Conc ep ia lui S igmu nd F reud asupr a p erson alit ii Ac tul de na t er e a l psiha nalize i a f ost î ntoc mi t î n a ni i c elei de-a doua jum

t i a sec olul ui a l nou sprez ec el ea , c â nd medi c ul vi enez S i g mund F reu d i -a î ndrepta t c erc et ri le c tre a c est d omeni u. E ra o p eri oa d de sf â r i t d e sec o l, î n c a re a tâ t î n Europa , c â t i î n Ameri c a , ref orma a zi luri lor pen tru pe rsoa n el e c u def i c i en e psi hi c e c uno tea un ma re a vâ nt, i nt er esul pe ntru st ri le psi hol og i c e a norma le c u pr ec dere pen tru a f ec i uni le psi hi c e î nreg i strâ n d, de a semen ea , c ote ri di c a te. Î ntr-o a ta re a tmosf er , c a ra c teri za t de o f eb ri l do ri n d e a a f la c â t ma i mult posi bi l des pr e h i ul proc es elo r psi hi c e uma ne, F reud i -a ori e nta t pre oc up ri le c tre s tudi ul psi ha na li zei , c i ti nd î n p rea la bi l a rti c ol el e ref e ri toa re la metoda lui C ha rc ot (un medi c f ra nc ez) c a re sus i n ea c f olosi rea hi p noz ei a r p utea d uc e la vi n dec a rea i ste ri ei . Ma i mult, F r eud luc ra se c u un a lt me di c , B reuer, c a re c onsta ta se c , fa ptul de a l e da pa c i en i lo r s i posi bi li ta tea de a vorbi desp re p robl eme le a vute, era un l uc ru c a re le a li na dure rea . I steri a este tu lbura r e c a re provoa c pa c i en i lor dur eri î ng rozi toa r e, putâ ndu-s e a jung e c hi a r la i nf i rmi ta te, c a uz ca re nu a re î n s o b a z org a ni c . C onsta ta rea lui F r eud a f ost a c eea c pa c i en i i s i i ste ri c i a vea u a mi nti ri i a soc i a ii prof und î n r d c i na te i ma rc a te a f ec ti v, i c a duc erea a c estora la supra f a p rea s -i a jute. Ela borâ nd o teh ni c de a soc i ere li ber i de a na li z a g re eli l or de exp ri ma re i a vi su ri lor, c a re i -a p ermi s s c erc etez e a c est e a mi nti ri a sc unse, F reu d a pus ba zele m et odeips iha nalit i ce. Sc opul a c est ei a este pr oc esul cat arct i c, pri n c a re toa te tra umel e emo i o na le a sc unse i es la supra f a , permi â nd pa c i entul ui s se eli bere ze de ele i s g sea sc moda li t i c onstruc ti ve de a le s t pâ ni . C on t ient i sub con t i ent Î n c a drul mode lu lui pe c a re l-a e la bora t, mi nte a uma n este v zut a semen ea unui a i sberg , c a re, î n c ea ma i ma re m sur , este a sc uns sub sup ra f a a a pei . Este vorba de a c ea pa rte a mi n i i a c rei prez en o rea li z m, o c on ti enti z m, i pe c a re el a numi t-o con t ie nt . Omul a re î ns i a mi nti ri , g â nduri pe c a re le ui t p ent ru un a numi t i n te rva l de ti mp, da r c a re po t f i a duc e î n c o n ti e nt, a tunc i c â nd este nec esa r, prec on t ie nt ul. F r eud vorbe te de un st ra t ma i prof u nd a l mi n i i , î n g ropa t sub toa t e a c estea , (st ra t) a l e c rui c ompone nte nu a jung ni c i oda t la c on ti i n , este vorba d e inc on t ie nt . C onf li c tel e i tra umel e a c umula te î n pri ma pa rte a vi e i i sunt a sc unse î n a c ea st zon a psi hic ului uma n, i , de i noi n u sun tem c on ti en i de p reze n a l ui , i nc on ti e ntul, ne i nf lu en ea z emo i i le i modul î n c a re ne c ompo rt m, c onduc â nd la a pa ri ia unor tulbur ri g ra ve, a a c um este c a zul i ste ri ei . Sine le Persona li ta t ea uma n este struc tura t , î n c onc ep i a f reudi st , pe trei ni v elu ri : sinel e, eu l i supraeul . Pri mul ni ve l c a re se dez volt est e si nel e; î n el sun t c on i nut e toa te pulsi uni le, i nsti nc tel e ba za le, i mbold uri l e l u ntri c e, si ne le ma ni f estâ ndu-s e exc lusi v p e ba za princip iu lu i pl ceri i de sa ti sf a c ere i medi a t a ori c rei dori n e. D e r e i nu t i f a ptu l c , potri vi t lui F reud, si n el e es te c a ra c teri za t de ma ni f est ri a nta g oni ste î n pr oduc er ea rea c i i lor: f rus tra rea d eg en er ea z a g resi vi ta te, i a r f oa mea poa te î mpi ng e la î n f ca rea c u hot râ re a pri mului pro dus c omes ti bi l i vi t. Eu-l Oda t c u dep i rea sta di ului pri mei c opi l ri i , a ta re c omporta ment nu est e to lera t de norm el e soc i a le, c a z î n ca re se pun e prob l ema unui proc es de c ri sta li za re a si nelui ; a ta re f a pt se ma ni f est pe ba za princ ipi ul ui realit ii , î n î nc erc a rea d e a se f a c e f a c eri n e lor ve ni te di n pa r tea si ne lui . Este un luc ru c a re nu se f a c e î n mod î ntâ mpl to r, c i î ntr-unu l c a re treb ui e, p e d e o pa rt e s f i e c ompa ti bi l c u rea li ta tea , i a r p e d e a l t pa rte, s nu g en ere ze di f i c ult i du p o p eri oa d de ti mp. F reud a numi t a c ea st c ompone nt a pe rso na li t i i , c a re se s epa r re ped e d e si n e, eu.

Suprae ul Si g mund F reud vo rbe te d e o a t rei a c ompon e nt a perso na li t i i , c a re se dez vol t oda t c u c re terea c opi lului , c ompon en t des pre c a re a utoru l spu ne c se ma ni f est ca un f el de p ri nte i n te ri or . Rolu l s u est e a c ela de a -i di c ta persoa n ei c e s-a r c uveni sa u nu s f ac , î n supra eu f i i nd c on i nut e i i dei le, î nda tori ri le i res ponsa bi li t i l e i ndi vi dului , c a pa rt e a a tri bu i i lo r s oc i a le. F reud c onsi d er c a c ea st pa rte a pers ona li t i i se c a ra c teri zea z pri n a c eea i doz de ner ea li sm c a i si nele, î n sens ul c exi g en el e s upra eu lui su nt a tâ t de ri di c a te, î n c â t a r f i i mposi bi l de tra nsp us î n pra c ti c . I ntervi ne di n n ou eu-l, f a c toru l d e ec hi li br u, c a re se i nte rpu ne î ntr e r ea li ta te i c e ri n el e supra eu lui . Mecan ism ele de ap rare D a tori t f a ptului c ac est ti p de a borda re a persona li t i i c onc epe eu- l c a î ndep li ni nd f unc i a de me n i ne re a un ui ec hi li bru di na mi c î ntre c e le tr ei ti p uri d e exi g en e c a re-i su nt i mpus e de la si ne, de l a supra eu i d e la rea li ta t e este de numi t (ti p) d e a bor da re psih odi nam ic . Si n el e i s upra eu l a f lâ ndu-s e î n i nc on ti en t, de vi ne esen i a l c a eu-l s le opr ea sc s trea c î n con ti e nt, î n c a z c ontra r, luc ru ri le putâ nd sc pa de sub c on tro l. D e a c eea , e u-l dez vol t o a nsa mblu de m eca nism e d e ap ra re, d e na tur a -l p rot eja d e p resi u ni le ex erc i ta te de s i ne i d e su pra eu. Pri nc i pa lele mec a ni sme d e a p ra re sun t: - proiec ia de pi ld f a ptu l de a a tri bui o s enz a i e sa u o i d ee n ep l c ut a ltei pers oa ne; - refula rea t i nui rea a tâ t de bi ne a unei a mi nti ri , î nc â t a c ea sta s nu ma i poa t f i a c ti va t (rea c tua li za t ) deloc ; - form a iunea rea c iona l supri ma rea a tâ t d e pu te rni c a unui l uc ru, î nc â t a c esta s se t ra nsf orme î n o pusu l s u; - ra ional izarea g si rea un ei sc uze p la uzi bi le pen tru o a numi t a c i une, c â nd, î n rea li ta t e, a c i unea a f ost î n tr epri ns î n mod spon ta n. Libidou l Pentr u exp li c a rea sursei di n c a re î i tra g e seva î ntreg ul si stem a l pers ona li t i i uma ne, S. F reud a f c ut a pel la c onc ep tul de l ibido, î n juru l a c estui c onc e pt c l di nd u-se, de a ltf el, î ntr ea g a gâ ndi re f reudi st . Atri bui ndu-i o ene rg i e vi ta l g enera l , moti va t , F reud e ra de p rer e c li bi doul este de na tur esen i a lme nte sex ua l , de i mul i di n tr e di sc i poli i s i (C a rl Jung , Alf ed Adler) l-a u c onsi de ra t ma i deg ra b o expresi e a vi e i i î nse i , dec â t a sexua li t i i . Potri vi t l ui F reud l i bi doul se c o nc ent rea z a supra di f eri t elo r p r i a le c orpu lui , î n ti mpul c opi l ri ei , i a r f elul î n c a re i ndi vi dul p erc e pe p l c erea pri n li bi do i nf lu en ea z dez vol ta rea p erso na li t i i . S tadiile psihos exuale Î n urma c onsta t ri i c pri mi i c i nc i a ni de vi a a u un ef ec t c onsta nt a supra dezvo lt ri i pers ona li t i i uma ne, el a i denti f i c a t c i nc i f a ze de dezvolta r e, pe c a re le pa rc urg e i ndi vi du l uma n, p e du ra ta c opi l ri ei , i a denumi t a c este eta pe st ad iile psihosex uale. Pref eri n a pent ru a c ea st denumi re de ri v di n c onsi der ent ul f reu di a n, domi na nt p en tru î ntr ea g a g â ndi rea de a ta re f a c tur , a nume c sexua li ta tea est e i mbol dul l untri c f unda me nta l î n d ezvo lta re. 1.St adiu l ora l (0- 1 a n). Pe pa rc ursu l a c estei pe ri oa de, c opi i i ob i n pl c er ea î n ti mpu l a l pt ri i i a l suptu lui , su rsa pri nc i pa l d e p l c ere f i i nd g ura . C a substa di i se vo rbe t e de: a ) eta pa opti mism ului o ral , î n c a re p re domi n suptu l i sorbi tu l; b) e ta pa sad ic oral , c a ra c teri za t pri n a puc a re c u g ura i mestec a t. D a c mi c u ul a re o p l c ere a c c entua t pentru mu c a t i mestec a t, est e d e p re re F re ud, a tunc i el va de veni f oa rt e a g resi v ve rba l sa u f i zi c . O p rob lem a r putea - o c onsti tui , î n a c ea st eta p , î n rc a rea f i e

prea ti mpuri e, f i e prea tâ rzi e a c opi lului , a c esta putâ nd dobâ ndi o f i xa i e pentru g ur , c a surs de pl c er e (va mâ nc a exc esi v, va b ea mul t sa u va f i un f um to r î n r i t). 2. St adi ul anal (1-3 a ni ). Î n a c est sta di u, p l c erea est e ob i nut î n ti mpu l d ef ec a i ei , c â t i a tunc i c â nd a c est ac t este a mâ na t. Ata re moti ve pot g e nera sta rea de n emul umi re a p ri n i lo r, a c e ti a î nc erc â nd s -i c reeze d epri n de rea de a f olosi t oa leta , c eea c e rep rezi n t pri ma f orm de c ont rol i mpus de p ri n i , c opi lului . L i bi dou-ul (i mpu lsu l i ene rg i a sexua l a le i ndi vi dului ) c onc entrâ nd u- se a supra a nusului , c opi lul va g si pl c ere î n a c tul def ec ri i . D a c p ri n i i vor f i prea i nf lexi bi li vi za vi de de pri nd er e c opi lu lui î n f olosi rea o li ei , a c esta a r putea deve ni anal -re t ent iv, pref erâ nd s re i n ma teri i le f ec a le. Ata re a spec t va f i de na tur a def i ni o perso na li ta te c a ra c teri za t de l c omi e, î nc p â na re, eg oi sm. Di mpotri v , c opi lul c a re va a f la pl c ere î n f olosi r ea oli ei a r putea f i un ana l-exp ulzi v, r esp ec ti v o per soa n f oa rt e g en er oa s . 3. St adi ul fal ic (3- 5 a ni ). Est e sta di ul î n c a re ob i ne rea pl c eri i es te a soc i a t c u desc ope ri rea o rg a nel or g e ni ta le, c opi lu l î nc e pâ nd s observ e di f er en e le di n tr e b rba i i f emei , di rec i onâ ndu- i i mpulsu ri le s exua l e c tre p ri nte le d e sex o pus. Î n c a drul sta di ului f a li c , c opi lul s e c o nf run t c u c e ea c e F reud a numi t com plex ul O edip. A stf e l, î n jur ul vâ rstei de 5-6 a ni , i mpulsu ri l e s exua le a le b i e i lor su nt î ndr epta t e c tre ma m , moti v pent ru c a re ta t l este p erc e put c a un ri va l î n ob i ner ea a f ec i uni i mamei . F reud denum e te a c ea st si tua i e c onf li c t oe di pi a n, f c â nd tri mi tere la pi esa l ui Sof oc l e, î n c a re reg e le Oe di p î i omoa r , di n g re ea l , ta t l i s e c s tore t e c u p rop ri a ma m . F reud es te d e p r er e c b ia tul se tem e d e r zbuna rea ta t lui , c a re-l va c a stra . Tea ma de ca stra re va g enera a nxi et i , provoc a te de dori n e le i nt erzi s e. Mec a ni smul de a p ra re pri n c a re b i a tul î nc ea rc dep i rea temeri i pro voc a te d e c a stra re se num e t e i denti f i c a re c u a g resorul . D a c dezvolta rea se pet rec e î n c ondi i i no rma le, b i e el ul va reduc e a c ea st a nxi eta te, î nc erc â nd s rezolv e sa ti sf ac erea senti me nte lo r f a de ma m , pri n i de nti f i c a rea c u ta t l; c opi lul i nte rna li z e a z o i ma g i ne i dea li za t a a ti tudi ni lor i a va lori lo r ta t lui (a dop t a ti tudi ni le i c ompor ta mente le a c estui a , a vâ nd c onvi ng e rea c , da c ta t l s u î l va c onsi dera eg a l, nu- l va ma i tra ta c u osti li ta te). D a c ac est proc es pri n c a re se rea li z ea z i denti f i c a rea sexua l a b i atului nu s-a r pr oduc e, s-a r c rea pr emi se le c a b ia tul s devi n h omose xua l. L a râ ndul lor, i f etel e pa rc urg a c est proc es, a vâ nd c a f i na li ta te i denti f i c a rea c u ma ma, proc es p e c a re l-a n umi t c ompl exu l E lec tra . 3. Per ioada de lat e n i st adi ul de gen it al ( de la 5 a ni pâ n la pub erta t e. Rezo lva rea c omplexu lui oe di pi a n ma rc hea z sf â r i tul sta di ului f a li c , urma t de o peri oa d de la te n . Este o peri oa d c a lm di n punc tu l de ved e re a l se xua li t i i , c opi lul f i i nd ma i pu i n i nter esa t d e c orpu l s u, ori enta r ea f i i nd f c ut c u prec der e - sp re dobâ ndi r ea a c elor a pti tudi ni c eru te de re la i ona r ea c u medi ul. C â nd i ndi vi dul uma n a jung e la pub erta t e, c on c entra rea li bi do-ului s e f a c e a supra org a nel or, c eea c e dete rmi n c a a ten i a tâ n rului (ei ) s f i e î ndrepta t c tre sexu l opus. Ac est sta di u va d ura p e t ot pa rc ursul vi e i i a d ulte. *** N u trebui e t rec ut e c u v ed erea crit ic ile c a re a u f ost a dus e a bor d ri i f reu di ste a supra pe rsona li t i i ; p ri nc i pa lel e punc t e d e v ede re c ri ti c e a u f ost: - este i mposi bi l d e d emons tra t i t ot a stf e l d e i nf i rma t veri di c i ta tea , temei ni c i a a c estor teo ri i : teori a psi ha na li ti c poa te f i utili za t pentru a exp li c a a proa pe ori c e dup c onsuma rea ev eni me ntu lui , da r s e dov ede te prob lema ti c î n prez icere a a c e ea c e s e poa te î ntâ mpla ; o ri , o teo ri e ti i n i f i c poa te f i c onsi dera t c orec t doa r da c permi te f ormula rea d e pre di c i i ; - c ri ti c a t a f ost i i deea de ade v r ps iho logic : da c unei pers oa ne i s e pa re a dev ra t c eva (de e xemp lu o do ri n subc o n ti ent c a c i neva s î nc et eze a ma i exi sta ), a tunc i nu a re i mporta n da c a c el c eva este veri di c , î ntruc â t ef ec tul psi hol og i c a supra

i ndi vi dului est e la f el de pu te rni c . C um o c o ndi i e i mp orta nt pe ntru t eori a ti i n i f i c este po si bi li ta tea de a o testa , pri n ra porta rea ei la rea li ta te, i deea de a dev r psi holog i c r mâ ne sub s emnul n e ti i n i f i c ului ; o (a lt ) i nt p ent ru c ri ti c i le a dr esa te lui F r eud a c onsti tui t- o e a nti o nu l de subi ec i uti li za t: di n e a nti on a u f c ut pa rte doa r f emei de c ondi i e medi e di n Ang li a vi c tori a n ; pers oa nel e c u c a re a luc ra t e ra u deja f a mi li a ri za te c u teo ri a sa , i , pri n urma re, e ra u c onsi de ra te c omp ete nt e î n i nte rpr eta rea ob ser va i i lor. D e a i c i , posi bi li ta tea c a i a lte pe rsoa n e s a na li zez e a c eea i i nf orma i e i s o i nt er pre tez e di f eri t era e xc lus ; - î n f i ne, H. J. Eys enc k, a l turi d e a l i sp ec i a li ti , era d e p rer e c pr opo r i a pa c i en i lor vi nd ec a i pri n psi ha na li z este e g a l c u c ea a pac i en i lor ref c u i pe c a le na tura l . Conc ep ia lui C arl Gust av Jung asup ra p erso nalit ii C a rl G usta v Jung , psi hi a tru de ori g i n e e lve i a n , este î ntem ei eto rul psi hol og i ei a na li ti c e. Jung a f c ut pri mi i pa i î n domeni u l psi hi a tri ei î n mod i n de pen de nt, f r a f i i nf luen a t de munc a lui F reud. Jung s-a f c ut rema rc a t î n sc urt ti mp i , c onsta tâ nd c une le c erc et ri a le sa l e vi n î n spri ji nu l te ori i l or lui F reud a sup ra i nc on ti ent ului , a a vut i ni i a ti va de a -i tri mi te ac estui a un exempla r di n c a rtea sa " C erc et ri a supra a soc i eri i de c uvi nte" . F reud a f ost î ncâ nta t de luc ra rea lui Jung , a stf el c peste pu i n ti mp, î n 1907, c ei doi s-a u î ntâ lni t la Vi ena . C u oc a zia ac estei pri me î ntr eved eri di r ec te, c ei doi a u f ost a tâ t de dor ni c i s - i î mp rt ea sc i dei le, î nc â t a u sta t de vorb , î n mod neî ntr eru pt, pest e 13 or e. Î n c onti nua re, î ntr e c ei doi s-a leg a t o pri et eni e p ute rni c , ba za t i pe c ola bora rea î n dome ni ul psi ha na li zei . D i f ere n a de vâ rst (F reu d s-a n sc ut î n 1 857, i a r Jung î n 1875) a c ond us t otu i la o oa rec a re i e ra rhi e: pe ntru F reu d, J ung era c a un f i u i un c onti nua to r a l psi ha na li zei du p moa rtea sa , ia r Jung î l pri vea p e ma estru l s u c a pe un ta t c a re î i li p si se î n c opi l ri e. D i n a nul 1912, î ntr e F r eud i Jung a pa r e o î n dep rta r e t re pta t , a vâ nd c a ori g i ne une le di v erg e n e de o pi ni e î nt re c ei doi : Jung a i ntui t une le li mi t ri a le teo ri ei psi ha na li zei , pe c a re F r eud, f c â nd dova da un ei a ti tudi ni dog ma ti c e, ni c i nu l e-a lua t î n c onsi dera r e. Jung a f os t c el c a re a p rovoc a t r u ptura f i na l di n tre c ei doi , pri n ex pun er ea teori i l or sa l e, di f eri t e i î n un el e pu nc te î n o pozi i e c u c e le a l e lui F reu d, î n vo lumul a l I I -lea a l luc r ri i " Meta morf oz e i si mbo luri a le li bi dou lui " , pr ec um i î ntr- o s eri e de c onf eri n e. Î nt r-o sc ri s oa re c tr e F re ud, Ju ng a surp ri ns re la i a sa c u a c esta pri nt r-un c i ta t di n Z a ra thustra : Î ti r spl te ti r u da s c lul da c a r mâ i un si mplu î nv c el" . Î n c onti nua re, d esp ri ns d e sub tut ela l ui F reud, J ung a trec ut la d ezvo lta rea t eori ei pr opri i , c e va f i ult eri or d enumi t Psi hol og i e a na li ti c sa u Psi holog i e c omp lex . Un momen t f oa rte i mpo rta nt i i nt ere sa nt di n vi a a lui Jung a f ost peri oa da c upri ns î ntr e a ni i 191 3 - 1 918. Î nt re a c e ti a ni el a a vut o oc a zi e nema i î ntâ lni t , a c eea de a stu di a î n mod n emi jloc i t o psi hoz , c hi a r prop ria psi hoz . Astf e l, î nt re a c e ti a ni , Jung î nsu i a suf eri t tulbur ri le p e c a re le tra tea z de obi c ei un psi hi a tru. El a vea peri oa d e de r t c i re, de pa r i a l despri nd ere de rea li ta te, î n c a re vorbea c u persona je i ma g i na re, da r de o ui mi toa re c onsi stent a rea lului , a vâ nd o pers ona li ta te i un mod de a g â ndi prop ri u, un a spec t f i zi c bi ne c ontu r a t, i desi g ur, un nume. Î n mom ent el e sa le de r t c i re, Jung a sta t de vorb c u un b trâ n î n ele pt, pe num e Eli ja h, i c u o tâ n r f oa rte f rumoa s , pe nume Sa lomeea . Î n mom en tel e d e l uc i di ta te, Jung se oc upa c u a na li za prop ri i lor t r i ri , a f la te la li mi ta pa tolog i c ului , î nc erc â nd s rea li zeze a stf el o f orma de a uto-tera pi e i s prof i t e d e a nsa s tudi e ri i pr opri ei psi hoz e. E posi bi l c a a c esta s f i f ost unul di n f a c tori i c a re a f c ut posi bi l re ve ni r ea la no rma li ta te a lui Ju ng , dup a pr oa pe c i nc i a ni de r t c i re. D a r t rebui e a c c ent ua t f a ptul c a a c ea st pe ri oa d , numi t

c onf runta r ea c u i nc on ti entu l , nu a f ost c onsi de ra t de Jung c eva pa tolog i c , c i un proc es c va si norma l, c a re a pa re la to i oa meni i , da r ca re a f ost mult exa g era t, a mpli f ic a t î n c a zul lui . D e a ltf el, s e pa re c a c ea st peri o a d a a vut ef ec te b enef i c e, dup 1 918, Jung f unda mentâ nd mod elu l s u a sup ra psi hi c ul ui , i dâ nd d ova da , î n c onti n ua re de o ef erv esc en i pr of unzi me i nte lec tua l d eos e bi te. Se c uvi ne me n i ona t c Jung nu a c onsi dera t m ode lul s u c a f i i nd perf ec t, c ompl et, f i na li za t, sa u m c a r f eri t de g r e ea l . El a f ost tot ti mpul desc hi s u nor a c tua li z ri , dezvo lt ri i c or ec i i a le teo ri ei sa l e. Î n c a drul psi holog i ei a na li ti c e, un rol deos eb i t de i mporta nt î l a re inc on t ie nt ul, a a c um am v zut c sta u luc ruri le i î n c onc ep i a f reu di st . Ac esta a pa re st ruc tura t p e ma i multe ni ve le. N i velu l sup eri o r a l i nc on ti entu lui , a f la t c el ma i a proa pe de i ns ta n a c on ti ent ului , rep rezi nt inco n t ie nt ul pe rsonal; a c esta c upri nde, î n pri nc i pa l, c on i nutu ri c e a u f ost c â ndva c on ti e nt e da r c a re, di n di f eri t e moti ve, a u f ost ex pulza t e di n c on ti e nt. D eoa rec e c o n i nut ul i nc on ti entu lui p erso na l pr ovi ne di n e xpe ri en a i ndi vi dua l , f i i nd, dec i , prop ri u c elui c rui a î i a pa r i ne, a c ea st zon a f ost numi t i nc on ti en t i nt er per sona l. N outa tea modelu lui lui Jung est e da t de inc o n t ient ul c olect i v, a c esta c upri nzâ nd ni vel el e a bi sa le, de ma re prof unzi me a le psi h i c ului . D up c um o i ndi c i numele, a c est ni vel nu ma i est e p ers ona l, c i es te c omu n t uturo r memb ri lo r u nei s pec i i . C e vr ea s î nsemne a c esta ? Ei bi ne, î n opi ni a lui Jung , to i oa meni i a u ac ela i i nc on ti ent c olec ti v sa u, a ltf el spus, a c esta (i nc on ti entu l c olec ti v) a re unul i a c ela i c on i nut la to i oa meni i . I nc on ti en tul c olec ti v a suf eri t tra n sf orm ri , s-a struc tura t i s-a d ezv olta t î n pa ra lel c u evo lu i a f i log en eti c uma n . I ncon ti e ntu l c olec ti v c on i n e un mo del a l omului , un pr og ra m pe rf ec t, un om g e ne ri c , c omple t si i dea l. Ac est mo de l, c a re a re meni rea d e a ne a r ta to t ti mpu l c e est e sa u c u m este c u a dev ra t Om u l, est e n umi t Si ne . G â ndi rea jung i a n este org a ni za t î n jurul c onc eptu lui de arhet ip , i nc on ti e ntu l c olec ti v f i i nd a lc tui t di n arhet ipuri. Un el em ent sem ni f i c a ti v pentru spec i e (i mpor ta nt pen tru to i membri i s pec i ei i î n t oa te ti mpu ri le) s e va se di menta i va f orma un a rheti p. D e re i nu t c ac est a rheti p nu p oa te s f i e ele mentu l c a re l-a g ene ra t, î n si ne ( i c a re se poa te ma ni f esta c onc ret î n tr-o mu lti tudi ne de f orme ), c i va c on i ne struc tura , i deea , esen a a c elui eleme nt semni f i c a ti v; î ns a rheti pu ri le su nt ni te st ruc turi g oli t e de substa n . Pentru o ma i bun î n eleg er e a no i uni i de a rheti p, s d m un exemp lu: pe ntr u to i oa me ni i , di n t oa te ti mpuri l e, u n el emen t d e o i mpor ta n vi ta l a f ost ( i î l va c onsti tui ) ma ma. Mama este c ea ca re of er protec i e i hra n di n pri mele mome nt e a le vi e i i , a di c ei î i da tor m î ns i a nsa de a su pra vi e ui , i , de bun s ea m c rolul ei nu se li mi tea z la ac ea sta . Pri n urma re, la to i oa meni i exi st a rheti pul Ma mei . D a r este oa re a c est a rheti p i ma g i nea vr eun ei ma me a nume? C u si g ura n , nu; î n sp ec i a uma n exi st f oa rte mu lte ma me, toa t e di f eri t e. C u toa te a c estea , a rheti pu l ma mei va c on i ne elem ent e es en i a le a le ori c rei ma me; va f i struc tura c a re îns eam n ma ma , da r g oli t de substa n a c e a r rep rez en ta o ma m rea l (a ta , a mea , a lui / ei / lor etc . ). Eleme nt el e prov eni t e di n ext eri or s e vor str uc tura menta l î n ma tca of eri t de a rheti puri ; i ma g i ni le i c on i nut uri l e psi hi c e vor a vea t endi n a de a s e a ta a la di vers e a rheti puri , d e a se org a ni za c onf orm s truc tu ri i defi ni te de a c est ea . Î n a c est mod i a u na ter e com pl exele , c a re rep rezi nt c on i n u turi l e psi hi c e a soc i a te u nui a rh eti p. D e re i nu t c , la Jung , no i unea de c omp le x nu es t e c a ra c teri za t de vr eo c onota i e neg a ti v , c i este f orma f un da menta l d e org a ni za re a c on i nutu ri lo r psi hi c e, un soi de c elu l c e a lc tui e te psi hi c ul. C ompl ex el e su nt prez en te la ori c e pers oa n . D e a ltf e l, ori c e c omp le x a re a soc i a t un a rheti p i , de a semen ea , ori c e a rheti p va g e nera un c omp le x. D eoa rec e t o i posed m a c elea i a rhe ti puri , un a n umi t c ompl ex se va ma ni f esta la f i ec a re di n noi , a vâ nd c hi a r a c eea i struc tur (da t de a rheti pul c omun), da r di f eri nd de la o persoa na la a lta î n pri vi n a ma teri a lu lui c onc r et di n c a re est e f or ma t.

Un c omplex c u un ro l a pa rte est e com plexul eu-l ui, numi t i egosa u c omplex a l i denti t i i . Î n c onc ep i a lui Jung , eu-l rep rez i nt i mag i nea c u c a re noi ne i denti f i c m, f elul î n c a re noi ne ved em p e noi î n i n e. E u-l a re a soc i a t un se nti me nt d e re la ti v c onsta n , f a pt c ore la t c u se nza i a c noi suntem, p e pa rc urs ul exi st en ei i ndi vi dua l e, a c eea i persoa n . L oc ul deosebi t a l c omple xul ui eu-lui este da t de po zi i a lui c entra l î n c a drul c on ti i n ei . D e a ltf el, c on ti e ntul este f orma t î n pri nc i pa l di n c omplexul eu- lui , prec um i di n r ela i i l e p e c a re a c esta le s ta bi le te c u a lt e c omp le xe. Si nteti zâ nd, s s pun em c pe nt ru Ju ng , i nc o n ti en tul nu es te, a a da r, un to pos psi hi c , a a c um este p ent ru F re ud, c i un a djec t i v c e des emnea z o mul i me d e c ompl ex e sa u g rupuri de rep rez en t ri c u tona li ta te a f e c ti v f oa rte ri di c a t , pe c a re eu-l o p oa te sa u nu c ontro la . L a i nc on ti ent se a jung e pri n a bord ri meta f ori c e sa u i ma gi ni , c um sunt anim a, c a re re pr ezi nt pa rt ea f emi ni n î n c a drul ma sc uli nu lui , r espec ti v pri n a nim us, c a re re pre zi nt pa rt ea ma sc uli n î n c a drul f emi ni nului . Put em v edea a nim a c a pe o ref l ec ta re î n og li nda a eu- lui , da r o og li nd c i uda t , c e tra nsf orm ori c e î n c ompl eme ntu l s u. Astf el, a c ele elem ent e c a re, di n di v e rse moti v e, nu- i g sesc loc ul î n eg ou l subi ec tului , de obi c ei se ref ug i a z î n anim a a cestui a . C eea c e desc ri e Jung pri n c onc eptul denumi t umbra r epr ezi nt pa r tea n eg a ti v , obsc ur , i nf eri oa r a p erso na li t i i i pe c a re subi ec tul est e te nta t a o a sc unde, i a r persona sa u ma sc a este c eea c e eu-l a dop t î n rela i i l e sa le soc i a le, c u c a re a jung e s se i d enti f i c e, a tunc i c â nd nu ma i este si g ur de si ne. Umbra est e p erso na li ta tea a sc uns i ref ula t , pa rtea a proa pe a ni ma li c , persona este si stemu l d e c on ta c t, de a da pta re la lume. Conc ep ia lui Alf red Adle r a supr a pe rson ali t i i N sc ut î n c a pi ta la Austri ei , Vi ena , Alf red Ad ler a f ost a l d oi lea di n tre c ei a se c opi i a i f ami li ei sa le. Ori enta rea c tre c a ri era pe c a re a vea s-o urmeze a f ost semni f i c a ti v i nf luen a t de exp eri e n el e t r i te p e pa rc ur sul c opi l ri ei , î n spec i a l d e un i nc i den t suf eri t la vâ rsta de c i nc i a ni . F i i nd bolna v d e pneum oni e, A lf re d Ad le r l-a a uzi t p e me di c spunâ ndu-i ta t lui s u c , f oa rte pr oba bi l, mi c u ul nu va put ea sup ra vi e ui . D e i se a f la la o vâ rst f oa rte f ra g ed a lua t dec i zia ca , î n c a zul î n ca re spuse le me di c ului nu se vo r a deveri , reu i n d s su pra vi e ui a sc , va deve ni doc to r i s e va oc upa d e c omba te rea boli lo r morta le. O dec i zi e de la c a re nu s-a ab tut; a a se f ac e c , î n a nul 1895 a ob i nut di ploma d e medi c la Uni ve rsi ta tea di n Vi e na . L a 28 de a ni sc ri e pri ma sa c a rte, desp re s ta rea de s n ta te a c roi tori l or. Î n a c ea st luc ra re, el vo rbe t e desp re c eea c e a ve a s devi n u na di nt re c e le ma i i mporta nt e doc tri ne a le g â ndi ri i sa le: nec esi ta t ea de a pri vi omul c a pe un î ntreg , c a pe o enti ta te f unc i ona l , rea c i onâ nd la medi ul s i la î nzest ra rea sa psi hi c . Î n 1902, f i i nd u nul di ntr e pu i ni i spec i a li ti c a re a rea c i ona t f a vora bi l la luc ra rea lui F reu d de spr e i nter pr eta rea vi sel or, a pri mi t o sc ri soa re de l a ac esta pri n c a re i se sug era s se a l ture g rupului c a re se î ntr unea s pt mâ na l î n c a sa lui F reu d, i un de s e di sc uta u c e le ma i n oi a spec te di n dom eni ul psi ho pa tolog i ei . A a c cepta t i n vi ta i a , da r c urâ nd a rea li za t c vi zi unea sa a supra na turi i uma ne era una d i f eri t de t eori a f re udi st a i mpulsuri lor sexua l e. Î n a nul 1907, Adle r î i publi c luc ra rea ref e ri toa re la i nf eri ori ta t ea org a ni c i nevoi a de c ompe nsa re a a c estei a , î n sensul exa lt ri i senti me ntu lui pe rsona li t i i . D i n a c el moment, di f ere n a di n tre pu nc tel e sa l e d e ve de re i c e le a le lui F reu d a de ve ni t to t ma i a cc entua t . Adler nu a a c c epta t ni c ic â nd teori i l e ori g i na le a le lui F reud, pot ri vi t c rora di f ic ult i le men ta le e ra u prov oc a te e xc lusi v de tra ume le s exua l e, opunâ nd u-se totoda t i g enera li z ri l or po tri vi t c rora vi sel e era u i nte rp reta t e, î n f i ec a re si tua i e, drep t î mp li ni rea d ori n ei s exua l e. D e i a exa mi na t pe rsona li ta t ea c a m î n a c eea i peri oa d c u C a rl Jung i Si g mund F reud, luc râ nd î mpreu n la unele t eo ri i , Adler i -a i mpus pu nc tul de ve de re pot ri vi t c rui a di f i c ult i le l eg a te de pe rso na li ta te î i a u

r d c i na î ntr-un se nti men t d e i nf e ri ori ta te, deri vâ nd di n rest ri c i i le i ndi vi d ua le a l e nevoi i de a uto-a f i rma re. Î n f i ne, dup î nc erc r i st rui toa re a le c el or doi (F re ud i Adl er) de a - i i mpune modul de g â ndi re, i nevi ta bi lul s-a produs: Adle r s-a despri ns de c a drul f reudi a n , dup c a re c ei doi nu s-a u ma i î ntâ lni t ni c i oda t . P r si nd g rupul î n 191 1, î mpreun c u a l i opt c ol eg i , Adle r i -a f orma t prop ri a c oa l de p si holog i e. C ea ma i c unosc ut luc ra re a sa se i nti tule a z Teoria i Pract ica P sih ologi ei indi vid uale i a f ost publi c a t î n a nul 1923. D e i a a vut tendi n a de a - i sc hi mba teori a a supra pe rsona li t i i , p e pa rc ur sul vi e i i sa l e, Alf r ed Adl er a a juns, î n c el e di n u rm , la c onc luzi a c oa meni i se c onc ent rea z , de f a p t, pe m en i ner ea c ont rol ului a sup ra vi e i i lor. E l a c r ezut î n exi st en a un ei si ng ur e f o r e mo ti va i ona le sa u d e c o nduc er e , c a re a c i onea z di nc olo de c omporta mentu l nost r u, sus i nâ nd c dori n a noa str de a ne va lori f i c a posi bi li t i le d evi ne di n c e î n c e ma i a propi a t de i dea lu ri le p e c a re le a v em. Adle r i -a i nti tula t te ori a Psih olog ie i ndiv id ual , de oa rec e a si m i t c f i eca re pers oa n este uni c , da r i pentru c a c onsta ta t c ni c i una di ntre teori i l e e la bora te pâ n la a c ea da t nu f usese a pli ca t tuturor oa meni lo r. Teori a lui Adler i nc lu dea urm toa rel e pa tru a sp ec te: dez vol ta rea p e rsona li t i i , lup ta pe nt ru su pe ri ori ta te, s n ta tea psi holog i c i uni ta tea perso na li t i i . Î n studi erea pe rso na li t i i , Adler a f ormula t c onc eptu l de com pl ex de infe rior it a t e, pe c a re l-a desc ri s drept se nti men tul li psei de va l oa re. El sc ri a : C u to i i n zui m spre un sc op, a c rui î ndepli ni re ne f a c e s ne si m i m puterni c i , superi o ri , î mpli ni i . Adle r a i ntrodus i c onc ept ul d e c omple xul superi o ri t i i , despr e c a re c onsi dera c se dez volt a tunc i c â nd o persoa n î nc ea rc s - i î nvi ng c omplexu l d e i nf e ri ori ta te, p ri n su pri ma rea senti me nte lor exi st en te. E l si m ea c oa meni i î nc erc a u, î n mod c onsta n t, s - i de p ea sc senti men tel e de i nf eri o ri ta te, pe ntru a a ti ng e supe ri ori ta tea . Oda t c u i deea de a î nc e rc a dep i rea i nf eri ori t i i , Adle r c onsi de ra c f i ec a re pers oa n a re o i d ee des pr e c um a r tr ebui s f i e î n va ri a nta (sa ) p erf ec t , i a denumi t a c ea st ima gi ne fin alism fu nc io nal. F i na li smul f unc i ona l a pli c o di rec i e ma i c la r a supra dec i zi i lor pe c a re l e i a persoa na , c u pr i vi re la si ne; d e i i ndi vi zi i pot a vea o i dee desp re p rop ri a i mag i ne, ei a bia dac o î n eleg vreo da t . Adler no ta : î n f i ec a re f enomen menta l desc op eri m o c a ra c teri sti c nou de c uta re a u nui sc op, i a tunc i toa te pu teri le, f a c ult i le, expe ri en el e, dori n e le i teme ri le noa stre, toa te d ef ec te le i c a pa ci t i le pe c a re le a vem e uea z la men ta bi l, pe li ni a a c est ei c a ra c teri sti c i . Spre d eosebi re d e F reud, Adl er era de p r ere c i nc on ti en tul i c on ti e ntu l luc rea z la uni s on, sc opu l f i i nd f i na li smul f u nc i ona l. D e i Ad le r nu a g rea i d eea d e a pune la o la lt g rupuri de oa meni i de a -i i nc lude î n c a teg ori i g enera le, a a pela t la a ta re f ormul pen tru a desc ri e sti luri le de vi a . Astf el, studi i nd ti pu ri di f eri te d e oa meni el a a juns la c onc luzi a c exi st pa tru c a teg ori i de oa meni , trei di n a c estea pa tru, f i i nd neg a ti ve:  ti pul lider î nc ea rc s -i c ontrol ez e p e c ei la l i ;  ti pul opo rt un ist ti nde s f i e f oa rte pa si v, a der c u u uri n la i dei le c elor la l i , es te ra reo ri i nv enti v;  ti pul ev it ant î nc ea rc s se i zoleze d e c ei la l i pentr u a evi ta î nf râ ng erea , este î n g en era l o f i r e f oa rt e r ec e;  ti pul ut i l soc ial este c el c a re a pr ec i a z va loa rea , a vâ nd c ontrol a su pra prop ri ei sa l e vi e i i st r dui ndu-s e s f a c luc ruri bun e p en tru si ne i pe nt ru soc i eta t e. P aralel î ntr e c onc ep ia lu i F reud i c e a a l ui Adl e r a supr a pe rson alit i i 1) D a c di n c onc ep i a f r eudi st a supra pe rso na li t i i desp ri nd em un p esi mi sm f i losof i c , a nume dete rmi ni smul, î n g â ndi rea a dle ri a n i denti f i c m un opti mi sm f i losof i c , a nume li be rul a rbi tru. A stf e l, omul urm r e te un sc o p a f la t î n f a a lui , a r e p osi bi li ta tea a leg eri i i este r espo nsa bi l d e c eea c e f a c e.

2) L a F reud, i ndi vi dul est e di vi za t î n i nsta n e a nta g oni ste si ne, eu, supra e u pe c â nd la Adl er i ndi vi dul c onsti t ui e o uni ta t e i nd i vi zi bi l , esen i a l . 3) Ori en ta rea per sona li t i i la F reud est e c a uza l (este det ermi na t ), la Adler ori en ta rea es te te leo log i c (spre un sc op). 4) Eu-l la F reud est e o pri ma t de sup ra eu, la Adle r i ndi vi d ul est e o ri en ta t î n a produc e a c te a g resi v e, î mpotri va c omuni t i i . 5) F reud v orb e te d e a p ra rea eului pri n mec a ni sme de a p ra re a eului , A dl er vorbe te d esp re s ti lul de a g r esi une a l i ndi v i dului î mpotri va a ltui a . C â nd a g resi unea a c ti v e uea z , i ndi vi dul se r etra g e î n spa te le ba ri c a delor. 6) L a F reud c opi lul a re u n s enti me nt d e p ute re c a re î nso e te do ri n a , pe c â nd la Adle r c opi l ul a r e u n s enti me nt de i nf eri o ri ta te . 7) Î n exp li c a rea c omporta me ntul ui i a pe r sona li t i i , F reud i nsi st a sup ra i mporta n ei f unda men ta le p e c a re o a re li bi do -ul, pr ec um i f i xa i i le i reg resi i l e sa le. L a Adle r, o bun pa rte a c omporta mentului sex ua l a l om ului a re o semni f i c a i e simboli c î n ra port c u te ndi n a s pr e sup eri o ri ta te, c e ea c e det ermi n pr ot esta i a vi ri l . 8) F reud i nsi st a supra li bi do-ului i a senti men tel or a g resi ve, Adl er i nsi st a supra a nta g oni smelor. 9) F reud i nsi st pe re la i a c u ta ta i c u ma ma (c omplex ul lui Oe di p), i a r Adle r i nsi st pe re la i i le di ntr e so r i f ra te, î n or di nea na teri i . 10) L a F reud, f emei a suf er un senti men t de i nf eri ori ta te, p en tru c nu de i n e org a nu l sexua l ma sc uli n, la Adle r b rba tul est e c el c a re suf er un se nti men t de i nf eri ori ta t e, deoa rec e put erea sa sexua l est e ma i li mita t dec â t a f emei i , c eea c e determi n prot esta i a vi ri l 11) L a F reud, nevroza est e o c ons ec i n a ci vi li za i ei i a c ondi i ei uma ne, pe c â t vreme la Adler n evr oza este o î nc erc a re a i ndi vi dului de a se eli bera de obli g a i i le c e-i revi n di n senti me ntu l de c omuni ta te, di n pa rtea c omuni t i i (se rupe ec hi li bru l di nt re sc opul urm ri t i se nti men tul c omuni uni i ) 12) D up Pri mul R zboi Mo ndi a l, F reud a de zvolta t c o nc eptu l d e i n sti nc t a l m or i i ; î n a c eea i peri oa d , Adl er a d ezvo lta t c o nc eptu l de s enti me nt a l c omuni uni i . 13) Te ra pi a psi ha na li ti c a lui F reud psi hot e ra pi a i ndi vi dua l a lui Ad le r.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful