1.Auditul calitatii 1.1. Auditul calitatii produsului 1.2. Auditul calitatii procesului 1.3 Auditul sistemului de management al calitatii 2.Certificarea conformitatii 2.1.

Certificarea produselor si serviciilor 2.2.Certificarea de sistem 3. Cadrul legal al certificarii si acreditarii 1.Auditul calitatii Auditul, ca forma de examinare, verificare, analiza este intalnit in multe domenii de activitate. Termenul a fost utilizat initial in domeniul juridic si apoi in cel financiarcontabil. Auditul in domeniul calitatii, a aparut si s-a dezvoltat in paralel cu intensificarea activitatii de standardizare internationala in managementul calitatii. Auditul calitatii consta din investigatii, verificari, examinari, evaluari ale proceselor si procedurilor calitatii, pentru a stabili masura in care acestea au fost corect elaborate si implementate, in concordanta cu cerintele specificate in documentele de referinta.. Auditul reprezinta instrumentul principal de evaluare a calitatii in cadrul unei organizatii. Aceasta evaluare se realizeaza in raport cu o serie de documente normative (standarde aplicabile, manualul calitatii, proceduri, instructiuni de lucru ) pentru a stabili in ce masura acestea sunt respectate. Auditul se aplica fie unui produs sau serviciu, fie unui proces din cadrul organizatiei, fie sistemului de management al calitatii, avand ca efect cresterea gradului de satisfacere a cerintelor. Auditul nu trebuie confundat cu o inspectie sau o ancheta, iar concluziile acestuia nu conduc la sanctionarea organizatiei sau persoanelor si nici la elaborarea unor documente de atestare a calitatii. Prin audit se verifica in special asigurarea conditiilor pentru realizarea calitatii. Intr-un proces de audit sunt implicate urmatoarele parti: clientul, echipa de audit si auditatul.

1.Clientul este organizatia sau persoana care solicita auditul. El este cel care stabileste necesitatea si scopul auditului, initiaza procesul respectiv prin stabilirea organismului de auditare, a domeniului auditat si primeste raportul de audit. 2.Echipa de audit este constituita din specialisti in domeniu (auditori) si are statutul de independenta fata de obiectul auditat. Auditorii sunt persoane atestate conform normelor in vigoare, avand urmatoarele responsabilitati: −comunicarea si clarificarea conditiilor auditului; −consemnarea observatiilor si raportarea rezultatelor auditului; −verificarea eficientei actiunilor corective intreprinse ca rezultat al auditului; −pastrarea si protejarea documentelor referitoare la audit. Indiferent daca un audit este efectuat de o echipa sau de o persoana, se recomanda ca un auditor sef sa fie investit cu responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea pl 838c28i anului de audit; reprezentarea echipei in fata conducerii auditatului; prezentarea raportului de audit. 3.Auditatul este organizatia supusa auditarii. Se recomanda ca aceasta sa numeasca membrii responsabili din cadrul personalului, care sa insoteasca echipa de audit, sa puna la dispozitie toate resursele si informatiile cerute, sa stabileasca actiunile corective in baza raportului de audit. Auditurile calitatii au o tipologie variata putand fi clasificate in functie de diferite criterii cum ar fi: obiectul auditului, provenienta auditorilor, scopul efectuarii auditului (tabel 1) Tabel 1.Tipologia auditului Criterii de clacificare Obiectul auditului Tipuri de audit Caracteristici principale

Auditul calitatii Evaluare a produsului final sau a serviciului produsului/serviciului final privind capacitatea de satisfacere sau depasire a nevoilor clientului. Acest audit poate implica desfasurarea de teste periodice pe produs sau obtinerea informatiilor de la client referitoare la o caracteristica particulara a produsului. Auditul calitatii Evalueaza conformitatea unui proces procesului (proiectare, fabricatie, montaj, etc.) cu cerintele specificate in documentele de referinta. Auditul sistemului de Evalueaza conformitatea sistemului cu management al calitatii standardele si normativele specifice.

produs final. Audit Este efectuat de reprezentanti ai unei tertiar organizatii neutre. Documentele de referinta sunt: standardele de produs aplicabile. normele si reglementarile legale. −existenta conditiilor pentru realizarea produselor la nivelul prevederilor din documentatii. Audit de preevaluareSe efectueaza inaintea auditului de certificare (preaudit) Audit de certificare Este efectuat de o terta parte. Metodologia auditului de produs (fg.Provenienta auditorilor Audit intern Scopul auditului Este efectuat de persoane din interiorul organizatiei si are ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatatire a calitatii Audit Audit Este efectuat de catre client sau reprezentanti extern secundar ai acestuia. Specificatiile tehnice stabilesc conditiile de calitate pentru: materii prime. Documentatia de produs cuprinde : caietul de sarcini.1) cuprinde urmatoarele etape: −examinarea documentatiei de produs in raport cu documentatia de referinta. in scopul certificarii Audit de supraveghere Verifica daca se asigura respectarea cerintelor stabilite 1. . Prin acest audit. proceselor sau sistemului calitatii. specificatiile tehnice.1. se analizeaza : −masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare. Auditul calitatii produsului Auditul calitatii produsului urmareste identificarea si analiza conditiilor care asigura posibilitatea satisfacerii cerintelor clientilor sau a celor specificate in documentele de referinta. −realizarea efectiva a produselor conform specificatiilor. proiectul de executie. procese de executie. la cererea firmei sau a unei terte parti si poate viza evaluarea calitatii produsului. −masura in care documentatia de produs este realizata in conformitate cu cerintele documentatiei de referinta.

Sunt evidentiate neconformitatile inregistrate. fie intre documentatia de produs si cea de referinta. modernizarea unor utilaje de productie. schimbari organizatorice. metodele de lucru. −elaborarea raportului de audit. fie intre nivelul de calitate efectiv obtinut si cel specificat. instruirea personalului de executie si control. Managementul firmei auditate are obligativitatea de a initia actiuni corective care sa inlature cauzele generatoare de neconformitati. −supravegherea aplicarii actiunilor corective. imbunatatirea planurilor de receptie calitativa. −examinarea produsului in relatie cu mediul. materialele prelucrate. −stabilirea actiunilor corective sau de imbunatatire necesare. Astfel de actiuni constau in: modificarea procesului tehnologic de realizare al produsului. etc.−examinarea produsului in raport cu specificatiile tehnice si caietul de sarcini. Echipa de audit supravegheaza modul in care se aplica aceste actiuni. Din analiza factorilor de productie rezulta cauzele care au determinat realizarea produsului la un nivel inferior conditiilor specificate. schimbarea furnizorilor. . personalul de executie. Raportul de audit contine concluziile examinarilor efectuate. −analiza neconformitatilor si a cauzelor care le-au generat.

1. Metodologia de audit a calitatii produsului .Fig.

instructiuni de lucru. evaluarea satisfactiei clientului. −elaborarea reportului de audit cu specificarea clara a neconformitatilor constatate. Auditul calitatii unui proces are urmatoarele obiective: −evaluarea conformitatii unui proces cu cerintele specificate in documentele de referinta −evaluarea eficacitatii acestor documente in ceea ce priveste satisfacerea cerintelor de calitate Documentele de referinta analizate sunt: procedura de proces. aprovizionare. Auditul calitatii procesului Acest tip de audit se aplica proceselor principale din cadrul unei organizatii cum ar fi: proiectare. −stabilirea actiunilor corective sau de imbunatatire necesare −supravegherea aplicarii actiunilor corective. −programe de instruire. In vederea imbunatatirii procesului. productie sau livrarea serviciului.1. echipamente. sub forma listelor de verificare si rapoartelor de examinare. proceduri operationale. metode de lucru): −elaborarea unor documente intermediare cuprinzand rezultatele examinarii elementelor mentionate. −modificarea structurii procesului. −analiza neconformitatilor si a cauzelor acestora. pot fi facute propuneri privind: −modificarea echipamentelor utilizate in cadrul procesului respectiv. calificarea si instruirea personalului. Efectuarea propriu-zisa a auditului presupune folosirea a doua tehnici de baza si anume: observarea la fata locului si interviul pe baza de fise chestionar. Metodologia desfasurarii auditului de proces (fig.2)cuprinde urmatoarele etape: −examinarea tuturor elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat(documente de lucru. Auditorii trebuie sa . documentatia tehnologica omologata. software. etc. −modificari in structura de personal.2.

integritate. auditorii trebuie sa manifeste o atitudine constructiva pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire . In desfasurarea auditului. care au fost calificati pe baza unor cursuri de specializare. Auditul de proces este efectuat de specialisti din cadrul firmei. Selectarea auditorilor interni se face dupa urmatoarele criterii: −sa cunoasca standardele si procedurile aplicabile. −sa posede cunostintele de specialitate pe domeniile respective. −sa cunoasca tehnicile de examinare. −sa posede anumite calitati personale cum ar fi: obiectivitate. abordare analitica. diplomatie. pregatire psiho-sociologica. −sa nu aiba responsabilitati directe in domeniul auditat.aiba capacitatea de a sesiza daca activitatile se desfasoara conform procedurilor aferente si daca persoanele implicate in procesele respective sunt calificate corespunzator.

in scopul identificarii oportunitatilor de imbunatatire. pe baza unui program anual bine stabilit. 2. Metodologia de audit a calitatii procesului de productie Efectuarea periodica a unor astfel de audituri. 1.3 Auditul sistemului de management al calitatii Prin acest tip de audit se verifica modul de implementare si functionare a sistemului de management al calitatii.Fig. Principalele obiective ale auditului de sistem sunt: -determinarea conformitatii elementelor de sistem cu cerintele specificate in documentele de referinta . a gradului in care acesta este conform cerintelor standardelor internationale. . asigura imbunatatirea calitatii proceselor din cadrul organizatiei si cresterea gradului de satisfacere a cerintelor.

Acesta trebuie facut dupa implementarea oricarui program. cerinte contractuale. insusite si aplicate.. Auditul intern reprezinta un instrument al managementului general in evaluarea eficacitatii sistemului de management al calitatii privind realizarea politicii si obiectivelor calitatii. pentru a stabili daca toate procedurile si instructiunile importante care au fost transmise la locurile de activitate. au fost implementate si daca personalul cunoaste responsabilitatile ce-i revin in cadrul programului sau planului. Documentele de referinta analizate sunt: standardele internationale in managementul calitatii. la solicitarea companiei sau la cererea unor clienti. apare necesitatea auditului intern al calitatii care este efectuat de specialisti atestati din cadrul organizatiei si prin care se verifica masura in care procedurile. Acesta urmareste obtinerea dovezilor care garanteaza capacitatea furnizorilor sau a subcontractantilor de a asigura in mod constant satisfacerea cerintelor contractuale referitoare la calitate. manualul calitatii. proceduri referitoare la costurile calitatii. Prin acest audit se urmareste obtinerea unor dovezi obiective privind realizarea activitatilor in concordanta cu cerintele specificate. Atat conducerea cat si intregul personal al firmei trebuie sa cunoasca strategiile. .-determinarea eficacitatii sistemului privind realizarea obiectivelor si politicii in domeniul calitatii. Auditul extern poate fi de doua tipuri: −audit efectuat de un beneficiar al intreprinderii. proceduri de procese si proceduri operationale. plan sau sistem al calitatii. se adopta actiunile corective. Prin audituri programate sau neprogramate se identifica neconformitatile (disfunctionalitatile). pentru a se convinge ca va putea obtine produsele/serviciile la nivelul de calitate dorit (in situatia unui furnizor strategic cu care se preconizeaza relatii pe termen lung). asigurand imbunatatirea functionarii sistemului in ansamblul sau. Auditul extern al calitatii este necesar pentru realizarea unui climat de incredere intre furnizori si beneficiari. Auditul intern. obiectivele calitatii. Auditurile de sistem sunt efectuate atat in scopuri interne cat si externe. tehnicile de lucru au fost corect implementate. mijloacele de realizare si rezultatele obtinute. Astfel. planurile calitatii. −audit efectuat de un organism neutru. prin care acesta analizeaza sistemul calitatii. cu scopul de a obtine certificarea sistemului de management al calitatii. Metodologia generala a unui audit de sistem se desfasoara conform ISO 19011 si include etapele prezentate in continuare. −certificarea sistemului. strategia firmei referitoare la calitate.

−organizarea echipei de audit. identificarea materialelor privind caracteristicile lor. tratamente termice. rolul laboratoarelor. de echipamente. Rezultatul tuturor acestor actiuni se concretizeaza in completarea chestionarului de audit. zone de lucru. (de exemplu: probleme ale trasabilitatii. verificatoarelor). −observarea directa a modului in care se desfasoara activitatile in domeniul respectiv. In aceasta etapa. In functie de gravitatea lor. Aceasta presupune: −stabilirea de catre client a obiectului auditat si a frecventei acestuia. a sculelor. −examinarea preliminara (audit de preevaluare) a documentelor referitoare la metodele utilizate de cel auditat pentru satisfacerea cerintelor sistemului de management al calitatii. In aceasta etapa se elaboreaza planul de audit.Efectuarea propriu-zisa a auditului consta in evaluari obiective ale elementelor de sistem. al carui continut este urmatorul: −specificarea obiectivelor si a domeniului auditat. starea tehnica a utilajelor. fiind analizate urmatoarele activitati sau zone de lucru: structuri organizatorice. −intervievarea personalului care lucreaza in domeniul auditat. proceduri ale functiilor de sistem. materiale.1. operatii si procese tehnologice. 2. .Declansarea auditului. resurse de personal. se acorda o atentie deosebita problemelor tehnice datorita carora produsele isi pot modifica nivelul calitatii si competitivitatii. −stabilirea documentelor de lucru sub forma listelor de verificare si evaluare a fiecarui element al sistemului (chestionar de audit). proceduri operationale. 3. dispozitivelor. dimensionari. −programarea pe etape a desfasurarii auditului.Pregatirea auditului. Metodele aplicate de echipa de audit in aceasta etapa sunt: −culegerea dovezilor prin analiza documentelor. cu observatiile privind neconformitatile inregistrate. documentatie. pastrarea inregistrarilor. acestea se clasifica in neconformitati majore si minore.

Managementul organizatiei auditate are obligatia de a identifica cauzele care au determinat neconformitatile inregistrate de echipa de audit si de a initia actiunile corective pentru eliminarea acestora. Continutul raportului de audit este urmatorul: −obiectivele si domeniul auditului. se refera la nesatisfacerea cerintelor standardului de referinta. ceea ce afecteaza implementarea sau mentinerea sistemului de management al calitatii. −cerintele standardului nu au fost respectate intr-un anumit domeniu. −cerintele prevazute in proceduri nu sunt respectate corespunzator. 6. Echipa de audit are obligatia de a monitoriza implementarea actiunilor corective si de a evalua gradul in care acestea contribuie la inlaturarea neconformitatilor. −neconformitati constatate. intre ele exista o deosebire esentiala in ceea ce priveste . −inregistrarile referitoare la calitate nu demonstreaza functionarea eficienta a sistemului de management al calitatii Neconformitatile minore nu afecteaza in mod semnificativ implementarea sau mentinerea sistemului. −aprecierea echipei de audit privind conformitatea cu referentialul. 5. data efectuarii auditului. a reprezentantilor auditatului.Audit de supraveghere. 4.Elaborarea raportului de audit. −identificarea documentelor de referinta.Neconformitatile majore. auditul intern si cel extern sunt identice. −aprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului de management al calitatii in realizarea obiectivelor calitatii. −detalii privind: planul de audit. Desi sub aspectul metodologiei si a tehnicilor de verificare utilizate. identitatea membrilor echipei de audit. ca principal document care atesta conformitatea domeniului auditat cu cerintele din documentele de referinta.Stabilirea actiunilor corective. Exemple tipice de acest fel sunt: −definirea si documentarea necorespunzatoare a politicii si a procedurilor de sistem.

presupunand ca daca aceste verificari sunt satisfacatoare. avand statut de independenta fata de obiectul certificarii si a carui competenta este recunoscuta oficial prin acreditare.Certificarea conformitatii Certificarea reprezinta o modalitate de atestare a faptului ca o entitate indeplineste din punct de vedere al calitatii. organismele de certificare colaboreaza intens cu organismele nationale de standardizare. proces sau serviciu. Prin urmare. certificarea are la momentul actual un caracter de necesitate. de la sfarsit spre inceput. incat cele doua activitati au devenit un cuplu ce se determina reciproc. la fel vor fi si rezultatele finale. Alte definitii egal valabile date certificarii sunt: a)asigurare data in scris de catre un organism calificat si independent pentru a atesta ca un produs sau serviciu prezinta in mod regulat. corespunzator identificat. 2. anumite calitati specifice. De asemenea. Certificarea asigura avantaje atat producatorului. performantele angajatilor. Certificarea se realizeaza de catre un organism autorizat. rezultand din specificatii enuntate in cadrul unui caiet de sarcini sau ale unui standard oficial. cat si beneficiarului care se simte aparat de frauda sau de probabilitatea de achizitionare a unor produse necorespunzatoare. activitatea de certificare a impulsionat activitatea de standardizare. este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. conformitatea unui produs in raport cu normele sau specificatiile tehnice determinate. Standardele europene EN 45000 definesc certificarea ca fiind actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii adecvate ca un produs. personalului. Certificarea conformitatii se aplica: produselor. prin cresterea motivatiei pentru calitate. b)un proces care permite unei organizatii competente sa ateste. conditiile considerate optime ale unui standard de referinta. serviciilor. prin examinarea controalelor si operatiunilor de la final pana in momentul initierii lor. a unui echipament sau a unui sistem cu ansamblul reglementarilor nationale si internationale.abordarea problemelor. Din acest motiv. auditorii externi incep prin a verifica rezultatele activitatilor auditate si lucreaza in sens invers. Daca auditorii interni incep verificarile cu politicile si procedurile. datorita avantajelor pe care le ofera: . dupa verificari. c)recunoastere de catre un serviciu oficial a conformitatii unei functii. sistemului de management al calitatii si se realizeaza de catre organisme autorizate independente.

personal care desfasoara diferite activitati. se obtine in urma efectuarii unui audit extern de catre organismul de certificare. Acest tip de certificare asigura promovarea vanzarilor. Certificarea produselor poate fi voluntara sau obligatorie. Certificatul de conformitate contine.1. sanatatii. dar si retrase de organismele de certificare. a unei marci de conformitate sau a unei licente acordate furnizorului in cauza. Dovada conformitatii produselor si serviciilor poate fi sub forma unui certificat de conformitate.Certificarea produselor si serviciilor Certificarea calitatii produselor/serviciilor reprezinta atestarea. de catre organismul de certificare. Certificarea voluntara se refera la produsele si serviciile pentru care nu exista reglementari obligatorii. Prin .−protejarea consumatorilor (prin motivarea increderii acestora in calitatea produselor/serviciilor e achizitionat). a conformitatii acestora cu un anumit standard sau un alt document normativ. in general. Certificatele au valabilitate limitata in timp si spatiu. se considera ca reprezentand nivelul etalon al calitatii. putand fi acordate. −cresterea eficientei reglementarilor (prin adoptarea unor mijloace mai suple si mai exigente). deoarece marca de certificare sau certificatul care atesta calitatea unei entitati. Certificarea este strans legata de auditare. fiind utilizata de firme ca instrument pentru pastrarea pietelor de desfacere sau pentru cucerirea unor noi segmente de piata. o parte informativa privind caracteristicile de calitate impuse produsului. sisteme de calitate. 2. specificatie). −promovarea vanzarilor (prin punerea in valoare si diferentiere fata de concurenta). Se pot efectua certificari de: produse/servicii. precum si informatii referitoare la organismul care a efectuat auditul. norma. sau mediului inconjurator. A aparut din necesitatea de a oferi garantii obiective beneficiarilor care sunt interesati sa achizitioneze marfuri sau sa apeleze la servicii care sa le satisfaca cerintele. prin inlaturarea barierelor tehnice din calea comercializarii libere a produselor. Important este existenta unui document de referinta (standard. Acest tip de certificare este reglementata prin hotarare de guvern si reprezinta un instrument al statului privind protectia consumatorului si mediului.care la un moment dat. Certificarea obligatorie se aplica pentru produsele aflate sub incidenta unor reglementari nationale referitoare la protectia vietii. in conditii bine definite.

) gestionate de Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). iar in Germania. . De exemplu. pe baza metodologiei de certificare. in general. Uneori marcile de produs sau de intreprindere au un asemenea prestigiu. marca CE care este obligatorie pentru libera circulatie a produselor in toate tarile membre ale Uniunii Europene. incat garanteaza chiar ele calitatea (probabil Rolls Roys nu va cere o certificare pentru a obtine o marca de calitate). Aceasta marca se acorda pe baza unei duble certificari (de produs si de sistem) si are rolul de a atesta ca produsele/serviciile corespund cerintelor directivelor europene. aplicata sau emisa pe baza regulilor unui organism de certificare. Pe plan national si regional exista in prezent un mare numar de asemenea marci avand. In general. un rol de promovare a vanzarilor. marca de certificare este facultativa si atesta ca produsul respectiv prezinta caracteristici superioare celor obligatorii (reglementate). Pe plan european. in Franta marca NF atesta conformitatea cu standardele franceze. a caror competenta a fost evaluata intr-un sistem national de certificare a calitatii. s-a introdus din 2002. In Romania exista marcile SR si SR-S (pentru conditii de securitate.recunoasterea reciproca a certificatelor furnizate de anumite organisme cu recunoastere internationala. insotita de un dosar tehnic. Laboratoarele de incercari trebuie sa fie acreditate de organisme autorizate. pentru produsele. Licenta de certificare este documentul prin care organismul de certificare acorda unei persoane sau unei organizatii dreptul de a utiliza certificate sau marci de conformitate. atragand astfel atentia clientilor sau potentialilor utilizatori. procesele sau serviciile sale. procesul sau serviciul in cauza este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Marca de conformitate este o marca protejata. unui organism de certificare. se asigura libera circulatie a bunurilor si serviciilor. care indica cu un nivel suficient de incredere. pentru a demonstra ca produsele/serviciile indeplinesc conditiile din standardele de referinta. pe baza verificarilor facute in laboratoare. marca GS constituie o garantie a securitatii produsului pe care este aplicata. ca produsul. Acordarea dreptului de utilizare a marcii se face in conformitate cu metodologia certificarii. Certificarea produselor si serviciilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape principale: −adresarea unei cereri.

In situatia in care se constata deficiente care se pot remedia. numar de catalog). in conformitate cu o metoda prescrisa.−instrumentarea dosarului de catre organismul de certificare prin care se verifica daca produsele si sistemul de productie raspund specificatiilor si criteriilor definite de reglementarea tehnica. −organismul de certificare garanteaza doar tipurile de produse analizate. fotografii. 3). −supravegherea intreprinderii si a calitatii produselor certificate. −efectuarea unui audit.Incercari urmate de supraveghere in comert. Prin aceasta metoda de evaluare. pe baza autocontrolului fabricantului si a verificarilor la producator. reinnoieste dreptul de a detine certificatul sau marca de conformitate. −aprecierea aptitudinii lor de a satisface clientul. . Desfasurarea procesului de certificare a produselor impune existenta unor conditii specifice corespunzatoare fiecarei etape (fig. verificarile efectuate asupra produsului sunt inopinante si se fac in laboratoare acreditate. Periodic organismul de certificare.Incercari tip. pentru a se constata conditiile concrete in care se realizeaza produsul sau se furnizeaza serviciul(se urmareste daca procesele de fabricatie sunt tinute sub control). 1. specificatii. Sunt avute in vedere urmatoarele aspecte: −identificarea specificatiilor ce se cer respectate. In aceasta situatie. −acordarea sau refuzul certificatului de conformitate si a dreptului de utilizare a marcii de conformitate. eventual se aduc corectii pe care producatorul este obligat sa le realizeze. Pentru certificarea produselor se aplica mai multe metode de evaluare prezentate in continuare. −acreditarea laboratoarelor care fac incercari. se analizeaza un esantion din produs. face recomandarile necesare si suspenda dreptul de a detine certificatul pana cand acestea se vor remedia. Fabricantul plateste supravegherea. 2. Produsele analizate trebuie sa fie descrise complet (prin desene. −fixarea duratei de validitate a certificatului.

care poate duce chiar la retragerea certificatului sau a dreptului de a comercializa produsul.3. atat pe fluxul de fabricatie cat si la beneficiar. 4. Laboratorul de incercari este acreditat de organismul de certificare si poate apartine fabricantului. Se fac verificari inopinante pe esantioane de produs.Incercari urmate de supravegherea in productie. Orice neconformitate aparuta va declansa un proces de analiza complex la producator. . Aceasta presupune incercari periodice efectuate asupra esantioanelor de produse.Incercari urmate de supravegherea in comert si productie.

.

Dupa certificare. 2. poate sa prezinte o dovada a superioritatii companiei fata de concurenti. prin audit de supraveghere. −examinarea documentelor calitatii si evaluarea conformitatii acestora cu cerintele standardului de referinta (audit de preevaluare). el poate determina personalul sa se preocupe mai mult de imbunatatirea calitatii propriei activitati.Incercari tip si evaluarea firmei urmata de supraveghere. avand un prestigiu recunoscut.Fig. . Un asemenea certificat demonstreaza ca toate procesele corespunzatoare sistemului de management al calitatii corespund la un moment dat cerintelor unui standard de referinta. marcarea produselor. Metodologia certificarii produselor 5. prin care se fac evaluari privind: aparatura de masura si control. modul de identificare a loturilor de fabricatie. in favoarea rezultatelor de ansamblu ale intreprinderii. evitandu-se aparitia deficientelor de orice natura. obtinerea unor produse corespunzatoare pentru satisfacerea cerintelor clientilor. capabil sa asigure in mod constant. produsele respinse si reclamatiile de la beneficiar.Certificarea de sistem Certificarea sistemului de management al calitatii reprezinta atestarea de catre un organism de certificare. prin existenta unui sistem de calitate eficient. −acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii (audit de supraveghere). independente. a conformitatii acestuia cu standardul de referinta ISO 9001/2000. Evaluarea firmei se face periodic. analizat in prealabil cu fabricantul. trebuie asigurata respectarea conditiilor din referentialul stabilit. organismul de certificare introduce un sistem de supraveghere. metodele de control aplicate. In acest caz. ceea ce presupune eforturi continue de imbunatatire a tuturor acestor procese. −efectuarea propriu-zisa a auditului de certificare. Certificarea de catre organisme terte. permitand obtinerea unor rezultate prestabilite.2.4) presupune parcurgerea urmatoarelor etape principale: −pregatirea auditului de certificare. Un sistem al calitatii certificat da mai multa incredere managementului general al organizatiei ca toate procesele sunt tinute sub control. metodele de prelucrare a informatiilor obtinute in urma controlului. prin evaluari la fata locului a modului in care sunt respectate procedurile calitatii. In aceste caz este utilizata marca organismului de certificare. Metodologia certificarii de sistem (fig. 3.

Fig. Metodologia certificarii sistemului de management al calitatii . 4.

intocmirea unui studiu de fezabilitate este adesea justificata).5). determinata de aspectele de marketing (in anumite situatii.Procesul de certificare presupune un cumul de actiuni care privesc atat compania solicitanta cat si organismul de certificare (fig. rezulta o serie de elemente care trebuie retinute: −certificarea fiind o operatie destul de costisitoare trebuie sa existe o nevoie de certificare. Fig 5. Actiunile companiei solicitante si ale organismului de certificare Din schema prezentata mai sus. .

Certificatul obtinut de un producator are valoare numai daca documentul de referinta si organismul de certificare sunt recunoscute si agreate de client. Firmele certificate concureaza puternic pe cele necertificate. acesta trebuie intretinut deoarece se declanseaza un proces de supraveghere din partea organismului de certificare. EN 45013/1996: Criterii generale pentru organismele de certificare a personalului.−cererea de certificare trebuie flancata de masuri energice de asigurare a reusitei. Odata castigat certificatul de conformitate. atragand prejudicii care afecteaza puternic prestigiul firmei. EN 45012/1996: Criterii generale pentru organismele de certificare a sistemelor de calitate. Cadrul legal al certificarii si acreditarii Acreditarea organismelor de certificare si a laboratoarelor de incercari are ca scop tinerea sub control a capabilitatii acestora de a evalua corect calitatea pe care o certifica. se face pe baza conformitatii cu cerintele prevazute in standardele de mai sus. organismele europene de standardizare CEN (Comitetul European de Standardizare) au elaborat standardele EN seria 45000. adoptate si de Romania ca standarde nationale. determinand si alti producatori sa-si certifice sistemul calitatii si/sau produsele. Aplicarea acestor standarde este obligatorie in tarile Uniunii Europene si ale asociatiei Europene a Liberului Schimb. Caracteristica de baza a certificarii o reprezinta propagarea acesteia ca reactie in lant. a fost atribuita Asociatiei de Acreditare din Romania (RENAR) − membru al tuturor organismelor internationale care coordoneaza . EN 45011/1996: Criterii generale pentru organismele de certificare a produselor. competenta de coordonare a sistemului national de certificare a calitatii si de acreditare a organismelor sale componente. In scopul asigurarii unei baze comune pentru acreditare. EN 45001/1993: Criterii generale de functionare a laboratoarelor de incercari. deoarece in caz contrar se face doar o cheltuiala inutila. EN 45002/1993: Criterii generale de evaluare a laboratoarelor de incercari. iar retragerea sau suspendarea certificarii se face cunoscuta public. 3. Evaluarea organismelor de certificare si a celor de acreditare a laboratoarelor. EN 45003/1993: Criterii generale pentru organismele de acreditare a laboratoarelor. In Romania.

245/2002. −sa dispuna de proceduri documentate privind rezolvarea recursurilor. −sa asigure tinerea sub control a documentatiei referitoare la metodologia de certificare aplicata.acest domeniu: Cooperarea Europeana pentru Acreditare. Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor. urmat de un audit de supraveghere anuala si auditul de reinnoire a acreditare (la 3 ani). care atesta conformitatea cu referentialul din seria EN 45000. organismul de certificare si cel de acreditare a laboratoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: −sa fie impartial. Potrivit cerintelor din standardele de referinta. O notiune recent introdusa de Comunitatea Europeana este cea de organism notificat. organismele de certificare trebuie sa-si limiteze cerintele. Organismele de certificare sunt acreditate pe baza unui audit. retragerea sau anularea certificatelor acordate. avand ca functiune principala acreditarea organismelor din infrastructura de evaluare a conformitatii. acreditat in sistemul national si comunicat Comisiei Comunitatilor Europene. RENAR este instrumentul fundamental pentru autoritatile publice romanesti in obtinerea unui nivel corespunzator al increderii in procedurile de evaluare a conformitatii. Acesta reprezinta un laborator de incercari sau un alt organism de certificare. numai pe domeniul pentru care au primit acreditarea. −sa aiba un sistem de management al calitatii documentat in manual si proceduri. −sa mentina un sistem de inregistrare adaptat conditiilor proprii si conforme cu reglementarile in vigoare. −sa dispuna de mijloace necesare pentru certificare si supravegherea respectarii conditiilor certificarii. ca fiind . RENAR este un organism nonguvernamental. evaluarea si deciziile referitoare la certificare. De asemenea. facilitand pe aceasta baza libera circulatie a produselor. −sa aiba o structura administrativa si organizatorica adecvata. atat in domeniul reglementat cat si cel nereglementat. Forumul International pentru Acreditare. In calitate de coordonator al activitatii de acreditare din Romania. corespunzator functiilor pe care le exercita. −sa aiba un personal competent. constituit in baza legii nr. de tip Asociatie. in rapoartele de incercare si certificare.

securitatea utilizatorilor si la protectia mediulu .indicat sa functioneze pentru certificarea conformitatii cu cerintele prevazute in directivele comunitare. In directive sunt stabilite cerintele esentiale referitoare la protectia sanatatii.