UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZARE KINETOTERAPIE

Program de recuperare prin hidrokinetoterapie pentru copii cu Sindrom Down

BANYAI BEATRIX 2008

Tudor Sbenghe.2.2.Obiective de baza a hidrokinetoterapiei II.Kinetologie profilactica.Hidroterapia es specialis uszooktatas. Horatiu Nicolae Pop.2.1. John M.4.Istoria exercitiilor fizice. 2004 3.1.Hidrokinetoterapia-notiuni gernerale II.IV. Medicala Bucuresti.. dr.org www.Scopul hidrokinetoterapiei II. Almasan Dorin.2. Polirom. Hollis F. 1987 . Ed. Internet: www.Hidrokinetoterapia-mijloc de tratament in Sindromul Down II.1. Abel Cluj-Napoca.Az emberi oroklodes. Gondolat Budapesta.2. Elena Zamora.concluzii BIBLIOGRAFIE 1. 2002 de hidrokinetoterapie si inot therapeutic.P.com www.. Gardos Magda. Budapest.Scurt istoric al Sindromului Down I.Laurentiu Szatmary.Gyogytestneveles.. Betnakik Belane.Human Genetika. Medicala Bucuresti.Prezentarea generala a Sindromului Down Cap.1.educatiei fizice si sportului.Introducere I. Elena Zamora.Cluj 1994 2.Readaptarea copilului handicapat fizic 12.Fait.Reeducarea neuro-motorie.Kinetoterapia pasiva. Sport Budapesta. Ed. Risoprint cluj-napoca. Risorpint Cluj-Napoca. Ed.2.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down II.Cresterea volumului si fortei musculare. Tiberiu-L.1.I.Cap.Programul de hidrokinetoterapie II.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei Cap. Ed. 2005 5.. Ed. Robanescu N. 1976 4.V.medicalnewstoday. Ed.Obiective terapeutice generale II.Partea fundamentala II. Ed. terapeutica si de recuperare. Dunn.Scopul interventiilor terapeutice II.2.2. Monus Andras.III.Ed.vanderbiltchildrens. Adriana Albu. Czeizel Endre.2.down-syndrome. Constantin A.com 7.Principii metodice generale II. Kiss Sziodnia.ds-health. Nicolae H. 2004 9. 1982 6.sciencedaily.rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie Cap.com www. Iowa 1989 8.Elemente 10.Special physical education.com www.1.5. 2007 11. Dr. Ed.Robansecu N.2. 2001 13. Brown Publishers.II.6.3..

cutanat. având material genetic normal. -exocrin. occiput plat. Cand are loc o translocaţiei sunt prezenţi trei cromozomi 21 dar unul este lipit (sau translocat) de un alt cromozom. 3-4% din cazuri sunt cauzate de translocatie. In 1959 Turpin.INTRODUCERE I. Organismul uman are 23 perechi de cromozomi: 22 autozomi si doi cromozomi sexuali (la femei 22+ XX.Acestor persoane nu li s-a acordat o atentie speciala. În timpul fertilizării. II.1. faţă mai lată. rădăcina nasului mai evazată. . fără semen de boala. Din punct de vedere clinic şi morfologic prezintă următoarele caracteristici: . la fuziunea dintre ovul şi spermatozoid (în mod normal fiecare cu 23 cromozomi) unul va avea un cromozom în plus în poziţia 21 rezultând o celula cu 47 cromozomi. Sindromul Down afecteaza de obicei sistemele: -cardiovascular. Se aprecieaza ca aceasta boala apare cu o frecventa de 1 la 600-700 de nasteri. . cu dezvoltarea embrionului se multiplică. gura mică.1. În cazul mozaicismulu nondisjuncţia apare după ferilizare.diametrul capului redus. La unirea dintre spermatozoid şi ovul va rezulta o celulă cu un set complet cromozomial (44+XX sau 44+XY).prezentarea generala a Sindromului Down Sindromul Down este o boală genetică. dezvoltându-se sindromul Down. de obicei cromozomul 14. Se presupune ca în timpul formării celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se separa (nondisjuncţie). . În acest caz doar o parte dintre celule va fi afectată.Scurt istoric al Sindromului Down Sindromul Down a fost identificat pentru prima dată în 1860 de doctorul John Langdon Hydon Down. Sindromul Down a fost si inca mai este perceput de catre unii specialisti ca o boala. in 5% din cazuri se prezinta prin mozaicism sau are loc o translocatie. restul celulelor vor avea set cromozomial normal. Această celulă. Hydon Down a observat in institutii de boli mentale similaritati in manifestarea comportamentala si caracteristicile fizice unor persoane care proveneau din mediuri diferite. Fiecare celulă din organism posedă deci 46 cromzomi cu excepţia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumătate din setul cromozomial (ovulul: 22+X. Lafourcade au descoperit adevarata cauza a acestei boli. Forma clinică a sindromului Down va fi determinată de numărul celulelor afectate. cu diferenţa ca un cromozom 21 este atasat de un alt cromozom. spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). atat rudele cat si medicii fiind convinsi ca nu exista nici un remediu sau tratament. Aproximativ la o treime sau la jumătate din cazuri translocatia se transmite de la unul dintre parinţi. În 95% din cazuri Sindromul Down se prezintă ca trisomia 21. Jerome Lejeune. fiecare celulă va avea 47 cromozomi.nervos. In cazul in care se prezinta ca trisomia 21 fiecare celulă a organismului poseda trei cromozomi 21.I.tonus muscular scăzut şi laxitate la nivelul ligamentelor. în timpul formării embrionului. O altă formă a sindromului Down este mozaicismul care apare la aproximativ 1% din cazuri. Acest extra cromozom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Părintele este purtător. 21 sau 22. . cromozomială. la bărbati 22+ XY).PARTEA FUNDAMENTALA II. considerand ca cei cu acest sindrom sunt suferinzi de ceva pentru care nu exista tratament. fisurile palpebrale orientate mai spre superior.

cu excepţia policelui şi a degetului mic foarte scurt. . Q.si hetero. copilul este lent. organele genitale subdezvoltate.macroglosie.dezvoltare întârziată. . toracele evazat.. organizate si conduse de catre un specialist · Gimnastica medicala · Metode kinetoterapeutice( metoda Bobath.care merge pana la idiotie.limbă prea mare în raport cu dimensiunea gurii. comprehensiunea redusă.aspect modificat al falangelui mijlociu al degetului mic (degetul se îndoaie o singură dată in loc de două ori). . capacitate exagerată de a-şi întinde articulaţiile. toate acestea îngreuind procesul educativ . picioare scurte şi plate. ochii înclinaţi în sus. ureche implantată mai jos decât in mod normal. apatic. gelosi. metoda Frenkel) . abdomen hipoton. . bolta palatină ogivală. piele uscată şi flască. -radăcina nasului puţin proeminentă la 62%. nas mic cu puntea nazală lăsată în jos. friabil. . -distanţă mai mare decât in mod obisnuit între degetul mare şi al doilea deget de la picior.agresivitate.1. dinţii neregulat implantaţi. memoria preponderent mecanică.aspect modificat al urechii. malformaţii congenitale frecvente.hiperflexibilitate. .dezvoltarea psihomotorie pe etape este întârziată. părul aspru. degetele scurte si divergente.pliu cutanat la pleoapele superioare la colţul intern al ochilor.fisură palpebrală oblică. gâtul mai scurt. -hipotonus muscular la 84%. -absenţa lobilor de la ureche la 80%. . . pasiv. . este prezentă doar o singură creastă palmară orizontală formată prin fuziunea plicii mijlocii şi a celei inferioare.în palmă. dezvoltarea limbajului întarziată. mâna mai mică. II. muzică si dans Particularitati morfologice -ochii oblici şi limba fisurată apare in 88% din cazuri. Din cauza retardului mental .au o sensibilitate crescută pentru sunete ritmate.1. tulburări metabolice şi imunologice.urechile sunt mici. la peste jumătate dintre cazuri. -palatul ogival la 74%.toate cazurile prezintă grade diferite ale deficienţei mintale. . .I. .Mijloace de tratament generale in Sindromul Down Mijloace proprii care cuprind: · Exercitii fizice special adaptate. neascultatori. -occipitalul plat la 82%. dând impresia că sunt de aceeaşi lungime. lor rareori depaseste 40-50%. Caracteristici fizice: . afecţiuni oculare. copii sunt: -apatici -dezinteresati -cu intelegere dificila -memorie mecanica -vorbesc cu intarziere -au un limbaj sarac -voce ragusita Uneori acesti sunt agresivi. dar poate avea şi episoade în care trece de la docilitate la acţiuni de auto.profil facial plat.atenţia este labilă la toate vârstele.

statica si dinamica · dezvoltarea mobilitatii articulare · tonifierea musculara. cifoza. Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de recuperare functionala destinata celor cu: boli neurologice centrale si periferice. sechele posttraumatice. scolioza. tennis de masa. Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia totala a intregului corp in bazine individuale. soare · Odihna activa II.Scopul interventiilor terapeutice Cuprinde activitati zilnice conform obiectivelor sanogenetice: 1. Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede: “ Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este impins cu o forta verticala .Obiective terapeutice generale · corelarea posturala general sau pe segmente. afectiuni cardio-respiratorii( stari post-infarct miocardic.1.3.imersia intregului corp Hidrokinetoterapia partiala este utilizata aproape exclusive pentru cresterea mobilitatii prin miscari passive.2. atletism. asigurarea functonalitatii normale a organelor. pasivo-active sau active.1. fotbal.Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde:sedarea durerilor. aparatelor si sistemelor organismului II. handball.2. asigurare cresterii normale si a unei dezvoltari fizice armonioase 3.2.1. metoda exercitiilor kinetice in apa . baschet.Mijloace ajutatoare: · Mijloace imprumutate din unele ramuri sportive( ex.” . astm bronsic de efort) Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei · partiala. lordoza) · corectarea atitudinii capului inclinat ianinte · corectarea membrelor inferioare in valgum sau varum · facilitarea masticatiei · dezvoltarea coordonarii si echilibrului · imbunatati capacitatii de effort · combaterea obezitaii II.Hidrokinetoterapia-notiuni generale Hidrokinetoterapia.imersia unui singur membru sau segment de membru · generala. orientate de jos in sus si este egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp. relaxare musculara. in bazine mari collective sau piscine. Hidrokinetoterapia ca mijloc de tratament in Sindromul Down II. Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene: plutirea corpului si rezistenta opusa de masa lichida pe anumite directii de miscare. mentinerea unei stari optime de sanatate 2.) · Alte forme: stretching muscular Mijloace asociate: · Factori naturali de calire: aer. pe grupe musculare sau generalizata · prevenirea avansarii retracturilor lighamentare · corectarea deficientelor posturale ale coloanei vertebrale( ex. a luat o mare amploare in special in perioada epidemiilor de poliomielita. boli reumatismale. apa.Se executa in cadrul bailor partiale de maini sau de picioare.

) educarea si reeducarea lateralitatii. elasticitatii. locomotiei.Principii metodice generale 1. “Primum non noncere”(Hipocrate)-Inainte de toate sa nu faci rau .Cu cat densitatea apei este mai mare . Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei. Exista bazine cu constructie mai deosebita.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat activitatilor cotidiene d. mersului independent k. a decontracturii musculare. plansete inclinate. Fenomenul de plutire poate fi accentuat prin utilizarea de flotoare de diverse marimi si materiale pentru intregul corp au doar pentru unele segmente. corectarea acestora i.Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea corpului uman.datrita acestui fenomen . cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe role. suporturi. Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala. de la 10-15 minute pana la 60 de minute.Rezistenta creste cu viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.In general . Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la baza acelasi tehnici ca si cele executate pe uscat. putandu-se efectua cu un minim de forta musculara. mai mult sau mai putin late.) obtinerea relaxarii generale si locale.Pentru a usura executia exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de mobilier pentru bazinele de hidrokinetoterapie(scaune.Caldura apei scade vascozitatea tisulara. coordonarii si controlului echilibrului si a abilitatii h.2.Orice miscare executata de jos in sus va fi facilitata. osteoporozei II. si supletei g. Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la miscarile laterale sau la cele de sus in jos. avand un rol important in combaterea contracturilor musculare.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii articulare pana la unghiul maxim f. plutirea corpului va fi mai usoara. care ingreuneaza miscarea. hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers( in cazul leziunilor musculare sau articulare ale membrelor inferioare).)mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei musculare in vederea realizarii mobilitatii.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte. stabilitatii si a controlului motor e.) educarea si reeducarea indemanarii.Un grad mai mare de flotatie este obtinut I bazinele cu apa minerala sau cu apa sarata. Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte variabila.2. crescand forta musculara. in functie de scopul urmarit: bazine de mers cu fundul ondulat sau diverse pante. bare de sustinere fixe si mobile).) prevenirea instalarii atrofiei musculare. inhibarea spasticitatii 11 c. Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a unor placi.) educarea si reeducarea sensibilitatii j.Obiective de baza in hidrokinetoterapie a.) educarea si reeducarea.2. inotului therapeutic sau grementului. corectarea posturii si aliniamentului corpului si a segmentelor sale b.3. se utilizeaza temperature intre 33 si 36 grade Celsius pentru bazinele de hidrokinetoterapie. scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare. II.) obtinerea si cresterea flexibilitatii. caldura apei isi exercita din plin avantajele descries mai sus. tinand seama insa de avantajele oferite de mediul acvatic.

Programul de hidrokinetoterapie Programele au character individual . Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat pana la capacitatea maxima de effort 8. Individualizarea tratamentului 7.5. lateral -genuflexiuni -ridicari pe varfuri. active si independent) · Stimularea psihica II. Tratamentul sa fie complex.2. Participarea active si constienta a pacientului la procesul de tratament 9. adaptarea si combinarea mijloacelor terapeutice 5. Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus! I. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale presupune o buna pregatire atat teoretica cat si metodica 3. de la simplu la complex si de la cunoscut la necunoscut 6. ele cuprinzand exercitii adaptate evolutiei probabile a copiilor.2. trecand de la usor la greu. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si selectarea. baretele sus. Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului de vindecare II. vizand acelasi efect-vindecarea 11.Exercitiile fizice sunt combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg trenul superior. usoare . Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva 10. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale prezente a pacientului 4. unitar. Supravegherea si controlul medical permanent 12. inapoi.Exercitiile respiratorii au un rol de “repaus activ”.2.inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu forta si zgomot.Scopul hidrokinetoterapiei · Imbunatatirea capacitatii motrice generale · Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate(functional.4. Dozarea efortului se va face gradat. Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de minute din care: 5 minute cuprinde incalzirea 30-35 minute partea fundamentala 5 minute incheierea.Incalzirea -la marginea bazinului -pozitia initiala: stand -coloana cervicala: -flexii si extensii -rasuciri stanga respective dreapta -inclinari laterale -rotiri -membrele superioare: -flexii si extentsii -extensii cu arcuiri -rotiri simultane si alternative -flotari si semiflotari -coloana lombara: -fletii si extensii -extensii si aplecari -inclinari laterale -circumductii -membre inferioare: -fandari inainte.

arcuiri laterale -sarituri ca mingea -forfecari( din pozitia sezand) II. –pacientul in decubit dorsal -bratele in prelungirea corpului -picioare craul -4 lungimi de bazin 5. capul in sprijin pe umerii terapeututlui.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla 4. aflat si el in apa. –pacientul in decubit ventral -cu pluta. priza pe partile laterale distale -miscare de picioare bras -12 lungimi de bazin 3. -procedeu craul -4 lungimi de bazin III. Revenirea dupa efort · Prin exercitii de revenire propriu zise · Prin joc Exercitii de revenire propriu zise: 1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa 2. -dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut ci este lasat sa pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat -plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre ensitatea apei si densitatea corpului uman -utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara -creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica -scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare -fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor plute -in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un grad mai mare de flotatie deoarece cu cat densitatea apei este mai mare cu atat flotatia este mai usoara 2.Partea fundamentala · Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si active · Invatarea miscarilor in apa Exercitii 1. -urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult timp.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal Revenirea dupa efort prin jocuri 1. –pacientul in decubit dorsal -bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos -picioare bras -6 lungimi de bazin 4.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin pedalare usoara cu brate si picioare 3.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului . Plutirea -pacientul este intins pe apa in decubit dorsal.

pierde perechea a carui partener de pe umeri cade in apa.formarea unor gesture utile( a lua. unul dintre ei se aseaza pe umarul celuilalt.3. Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu unde se simt iubiti si unde nu se simt inferiori celor din jur deoarece sunt afectivi. diskinetici. a inchide.IV. varsta avansata.Au probleme in mentinerea concentrarii atentiei mai mult timp.Contraindicatiile relative sunt date de unele afectiuni cardiovasculare. Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa de reabilitare a copiilor cu sindrom down de cel putin 2 ori pe saptamana.Concluzii Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi capabili sa invete. dar au nevoie de mai mult timp din cauza retardului mintal. inexplicabile care se petrec in jurul lor ii pot afecta. Invatarea unor deprinderi si competente prioritare pot fi invatate prin: · Jocuri de constructie · Jocuri puzzle · Jocuri educative(alfabetul) · Betisoare.sensibili la frumos Schimbarile bruste. Cap.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie · Plutirea · Coordonarea miscarilor cu respiratia · Inotul pe spate · Procedeul bras · Procedeul craul · Socializare cu alti copii( autisti. a pune. este aproape imposibil de a le mentine atentia asupra unei miscari mai mult de cateva momente. Cap. spastici) II.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei Hidrokinetoterapia are putine contraindicatii absolute. hipotensiune arteriala. filme educative · Confectionare de materiale artistice Dezvolta memoria vizuala Educatia senzoriala: tactila vizuala auditiva Educatia senzoriala tactila: · Informatiitactile.6. a deschide) · Identificarea proprietatilor materialelor(moale-tare. usor-greu. Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata. sociabili. amintim doar afectiunile dermatologice si starea febrile. fin-dur) · Identificarea formelor · Identificarea temperaturii diferitelor obiecte Educatia senzoriala vizuala: · Perceperea vizuala:-culoare -forma -dimensiune · Aprecierea globala a cantitatii .III. “lupta cocosului” – se grupeaza doi cate doi.2. numaratoare · Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini · Vizionare casete cu desene animate.

zgomot.5 cuburi colorate se arunca pe rand oe jos i se cere copilului sa spuna care a fost ultimul cub aruncat Educatia senzoriala auditiva: · Perceptia auditiva. fluier · Discriminare: zgomot si absenta zgomotului(“tuna-liniste”) · Identificarea auditiva:-intensitate -variatia intensitatii -directia sunetului -inaltimea sunetului(“vorbesti tare-vorbesti incet”) · Achizitia ritmului:.· Pozitia spatiala · Preceptia miscarilor · Atentia vizuala(“Care este deosebirea?”) · Implicatia semantica a imaginii si raportul dintre imagine si cuvant · Mobilizarea vizuala. . egal In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti san u le acorde mai mult ajutor decat au intradevar nevoie. perceptibilitatea fenomenelor sonore. mai mic. reactii de orientare la sursele sonore · Sunet muzical. deoarece pot sa ii stimuleze negative.lent -rapid -mers in ritmuri diferite si oprire la semnal sonor Activitati matematice · Numara corect crescator din unu in unu in limitele 0-10 · Verbalizeaza compararea folosind expresiile:mai mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful