( 7.2a) Daca exista date exacte asupra termenului calendaristic al realizarii constructiei si a ordinii efectuarii lucrarilor, temperatura initiala poate fi precizata in conformitate cu aceste date. . Eforturile datorate actiunii temperaturii c1imatice se determina cu considerarea comportarii neelastice a materialelor de constructie si a deformarii terenului de fundatie. Pentru aceasta se va considera ea variatiile de temperatura sunt alcatuite dintr-o parte de lunga durata ( eea care excepteaza tennenii LlVII, lh T1 si T2 ) ~i 0 parte de scurta durata ( perioada L ce se refera la Llvn, AI, Tl si T2 ). Pentru eoreetarea rezultatelor caleulului efectuat ca pentru structuri ideal elastice, eforturile provenind din partea de variatie de temperatura care constitue 0 valoare de lung a durata se corecteaza cu coeficientii: n, = OJ - pentru elemente metalice; n, = 0,5 - pentru elemente de beton armat, beton si zidarie, In cazul in care efectul actiunii temperaturii nu are 0 importanta deosebita pentru dimensionarea constructiilor se admite simplificarea metodei de calcuI prin considerarea temperaturilor exterioare normate conform tabelului 7.3

74

75 Tabelu17.3 Temperatura minima

Valori de calcul Starea limita considerata toate starile limita in care se considera actinnea temperaturii, eu exceptia starii limita de oboseala

4
respeetiv t. t+=t\+4°C

ti, respeetiv ti. tni+± ~i+

Tl respectiv T2 Tl

Tipul de constructie
~Vll

respeetiv
~I ~VlI

Observatii Valorile ~i+ ~i ~i- care reprezinta abaterile temperaturii aerului interior fata de valorile normate se iau egale eu: SoC pentru cladiri de 10cuit ~i socialculturale, conform proeesu- ' lui tehnologie pentru alte cladiri. Semnele ± se iau astfel incat sa se obtina va, lorile cele mai defavorabile ~4, ~t, si., 8t -nu se considera actiunea temperaturii in verificarea la aceasta stare limita

Temperatura maxima t\ +40°C +30°C

t_

sau

10°C t_=tri_-6°C tn, -+~, 11T2
~I

Constructii metalice neinglobate in elemente masive Constructii de zidarie, beton si beton arm at

-30°C -20°C

sau

15°C

Pentru temperaturile 'initiale to+ ~i to- se vor stabili valori conform date lor privind conditiile de temperatura in perioada incheierii constructiei. Variatiile de temperatura norrriate se considera: At", = t", - to- (7.3 ) Mn. = t", - to+ ( 7.3a) cu conditia sa nu depaseasca valorile: . ..' .' ±40°C - pentru constructiimetalice neinglobate in elementele masive; ±30°C - pentru constructiile de zidarie, beton si beton armat. Inaceste cazuri se admite neglijarea deformatiilor 3t + si 3t _ . 7.3. Coeficientii incarcarilor §i val~ri de caleul Pentru un calcul detaliat al valorilor normate, valorile de cal cul se determina conform tabelului 7.4 Pentrucalculul tabelul 1.5 nr.crt.29. simplificat al valorilor riormate, valorile de calculse determina prin

Starile limita ultime

inmultirea valorilor normate adiferentelor

de temperatura ~tD± ' cu coeficientii incarcarii din

starea limita de oboseala

Stari limits ale exploataru normale

Verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare Verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata ale incarcarilor

tDi+
t

Llvn sau

=t'',

t\
j+

10°C ~I sau 15°C

t; = tVII t,

o o

o o

=t,

t\

76

77
incarcarile gravitationale (inclusiv cele din mijloace de transport din hale industriale, cum sunt podurile rulante) intervin numai cu fractiunea de lunga durata; se adrnite, de regula, sa se limiteze calculul la 0 singura ipoteza de dispunere pe planseu a incarcarilor verticale nepermanente, gi anume cea cu intensitate maxima distribuita uniform pe toata constructia; in cazul special al constructiilor la care rezultanta acestor incarcari depaseste 25% din rezultanta tuturor incarcarilor verticale ale constructiei se va considera, in plus, pentru fiecare directie de actiune a incru_.carilor. eismice orizontale cate 0 ipoteza de dispunere disimetrica s a incarcarilor verticale nepermanente stabilita astfel incat sa se ajunga la 0 valoare maxima a momentului rezultantei incarcarilor seismice, in raport cu centrul de rigiditate al structurii; este cazul buncarelor §i silozurilor care pot avea toate celulele, sau doar 0 parte din celule, incarcate. ex. _ coeficient de importanta a constructiei dat in tab.8.l in functie de clasele de importanta precizate in tab.8.2: Clasa de importanta Coeficient
ex,

8
ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR 8.1. Definitii. _Se~s~ul reprezinta 0 actiune exceptionala si se ia in considerare in grupari speciale de mcarcan, conform STAS 10101/OA-77. Evaluarea intensitatii incarcarii din seism se face pe baza Normativului PlOO-92.

A

~.2. Modalitati de considerare in calcul a actiunii seismice. In ~roiectar.ea structuri1~r ~~ constructii se pot Iua in considerare, dupa caz, urmatoarele modun de manifestare a actiunn seismice: ' a) forte ~e .~nertie gene:ate d.e oscilatiil.e p~tilor in elevatie ale constructiilor, in urma antrenaru acestora in miscarea seismica de catre acceleratiile interfetei terenconstructie; , b) eforturi generate de ~epl~sari !negale impusepartilor propagarea undelor seismice pnn teren; de constructie ingropate, de

Tabelu1.8.1 I 1,4

II
1,2

III
1.0

IV 0,8 Tabelu1.8.2

c) suprapresiunf prove~ite din fort~le deinertie generate de lichidele, rnasele pulverulente etc., mmagazmate sau retmute in constructie: , , , d) forte transmise de sistemele de rezemare si de legare a instalatiilor, a echipamentelor etc. . In preze~tul ca~itol se fac referir~ la modul de stabilire a fortelor de inertie de la aliniatul 8.2.~, luate ~n considerare la determmarea eforturilor si deplasarilor utilizate in metoda curenta de proiectare Ia seism (metoda A din Normativul PIOO-92).

Clasade irnportanta

Categoriile de constructii grupate pe clase de importanta Constructii de importanta vitala pentru societate, a carer functionalitatein timpul §i imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral: - spitale, statii de salvare, statii de pompieri; - cladiri pentru unitati administrative ccntralesi judetene, eu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure; - cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean; - unitati de producere a energiei electrice din sistemul national; . - cladiri care adapostesc muzee de important " a nationala.
..

Clasa I

~.3. Stabilirea fortelor seismice de calcul.
~n metoda curenta de proiectare se evalueaza incarcari seismice orizontale si dupa caz verticale.

~.3.1. Relatii de caIcu! pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale. Incarcarile s~ismice orizontale se determina pentru fiecare mod propriu r de vibratie.
, In. cazu~ particular In care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, rezultanta lncircarilor seismice onz~ntale (fo;ta taie,toare la baza) corespunzatoare directiei de miscare considerate pentru teren si modului propnu de vibratie, se determina cu relatiile 8.1 si 8.2: 8.1 - S~= Cr' G unde: 8.2 cr = a . k, ' Pr' \If . Er in care: Cr - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r . G - rezultanta inc~carilor gravitationale pentru intreaga structura. La determinarea incarcarilor gravitationale de nivel pe baza carora se calculeaza incarcarile seismice orizontale se line seama de urmatoarele:

Clasa II

Constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora: - celelalte cladiri din domeniul saniitiitii; - scoli, crese, gradinite, camine pt. copii, pt. handicapati, pt. batrani; - cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane: sali de spectacole artistice si sportive, cladiri de cult, centre comerciale importante; - cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite; \ cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari

-

..
-

de substante toxice; cladiri industrialecare

adapostesc achipamente de mare valoare .

economica; depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a POfulatiei.

78
Tabelul 8.2 (continuare) Categoriile de constructii grupate pe c1ase de importanta Constructii de importanla normala (constructii care nu fac parte din clasele I, II ~i IV):

79

Clasa de importanta Clasa III

3...J~
'0:;:

'0

:JǤ

:.::

(I)

a

x

Ii

ClasaIV

cladiri de locuit, hoteluri, camine (eu exceptia celor din c1asa II); - constructii industriale si agrozootehnice eurente. Constructii de importanta redusa: - constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex. sere, adaposturi parter pentru cresterea pasarilor ~i animalelor etc.); - cladiri de locuit cu parter sau parter si etaj; - aIte constructii civile si industriale careadapostesc bunuri de unica valoare ~i in care lucreaza personal restrans.

-

i=!UJL4J c'r
~ou 0

0:: a::·z

E:UJI-

I!! '51
III

o::w~
teJ~gj

«1JJ5J

w,>u..

...

«~ .Z 0 « 0:
__j

~z...J 0-«. a:;c>

Observatii la tab. 8. 2: a) Clasificarea dupa importanui din tabel di/erafafa de cea din STAS 10100/0-75. b) Tipurile de construe/it care nu se regasesc in tabel se vor incadra intr-o clasa pe bazd de justificare tehnica data in tema de proiectare. . c) in anumite cazuri unele componente ale cladirilor, inclusiv instalatii si echipamente ale acestora, se pot incadra in clase de importanta diferite de cea a restului cladirii (vezi pct.8.4). '
d) Decizia de incadrare a clddirilor in diferite clase de tmportanta se fa de cdtre bene-

ficiar cu consultareaforurilor tehnice competente. .. e) Protectia monumentelor istorice .;i de arhitecturd vafi reglementata prin prescriptii
speciale.

k, - coeficient in functie de zona seismica de calcul a amplasamentului, precizat in harta de zonare a teritoriului Romaniei d.p.d.v. al valorilor coeficientilor k, (vezi harta din fig.8.l). coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de cornponenta spectrala a rniscarii seisrnice in arnplasament, care se deterrnina functie de perioadele proprii T, ale constructiilor ~i de conditiile seismiee ale zonei caracterizate prin perioadele de colt T, (fig.8.2), eu relatiile 8.3 si 8.4.

I3r ~

I3r = 2,5 pentru

Tr:::;

r,
in modulfundamental

8.3 8.4

Pentrucalculul sirnplificat aI perioadeiproprii se poate utiliza tab.8.3, preluat dupa PI 00-92.

de vibratie Tr = TI

\j! - coefieient de reducere a efectelor actiunii. seisrnice tinand searna de, ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire eforturilor, de ponderea eu care intervin rezervele de siguranta neconsiderate in ca1cul pre cum ~i efectele de arnortizare a vibratiilor, altele dedit eele asociate structurii de rezistenta. Valorile coeficientului de reducere \j! sunt date in tab.8.4.

a

Fig. 8.1

80

81
Tabelu18.3

iX

3..J =.>«

'l'ipur i de constructt

f2w 1-:, ffi n::

rY.


L~'~

cr.l!l

t"S!

Rigidc -" fi~. Bin
Iz1

o r·ur (.)
CCWCl

we1

te

i1i>w

.. .,
'"

I

I

i pe categorii 2

de structur i

Semirtg ide - fig. Bib

I

Flexihile.J

fig. HIe

_ .... Constructi

~aa::0 0t-_J "i'u1.L1

..

i pc zi.dur i po rtarrtc. Gil sau fata stilpi intcnncdiari.

<_ Coustruct i! iu cadre ctajate con lucri ud ell vertlcttlc rlia.fragme

--

Clddiri

ci'lik etajato ell strnetlll1l in cadre.

'" ~~ Coustruet i ien diarrag·
me verticale din beton sau betou annat monolit sau prefa.brie<it, cu sau 1a.rti.stHpi illterrnediarl. ..

(diafragme ilcxibiJe ~i'iind raportul 'illt'l't' inaltime !}i latimc > 5)

.

!

zi[:;!3.
10: ~·UJ 0;0...

«Z;O

_< Construct! i in cadre ett zidarie de umplu-

.:.;:

tura, clnd so tille seama de conlucrarea zidarie! de 1Ill1plutur~

cu cadrele,

:.d

r
l~._ •. 12 .
1

Ni~etR.

Niv~)

4 I··r

§
2

.4

t--,,-- B
3 pe directie -

.~

sall. -

B.t1. Perioada proprie fundamenta.t;1 de vibratie respectiv longitudina.Rl: pe direcjie tran~versn.1A:

trausver-

a.} Pentru clMiri tip .,ba.r!"

T = 0,015 niT
T

=

pe directie 0,010 II

longitudina1A: T == 0,04.5 n

I

=

0,55 n

Pentru clMiri en n<;5. pe ambele direct'lL '1'= 0,3+0,05 n - Pentru cU.diri en n = U ... to, pe ambele f1i Tt'ifi i: T = 0,1 n

unde "n" reprezlnta

Ilumarul de nivclurl
tUTU:

lil elevatie,

Inceplnd en parternl.

b) Pentru clUdiri de tip

'1'"",0,06.5-

.

H

YB'

H T = 0,07.5---=-

Vn
pc dlrer t ia pc r-are se cons iderii

I ..

nude: H = tnaltimea constructiei (in m); B """ dimenslunea in plan a. consttuctioi vibra.tiHc (in In).

Fig. 8.2

82 Tabelu184 Coeficientul \jf

83
lucreaza la eompresiune: - cand aeestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica totala, - cand acestea preiau intreaga forta seismica - pentru valori intermediate intre 0,5 si 1,0 din forta seismica totals eoeficientul IV se va determina prin interpolare liniara intre 0,20 ~i 0,25 respectiv lntre 0,40 si 0,45.

Tipul structurii
A: Strueturi de beton armat 1 ~ Strueturi in cadre' etajate: - se asigura conlucrarea cu peretii de umplutura - acestia SU11t proiectati ca elemente structurale. - peretii de umplutura nu sunt tratati ea elemente structurale. 2 - Hale industriale si alte strueturi cu un nivel: - eu legaturi rigide intre rigle ~i stalpi - eu legaturi articulate 3 - Strueturi cu pereti structurali 4 ~ Structuri eu pereti, stalpi si plansee dala (lara grinzi) 5 - Constructii inalte de tipul cosurilor de fum 6 ~ Castele de apa 7 - Silozuri B: Structuri din zidarie I - Structuri ell pereti structurali din zidarie ell centuri ~istalpisori 2 ~ Structuri eu pereti structurali din zidarie simpla C: Strueturi metalice 1 - Hale industriale si alte structuri cu un nive1: - Pe directia necontravantuita in plan vertical: - eu 0 deschidere - eli mai multe desehideri Valorile 0,20 si 0,17 indicate pentru struetllrileeu un nivel sunt stabilite In ipoteza ca pe directia necontravantuita stalpii sunt incastrati la baza si Iegati rigid cu riglele. in cazul structurilor eu rigle legate articulat de stalpi valorile de mai sus se vor majora prin multiplicarea ell eoeficientul 1,7. - Pentru directia contravantuita in plan vertical: - portale eli diagonale prinse centric la noduri - en diagonale in "V" - cu diagonale intinse - portale eu diagonale prinse excentric la noduri 2 - Strueturi In cadre etajate 3 - Structuri eu elemente verticale rigide cu zabrele centrate la noduri: - ell diagonale intinse - ell zabrele in "V" 4 - Structuri ell elemente verticale rigide ell zabrele prinse excentric la noduri: 5 - Structuri vertieale in consola:' - pilon cu sectiune plina - pilon ell zabrele 6 - Structuri de tip "dual" formate din cadre si elemente vertieale rigide, eare conlucreaza datorita unor structuri orizontale rigide (contravantuiri, platelaje, placi de plansee etc.) - elemente verticale eu diagonale intinse prinse centric 1a noduri sau ell diagonale prinde excentric Ia noduri: - dud acestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica totala - cand acestea preiau intreaga forta seismica,. - elemente vertieale cu zabrele In "V"prinse centric la noduri care

0,40 0,45

0,25 0,20 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,25 0,25 0,30

* conform

normativelor specijice.

8r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r de vibratie, in cazul particular al oscilatiilor plane. Valorile coeficientului Sr se determina cu relatia 8.5:

*

8r =

(i
k=l
n

Gk 'Ukr)2
8.5

G'IGku~r
bl

0,20 0,17

in care: Ukr- eomponenta dupa gradul de libertate k (nivelul k), al vectorului propriu de ordinul r, calculata cu metodele dinamicii constructiilor; Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale la nivelul k; G=

LG
11

k-

rezultanta incarcarilor gravitationale pentru toate nivelurile constructiei,

k=l

0,40 0,20 0,20
I

0,17

Pentru cladiri etajate, in modul fundamental de vibratie, coeficientul de echivalenta se limiteaza inferior la valoarea 81 = 0,65. . Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de Iibertate corespunzator modului de vibratie r se determina cu relatia: Skr = Ckr . Ok 8.6 unde: ckr = a . k, 'I3r' \jf 'llkr 8.7 in care l1kr este coeficientul de distributie a fortelor seismice corespunzator nivelului k ~i modului r de vibratie, ealculat eu relatia:
n

IGkUkr
0,25 0,50 0,20 0,50 0,65
Sr

=

.!!k~-I~ __ n

8.8

LGkU~ Valorile s, se pot calcula seismice eu relatia: GkUkr
bl

SI

prm distributia rezultantei S, a incarcarilor

orizontale 8.9

s, = s.

n

IGkukr
0,20 0,25

Compunerea efectelor (eforturi, deplasari etc.) calculate dupamodurile r de vibratiese face eli relatia: N=~LN; 8.10

k=l

84 8.3.2. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice verticale. a) Elemente structurale. Verificarea la actiuni seismice verticale este necesara pentru urmatoarele tipuri de elemente componente ale structurii de rezistenta: . elemente cu eforturi axiale predominante (stalpi, spaleti din zidarie, tiranti, structuri suspendate etc.); grinzi ~i console cu forte taietoare mari provenind In principal din incarcari verticale concentrate mari si/sau deschideri importante; plansee de tip dala, (placa rezernata direct pe stalpi, lara grinzi), Incarcarile seismice verticale se determina prin inmultirea incarcarilor gravitationale de calcul ale elementelor respective cu eoeficientul seismic c, dat In tabelul 8.5: Tabelul.8.5 Tipul elementului Incarcarea sau efortul care se modifica Coeficientul
Cv

85
Tabelul '.:~ 6 8 Directia de actiune a incarcarii Sw Normal pe suprafata peretelui Normal pe suprafata elementului Normal pe suprafata tavanului Orice directie

Tipul elementului Pereti nestructurali Parapeti, pereti In consola Tavane suspendate Omamente interioare si exterioare, statii, tumulete si cosuri de fum de inaltime redusa Cornise §i alte console de importanta redusa, rezervoare amplasate pe constructii.

CoeficientuI cw

ks 3 kg ks
4 k,

2,5 ks

Orice directie

Incarcarile Sw stabilite pentru elementele nestructurale nu se cumuleaza cu cele pentru elementele structurale.

Element cu eforturi axiale predominante Grinzi de cadru cu forte taietoare mari Grinzi cu incarcari verticale concentrate marl Plansee dala, rezemate direct pe stalpi, rara grinzi Console ell deschideri mari

Efortul axial al elementului Forta taietoare provenita din incarcarile gravitationale, in sectiunile din vecinatatea stalpilor Incarearile concentrate Forta taietoare la rezemare pe stalpi (pentru verificarea la strapungere. Incarcarea gravitationala totala

±ks

± 1,5 k,

± 1,5 ks

±2,O k5 ± 1,5 k,

..

~:

Incarcarile obtinute ca mai sus se suprapun, dupa eaz, in modul aratat in tabel, ell incarcarile gravitationale, respectiv direct eu eforturile corespunzatoare. b) Elemente nestructurale. Pentru elementele nestructurale se-urmareste asigurarea ancorarii la struetura de rezistenta, in vederea evitarii prabusirii: Pentru aceste elemente incarcarea seismica totala se determina cu relatia: ,) Sw= ew· Gw 8.11 in care: Gw este incarcarea gravitationala (greutatea) a elementului considerat; ew ~ coeficientul seismic global dat in tab.8.6; Directiile de actiune pentru incarcarile Sw sunt precizate in tab.8.6;

86

87 P = 0,3 daN/cm2 3000 daN/m2), pentru cladiri ce se realizeaza la nivel de comuna

9
ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADApOSTURILOR , DE' PROTECTIE CIVILA IN SUBSOLUL CLADIRILOR NOI 9.1. Definitii. . Actiunile pentru proiectarea adaposturilor de protectie civil a fac parte din categoriacelor exceptionale si se considers in grupari speciale d~ incarcari, conform STAS 10101/0A-77. Ele reprezinta suprasarcini sau suprapresiuni cauzate de efectul exploziilor. Intensitatea acestor actiuni se ia conform Normelor tehniee privind proiectarea si exeeutarea adaposturilor de protectie civile in subsolul constructiilor not, elaborate de- MAN ~ Comandamentul Protectiei Civile ~ 1999. 9.2. Mod de manifestare sl considerare in calcuL Conform normelor tehnice de mai sus efectul exploziilor se ia in considerare ca 0 suprapresiune, cu efect static uniform distribuita pe toata suprafata elementului de constructie considerat (planseu, radier, pereti delimitatori, usi, ferestre). In gruparea de incarcari se iau in considerare: a) actiuni permanente: - greutatea proprie a elementelor de constructie la nivelul elementului respectiv; - impingerea pamantului, pentru pereti exteriori, b) incarcari provenite din exploatarea cladirii de hi nivelul superior al adapostului, cu exceptia incarcarii data de oameni; c) incarcarea provenita din suprapresiunea P, care se stabileste conform indicatiilor din tabelul 9.1, distribuita uniform pe elementul de constructie care se calculeaza, Tabelu19.1
Denumirea si tipul elementelor de constructie ale adapostului Planseul peste adapost Peretii exteriori compJet ingropati in pamant Peretii exteriori spre incaperi vecine Peretii exteriori supraterani care se protejeaza la ordin Radierul Planseul, peretii, radierul iesirii de salvare i?i tamplaria metalica tip UME Actiunea din suprapresiune (dabl/m") P 2!3P Observatii

(

:;;i oras,
P

= 0,5 daN/cm2
2 2

(
(

5000 daN/m2),

pentru cladiri ce se realizeaza

in municipii.

P = 0:5 daN/cm

5000 dar-l/m"), pentru cladiri realizate de agentii econornici.
(

P

=

1,0 daN/cm

10000 daN/m2

),

pentru cladiri ce se realizeaza de agentii eco-

nomici din industria de aparare. Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila 'in subsolul constructiilor noi, precizeaza ca dimensionarea elementelor de rezistenta ale subsolului ce se amenajeaza ca adapost de aparare civila se face in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

-

p p
2/3P P Aceleasi actiuni ea i?i la elementele similare ale subsolului amenajat

Pentru calculul la incovoiere Pentru calcululla eforturi principale In plus, la 0 sarcina interioara Pi ~ 1I3P, care nu lucreaza simultan eu sarcini exterioare,

Suprasarcina P se stabileste prin tema de proieetare, in functie de gradul de protectie prevazut in Instructiunile Comandamentului Protectiei Civile. Pana la aparitia reglementarilor de categorisire a localitatilor ~i agentilor economici din punct de vedere aI protectiei civile, suprasarcina P se va lua eli valorile:

88

89

10
EXEMPLE DE CALCUL Sa se evalueze lnoarcarile din: zapada

Ca urmare, mcarcarea acoperisului teras a, rezulta:

normata din zapada p ~pe unitatea

de suprafata

a

Pentm zona A: -7 p ~ = 1~OO. 0,8 . 90

= 72 daN/m2,
= 120 daN/m
. 2

Pentru zona B: --:>- p~ == 1,00 . 0,8 . 120 = 96 daN/m2, Pentruzona

vant
pentru un bloc tip lama cu amplasamentul si cacieteristicile geometrice si structurale de maijos: Amplasament: Zona de zapada A,B si C; Zona de vant A,B si C ; Dimensiuni: HI = 21,60 m (P + 7E ), H2 = 27,00 m (P + 9E). B = 10,90 m , L = 28,60 m. Inaltimea nivelului curent: hetaj = 2,70 m. Panta acoperisului terasa: a < 7%. Structura de rezistenta: flexibila, din cadre de beton armat eu pereti usori de umplutura. Acoperis terasa cu panta mica. Greutatea normata permanents pe -mp de acoperis terasa gp = 650 daN/m2. Cladire din clasa a III - a de important~ dupa STAS 10100/0-75. A: Incarcarea din zapada. - STAS 10101121-92. a) Valoarea normata a incarcarii din zapada. p : = Czi. Ce • gz [daN/m2] Ce- coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei. Valoarea coeficientului c, se considera 0,8 pentru constructia data, cu acoperis terasa cu panta mica ~iconditii normale de expunere. Czi- coeficient prin care se tine seama de aglomerarea de zapada pe -

C: ~ P:c= 1,00·0,8·150

..

b) Valoarea de calcul a incarcarii din zapada: Pz=Y'Pz Y"; coeficientul partial de siguranta care se stabileste conform pet. 3, tab. 4 si 5 din STAS sau cap I tab.1.8 si 1.9 dinindrumator in functie de: . zona climatica de zapada; starea limita ~i gmparea de mcarcari la care se face verificarea, cf. STAS 10101l0A-77; clasa de importanta a constructiei cf. STAS 10100/0- 75; Pentru zonele A, B si C raportul gp are urmatoarele valori: . ce·gz pentru zona A: pentru zona B: pentru zona C:
. gp c n

ce·gz
gp

= 9,028

ce·gz
gp

= 6,771

. 7" 5,417 ce·gz La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate,
YF= 't« - 0,4 .
gp

sub actiunea gruparilor

fundamentale: ce ·gz ~ 0,3'Ya

suprafata constructiei expusa zapezii, Valoarea coeficientului Czise determina din tab.5.2 din indrumator sau tabelu13
din STAS in functie de forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului Czi • Pentru cladirea studiata, la nr.l in tabel, pentru acoperis simplu eu un plan cu unghi 0 < a < 30° se adopta Czi = 1,00, avsnd 0 singura varianta de incarcare din zapada. gz - greutatea de referinta a stratului de zapada, in daN/m2. .: Valoarea lui & se stabileste avand in vedere harta de zonare din fig.5.1 din indrumator sau pag.3,4 din STAS §Iitabelele 1 §i 2 din STAS sau pct.5.3.1 din indrumater, Pentru zonele adoptate pentru cladirea studiata §Iiperioada de revenire de 10 ani, vom avea valorile: Pentru zona A: ~ gz = 90 daN/m2, Pentru zona B: ~ & = 120 daN/m2, Pentru zona C: --:>- &: = 150 daN/m2.

¥a = 2,2, cf tab.5 din STAS sau tab. 1.9 din tndrumator ~i pentru clasa III de importanta. _ pentru zona A: ¥FA= 2,2":' 0,4·9,028 = - 1,41 < 0,66 :::? YF= 0,66 pentru zona B: YFB 2,2 - 0,4·6,771 = - 0,51 < 0,66:::? YF= 0,66 = pentru zona C: 'tee: = 2,2 - 0,4· 5,417 = - 0,033 < 0,66 :::?YF= 0,66 Avand in vedere ca, pentru toate zonele, YFrezulta mai mic dedit 0,3'Ya se va adopta valoarea limita prescrisa YF= 0,3'Ya= 0,66. Ca urmare mcarcarea din zapada rezulta: pentru zona A: p ~ = 0,66 . 72 ~ 47,52 daN/m _ pentru zona B: p ~= 0,66· 96 = 63,36 daN/m pentru zona C: p~
, 2

2 2

= 0,66·120 = 79,20

daN/m

90 La starile limita ale exploatarii normale, sub efeetul incarcarilor exploatare: ~ 0,3·yo totale de

91 Pentru P+7E: Tr = 0,1 x 8 niv. = 0,8 sec. Pentru P+9E: TI = 0,1 x 10 niv. = 1,0 sec. Inaltimea H a cladirii este: , Pentru P+7E: H = 2,7 x 8 niv, = 21,60 m Pentru P+9E: H = 2,7 x 10 niv. = 27,00 m Conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumator, cladirile studiate se incadreaza in categoria C1 de sensibilitate Ia vant deoarece H < 40 m §i T1::S; sec. 1,0 b) Actiunea directa a vantului.

Avand In vedere ca, pentru toate zonele, yo rezulta mai mic decat 0,3·yc se _:ya adopta valoarea limita prescrisa Yo= 0,3·yc= 0,42. Ca unnare incarcarea din zapada rezulta:
pentru zona A: p~ = 0,42·72 = 30,24 daN/m2 pentru zona B: p~ = 0,42·96 = 40,32 daN/m2 pentru zona C: p ~ = 0,42 . 120 = 50,40daN/m2 La starile Iimita ale exploatarii normale, sub efeete de durata si la starile limita ultime, sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol secundar):

b 1) Intensitatea normata a componentei normale pe suprafata expusa p ~, a

incarcarii aplicate din vant, considerata distribuita, se determine eu relatia: p~
= ~ . Cni • Ch{Z)-'

gv

in care: ~ - coeficient de rafala care conform. pct.2.l4 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumater, pentm cladiri dincategoria Cl de sensibilitate la vant se ia ~ = 1,6. Cui - coeficient aerodinamic pe suprafata I, care conform pct.2.7 si tab.3 din STAS sau pct.6.4.3 din indrumator tab.6.3, se extrage m functie de rapoartele H/B ~i LIB, si unghiul de inclinatie al acoperisului terasa.:
CuI Cn2

Yl =Ye Ye = 0,30 , cf. tab.5 din STAS sau tab.1.9 din indrumator si pentru elasa ill de importanta,
Ca urmare incarcarea din zapada rezulta: pentru zona A: p~ = 0,30·72 = 21,6 daN/m2 pentruzona B: p~ = 0,30·96

~

enl

tf t f f ft'<;;;

f f It

= 28,8 daN/m2

pentru zona C: p ~ = 0,30 . 120 = 36,(} daN/m2

La starea limita ultima de oboseala: cf. tabA din STAS Y2 = O deci zapada nu intervine in calcuI. B: Incarcarea din vant. - STAS 10101120-90. a) Elemente de baZa. stabilirea tipului de amplasament: . . . .. _ .. ..... Se considers tipul de amplasament Il, cf pct.2.S dinSTAS sau pet.6.4.2din indrumator, in erase (eu exceptia centrelor marl lor erase) si imprejurimi, din zone. cu masive forestiere, alte amplasamente similare acoperite relativ uniform. eu obstacole eu mli1timi de peste 10m. __-' ..clasa de rigiditate a structurii: J Conform NPI00-92 se considera structura din b.a. flexibila.pentru care perioada proprie de vibratie in modul I, se poate estima eu relatia Tr = O,ln, unde n este numarul nivelurilor (vezi NPlO~)'·92- anexa B, tab.Bl, sau in indrumator cap.8 tab.8.3). categoria de sensibilitate la vant a structurii: Sensibilitatea la vant se considera in functie de Tr §i H.

B

Sectiune verticala
PentruP+7E: HIB = 21,6110,9 = 1,98 == 2,00 LIB = 28,6/10,9 = 2,62 a. = 0,00° ;

Sectiune orizontala

Conform pct.2.7 tab.3 din STAS sau tab.6.3 din todrumator =>

Guo = +0,8

Cnl= -0,8 pt. a = 0,00° si HIB ~ 2,00 Cn2 = -0,8 pt H!B ~ 2,00

92 On3 -0,6 pt HIB ~ 2,00 si LIB ~ 2,00 = Pentm P+9E: RIB = 27,0/10,9 = 2,47 ~ 2,00 LIB = 28,6/10,9 = 2,62 ~ 2,00 a = 0,000 Conform pct.2.7 tab.3 din STAS sau tab.6.3 din indrumator :::;> CnO = +0,8 cnl-::;::-0,8pt. a = 0,000 si BIB ~ 2,00 '" Cn2= -0,8 pt HIB ~ 2,00 , Cn3 = -0,6 pt RIB ~ 2,00 si LIB ~ 2,00 Ch(Z)- coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza cu inaltimea, este dat la pet.2.5 ~i tab.2 din STAS sau pet.6.4.2 ~i tab.6.2 din indrumator in functie de tipul amplasamentului ~i de inaltimea z = H deasupra terenului. Pentm amplasamentul de tip II si: , P+7E, cu H = 21,60 m ch(H) = 0,924 ch(10) = 0,65 P+9E, cu H = 27,00 m ch(H) = 1,005 ch(lO) = 0,65 gv - presiunea dinamica de baza, stabilizata la inaItimea de lO m deasupra terenului plat. Conform pet.2.4 si tab.l din STAS sau pct.6.4.1 ~itab.6.1din indrumator: - pentm zona A de vant: gv = 30 daN/m2, - pentru zona B de vant: gv = 42 daN/m2 - pentm zona C de vant: g, = 55 daN/m2 Pe baza celor de mai sus intensitatea normata a componentei normala pe fete1e cladirii rezulta: Tabelul10.l Regimde
inaltime al blocului Intensitatea normata a componentei normale a incarcarii aplicate de vant ( daN/m2) Fata ,,0" 10m H 10m H 10m H 10m Fetele ,,1,2" - 35,48 - 49,67 - 65,05 - 38,59 .. 54,03 -70,75 Fata ,,3" - 26,61 - 37,25 -48,78 - 28,94 - 40,52 - 53,06

93 35,48 daN/m2

p~ ,H= 1,6·0,8·0,924·30 ZonaB:

=

pg ,H= 1,6 ~0,8 . 0,924·42
ZonaC: Po ,10= 1,6·0,8·0,65·55
n

n Po ,10= 1,6 ·0,8·0,65

t

42 = 34,94 daN /m 2
= 49,67 = 45,76 = 65,05

daN/m2 daN/m
2

Po ,
n

Pe fetele ,,1,2": p Zona A: ZonaB: Zonae:

t2

H=

1,6·0,8·0,924·55

daN/m2

= ~ . enl,2. ch(Hmed).

gv
' ' 2

pentru suctiune Hmed= Hstreasina 21,60 m =
PI , = - 1,6·0,8 . 0,924 . 30 = - 35~48 daN/m 2

"d'. PIn2 = - 1,6 . 0,8 . 0,924 . 42 = "49,67 ,

aN/m 2

OS P 1°2 = - 1'6 . 0 "8 . 0 924 . 55 = - 65 , daN/m2 ,

Pe fata ,,3": p ~ = P . en3. ch(Hmed). gv Zona A: Zona B: Zonae: p ~ = - 1,6 . 0,6 . 0,924 . 30 = - 26,61 daN/m2 p~= - 1,6·0,6·0,924·42
n' P3 = - 1,6·0,6·0,924·55 =-

37,25 daN/m2 daN/m
2

= - 48,78

Pentm blocullama P+9E Pe fata ,,0": P ~ = P . coO . Ch(Z). gv Zona A: p ,10= 1,6 . 0,8 . 0,65 . 30 = 24,96 daN/m2 2 p~,H= 1.6 ·0,8· 1,005 ·30 = 38,59 daN/m pg,lO= 1,6·0,8·0,65·42
= 34,94

g

P+7E
,

.... ](~
~
t)

.....
t)

)C':l

A B C A B C

C!)

~'O N o .... ....
0

)ro ro'ij

P+9E

Ii

] (>
ro'\j
N

s

t)

0

10m H 10m H

24,96 35,48 34,94 49,67 45,76 65,05 24,96 38,59 34,94 54,03 -'45,76 70,75

ZonaB:

daN/m2

pg ,H= 1,6 . 0,8 . 1,005 ·42 = 54,03 daN/m2 ZonaC: p~ ,10= 1,6 . 0,8 . 0,65 ·55 = 45,76 daN/m2

PO,H= 1,6·0,8·
n

1,005 . 55 = 70,75 daN/m2

Pe fetele ,,1,2": PI,2 = P . enl,2. Ch(Hmed) gv . pentru suctiune Hmed= Hstreasina 27,00 m = Zona A: ZonaB: pr , - 1,6·0,8· 2=
,n

1,005 ·30 = - 38,59 daN/m
= - 54,03 ' = -70,75

2
2

Pentm blocul1ama P+ 7E Pe fata ,,0": P~= Zona A:

P . enO

P 1,2 = - 1,6 . 0,8 . 1,005 . 42
n P12= - 1,6· 0~8· 1,005·55 ,

daN/m

Ch(Z)' g,
=

p~ ,10= 1~6· 0,8·0,65·30

24,96 daN/m

2

Zonae:

daNIm 2

94 Zona A: 30 = - 28,94 daN/m2
. .
2

95
p~= 1,2 .(- 26,61) = - 31,93 daN/m2

Pe fata ,,3": p ~ = ~ . en3 • ch(Hmed) . gv Zona A: ZonaB: ZonaC: p~= - 1,6·0,6·1,005·
n

ZonaB: Zonae:

p~= 1,2· (- 37,25) = - 44,70 daN/m2

P3

=-

1,6 . 0,6 . 1,005·42 = - 40,52 daN/m

P~= 1,2 . (- 48,78) = - 58,53 daN/m2

P ~ = - 1,6 . 0,6 ·1,005 . 55 = - 53,06 daN/m

2

Pentru blocu11ama P+9E Pe fata ,,0": PO=YF' pg - Zona A: Po ,10= 1,2·24,96 = 29,95 daN/m2

b2) Intensitatea de calcul a componentei normale a actiunii directe a vantului pe fetele cladirii. Pn=Y'Pn Y _ coeficientul partial de siguranta care se stabileste conform pet. 3 din STAS sau in cap.l din indrumator tab.I.6 ~i1.7m functie de: - zonele de vant A, B, C, D sau E; _ starea limita ~i gruparea de incarcari la care se face verificarea structurii, c£ STAS 10101l0A-77; _ c1asa de importanta a constructiei cf. STAS 10100/0-75; _ categoria de sensibilitate la vant a c1adirii cf. pct.2.14.1 din STAS 10101/2090 sau pct.6.4.5 din hidrumator. La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub .actiunea gruparilor fundamentale: Cf. tabelelor 6 §i7 din STAS 10101120..90 sau tab.1.6 ~i1.7 din indrumator, pentru zonele A, B si C, pentru cladiri ill clasa ill-a de importanta si eategoria C, de sensibilitate la vant => YF= Ya= 1,2. Pentru bloeullama P+ 7E Pe fata ,,0": PO=YF' pg Zona A:
c c .. . ..
2 2 1

c

n

Po ,H= 1,2 . 38,59
ZonaB:

= 46,30

daN/m2

P ,10= 1,2 . 34,94 = 41,93 daN/m2 Po ,H= 1,2·54,03 = 64,83 daN/m2

g

ZonaC:

Po ,
Pe fetele ,,1,2 Zona A: ZonaB: Zonae:
H •

Po ,10= 1,2·45,76 = 54,91daN/m2
H=

1,2·70,75 = 84,90 daN/m2

pf ,2 = YF' pf ,2
pf,2 = 1,2 . (- 38,59) =- 46,30 daN/m2 Pf,2= 1,2· (- 54,03) = - 64,83 daN/m2 Pf,2= 1,2· (-70,75) = - 84,90 daN/m2

en' P e ~ t 3'" P 3 = YF. P 3 rata daN/m

Po ,10= 1,2·24,96=29,95
.

Zona A: ZonaB: Zonae:

p~= 1,2 . (- 28,94) = - 34,73daN/m2

p~= 1,2 . (- 40,52)

= - 48,62

daN/m2

PO,H= 1,2·35,48 = 42,57 daN/m ZonaB: Po ,10= 1,2 . 34,94 PO·H= 1,2·49,67= , Zonae:

= 41,93

P~= 1,2· (- 53,06) = - 63,67 daN/m2

daN/m

59,60 daN/m

2

La starile limita ale exploatarii nonnale, sub efeetul mcarcarilor totale de exploatare: Yo= Ye= 1,00 => p~=p: ' vezi valorile nonnate.

Po ,10= 1,2 . 45,76 = 54,9IdaN/m

2 2

Po ,H= 1,2 . 65~05 =;= 18,06 daN/m Pe fetele ,,1,2": pt2=YF' Zona A: ZonaB:
c .

Pf,2
..... .....
2

pf ,2= 1,2· (- 49,67) = - 59,60 daN/m pf ,2= 1,2 . (- 65,05) = - 78,06 daN/m2 ZonaC: Pe fata ,,3": p~ =YF' P3
2

P12= 1,2 . (- 35,48) = - 42,57 daN/m ,

. La starile l~ta ale exploatarii normale, sub efecte de durata ~i la starile limita ultime, sub actiunea gruparilor speciale (in eare actiunea vantului joaca un rol secundar): Yl =t, = 0,30 Pentru blocullama P+7E ~ to'" . Po=Ye' Po c n Pe rata; Zona A:

PO, 10 = 0,3 . 24,96 = 7,49 daN/m2

96 ZonaB: Zonae:

97 p~= 0,3· (- 40,52) = - 12,15 daN/m2 p~= 0,3· (- 53,06) = - 15,92 daN/m2

pg ,H= 0,3·35,48 ZonaB: pg,lO"" 0,3·34,94

= 10,64 daN/m2 = 10,48 daN/m 2

pg,H= 0,3 . 4~,67 = 14,90 daN/m2 Zonae: pg,lO= 0,3·45,76
POH= 0,3·65,05 ,
C .----

La starea limita ultima de oboseala vantul nu intervine in ca1cul. Valorile obtinute pentru intensitatea de calcul a componentei nonnale a actiunii directe a vantului pe fetele cladirii pot fi regasite in tabelul 10.2. ' e) Acpunea de ansamblu a vantului. c1) valoarea normata a actiunii de ansamblu 2
Ct -

=

13,73 daN/m daN/m

2
2

= 19,51

Pe fetele ,,1,2": PIc , 2=Ye' Zona A: Zona B: zonae: pt2=

pf ,2
2

0,3· (- 35,48) = - 10,64 daN/m

P ~ = P . Ct • ch(Hmed). gv ' At coeficientul aerodinamic al rezultantei care cf. pct.2.S din STAS 10101120-90

pf , 0,3 ' (- 49,67) = - 14,90 daN/m2 2= pf , 0,3· (- 65,05) = - 19,51 daN/m 2=
n = Ye • P 3 = - 7,98 = -11,17

sau pct.6.4.4 din mdrumator interpretat fizic rezulta: __ Ct = guo + gn3 = + 0,8 - (- 0,6) = P = 1,6 _-

+-l,1 /

Pe ~ lata" 3" : P C 3
Zona A: ZonaB: ZonaC:

p~= 0,3· (- 26,61) P~= 0,3· (- 37,25)

daN/m

2

. 21,60) pt. P + 7E ch(Hmed)= 0,67 pentru Hmed= 10,6 m ( =-2ch(Hmed) = 0,737 pentru .Hmed= 13,5 m ( = 2700)

daN/m2 . 2 p~= 0,3· (- 48,78) = - 14,63 daN/m

-t-

pt. P + 9E

Pentru biocullama P+9E
C n Pe f:ata 0" Po = Ye . Po
H :

Zona A:

p ,10 = 0,3 . 24,96 = 7,49 daN/m

g

2

- pentru zona A de vant: gv = 30 daN/m2 - pentru zona B de vant: g, = 42 daN/m2 - pentruzona C de vant: gv = 55 daN/m2 At - aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezultantei considerate. ____,..

ZonaB:

pg ,10= 0,3·34,94 pg H= 0,3·54,03

=

10,48.daN/m

2

.

= 16,21 daN/m2

-

Zonae:

pg,lO= 0,3 ·45,76 = 13,73 daN/m2 .. pg ,H= 0,3·70,75
= 21,22

daN/m

2

-

Pe fetele ,,1,2 p 1,2 = Ye . -Pf,2
Zona A: ZonaB: ZonaC: P12= 0,3· (-38,59) = .. 11,58 daN/m , pf 2=0,3·
C _ .'. .. ·2

(- 54,03)=-16,21

daN/m

2

pf , 0,3· (-70,75) = - 21,22 daN/m 2= 2

2

Pe fata ,,3": P ~ = Ye • p~
Zona A: P ~= 0,3 . (- 28,94) = - 8,68 daN/m

a) At = LxI m , daca rezultanta se calculeaza ca f011adistribuita liniar pe maltimea H a cladiriiAs, =28,60 m2, P) At = L x hnivel,daca rezultanta se calculeaza ca foqa concentrata la nivelul K, in dreptul planseelor At~ = 28,60 x 2,70 = 77,22 m2 • y) At = L x H, daca rezultanta se calculeaza ea foqa concentrata in centrul geometric al fatadei principale a cladirii. Aty = 28,60 x 21,60 = 617,76 m2 pentru P + 7E Aty = 28,60 x 27,00 = 772,20 m2 pentru P + 9E

98

99
Pentru schema a. de indircare ( forta distribuita liniar pe inatime ).

00

0\
I

t--~

BlocP+7E: Zona A: Zona B: Zona C: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·28,60 Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·28,60 Pt~= 1,6· 1,4·0,67·55·28,60 = 1287,7 daN/ml = 1802,7 daN/ml = 2360,7 daN/ml

BloeP + 9E: Zona A: Zona B: Zona C: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·28,60 Pt~= 1,6· 1,4·0,737·42·28,60
= =

1416,45 daN/ml 1983,04 daN/ml

Pt~= 1,6 . 1,4·0,737·55 ·28,60 = 2596,8 daN/ml

Pentru schema 13 de incarcare ( forta concentrata 1anivelul K ).
I I I I I I

('l

o .q("f)
I

V)

"T~ \0
V)
I

V)

B10cP+ 7E: Zona A: Zona B:
If)

0 t--~ 1.0
I

Pt/!= 1,6·1,4·0,67·30·77,22 Pt = 1,6· 1,4·0,67·42·77,22

= 3476,75 daN

('.l

"t

0\

1.0 00

-r

0\

V)~

("f)

.q- t-- 1.0 If) 1.0 r-- 0 .q-~ 0\ ~ V) M '<T '<T 1.0

0\ N

\0 0\
V)

"'T~

M

cO o;:f -eM
V)

0\ 0

<:j-.

("f)

t--

1.0

V)n

'<T t--

0

t--

Zona C:

p = 4867,45 daN P, p = 1,6 . 1,4 . 0,67 . 55 . 77,22 = 6374,05 daN

BlocP+9E: Zona A: P, ZonaB:
I I

p = 1,6 . 1,4·0,737·30

·77,22 = 3824,4 daN
= 5354,2 daN = 7011,4

Ptp= 1,6·1,4·0,737·42·77,22 Ptp= 1,6·1,4·0,737·55·77,22

Zona C:

daN

o
1.0
V) I

O\~

1.0 0
I

oo~ r-

Pentru schema y de incarcare ( forta concentrata in centrul geometric a1 fatadei ). BlocP + 7E: Zona A: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·617,76= ZonaB: Zona C: Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·617,76 Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·55'617,76

0\
N

V)t--MO.---<I.O 0\ l.r) 0\ 1.0 0\

«:t "'T

('In ..... n

0\
V)

'Tn

0 00

V)

t--

V)OMM'---<O 0\ M 0\ 00 0\ 0\ I.O~.---< <:T~ 'T~ ""'" n ('l""", <:T 1.0 V) 00

27814,02 daN
= 38939,64 daN

0\

= 50992,38 daN

o
lugA~p
'j;1'J!lBtu!T:) BUOZ

u
"JUgA gp
'j;1:)~lBtu1P BUOZ

BlocP+ 9E: Zona A: ZonaB: Zona C: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·772,2 Pt~= 1,6·1,4·0,737·42·772,2 Pt~= 1,6 ·1,4·0,737·55·772,2
= 38244,3 daN

= 53542,0 daN = 70114,5 daN

100 c 1) valoarea de calcul a actiunii de ansamblu. Bloc P +9E: Zona A: Zona B: Zona

101

Pt =Y'Pt coeficientul incarcarii y are aceleasi valori cu Y adoptat pentru tncarcarea directa,
La starile limita ultime fundamentale: de rezistenta si stabilitate, sub actiunea gruparilor

c

n

Pt~= 38244,3· 1,2 = 45892,8 daN Pt~ = 53542,0 . 1,2 = 64250,4 daN
1,2 = 84136,8 daN

c l\~= 70114,5·

YF=Ya = 1,2.
Pentru schema u de mcareare ( forta distribuita liniar pe BloeP +7E: Zona A: ZonaB: Zona C: BloeP+9E: Zona A: Zona B: Zona Pt~= 1416,45 . 1,2 = 1699,74 daN/ml Pt~= 1983,04 . 1,2 = 2379,65 daN/mI Pt~= 2596,8 ·1,2 = 3116,16 daN/ml
c .

miitime

).

B 1. Evaluarea lncarearii din vant pentru cUidiri . din eategoria C2 de sensibilitate STAS 10101120-90 Se da un bloc turn eu P+18E situarJnIocalitatea Iasi cu earacteristicile geometrice ~istructurale de maijos: Date geometrice: B= 11,70m L= 11,70 m - hniv=3m H = 19· hniv= 19·3,00 = 57,00 m Acoperis teras a Cli a = 0,00° Date privind amplasamentuI: Amplasament in zona de vant C cu gv = 55 daN/m2 Amplasament de tip ill In centrul oraselor eu cladiri cu H >30 m, cu Ch(Z) = 0,92 pentru z = 57,00 m, ~i Ch(Hmed) = 0,62 pentru Hmed = 28,50 m Date privind struetura de rezistenta: Structura duala (nuc1eu central ~i cadre perimetrale) Greutatea normata a componentelor gravitationale gt = 600 daN/m2

Pta= 1287,7 . 1,2 = 1545,24 daN/m! Pt~= 1802,7·1,2 = 2163,24 daN/ml

i.:

Pt~= 2360,7·1,2

= 2832,84

daN/m!

c:

Pentru schema (3 de Incarcare ( forta concentrata la nivelul K ). BloeP+7E: Zona A: Zona B: zonae: Ptp=3476,75·1,2=4172,1 daN

Ptp= 4867,45·1,2 = 5840,94 daN
Ptp=6374,05 . 1,2= 7648,86 daN

Bloc P + 9E: Zona A: Zona B: Zona C:

P,

p = 3824,4 . 1,2 = 4589,28
= 6425,04 = 8413,68

daN daN daN

Ptp= 5354,2·1,2

1. Actiunea directa a vfu1tului Se manifesta ca forta distribuita nonnalla suprafata cladirii, 1.1 Valoarea nonnata a aetiunii directe. Conform STAS pet. 2.3.1 sau pet.6.3 din indrumatorcomponenta este data derelatia:

Ptp= 7011,4·1,2

normala normata

Pentru schema'Y de incarcare ( forta concentrata in eentrul geometric al fatadei ). Bloc P+ 7E: Zona A: Zona B: Zona C:

Pt~= 27814,02·1,2

= 33376,8

daN

Pt~ = 38939,64 . 1,2 = 46727,57 daN . Pt~= 50992,38· 1,2 = 61190,85 daN

in care: gv- presiunea dinamica de baza stabilizata Ia 10 m deasupra terenului; _ conform pet. 2.4 ~i tabelul l din STAS, sau pet. 6.4. 1 si tab.6.1 din indrumator pentru zona geografica C, s- = 55 daN/m2

102 Ch(Z) - coeficient care introduce variatia presiunii dinamice de baza, cu inaltimea _ conform pet, 2.5 si tab. 2 dill STAS sau pct.6.4.2 si tab.6.2 din indrumator, _pentru amplasament de tip ill si H = 57,00 ill rezulta Ch(H) = 0,92 ch(Hmed) = 0,62 ch(10) = 0,30 / Cui - coeficient aerodinamic care reda distributia presiunii si suctiunii pe fetele cladirii - valorile pozitive Cni eorespund presiunii; . _ valorile negative Cni corespund suctiunii ~i se asociaza cu valorile Cb(Hmed), la streasina ~i respectiv la mijlocul inaltimii cladirii; _ eonfonn pet. 2.7 ~i tab. 3, pet. 2 din STAS sau pct.6.4.3 si tab.6.3 din mdrumator pentru cladiri de tip tum, CnO= +0,8 enl = -0,8
Co2 = -O,S Cn3=

103

T1= 0,075 • ~ 57

(H - maItimea cladirii, B - dimensiunea in plan dupa care se considera directia vibratiilor)

TI = 0,075 -

'\f 11,70

f11;:ffi

1,25 sec cladiri din

Conform pet. 2.14.3 din STAS sau pct.6.4.5 din mdrumatorpeatru categoria

c,

in care: /l(zo) - factor de turbulenta dat in tab.5 din STAS sau tab.6.5 din mdrumator. Pentru amplasamentul de tip ill si H=57,00 m, prin interpolare p(zo) =0,92

/30( €r) - coeficient de amplificare a efectului fluctuatiilor, care se poate calcula din graficul din fig. 4 din STAS sau fig.6.4 din tndrumator in functie de:
110 -

-0,6

fractiunea de amortizare critica.care pentru constructii din beton annat are valoarea ~i viteza

no=0,015 €I - coeficient care introduce corelatia intre perioada proprie deoscilatie vantului prin relatia: . T[ .v(2min)
f1-

Cno

UtfuZ,
Cn3

CnJ

1200

0

unde: Tj-pcrioada proprie de oscilatie in modul fundamental T1=1,25 sec. V~2min) -viteza de calcul a vantului mediata pe 2 minute data de relatia: v (2 min) =
o

-V'f

r:::---y

.V

2mm

.

in care:
V2min

= 55 rnIsec pentru zona C conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumator 'Yf - coeficient partial de siguranta a vintului care conform pct.3 tab.6 ~i 7 din STAS sau cap.l tab. 1.6 si 1.7 din Indrumator este ')'f= 'Ya= 1,5 Caurmare v~2min) =..J[5 -55=67,375 mlsec
E=
I

B

(3 - eoefieient de rafala care introduce efectul dinamie al vfmtului Conform pet. 2.14 din STAS sau pct.6.4.5 dill indrumator eoefieientul (3 se stabileste in functie de sensibilitatea cladirii la actiunea vantului. Conform prevederilor pet. 2.14 cladirea in studiu se incadreaza in eategoria C2 de sensibilitate deoarece: - este 0 cladire malta eu H > 40 m _perioada proprie fundamentals de oscilatie este de T1= 1,25 sec> 1,00 sec perioada TJ se calculeaza cu formula aproximativa din Normativ P100-92, Anexa B, tab. B1 sau cap.S tab.8.3 din mdrumator. . conform Anexei B, tab. Bl cladirea se tncadreaza in categoria structuri semirigide de tip tum pentru care:

Pentru

no=

1,25- 67,375 = 0070 1200 ' 0,015 ~i€I= 0,070 din graficul din fig.4 din STAS sau fig.6.4 din Indrumator

rezulta:
(30(€I) = 2,52 Caurmare (3=1 + p,(zo)" (30(€1) = 1+0,92-2,52 = 3,3184 lnIocuind factorii stabiliti mai sus in relatia Pni=(3· Cni

c~(Z) • gy, pentru fetele

cladirii rezulta:
Pe fata "0" - presiune La H = 10 m, ch(H) = 0,92 2 p ~,1O= 3,3184 - 0,8 • 0,30 .. 55 = 43,80 daN/m

104 La H = 57 m Ch(H) = 0,92 2 P n = 33184· 0" 8" 0 92· 55 = 13432 daN/m O,H' , Pe fata "1,2" - suctiune La Hmed Hstreasina 57 m, ch(Hs) = 0,92 = = P~,2 = 3,3184" 0,8" 0,92" 55 = -134,32 daN/mz
Pe fata "3" - suctiune uniform distribuita La Hmed Hl2 = 28,5 m, ch(Hmed) 0,62 = =
,""

105 Pefata, "1 , 2" La Hmed= Hstrea~ina 57 m: P1,2= ')'F.p ~,2 = -1,5 • 134,32 = Pe fata "3" La H = Hmed= 28,5 m P3 = ')F.p ~ = -1,5 • 67,89

=

=

-101,83 daN/m2

_ LaS.L.E.N . sub tncarcari totale de exploatare:
,

P 3' =33184.06·062"55= "
H

-6789daN/m2
,

Pe fata "0" LaH = 10 m: PO,lO='Yo·P~,10

= 1,1 • 43,80

= 48,18

," -, 2

daN/m
2

La H = 57 m: PO,H='Yo"P~,H = 1,1· 134,32 = 147,75 daN/m

1.2 Valoarea de calcul a aetiunii directe a vantului Se obtine ca produs intre valoarea normata si coeficientul partial de siguranta 'Y. pv= 'Y Coeficientii partiali de siguranta 'Yse determina in functie de: zonele geografice de vant, conform fig. 1 din STAS sau fig.6.1 din illdrurnator. stare a limit a ~i gruparea de mcarcari la care se face verificarea conform STAS c1asa de importanta a structurii, conform STAS 10100/0-75. " categoria de sensibilitate Ia vant conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din
indrumator, 1010110-75.

P:"

Pe fata "1,2" " .. ". . 2 La Hmed=Hstrea~ina= m: PI,2 = 'Y0-P~.2 -1,1 • 134,32 = -147,75 daN/m 57 = Pe fata "3" La H = Hmed 28,5 m = P3 = 'Yo·p; = -1,5 • 67,89 = -74,68 daN/mt
-La S.L.E.N. sub efecte de durata ~i la S.L.D in grupari speciale in care vantul

joaca rol secundar: Pe fata "0" " La H = 10m: PO,lO 1'1 .. P ~.IO = 0,3 • 43,80 = La H = 57 m: PO,H=·'Yl· ~.H = 0,3· 134,32 P

Conform STAS 10100/0-75: cladirile de locuit fae parte din clasa Ill-a de importanta. Conform pet, 2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din mdrumator blocul tum analizat face parte din categoria Cz. Localitatea Iasi se afla in zona C de vant. Ca urmare: - La S.L.D. in grupari fundamenta1e: ')F= 'Ya=1,5 vezi tab.6 §i 7 din STAS sau tab. 1.6 si 1.7 din indrumator. - La S.L.E.N. sub mcarcari totale de exploatare: 'Yo 'Yc 1,1 == _ La S.L.E.N. sub efecte de durata si la S.L.U in grupari speciale in care vantul joaca rol secundar: 'Yl= 'Ye 0,3 =

= 13,14 daN/m
= 40,30

2

daN/m

2

Pe fata '"1, 2" , 2 La Hmed= HStreasina 57 m: Pl,2= 1'1- P~.2 = -0,3-134,32 = -40,30 daN/m = Pe fata "3" LaH = Hmed= 28,5 m P3= 'Yl·P~ = -0,3 • 67,89 2

= -20,37

daN/m

2. Actiunea de ansamblu a vantului 2.1. Valoarea normata a rezultantei actiunii vantului Conform punctului 2.3.3 din STAS sau pct.6.3 din tndrumator, Pni={jeCt· h(hmed)· v·At C g
unde:

In baza

celor de mai sus: - La S.L.U. in grupari fundamentale: Pe fata "0" La H = 10m: PO,0 = ')F. P ~,lO = 1,5 .. 43,80 1 LaH
= 57 = 65,70

daN/m2 daN 1m2

m: PO,H=')F· P~,H

= 1,5

·134,32

= 201,48

Ct- este coeficientul aerodinamic al rezultantei vantului " _ conform punctului 2.8 ~i a tab.4 din STAS sau pct.6.4A si tab.6.4 din indrumator pentru cladiri de forma patrata ~i vant perpendicular pe fatada la cladiri cu raport HIB = 4,87 prin interpolare rezulta Ct= 1,36; gv= 55 daN/m2, pentru zona C de vant;

106 At _ este aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei

107 La S.L.E.N. sub tncarcari totale de exploatare: P 11 = 'Yo· P:l = 1,1 • 1800,56 = 1980,62 daN/ml p t2,} = 'Yo· P;2,j = 1,1 • 5401,68 = 5941,85 daN P 1,3 = 'Yo· P:,3 = 1,1" 102631,99 = 112895,19 daN La S.L.E.N. sub efecte de durata §i la S.L.D In grupari speciale secundar: P II = 'Yl • P:l

aferente rezultantei considerate; At se poate calcula in modurile: imea At = L .. lm = 11,70m2, pentru actiunea rezultanta ca forta distribuita Pe inalt cladirii; A2 = L"
hniV=

11,70" 3,00

= 35,1 m2, pentru

actiunea rezultanta ca forte concentrate

de nivel 'in dreptul plan~eelor; , A3 = L " H = 11,70" 57 = 666,9 m2, pentru actiunea vantului ca forta eoncentrata centrul geometric al fatadei batute de vant; Ch(hmed) = 0,62 pentru hmed = Hl2 = 28,5 m {3 = 3,3184 calculat la punctull.1 Pe baza celor calculate mai sus: Valoarea normata a rezultantei actiunii vantului:

m

m care vantul

joaca rol

= 0,3 .. 1800,56

= 540,17

daN/ml

p t2,j = 1'1 • P72,j = 0,3 • 5401,68 = 1620,50 daN

P t,3 = "{I • P :,3

= 0,3 • 102631,99

= 30789,60

daN

P;I

= 3,3184· = 3,3184· = 3,3184·

1,36" 0,62· 55 • 11,70 = 1850,56 daN/ml 1,36" 0,62· 55 • 35,1 = 5401,68 daN 1,36 - 0,62· 55 • 666,9 = 102631,99 daN
~

C: incarcarea din seism. - Normativ PI00-92. Sa se determine sarcina seismic a globaIapentruun datele caracteristice de mai jos, pentru modul I de vibratie:
- hniv=

P;2,} P;,3

bloc turn eu S+P+ 1OE cu

2,70 m - H= 2,70 x 11= 29,70 m - B= 12,30m - L= 14,50 m _ structura in cadre din beton armat cu

pereti de umplutura; .. _tncastrarea este la nivelul ± 0,00
- amplasament : Oradea _ greutatea proprie normata echivalenta pe m2 de nivel este =' 81 daN/m _ greutatea normata echivalenta din pereti 2 despartitori este de 100 daN/m de pl~e~ curent _ greutatea normata a planseului terasa este de _ tncarcarea utila normata curent este de 150 daN/m2 _ tncarcerea utilanormata circulabila este de 200 daN/m2

g;

°

2

2.2 Valoarea de calcul a rezultantei vantuIui Se obtine ca produs lutre coeficientul partial de siguranta ~iincarcarea normata, Coeficientii partiali de siguranta sunt: IF = 'Ya = 1,5; 'Yo = 'Yc = 1,1; 'Yo = 'Yc = 1,1 determinati anterior la punctul 1.2 Ca urmare: La S.L.D. in grupari fundamentale: Pil = IF • P;I = 1,5 • 1800,56 = 2700,84 daN/ml P t2,} = ')'F • p :2,j = 1,5 • 5401,68 = 8102,52 daN P t,3 = 'YF. P ;,3 = 1,5 -102631,99 = 153947,99 daN . ..

g: = 650 daN/m

2

pe planseu pe teras a

Conform Normativului PI00-92 sarcina seisnucag10hala

orizontalain

modul r

de vibratie:

unde cr=cx-ks·fJr·l/I·€r

Sr=er·G

.

lOS in care: c, - coeficientul seismic global inmodul r de vibratie; G - greutatea mcarcarilor gravitationale pentru mtreaga structura; - mcarcarile gravitationale intervin cu fractiunea de lunga durata; - coeficientul de durata, conform STAS 1010l/OA-77 sau cap.l tab.1.5 din indrumator este: - nd = 1,00 pentru Incarcari permanente; - nd = 1,00 pentru incarcari cvasipennanente (pereti despartitori) d - n = 0,40 pentru incarcari utile pe plansee curente si terase - rncarcarile utile se considera cu valoarea de durata distribuite uniform pe toate planseele Ca unnare: G = 10" (810+100+0,4·150)" Aniv+ (650+0,4-200) .. Aniv Aniv= 12,30· 14,50 = 178,35 m2 G = 1860190,5 daN

109
. fr - coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem eli un grad de libertate corespunzator modului r de vibratie. Conform pet 5 3 7 di . re1.8.5 din indrumator: ' . .. n normativ sau
fI

= 0,65

Pe baza celor de mai sus sarcina seismica globala, in modul I de vibratie rezulta: SI = CI- G = 1,00-0,12-2,5-0,25.0,65·1860190,5
= 90684,3

daN

a - coeficient de importanta a constructici functie de c1asade importanta din tab. 5.1 din normativ sau tab.8.2 din indrumator; _ conformtab.5.1 sau tab.8.2 din indrumator cladirea se incadreaza in c1asa III-a de importanta; - conform tab.5.3 sau tab.S.l din mdrumator, pentru cladiri din clasa III-a de importanta a=l,OO; k, - coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului; - conform punctului 5.3,4 din normativ, k, este dat in tab.5.3 in functie de zona seismica de ca1cul, indicat in harta din fig. 5.1 sau fig.8.l din tndrumator. Pentru Oradea zona de calcul este E. Pentru zona E, ks=O,12 . f3r - coeficient de amp1ificare dinamica in modul 'r de vibratie, functie de compozitia spectrala a actiunii seismice in amplasament, care se stabileste conform pet. 5.3.5 din nonnative. Conform pet, 5.3.5 sau re1.8.3, 8.4 ~i fig.8.2 din mdrumator, f3r se stabileste in functie de perioadele oscilatiilor proprii T, ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei ce caracterizeaza perioada de colt T, cu relatiile: f3r = 2,5 daca r, sr, (Jr = 2,5-(T- Tc) ~l daca r,» r, in cazul dat conform normativului Anexa B, tab. B.1 sau tab.8.3 din tndrumator structura este semirigida si ca urmare:
0,63 sec . ~12,30 Pentru Oradea, zona E, perioada de colt este T, = 0,7 sec. Deci f31 = 2,5 deoarece T, ~c·

TI = 0,075- -

H

.fjj

= 0,075-

297 '=

coefieient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de , ductilitatea structurii §i de efecte1e de amortizare: Conform pct.5.3.6 si tab.5,4 din normativ sau tab.8.4 din mdrumator pentru structura in cadre din beton annat cu pereti de umplutura : v=O,25

v-

.

110

BIBLIOGRAFIE
_ Constructii Civile vol.I - Elemente de teoria si tehnica constructiilor, Elemente de teoria ~i mecanica zidariilor, IPC-N 1992.

·1.

COMSAE.

2. COMSA E., TOADER V. - Breviar de norme pentru evaluarea actiunilor In constructii, IPC~N 1984. 3. STAS 10101/0-75 4. STAS 101Ol/0A-77 _Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea actiunilor.
J

_Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. _ Actiuni in constructii. Greutati tehnice si Incarcari permanente. _Actiuni in constructii.Incarcari datorita procesului de exploatare. _ Actiuni In constructii. Indirdiri tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale ~i agrozootehnice. _Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante. _ Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. _Actiuni In constructii. Incarcari date de zap ada. _ Actiuni in constructii. Indircari date de temperatura exterioara. _Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile ~iindustriale. _Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i industriale.

5. STAS 10101/1-78

6. STAS 10101/2-75

7. STAS 10101I2AI-87 8. STAS 1010112A2-78

9. STAS 10101120-90 10. STAS10101/21-92 11. STAS 10101/23-75

12. STAS 10101/23A-78

13. NPI00-92

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->