SECURIZAREA FRONTIERELOR SI STABILITATEA REGIONALA

Studiu realizat în cadrul proiectului comun al Republicii Moldova, Ucrainei si României „Noi frontiere în sud-estul Europei si impactul lor asupra stabilitatii în regiunea Initiativei Central Europene”

Studiul Securizarea frontierelor si stabilitatea regionala este coordonat de Institutul pentru Politici Publice, Bucuresti (IPP) în cadrul proiectului comun al Republicii Moldova, Ucrainei si României „Noi frontiere în sud-estul Europei si impactul lor asupra stabilitatii în regiunea Initiativei Central Europene”, finantat de Initiativa Central Europeana (ICE). Multumim grupului de experti care s-au implicat în elaborarea acestui studiu (în ordine alfabetica): Gabriel Micu, Director al Directiei Moldova, Ministerul Afacerilor Externe; Valentin Popescu, coordonatorul Biroului Analiza de Risc, Directia Supraveghere Vamala si Fraude Vamale, Directia Generala a Vamilor; Mihail Rujoi, consilier diplomatic, Asociatia Româna pentru Politica Externa; Nini Sapunaru, deputat în Parlamentul României, fost director al Directiei Generale a Vamilor; Gentiana Serbu, secretar executiv, Centrul SECI, Bucuresti; Reprezentantilor Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. În mod deosebit dorim sa adresam multumiri domnului Ambasador Marcel Dinu, Secretar de Stat, Seful Oficiului Guvernului pentru gestionarea relatiilor cu Republica Moldova.
Materialele prezentate în acest studiu reprezinta opiniile expertilor si nu constituie în mod necesar punctul de vedere oficial al institutiilor pe care acestia le reprezinta sau ale Institutului pentru Politici Publice.

Gabriela Chiorean Coordonator de programe în cadrul IPP

Institutul pentru Politici Publice B-dul Unirii 57, bloc E4, scara 4, apart. 92 Sector 3, Bucuresti Tel/Fax:(+ 4 01) 320 74 90 E-mail: ipp@go.ro ©2002, Institutul pentru Politici Publice

2

NOTA Acest studiu face parte dintr-un proiect mai amplu, cuprinzînd o serie de studii elaborate de catre experti din Republica Moldova, Ucraina si România care, coroborate cu concluziile unui seminar international organizat pe aceasta tema, vor constitui un document de argumentare pentru înaintarea unor propuneri în vederea reducerii riscurilor stabilitatii regionale prin cresterea securizarii frontierelor. Din acest motiv, prezentul studiu coordonat de Institutul pentru Politici Publice din România se centreaza pe relatia dintre România si Republica Moldova din punct de vedere al frontierelor comune, vizînd cooperarea transfrontaliera, procedurile standard la granite, cadrul international si organizational în care se desfasoara relatiile dintre cele doua state.

3

CUPRINS

Metodologie ................................................................................................................ 5 Capitolul I 1. Evolutii rapide pe plan global si regional ………………………….........….....….… 6 2. Acquis-ul Schengen ………………………………………………………......….……. 7 3. Ridicarea obligativitatii vizelor Schengen………………………………………....... . 9 Capitolul II 1. Cadrul de cooperare bilaterala dintre România si Republica Moldova …….........12 2. Securizarea frontierei …………………………………………………….....……….. 14 3. Amenintari la adresa securitatii regionale ………………………………….....…... .14 4. Cooperarea în combaterea infractionalitatii transfrontaliere ……………….....…. 15 Capitolul III 1. Conlucrarea în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos ……....... 18 2. Infractionalitatea transfrontaliera ………………………………………………........ 19 Capitolul IV 1. Cooperarea vamala dintre România si Republica Moldova …......………………. 23 2. Posibilitati de introducere a unui mod de lucru în comun …………......…………. 25 3. Necesitatea schimbarii mentalitatii ……………………………………….....……… 28 4. Cadrul local de consultare ……………………………………………………........... 28 5. Practici de control la frontiera. Posibilitati de lucru în comun .............................. 29 Capitolul V Principalele concluzii si recomandari ........................................................................ 32 ANEXE • Extrase din Raportul Comisiei Europene din 2001 asupra României …...........…36 • Planul de actiune pe anii 2002 si 2003 al Guvernului României, în domeniile de referinta ale studiului ……………………………………….......…..37 • Puncte de control si trecere a frontierei …………………………......……......…… 39 • Traficul de persoane la frontiera României cu Republica Moldova ……...…....... 40 • Volumul de marfuri exportate si importate de România în relatie cu Republica Moldova ………………………………………......……....... 41 • Prezentarea grupului de lucru …………………………….....……….………….…. 43 • Surse bibliografice. ………………………………………......……………..….......... 44

4

la frontiera dintre România si Republica Moldova. precum si recomandarilor Comisiei Europene formulate în Raportul de tara al României din 2001. în paralel. În completarea informatiilor a fost realizata o analiza secundara a cadrului legislativ care reglementeaza domeniul în studiu precum si a datelor statistice si economice concludente pentru relatia dintre Republica Moldova si România. S-a pornit de la premisa ca România. am urmarit sa evidentiem unele posibilitati concrete care ar putea duce la amplificarea traficului de marfuri în deplina siguranta. Centrului SECI si Asociatiei Române pentru Politica Externa. Am dorit sa reliefam în acest caz conlucrarea dintre România si Republica Moldova. cele trei state facînd parte din anumite organizatii internationale si dorind sa respecte obligatiile pe care si le-au asumat aderînd la aceste organizatii.februarie 2002 de catre un grup de specialisti din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. precum si necesitatea si posibilitatea ca ambele parti sa actioneze în comun în acest sens. la elaborarea studiului au fost implicati specialisti din mai multe domenii.Metodologie În scopul unei abordari pragmatice a temei de mare actualitate privind necesitatea securizarii frontierelor si asigurarea. avînd în vedere specificitatea relatiilor dintre cele doua state. Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. Tema abordata este mult mai ampla decît prezentul studiu. precum si ale asigurarii pacii si stabilitatii în zona. multiplicînd legaturile materiale si spirituale care. Studiul a fost elaborat în perioada noiembrie 2001 . a fluidizarii traficului de calatori si marfuri. sa contribuie la apropierea acestora. o atentie sporita a fost acordata prevederilor si standardelor Uniunii Europene în aceasta privinta. cu activitate directa sau indirecta legata de subiectul studiului. Republica Moldova si Ucraina sunt state suverane si independente. Astfel. Datorita caracterului european al temei în discutie. în interesul cetatenilor celor doua state. avînd preocupari comune si interese specifice în problemele securizarii frontierelor. în interesul cetatenilor si al operatorilor economici. 5 . Directiei Generale a Vamilor.

precum si de dorinta Administratiei SUA de a dobîndi credibilitate suplimentara prin continuarea largirii Aliantei Nord-Atlantice. existau. precum si dupa dezmembrarea fostei Iugoslavii) reflecta noua evolutie a procesului de integrare europeana. Aderarea la Uniunea Europeana a unor noi state din spatiul central si sud-est european va întari rolul acesteia ca actor international si regional. În contextul accelerarii procesului de globalizare. În plus. Cooperarea regionala si subregionala se institutionalizeaza la noi dimensiuni în cadrul noilor structuri si evolutii la scara spatiului european. Ideea mutatiilor rapide si profunde la scara globala si regionala este pregnant ilustrata de schimbarile care deja au avut loc sau cele care se profileaza în urma atacurilor teroriste din SUA. Este vorba de presiunea statelor est-europene. pîna la 11 septembrie 2001. 6 . extinderea pietii Uniunii Europene creeaza noi oportunitati de afaceri. În aceste conditii. solutia consta în racordarea rapida si eficienta la structurile europene.Capitolul I 1. Evolutiile rapide pe plan global si regional duc la cresterea deosebita a volumului circulatiei de marfuri si persoane si impun totodata masuri hotarîte de combatere a terorismului. doi factori care impuneau extinderea NATO. a fenomenelor infractionale manifeste la granite. Realizarea Uniunii Economice si Monetare si introducerea monedei unice confera Uniunii Europene o noua dimensiune pe linia promovarii si accelerarii relatiilor de cooperare cu statele sud-est europene. de altfel. Pentru statele regiunii în care se afla România si Republica Moldova este evident ca. comunitatea internationala concentrîndu-si tot mai mult atentia pe lupta împotriva terorismului. Asocierea statelor din Europa Centrala si de Sud-Est la Comunitatea Europeana si deschiderea potentiala pentru alti participanti (statele aparute dupa dezmembrarea fostei URSS. în ciuda retinerilor altor state si în primul rînd ale Federatiei Ruse. Uniunii Europene îi incumba responsabilitati sporite pentru asigurarea securitatii. care solicitau primirea în NATO. de la 11 septembrie 2001. De aceea se poate spune ca. Procesele integrarii globale si regionale dobîndesc o mare amploare. cel putin aparent. în trecerea lor catre economia de piata. Deschiderea Uniunii Europene spre tarile din Europa Centrala si de Est reprezinta. ci doar una politica. recunoasterea unei Europe comune a aceleiasi civilizatii. largirea NATO nu avea. Înainte de 11 septembrie 2001. Alianta vedea extinderea ca o respectare a promisiunilor fata de tarile candidate si ca o modalitate de a arata ca Europa de Sud-Est nu este o moneda de schimb. Nici unul din acesti factori nu reprezenta o ratiune strategica pentru Alianta Nord-Atlantica. respectiv extinderea NATO si procesul de largire a Uniunii Europene. în principal. stabilitatii si redresarii situatiei statelor sud-est europene. Aceste schimbari vor avea impact asupra a doua chestiuni de mare importanta pentru Europa Centrala si de Sud-Est. cele mai mari sanse de a fi primite în NATO se parea ca le au statele cu un bun potential economic si în cazul carora extinderea presupunea cele mai reduse costuri. o dimensiune strategica.

Suedia. Luxemburg. care si-a declarat sprijinul sau în lupta anti-terorista. În acest domeniu 7 . se schimba astfel si prioritatile SUA. dreptul de azil si controlul la frontierele externe ale spatiului Schengen. 2. la care controlul. Grecia. La lista tarilor semnatare s-au adaugat Italia. situatia s-a schimbat si nu este exclus ca ea sa dobîndeasca noi dimensiuni pîna la summitul de la Praga din 2002. si anume libera circulatie a persoanelor.Dupa 11 septembrie 2001. Finlanda si Suedia) au aderat la Acordul Schengen. Spania. în esenta. Pe parcursul redactarii Tratatului de la Amsterdam. Desi SUA au declarat ca vor mentine sprijinul acordat unor tari din sud-estul Europei. el acopera si alte domenii cum ar fi politica în domeniul justitiei si afacerilor interne. Portugalia. Franta. Portugalia. Irlanda si Marea Britanie au agreat doar anumite prevederi ale Acordului Schengen care trateaza “cooperarea dintre fortele de politie” si “cooperarea juridica”. In completarea Acordului a fost semnata Conventia Schengen de aceleasi cinci state. Franta si tarile Benelux (Belgia. In Conventie se formuleaza masurile si garantiile necesare pentru implementarea liberei circulatii a persoanelor. dat fiind ca se refera la unul dintre principalele obiective ale pietei interne. La momentul punerii în practica a prevederilor Schengen. Danemarca. Acordul Schengen nu pune doar problema de control a frontierelor. Italia. care sunt suficient de interesate sa defineasca rolul. adaptata la mai noile sau mai vechile provocari. sa fie asumat de Europa Occidentala atît în ceea ce priveste asigurarea securitatii. Austria. a cunoscut o schimbare profunda si. 13 state membre ale Uniunii Europene (Belgia. în 1997. este de înteles ca acest sprijin va trebui. Olanda. refuzînd deocamdata sa încheie acorduri în domeniul controlului frontierelor cu alte state Schengen. Astfel. inclusiv al Rusiei. Ratiunile strategice tind sa devina mai importante decît cele de ordin politic. Acordul si Conventia. cît si în dezvoltarea unor strategii regionale. în 1985. s luat -a hotarîrea de încorporare a acestui acquis în acquis-ul Uniunii Europene. Luxemburg). Spania. în cele din urma. în vederea intrarii în spatiul Schengen. facilitarea calatoriilor persoanelor cu respectarea unor standarde bine stabilite. Germania. împreuna cu declaratiile si deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen. Prevederile Conventiei amendeaza legile relevante din fiecare tara si ele trebuie sa fie supuse ratificarii de catre Parlament. frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost instituita o singura frontiera externa. În aceasta situatie. la data de 19 iunie 1990. este nevoie de o noua perspectiva. Una din cele mai importante initiative destinate sa faciliteze calatoria cetatenilor în Uniunea Europeana îsi are originile în întelegerea dintre Germania. Finlanda si Danemarca. În 2001. în sistemul global de securitate. Olanda. devenind si ele parti la Conventie. menite sa faciliteze libera circulatie a persoanelor. în perspectiva. în 1995. care a fost semnata în localitatea Schengen. Acquis-ul Schengen vizeaza. Islanda si Norvegia. Este tot mai evident faptul ca relatia Aliantei cu Federatia Rusa. formeaza asa-zisul acquis Schengen. Grecia. sa se desfasoare în baza unui unic set de reguli si proceduri. Austria. statele membre au elaborat reguli comune referitoare la regimul vizelor. pentru a se înregistra progrese mai rapide în procesul de aderare la UE a statelor sud -est europene.

la persoane si bunuri. fapt ce implica o responsabilitate crescuta a României fata de cerintele de securizare a frontierelor externe ale spatiului Schengen în care este integrata. politica de vize. România a prezentat Uniunii Europene documentul de pozitie al capitolului 24 privind Justitia si Afaceri Interne al acquis-ului comunitar. document care cuprinde ca anexa Planul de Actiune Schengen. a fost constituit un sistem complex de informatii. libertatea de circulatie a fost însotita de asa-numitele masuri compensatorii. Fiecare stat participant este responsabil în fata tuturor statelor membre pentru garantarea frontierelor externe ale UE împotriva imigratiei ilegale. precum si un program detaliat si viabil pentru adoptarea si implementarea masurilor ramase. pregatirea. stadiul sistemului de informare Schengen. În vederea alinierii la politica de vize a UE. regimul armelor si munitiilor. Pregatirile pentru implementarea completa a Acordului Schengen constituie un proces continuu. cît de curînd posibil. tarilor candidate le este recomandat sa stabileasca. s-a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetatenii românii. de la începutul anului 2002. contrabandei cu droguri. ca urmare a eliminarii controlului la frontierele inte rne ale statelor membre (masuri compensatorii). precum si referiri la protectia datelor personale. potrivit noii legislatii adoptate în 2001 privind frontiera de stat a României. Echipamentul si infrastructura. Atingerea standardelor privind înlaturarea granitelor interioare si controlul la frontierele externe ale Uniunii Europene implica si îndeplinirea cerintelor stipulate în Acquis-ul Schengen. lupta anti-drog. sistem care este unitar la nivel national si prin care se tine evidenta. În cadrul masurilor necesare în vederea aderarii la Uniunea Europeana. Astfel. Este vizata în special actualizarea 8 . Abordarea Planului de Actiuni Schengen nu se rezuma la masuri legislative ci cuprinde si masuri de îmbunatatire a capacitatii pentru actiuni operationale si implementarea lor în practica. denumit Sistemul de Informatii Schengen (SIS) pentru facilitarea schimbului de date privind persoanele si bunurile. traficului de fiinte umane si gazduirea altor activitati criminale. statul român va introduce obligativitatea vizei. în special pentru tarile cu un înalt potential de migratie. avîndu-se în vedere încheierea unor noi acorduri în materie de vize. precum si masurile bugetare constituie elemente la fel de esentiale. Acestea vizeaza îmbunatatirea coordonarii dintre politie. pentru a stabili un echilibru între libertate si siguranta. Planul de Actiune Schengen este cu atît mai necesar pentru România cu cît. se prelucreaza si se valorifica informatiile cu privire la criminalitatea transfrontaliera si infractiunile de frontiera. În România. Pentru a face acest lucru posibil. un Plan de Actiune Schengen din care sa rezulte întelegerea completa asupra a ceea ce înseamna implementarea în totalitate a Acquis-ului Schengen. s-a înfiintat Sistemul de Informare National privind circulatia prin frontiera a persoanelor si bunurilor.se încearca reducerea pe cît posibil a efectelor negative ce pot aparea în asigurarea securitatii interne. vama si justitie si adoptarea masurilor necesare pentru a combate fenomene infractionale cum ar fi terorismul si crima organizata. cooperarea juridica în problema criminalitatii si a extradarilor. Planul de Actiune Schengen al României prevede masuri privind controlul extern al frontierelor si inspectarea acestora. cooperarea în domeniul politiei. De aceea Planul de Actiune acopera întreaga perioada anterioara integrarii în Uniunea Europeana si eliminarii controlului la frontierele interne. cîteva rezultate concrete deja obtinute.

din 7 decembrie 2001. în prezent. adica jumatate din suma preconizata. Întrucît. care doresc sa calatoreasca în spatiul Schengen de la 1 ianuarie 2002. În România. 3. Totusi. respectînd desigur prevederile legislatiei în materie. Curtea Constitutionala de la Chisinau delibereaza asupra modificarii Legii cetateniei în sensul acceptarii dublei cetatenii. cu rol hotarîtor în trecerea la economia de piata si contribuind la cresterea mobilitatii studentilor si a mediului academic. astfel încît cetatenilor Republicii Moldova nu li se va solicita viza pentru intrarea în România pîna la momentul aderarii României la UE. relatiile privilegiate cu Republica Moldova au determinat România sa-i acorde un regim diferit. Prin aceasta decizie. Iugoslavia si Turcia. statul român acordînd si cetatenilor moldoveni. Aceasta hotarîre a Uniunii Europene este deosebit de importanta si marcheaza recunoasterea eforturilor cetatenilor români în ultimii ani pentru consolidarea democratiei. moldoveneasca si româna. în special a întreprinderilor mici si mijlocii. înscris oficial în documentul de pozitie al capitolului 24 privind Justitia si Afaceri Interne al acquis-ului comunitar. pe baza unui Acord interguvernamental. F. la cerere. La reuniunea Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne al Uniunii Europene. raportul final privind acest demers a scos în evidenta faptul ca solicitarea de noi pasapoarte de catre cetatenii Republicii Moldova a fost sub nivelul preconizat si finantat de România. Ca o expresie reala a raporturilor speciale si privilegiate dintre România si Republica Moldova.R.I. s-a hotarît eliminarea vizelor. Românii care vor calatori în spatiul Schengen trebuie sa respecte conditiile convenite de România cu tarile membre ale UE. a Macedoniei. R. Acest fapt creeaza României obligatii si noi raspunderi fata de spatiul comun de securitate interna al UE. care vor calatori în România. se pot deplasa în spatiul Schengen în aceleasi conditii ca si cetatenii români. Ucraina. mai precis Bosnia Hertegovina. precum si a dorintei României de a sprijini dezinteresat cetatenii Republicii Moldova. Raspunderi deosebite revin si celor care vor beneficia de eliminarea vizelor. Federatia Rusa. cetatenii românii care calatoresc în scopuri turistice sau de afaceri pe teritoriul tarilor 9 . Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al României. Eliminarea vizelor va avea efecte majore din punct de vedere economic si social. cetatenia româna. Este de subliniat faptul ca cetatenii cu dubla cetatenie. semnat la 27 iulie 2001.F. Eliminarea vizelor pentru cetatenii români. trecerea frontierei dintre cele doua state facîndu-se în continuare în baza pasaportului moldovenesc. Astfel. cererea fiind de aproximativ 30 000 de pasapoarte. cetatenia dubla este permisa prin lege.listelor state lor pentru care sunt necesare vize în baza listei UE. începînd cu 1 ianuarie 2002. pentru cetatenii României care doresc sa calatoreasca în spatiul Schengen. România a sprijinit financiar Republica Moldova în vederea acoperirii costului pasapoartelor pentru unele categorii de cetateni ai acesteia. frontierele estice ale Uniunii Europene coincid cu frontierele României. ramîne în discutie posibilitatea folosirii pasaportului românesc pentru trecerea granitei Republicii Moldova înspre România pentru cetatenii moldoveni care detin si cetatenia româna. face ca frontierele estice ale Uniunii Europene sa coincida cu frontierele României. în acelasi timp sporind posibilitatile de dezvoltare ale sectorului economic.

indicînd ca în 1998. numarul lor crescînd în 1999 la 3. Între România si Republica Moldova. precum si combaterea crimei organizate si/sau alte acte ilegale comise de cetateni români. s-au modificat si conditiile pentru obtinerea permiselor de munca în România. în functie de specificul si problematica fiecarei frontiere si a fost compatibilizata Politia de Frontiera Româna cu structurile similare din Uniunea Europeana. • o suma minima în valuta.431 de straini.498 de persoane. pe directii zonale.membre UE sau al altor tari care nu solicita viza de intrare în tara. Astfel. Pentru a 10 . în cazul persoanelor care detin. Importanta în acest sens este adoptarea recenta a unor prevederi legislative privind frontiera de stat a României precum si organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Române (la 27 iunie 2001). încheiate în baza acestuia. Strainii aflati în România nu pot desfasura activitati contrare scopului declarat pentru care le -au fost acordate vizele. s-a trasat un cadru legal în vederea reducerii migratiei ilegale. trebuie sa faca dovada urmatoarelor documente: • asigurarea medicala. situatia statistica în acest sens. fiind specificate procedurile de verificare a documentelor. sedere precum si regimul expulzarilor. în vederea aderarii la Uniunea Europeana. a carei marime se stabileste în functie de o suma de referinta. conditiile pentru stabilirea domiciliului în România si cerintele pentru iesirea strainilor din tara.830 de cetateni straini au fost expulzati pentru ca nu îndeplineau conditiile de intrare si sedere în România. în 2001. eliberarea vizelor. 70% din cheltuielile fina nciare au fost transferate catre domeniul operativ. este interzisa eliberarea permiselor pentru angajarea în munca. Prin aceasta noua lege. o viza de studiu în România. un strain trebuie sa detina o viza de munca si un permis de munca eliberat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. • cartea verde a vehiculului (în cazul deplasarii cu autoturismul). pentru a lucra în România. dupa modelul politiilor de frontiera din statele UE. În chestiunea acordurilor de readmisie s-a continuat initierea. Este de subliniat ca. autoritatile române au initiat o serie de masuri în domeniul afacerilor interne care urmaresc primordial stoparea migrarii ilegale înspre si prin România. 2. la nivelul fiecarei frontiere si la Marea Neagra. înainte de iesire. semnarea si reactualizarea lor permanenta. au fost adoptate noi prevederi legale privind regimul strainilor în România. în prezent acesta fiind ratificat de Republica Moldova si în ultima etapa a procedurii legislative de ratificare în Parlamentul României. Permisul de munca eliberat cu nerespectarea acestor prevederilor. Tot astfel. fapt ce se doreste sa contribuie la intensificarea colaborarii în plan international si regional. Astfel. s-au redus cu 36% posturile neoperative din cadrul unitatilor centrale si au fost transferate catre structurile de executie de la frontiera verde. de exemplu. • bilet de calatorie dus-întors. stabilind conditiile de intrare. Seful punctului de trecere a frontierei poate dispune întreruperea calatoriei persoanei. mijloace de transport si tehnica de calcul au fost transferate în domeniul operativ. depinzînd de tara de destinatie sau tranzit. Potrivit noii legislatii. în scadere însa în anul 2000 pîna la 2. a fost asigurata o conceptie unica de actiune. sunt nule de drept. precum si contractul de angajare în munca. Acordul privind readmisia a fost semnat. Prin legea privind regimul strainilor. în cazul în care aceasta nu prezinta documentele sus -mentionate.

au trecut ilegal frontiera sau sunt rezidenti ilegali în celalalt stat parte la acord. inclusiv persoanele apatride care. 11 . în anul 2001. În raportul sau din 2001. unui numar însemnat de cetateni veniti din tari cu potential migrant ridicat li s-a interzis accesul pe teritoriul României. Mai mult chiar. Din discutiile purtate în vederea elaborarii studiului de fata rezulta ca în situatia actuala. Întrucît se acorda o mare importanta refugiatilor si cererilor de azil cu care se confrunta România. De asemenea. Politia Româna de Frontiera a acordat în 2001 un numar crescut de vize de iesire si expulzari legale. apreciind ca au fost luate masuri importante privind controlul frontierei. Comisia Europeana remarca progresele facute de România. au fost introduse masuri restrictive pentru aprobarea vizelor pentru cetatenii proveniti din tarile cu potential migrant ridicat. În vederea alinierii la politicile UE. autoritatile din ambele state sunt obligate sa primeasca înapoi cetatenii straini. Trei noi centre se afla în curs de amenajare la Bucuresti. al caror principal scop de calatorie este de a tranzita România în drumul lor catre vestul Europei. cu o capacitate totala de 750 de locuri. au aparut în repetate rînduri probleme în relatiile dintre autoritatile românesti si moldovenesti. Ca o consecinta. în incinta Aeroportului International Otopeni exista un centru de cazare pentru solicitantii de azil cu o capacitate de 20 de locuri. Galati si Timisoara. în acelasi timp atragând atentia asupra necesitatii unui efort mai mare în vederea întaririi capacitatii administrative si îmbunatatirii cooperarii dintre autoritatile cu atributii la frontiera. la teritoriu national. au fost elaborate noi norme relevante în domeniu. dupa caz. Existenta si ratificarea Acordului este capitala pentru securizarea traficului de persoane dintre cele doua state iar aplicarea prevederilor acestuia nu trebuie întârziata.pune în practica aceste acord. în sensul alinierii la acquis-ul comunitar. Autoritatea centrala responsabila de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne. venind direct de pe teritoriul national propriu. Viitorul centru din Bucuresti va asigura si spatii de caza re pentru minorii neînsotiti. Cadrul legislativ garanteaza solicitantilor statutului de refugiat accesul la proceduri si. datorita nereglementarii acestui aspect. luîndu-se masuri pentru asigurarea unui minim standard de sprijinire si primire a solicitantilor de azil pe parcursul solutionarii cererii. Oficiul National pentru Refugiati dispune în Bucuresti de doua centre de cazare. astfel încît sa fie îndepartate lacunele legislative exploatate de asa-numitii “studenti” sau “oameni de afaceri”.

În ce priveste evolutia schimburilor comerciale . înca de la proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova. Semnificativa în acest sens este declaratia facuta la Chisinau în 2001 de catre domnul Bodo Hombach. România a venit în întîmpinarea diverselor solicitari din partea noului stat oferind un program de asistenta concret. la apropierea dintre România si Republica Moldova. cu organismele europene si euroatlantice. diplomatic si economic Republicii Moldova.economice dintre România si Republica Moldova se poate constata ca. economic. se remarca ca nu razbate o viziune comuna a României si Republicii Moldova în privinta relatiilor dintre cele doua tari. Din discutiile purtate pentru realizarea studiului de fata cu reprezentanti ai institutiilor statului român a reiesit ca România este profund interesata pentru sprijinirea Republicii Moldova pe o baza pragmatica. totusi m aterializarea acestor acorduri nu este sesizabila întotdeauna în realitate. special. fiind create. au un caracter privilegiat. Cadrul de cooperare bilaterala dintre România si Republica Moldova Relatiile dintre România si Republica Moldova. caracterul acestor raporturi nu poate fi schimbat. cît si sub forma unor credite în conditii deosebit de avantajoase (pe termen lung. atît nerambursabile. pentru Republica Moldova. venind în întîmpinarea nevoilor statului vecin si în sensul amplificarii legaturilor Republicii Moldova cu statele dezvoltate. ce forte politice se vor afla la guvernare la Bucuresti si Chisinau. Pe acest fond însa. doua state suverane si independente. coerenta si în interesul cetatenilor ambelor state. aceasta presupune ca. Aceasta înseamna ca. Pe de alta parte. care se ocupa de gestionarea relatiilor bilaterale. Colaborarea bilaterala s-a materializat prin consacrarea juridica a unor mecanisme de lucru. în cadrul guvernelor celor doua state. fara dobînda. mai important este faptul ca. se poate ajunge la aprofundarea raporturilor bilaterale.Capitolul II 1. Astfel. desi. Statele occidentale si reprezentantii diverselor organisme internationale percep în mod corect si apreciaza acest sprijin. coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. cultural. au fost pregatiti ca bursieri ai României de catre universitati si alte institutii de învatamînt superior din România. indiferent cine va conduce România si Republica Moldova. inclusiv în ceea ce priveste securizarea frontierei dintre cele doua state. Colaborarea dintre cele doua state este mai evidenta în ce priveste relatiile culturale si economice. cultura. Totodata. au fost semnate documente bilaterale care reglementeaza si favorizeaza cooperarea dintre ele pe toate planurile (politic. un numar de 1500-2000 de absolventi anual din Republica Moldova. sub forma de ajutoare economice. cu perioada de gratie). România a acordat si acorda sprijin politic. întelegerile fiind cel mai adesea la nivel declarativ iar urmarirea implementarii lor foarte rar realizata. international). decurgînd din comunitatea de neam. între cele doua state. printr-o politica realista. în cadrul careia a subliniat ca. relatiile cu România reprezinta un interes vital precum si ca Guvernul României a insistat foarte mult pentru aderarea Republicii Moldova la PSESE si a lucrat intens si consecvent în aceasta directie. limba si istorie nationala. structuri guvernamentale distincte. 12 .

tutun .044.7 15 1998 128. pasta lemn. 13 . cînd totalul de persoane care au trecut frontiera româno-moldoveneasca a fost de 3.1 15 104. Acordul a fost ratificat de Republica Moldova. prin cele 7 puncte de control si trecere ale frontierei dintre România si Republica Moldova.2 20 15 1994 59.279.8 29 40.6 22 1995 81. la Chisinau în 2001. Toate acestea presupun un trafic important de calatori si marfuri prin punctele de trecere de la Prut.568 straini. Comertul exterior dintre România si Republica Moldova în perioada 1992 . detineau o pondere de circa 60%). în anii 2000 si 2001. bauturi. este detaliat în anexa) Preocuparile celor doua state de a respecta exigentele Uniunii Europene s-au materializat în semnarea. (traficul de persoane la punctele de trecere a frontierei. produse chimice (5.3 >25 160 140 120 100 80 60 40 20 0 import export 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 La exportul României predomina livrarile de produse minerale (care în anul 2000.3 14 Import Loc 120.462 au fost români si cea mai mare parte au fost cetateni straini .5 19 79.7%).659 de persoane din care 266. a Acordului între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor pe baza de pasapoarte iar la 27 iulie 2001 a fost semnat Acordul privind readmisia strainilor.5 16 86. potrivit datelor partii române.018.2000 Export Loc 1992 1993 70. La import.7 13 1999 101. animale vii si produse ale regnului animal .7 15 95. precum si locul ocupat de Republica Moldova în totalul comertului românesc poate fi urmarit în tabelul si graficul de mai jos.9 21 1996 100.3%.8 27 62.14.4 35 41.9%. iar ratificarea de catre Parlamentul de la Bucuresti se afla în ultima faza legislativa la data elaborarii acestui studiu. care trebuie sa se desfasoare la nivelul standardelor europene.13. hîrtie si carton (5%). In acest moment. materiale de constructii 10%. produse alimentare.7 18 1997 128.2. s-a înregistrat.0 16 2000 142. ponderile mai importante sunt detinute de: produse ale regnului vegetal 20%. În anul 2001. un trafic de 2.4 30 61. în scadere fata de anul 2000. produse metalurgice (8%).752.7 94.800 de persoane . al normelor privind securizarea frontierelor.Evolutia comertului dintre România si Republica Moldova.235.187 de persoane.232 români si 2.

Securizarea frontierei nu presupune si nu înseamna adoptarea de masuri care sa vina în contradictie cu libera circulatie a persoanelor. precum si pericolul pe care acest conflict îl reprezinta. Or. venind dinspre Moscova si Kiev pîna la Chisinau. Securizarea frontierei este o chestiune de mentalitate. la fel de importanta ca solutionarea conflictului din Transnistria este rezolvarea problemei granitei de est a Republicii Moldova. lupta împotriva infractionalitatii transfrontaliere implica si solutionarea problemei frontierei transnistrene si rezolvarea problemei frontierei de rasarit a Republicii Moldova. pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova. crima organizata. Avînd în vedere ca o mare parte a acestei frontiere se întinde de-a lungul granitei autoproclamatei republici moldovenesti nistrene. De asemenea. la limita care o desparte de Ucraina. conflictul nu a fost solutionat definitiv si constituie înca un factor major de tensiune atît pe plan intern. Fara îndoiala ca toate acestea fac necesare activitati comune si energice ale organelor de frontiera din România si Republica Moldova. masuri de securizare a frontierei de est a Republicii Moldova. Avînd în vedere raporturile speciale cu Republica Moldova. aflate la rascrucea unor importanti vectori internationali de transport si comerciali. traficul de arme si droguri. reprezinta 14 . Ele cer însa. a crescut numarul infractiunilor de trecere frauduloasa a frontierei din partea unui numar tot mai mare de cetateni apartinînd spatiului CSI. respectiv aceasta trebuie vazuta ca o masura care sa asigure accesul nestingherit si în deplina siguranta a celor care înteleg sa respecte legea. În tot ce a întreprins. astfel încît sa se asigure integritatea teritoriala a Republicii Moldova. 2. în primul rînd. România s-a pronuntat consecvent si a actionat activ pentru solutionarea acestuia. garantarea respectarii tuturor prevederilor referitoare la drepturile omului înscrise în documentele OSCE. este evidenta dificultatea de a preîntîmpina migratia transfrontaliera. s-a semnat Protocolul între Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al României si Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova referitor la calatoriile reciproce ale cetatenilor celor doua state. securizarea frontierei se impune avînd în vedere situatia reala a frontierei de est a Republicii Moldova. în ultimii ani. este cunoscut faptul ca pentru migratiile provenite din Indochina. cît si pe plan mai larg. Desi la Nistru nu mai este razboi. România si Ucraina. inclusiv a celor referitoare la persoanele apartinînd minoritatilor nationale. În ce priveste securizarea frontierei dintre România si Republica Moldova. 3. Ea înseamna. Între România si Republica Moldova. rutele de deplasare sunt cele din estul Republicii Moldova. Totodata. este cunoscut ca. a sporit numarul cetatenilor care vor sa introduca în spatiul CSI masini furate. pentru securitatea zonei si a Europei. în primul rînd. în 2001. România a pornit de la convingerea ca acest conflict poate si trebuie solutionat pe cale pasnica.De asemenea. lupta împotriva manifestarilor criminale si de nesocotire a legii. Amenintari la adresa securitatii regionale Pozitia geografica a celor trei state: Republica Moldova. Pentru securizarea frontierei de est a spatiului Uniunii Europene.

Toate aceste evolutii necesita vointa politica. fiinte umane). conflictele din Transnistria au determinat un mediu instabil la nivel regional. au fost nevoite dupa declararea independentei sa-si creeze propriile structuri de frontiera. autoritatile de frontiera au trebuit sa-si schimbe atitudinea fata de public. a coruptiei ridicate a lucratorilor la frontiera au determinat o dezvoltare alarmanta a retelelor criminale.75 de milioane de EURO. Aceste regiuni de conflict au devenit. fie sursa. 4. tinte pentru diferitele tipuri de trafic ilegal (droguri.41 milioane de EURO. calculatoare si aparatura specifica în valoare de 2. precum si echipament. Pozitia geo-strategica a celor trei state. aparatura de supraveghere în valoare de 5 milioane de EURO si sistem de comunicatii în valoare de 2. Atît Republica Moldova. mai ales în ce priveste dotarea Politiei de Frontiera. au fost înaintate proiecte de finantare a caror valoare se ridica la aproximativ 17 milioane de EURO. cît si Ucraina. Ca o caracteristica a regiunii. Programul National Phare 2001 prevede achizitionarea de aparatura specifica în valoare de 0. resurse financiare si umane. rezultînd dovezi clare ale legaturilor existente între retelele criminale si organizatiile teroriste. arme. Atacurile criminale asupra Statelor Unite ale Americii din 11 septembrie 2001 au determinat intensificarea investigatiilor în aceasta regiune. Schimbarile politice ale anilor ‘90. În România. reforma legislativa (armonizarea cu legislatia Uniunii Europene) cît si adoptarea procedurilor moderne sunt în proces de desfasurare. constrîngerile financiare permanente 15 . Programul National Phare 1999 prevede achizitionarea de autovehicule si ambarcatiuni de patrulare în valoare de 4 milioane de EURO. Modalitatea de finantare a proiectelor Comisiei Europene. care a conditionat derularea fazelor de proiect de adoptarea unor reglementari de baza a impulsionat autoritatile în initierea si promovarea cadrului legal necesar desfasurarii în conditii normale a activitatilor de trecere a frontierei. Din cauza pozitiei geografice si a conditiilor economice si sociale. fiind fie tari de tranzit. foarte atractiv si profitabil pentru activitatile criminale. trecînd de la starea de institutie represiva la cea de partener de încredere al pasagerilor si companiilor transportatoare si de comert nou-înfiintate.5 milioane de EURO. Trebuie remarcat aportul considerabil adus la Programele Phare în România. echipament. Twinning. cele trei state sunt traversate de rutele folosite în transporturile ilegale.02 milioane de EURO. foste state membre ale Uniunii Sovietice. calculatoare si aparatura specifica în valoare de 3 milioane de EURO. În acest sens. etc.un factor determinant în includerea acestora în principalele rute folosite de retelele crimei organizate. pe rînd. statele din regiune au beneficiat de asistenta tehnica si echipamente prin intermediul proiectelor finantate de Comisia Europeana (PHARE si TACIS. Livrarea mijloacelor tehnice obtinute prin programele Phare se va finaliza în prima jumatate a anului 2002. Programul National Phare prevede achizitionarea de autovehicule si ambarcatiuni de patrulare în valoare de 3.) cît si de Banca Mondiala. a permeabilitatii frontierelor. În 2000. Pentru anul în curs. pe fondul unei instabilitati economice. Cooperarea în combaterea infractionalitatii transfrontaliere Razboaiele din Balcani.

Ministerul de Interne. semnat la Kiev la 6 iulie 1999. brosuri si publicatii. ratificat de România în 2001. Ministerul Finantelor si Directia Generala a Vamilor.necesare organizarii eficiente a unor autoritati moderne de urmarire a aplicarii legii sunt provocari continue adresate liderilor politici din sud-estul Europei. în identificarea persoanelor care le-au savîrsit. Administratia Fiscala de Stat a Ucrainei si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei. traficul cu fiinte umane. planificarea si realizarea de actiuni coordonate în lupta împotriva criminalitatii. Este un fapt bine cunoscut. Fenomenele care depasesc prin amploarea lor granita geografica a unui stat sunt de rezolvat de catre toate statele vecine afectate. resursele financiare si mijloacele moderne de comunicatie pe care le au la dispozitie. prostitutia si exploatarea copiilor în scopuri sexuale. cele trei state au stabilit formele colaborarii. materiale radioactive. În elaborarea unui plan de actiune specific.Ministerul de Interne. Ministerul Public. contrabanda. luptînd împreuna împotriva fenomenelor infractionale transfrontaliere cum ar fi crima organizata si coruptia. migratia ilegala. se are în vedere realizarea de consultari. date statistice. Procuratura Generala.Procuratura Generala. Referirile din acest capitol au menirea de a puncta înca o data faptul ca. traficul ilegal de armament. schimb de acte juridice nationale. Ministerul Afacerilor Interne. Totodata. contactele bune pe care le au în afara granitelor statului pe teritori ul caruia îsi au resedinta si nu în ultimul rînd. la probleme globale se raspunde cu o colaborare regionala. Serviciul Român de Informatii. în baza prevederilor Memorandumului Presedintilor României. traficul de droguri. cît si flexibilitatea cu care îsi reorienteaza obiectul activitatii. rezultate ale cercetarilor stiintifice. stabileste ca cele trei state vor colabora si îsi vor acorda sprijin reciproc în prevenirea si descoperirea infractiunilor. seminarii si cursuri de instruire. În vederea implementarii prevederilor Acordului. convingerea ca este spre avantajul tuturor ca problemele sa fie solutionate eficient si nu sa fie “asumate” ca fiind cîstigul 16 . ca nu se poate vorbi de lupta împotriva crimei organizate fara existenta sprijinului politic la cel mai înalt nivel. Demersurile în acest sens presupun stabilirea de comun acord. munitii. substante explo zive si toxice. Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalitatii. Republicii Moldova si Ucrainei cu privire la colaborarea în combaterea criminalitatii din 22 octombrie 1998. în care sa fie implicate structurile competente ale fiecarui stat: în România . care sa se realizeze prin schimb de informatii si schimb de experienta. Serviciul de Informatii Externe. Serviciul de Securitate. la nivel politic. Cadrul juridic de cooperare pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere între România si Republica Moldova îsi are fundamentul în Acordul dintre Guvernul României. trebuie sa se ia în considerare rapiditatea cu care se organizeaza retelele criminale. terorismul. a unei strategii globale de combatere a diverselor manifestari ale crimei organizate. Acest lucru tine de considerente de tipul încredere. programele de combatere si eradicare a coruptiei si crimei organizate fiind prioritati actuale ale programelor nationale. Departamentul Controlului Vamal iar în Ucraina . Comitetul de Stat pentru Problemele Pazei Frontierei de Stat a Ucrainei. în Republica Moldova . Este un fapt unanim recunoscut ca nu se poate discuta de lupta eficienta împotriva crimei organizate fara o coordonare a eforturilor autoritatilor nationale si internationale. Acest Acord. constientizarea importantei schimbului constant de informatii. Ministerul Securitatii Nationale. întruniri.

pentru o implementare durabila. Descentralizarea deciziei si responsabilitatii catre autoritatile din plan local este un mijloc important prin care aceste întelegeri regionale pot sa contribuie într-o mai mare masura la combaterea fenomenelor infractionale transfrontaliere. astfel încît scopul întelegerilor regionale sa fie atins la nivelul local direct vizat. eficient si operativ. Impedimentele în acest sens se leaga cel mai adesea de lipsa de comunicare între autoritatile corespondente din fiecare stat partener. implicit de lipsa unui canal de informare constant. Din pacate. prevederile acordurilor si înte legerilor regionale trebuie sa fie urmate de stabilirea de protocoale si acorduri între autoritatile statale corespondente pe domeniile vizate. stabilite de fiecare stat partener. Astfel. Desi cadrul de colaborare pe plan regional este trasat si agreat de catre conducerile statelor partenere. consecventa punerii în practica a acestor întelegeri regionale si rezultatele efective ale conlucrarii în acest plan ramîn mai degraba la nivel declarativ. 17 . în acord si cu legislatia si strategiile nationale de lupta împotriva crimei organizate. pe fondul lipsei de încredere si a unei strategii pragmatice de colaborare în domeniu dintre autoritatile competente din România si Republica Moldova.unui stat sau al altuia. chestiunile la care ne referim ramîn arzatoare. desigur. de exemplu de catre autoritatile cu atributii la frontiera.

aceeasi maniera de colaborare fiind îmbratisata între România si vecinii sai de vest sau sud. organizarea de schimburi de experienta si elaborarea mecanismelor de aliniere a bazei normativ-juridice a celor trei state la cerintele europene în domeniile politicii regionale. De asemenea. culturale si stiintifice. precum si amplificarea legaturilor dintre acestea. Conlucrarea regionala în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos. Una din aceste forme este reprezentata de conlucrarea în cadrul diferitelor euroregiuni. traficului ilegal de armament si substantelor interzise. autoadministrarii locale si colaborarii interregionale. sub diferite forme. olimpiade scolare. inclusiv la nivel înalt. judetul Cahul din Republica Moldova si Regiunea Odessa din Ucraina este de asemenea îndreptata spre realizarea unor proiecte comune între cele trei state partenere. Cooperarea în cadrul euroregiunii “Prutul de Sus”. întruniri mixte de experti. initierii unor demersuri comune pe lînga organizatii economico-financiare internationale pentru asigurarea unei finantari pentru proiecte de interes comun. extinderea legaturilor istorice. Activitatea euroregiunilor pîna în prezent s-a centrat pe crearea unui cadru comun în vederea realizarii unui calendar de întîlniri trilaterale. este axata în prezent pe realizarea unor proiecte si programe concrete pe linia simplificarii procedurilor de trecere a frontierei de stat si a controlului vamal pentru cetatenii si agentii economici care activeaza pe teritoriul euroregiunii. pe probleme de interes comun. în acest sens desfasurînd în cursul anului trecut festivalul International de Folclor pentru copii. convenite în cadru tripartit. Braila si Tulcea din România. În vederea întaririi cooperarii dintre România. Republica Moldova si Ucraina au fost create euroregiunile “Prutul de Sus” (înfiintata la 22 septembrie 2000) si “Dunarea de Jos” (14 august 1998). inclusiv prin amenajarea de noi puncte internationale de trecere a frontierei. Intensificarea globalizarii economiei mondiale constituie o trasatura fundamentala a începutului de mileniu ce se caracterizeaza prin accentuarea tendintei de reducere si eliminare a barierelor dintre economiile nationale. sesiuni de comunicari stiintifice în domeniul arheologiei. etc. proiecte de cooperare în domeniul ecologic. tabere de vara. în a carei activitati sunt implicate judetele Galati. terorismului. ai carei membri sunt judetele Balti si Edinet din Republica Moldova. dar nu se aplica exclusiv la regiunea acestor trei tari.Capitolul III 1. Gîndite ca un spatiu al unor initiative si proiecte comune care sa raspunda unor doleante si deziderate regionale la care mai mult de o singura tara îsi poate aduce 18 . colaborarii si elaborarii unui plan de masuri în vederea combaterii crimei organizate. expozitii. migratiei ilegale si trecerii ilicite a frontierelor. consultarii si coordonarii în domeniul protectiei mediului. Conceptul nu numai ca nu este nou. facilitarii micului trafic între zonele adiacente. pentru informare si documentare. în cadrul euroregiunii se abordeaza teme ce tin de deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei si modernizarea celor existente. Botosani si Suceava din România si Regiunea Cernauti din Ucraina. Euroregiunea “Dunarea de Jos”.

Ucraina. Fenomene ca traficul de arme si droguri. Republica Moldova. Dat fiind ca studiul nu si-a propus sa aprofundeze acest aspect. au fost descoperite 41 de arme si 17. am sesizat o sumara cunoastere a tematicii si stadiului proiectelor în derulare de catre autoritatile centrale competente sa contribuie la impulsionarea acestora. Mai important ni se pare faptul ca. constatate atît la nivelul sud -estului Europei. • În ultimii zece ani a sporit considerabil traficul de arme si droguri. Italia. Republica Moldova. Suedia. Franta si România. fata de 21. a fost descoperita o cantitate de 8. Germania. aceste observatii au menirea mai degraba sa atraga atentia asupra promovarii . Probabil din considerente ce tin de eterogenitatea tematicii acestor proiecte.contributia.486 kg de stupefiante precum si 95. din pacate. cetatenii implicati în aceasta activitate ilegala provenind din Federatia Rusa. Italia. traficul de autoturisme furate a cunoscut o crestere însemnata fata de anul 2000. fie prin schimb direct de tip “troc” între traficantii de arme si cei de droguri.937 de catuse în aceeasi perioada a anului trecut. pentru cunoasterea lor corespunzatoare dar si asupra necesitatii tratarii neîntîrziate a posibilelor probleme în cooperarea dintre tari. regiunea se confrunta. În strînsa corelare cu traficul de arme sa dezvoltat traficul de droguri. 2. Oglinda a stadiului de cooperare nationala între state. este de sesizat ca actualul stadiu al acestora este insuficient cunoscut opiniei publice. în cadrul euroregiunilor se abordeaza o paleta larga de proiecte. Achizitionarea de arme s-a realizat în multe cazuri fie cu fonduri obtinute în urma vînzarilor de droguri. Ucraina.340 kg în întreg anul precedent. Desi ne dorim ca regiunea sa se caracterizeze printr-un spirit de colaborare si schimb de idei cu privire la progresul în comun. Cehia si România. cît si în afara regiunii. cetatenii implicati în aceasta activitate ilegala provenind în principal din Grecia. fata de 38 de arme si 48. În ce priveste traficul ilegal de droguri. Rapoartele Politiei de Frontiera Române indica faptul ca pe linia traficului ilegal cu armament si munitie. în anul 2001. De asemenea. traficul de masini si fiinte umane sunt foarte des întîlnite în regiunea careia îi apartin România. Rezultatul a fost cresterea pretului armelor si obtinerea de profituri uriase de pe urma comercializarii lor.a proiectelor. Turcia. în 2001. gîndite de asa maniera încît sa puna în valoare punctele forte ale fiecarui stat participant dar si sa deprinda participantii cu valorile.656. Conflictele regionale au creat un mediu foarte atractiv si profitabil pentru diverse activitati criminale. cu probleme dintre cele mai serioase. cînd au fost retinute numai 11 autoturisme suspecte de a fi fost furate fata 19 . Razboaiele si conflictele desfasurate pe teritoriul ex-iugoslav si al fostelor republici sovietice au creat o cerere imensa de arme. Embargoul asupra comertului cu arme impus statelor din zonele de conflict si-a dovedit înca o data ineficienta.acolo unde este cazul . euroregiunile au rolul de a impulsiona cooperarea între diferitele paliere ale societatii dintr-o tara sau alta. avantajele si raspunderea în cazul unor proiecte comune. în realizarea studiului.612 de cartuse.000 de pastile anabolizante si 400 de flacoane de morfina. Republica Moldova si Ucraina. astfel încît euroregiunile sa devina cu adevarat functionale.

Albania. în vederea reducerii acestui fenomen. care afecteaza statele dezvoltate. În acest sens. independent de situatia lor în tara de destinatie finala. pasapoartele le confiscate sunt de catre infractori si sunt obligate sa se prostitueze. iar cele din categoria 2 sunt victime. Ele negociaza în prealabil cu racolatorii conditiile. În anul 2001. amîndoua categoriile sunt victime. Bosnia si Hertegovina.6%). Cazurile aflate în evidenta politiei permit identificarea urmatoarelor situatii dupa ce se ajunge la destinatie: 1. se poate spune ca a devenit un parametru de instabilitate. asistente medicale. dansatoare. • Au luat amploare traficul ilegal de fiinte umane si migratia ilegala. sunt principalele „judete sursa” pentru prostitutie în afara granitelor. 2. Femeile ce urmau sa fie scoase fraudulos din România pentru a fi duse ilegal în alte tari în vederea practicarii prostitutiei erau din Republica Moldova (51. Turcia. Italia. Italia. Olanda si alte state membre UE.de 97 cît s-a înregistrat în 2001. 269 de femei traficate si 78 de calauze. în vederea implementarii lor într-o maniera coordonata. pentru a se putea vorbi într-un final de „o situatie sub control”. FRI a Macedoniei) sau în tari ale Uniunii Europene. Ucraina. unde prostitutia este legalizata. Grecia. Un rol important în schimbarea metodelor de lucru si culegerea de informatii l-au avut si îl au organizatiile neguvernamentale. Din cauza 20 . judetele limitrofe granitelor cu Moldova si Ucraina. Femeile parasesc tara. acestea sunt oprite într-o zona de conflict (Kosovo. Pot fi identificate doua situatii: 1. Cipru. fiind o amenintare serioasa la adresa securitatii regionale. acestea lucreaza într-o tara a Uniunii Europene. cît si operational. Din punct de vedere legal. chelnerite etc. Din punct de vedere umanitar. avînd ca obiect ocupatii ca: baby-sitter. România (36 %) si Ucraina (12. însotitoare batrîni. în vederea crearii cadrului legal si luarii masurilor de prevenire. se impune cooperarea internationala atît la nivel decizional. pe linia traficului de fiinte umane au fost depistate 463 de persoane din care 116 proxeneti. 2. Slovacia si Germania. inclusiv cele financiare. care de altfel sunt printre cele mai sarace din tara.. Ucraina. primind chiar si drept de munca. Turcia sau Cipru. fiind pe deplin constiente de „serviciile” pe care le vor presta la destinatie. România si Moldova sunt atît tari sursa cît si de tranzit pentru grupurile de femei traficate în scopul exploatarii sexuale catre spatiul fostei Iugoslavii. În România.2%). Autoritatile române au facut eforturi în ultima perioada. dintre care se remarca Organizatia Internationala a Migratiei. mai sunt multe faze de parcurs si actiuni comune de întreprins la nivel national si regional. persoanele implicate provenind din Republica Moldova. în conditii de sclavie sexuala. comparat cu cel al migratiei naturale. Totusi. Femeile/fetele minore semneaza contracte aparent legale. În ce priveste fenomenul migratiei ilegale. femeile din prima categorie sunt prostituate.

ponderile cele mai mari le-au detinut cetatenii din Republica Moldova (45. Tocmai din acest motiv si pentru ca exista premize pentru escaladarea unora dintre pericolele mentionate. cercetare si supraveghere. bulgari.7%). cresterea este de peste 57%. la dispozitia opiniei publice interesate. în marea majoritate cetateni din Republica Moldova.6% din Ucraina. din diferite motive legale: erau ascunsi în mijloace de transport. Bulgaria (13.5 ori.ca sa ne referim la cele mai frecvente . desigur.8. în totalitate sau partial. dintre care 26. Este firesc ca. Somalia. fiecare stat se ghideaza dupa propria sa metoda de lucru.780 straini) din diverse motive legale: erau ascunsi în mijloace de transport. fiind constatata o crestere importanta a numarului de imigranti ilegali din Asia Centrala si de Sud -Est. 15% din Turcia. au fost depistate 31. Federatia Rusa (0. Ucraina . droguri . cele mai puternic reprezentate nationalitati sunt din Republica Moldova (29. din totalul de 9. aveau pasapoarte/vize false sau nereguli de calatorie.3%).8%).577 de straini) care au trecut/au încercat sa treaca fraudulos frontiera de stat prin alte locuri decît cele destinate controlului specific sau au încalcat regimul juridic al frontierei de stat.073 de persoane -a (23. Turcia (9. Turcia (2. pe nationalitati.98%. erau suspecti a savîrsi fapte ilegale în spatiul Schengen). o au cei din: Afganistan.7%) si Federatia Rusa (1. români si persoane de origine araba.293 cetateni români si 4. calauzele fiind. Ucraina (6. este fireasca preocuparea autoritatilor pentru verificarea aprofundata a informatiilor înainte de a fi puse.9%). Totodata. Fata de aceeasi perioada a anului trecut. Dintre cetatenii straini depistati. Din totalul cetatenilor straini care nu îndeplineau conditiile legale pentru a iesi din România. unele dintre ele devenind un pericol pentru stabilitatea regiunii.pozitiei geografice. Sudan. aveau pasapoarte false.6. nu s-a permis iesirea din tara unui numar de 499 de cetateni straini. În primele luni ale anului 2002. în 2001. masini.2% sunt din Republica Moldova. Republica Moldova si Ucraina se confrunta cu o serie de probleme alarmante. în probleme de acest nivel. Din totalul cetatenilor straini. Fata de anul 2000. În primele luni ale anului 2002. întelegem ca în asemenea probleme. În anul 2001 nu s-a permis intrarea în România unui numar de 62. Ungaria .133 de cetateni straini. autoritatile fiecarui stat sa îsi ia masuri de precautie cu privire la fluxul datelor si la strategii de solutionare care sa raspunda cel mai bine posibilitatilor dar si tipului de probleme întîmpinate. nu s permis iesirea din România a unui numar de 28.2%. Bulgaria (4%).21%. care nu îndeplineau conditiile legale pentru a intra în România. Fata de anul 2000. De asemenea. Anul trecut. ponderea cea mai mare. cresterea este de aproximativ 2.depasesc efectiv frontierele unui stat. aveau probleme vamale etc. Irak. este important de facut un apel la conlucrarea atît între institutiile si organizatiile unui stat cît si între cele ale statelor vecine.55. Orientul Mijlociu si Africa. arme.415 români si 3.6%). precum si 217 calauze. Este fara îndoiala ca abordarea acestora nu este datoria unei singure tari si nici nu poate fi atîta vreme cît probleme ca traficul de persoane.8%). Republica Moldova si Sierra Leone. 11.4%). cresterea este de 114. Iarasi se remarca faptul ca zona careia îi apartin România. respectînd 21 .3%).179 de cetateni straini carora nu li s-a permis intrarea în România din diverse motive legale ponderea cea mai mare au avut-o cetatenii din Republica Moldova . Republica Moldova. nu dispuneau de mijloace de întretinere.992 de persoane (28. România si Ucraina sunt afectate de acest fenomen.2% din Bulgaria si 6. Mergînd mai departe.65% si Bulgaria .3%. Ucraina (9.

22 . este de remarcat lipsa experientei în colaborarea cu organizatii neguvernamentale în sensul unei insuficiente culturi a publicarii unor date de tipul celor din prezentul capitol. Si totusi. Este un proces care se desfasoara în timp si în care atît societatea civila cît si institutiile vor deprinde cu siguranta principiile conlucrarii. ale parteneriatului.principiul punerii în comun a datelor obtinute pentru solutionarea problemei de care sînt interesati si alti parteneri.

2.Capitolul IV 1.de exemplu numai marfuri accizate. privind cooperarea în problemele criminalitatii transfrontaliere. semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2000. reglementata prin Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea. în special în probleme de frontiera. 3. într-o anumita structura. posibilitatea de a se stabili masuri de simplificare a formalitatilor vamale la frontiera. • relatia în cadrul mai larg. cu participarea tuturor autoritatilor si institutiilor care îsi desfasoara activitatea în punctele de frontiera. calatorilor si mijloacelor de transport. definita de comun acord. desi cadrul juridic bilateral (si multilateral) de cooperare permite si încurajeaza realizarea unei platforme comune de actiune. Separat de problematica asistentei la cerere sau spontane. semnat la Bucuresti la 26 mai 1999. continînd date de interes pentru cealalta parte (fie centrate pe operatiuni vamale între Moldova si România de o anumita factura . regional. reglementata prin Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere. exista prevederi care traseaza un cadru pentru o viitoare cooperare în sensul simplificarii procedurilor vamale. exista impedimente ce tin de diferente între cadrul legal din cele doua state la nivel de competente. Cooperarea vamala dintre România si Republica Moldova Acest cadru de colaborare are doua dimensiuni: • relatia bilaterala. bineînteles. investigarea si combaterea infractiunilor în domeniul vamal contine prevederi cu proiectie spre viitor si ofera institutiilor însarcinate cu implementarea o baza viabila din punct de vedere juridic pentru initierea de alte activitati în sensul unei mai bune colaborari. plecînd în general de la suspiciunile legate de încalcari ale legislatiei vamale în vigoare. posibilitatea ca partile contractante sa organizeze activitati de control în comun în punctele de frontiera. care. inclusiv ai autoritatilor vamale în cadrul Centrului Regional pentru Combaterea Infractionalitãtii Transfrontaliere din Bucuresti. obligatia autoritatilor vamale de a se consulta în vederea simplificarii controlului vamal al marfurilor. investigarea si combaterea infractiunilor în domeniul vamal. Articolul 15 al Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea. exista prevederi care stabilesc: 1. aplicarea în practica nu se realizeaza la nivelul convenit. fie axate pe anumite regimuri etc). cuprinde si fenomene manifeste la Vama. 23 . în vederea desfasurarii operative si eficiente a acestora. Pe scurt. • activitate de sprijin reciproc în sens de preventie si detectare de posibile cazuri (ce se pot dezvolta în cazuri de investigatie vamala) prin punerea periodica la dispozitie a datelor vamale. În acest moment. Se pot decela trei domenii distincte în care cooperarea dintre autoritatile vamale ale României si Republicii Moldova îsi pot propune si realiza activitati de cooperare: • activitate de cooperare si asistenta administrativa în investigatia vamala. România si Republica Moldova au reprezentanti. Trebuie remarcat ca. jurisdictie.

în concordanta cu prevederile europene în domeniu. Aceste tipuri de conventii.se pot identifica alte domenii de parteneriat si actiune comuna. ? un "Manual cu privire la organizare si desfasurarea de operatiuni comune de supraveghere vamala". social. Manualul poate viza domenii de interes particular (de exemplu traficul de droguri). Ele îsi vor pastra caracterul operational si vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele doua autoritati vamale si la momentul aderarii cu drepturi depline în Uniunea Europeana a unuia dintre cele doua state . indiferent de situatia uneia sau alteia fata de Uniunea Europeana.teritorialitate.2002. 24 . cu un orizont de timp de 5 ani. respectiv: instructiuni. Astfel.în situatia în care momentele de timp ale aderarii vor fi diferite. conducerea si evaluarea rezultatelor acestora. cum ar fi: ? un proiect de actiune comuna pentru compatibilizarea sistemelor informatice vamale folosite de cele doua tari (cu o componenta foarte posibila de sustinere reciproca în dezvoltarea comuna a acestora în sensul compatibilizarii cu sistemele informatice existente în Uniunea Europeana si transfer reciproc de know-how în domeniile mai avansate din acest punct de vedere). astfel încît sa se asigure. ? un program comun de actiune care sa-si propuna un set de masuri aplicabile pe toata frontiera comuna. planificarea.anume integrarea în structura Uniunii Europene . în consens cu cerintele europene sau modalitati de exprimare practica a cooperarii vamale. programe de actiune sau acorduri asupra unor seturi de masuri comune ar da substanta cooperarii vamale dintre România si Republica Moldova. Credem ca este necesar a se avea în vedere atît momentul prezent cît si previziunile si planurile nationale sau strategiile nationale ce sustin dezvoltarea pe termen scurt si mediu a sistemului autoritatii vamale din cele doua state. Conceptia acestui tip de program comun poate avea la baza modul de realizare a unui program similar. compatibilitate organizationala în sensul identificarii corespondentei nivelurilor decizionale si unitatilor functionale. notificari reciproce. o eficienta echivalenta a controalelor si procedurilor vamale. Si exemplele ar putea continua. altele decît cel economic: mediu. este necesar studiul comun al unor noi concepte si proceduri în ceea ce priveste activitatea vamala si definitivarea unui cadru comun de actiune pentru implementare.catre dezvoltarea si facilitarea relatiilor bilaterale în diferite domenii conexe interesate. Programul de actiune Vama 2002. care reclama o intensificare a controalelor la frontiera comuna si poate pune la dispozitie un cadru pentru organizarea de actiuni de supraveghere vamala comune. derulat la scara europeana.catre cerintele mediului de comert (un nou model de activitate vamala) si . în toate punctele de trecere a frontierei. Avînd în vedere obiectivul strategic comun declarat al celor doua state . între 1997 . cultura. Este esential sa existe dorinta de a realiza un sistem compatibil si/sau comun care sa asigure elementele necesare unei activitati vamale orientate: .

facilitarea trecerii frontierei si întarirea controlului acesteia.procesarea informatiilor despre calatori. În acest moment. trebuie sa aiba în vedere politicile la nivel înalt si orientarile stabilite în cadrul institutiei si implicarea personalului operational cu responsabilitati în managementul regional si local. într-un schimb permanent de informatii si fapte relevante reiesite din activitatea proprie curenta (dar folositoare altei autoritati). de cooperare a tuturor autoritatilor statului prezente la frontiera.procesarea informatiilor despre marfuri. Posibilitati de introducere a unui mod de lucru în comun O caracteristica importanta. atît în România cît si. similare sau armonizate. Nu se poate vorbi despre cooperare sectoriala între autoritatile vamale. cît de mult posibil. este dezvoltarea cooperarii inter-agentii si formalizarea acesteia. astfel încît obiectivul central sa fie constituit de integrarea. . se reflecta în utilizarea în comun de date (în special date continute de sisteme informatice). Cooperarea inter-agentii ale unui stat. trebuie canalizate în urmatoarele directii: ? armonizarea procedurilor de lucru. Un exemplu ar fi utilizarea de criterii de selectare pentru control vamal a 25 . acestea ezita sa îsi asume responsabilitatea unor proiecte locale. la modul ideal. Concluzionînd. în demersul general de analiza a posibilitatilor si cailor practice de realizare a dezideratelor de securizare a frontierei dintre cele doua state. ? îmbunatatirea schimburilor de informatii între serviciile relevante ale celor doua tari. într-un cadru bine definit si sistematic. a operatiunilor si procedurilor ce privesc: . ce trebuie sa stea în vederea factorilor de decizie care pot defini cadrul general de cooperare la frontiera.Orice proces de reforma institutionala. . ? îmbunatatirea cooperarii la frontiera între toate autoritatile nationale si între reprezentantii aceleiasi autoritati din cele doua tari. ci trebuie construit si implementat un concept mai larg. prin cunoasterea necesitatilor si competentelor celorlalte autoritati si chiar în delegarea de responsabilitati între autoritatile prezente la frontiera. din cercetarea efectuata pentru studiul de fata a reiesit un vid de comunicare si consultare între nivelul politico-decizional si cel de implementare din teren. trebuie încurajate initiativele pe care nivelurile de executie le -ar putea avea. depinzînd în continuare de hotarîrile liderilor politici nationali. sunt importante de analizat. În acest moment. 2. în Republica Moldova. în particular cea care implica proceduri de actiune comuna. Aceste niveluri trebuie implicate începînd cu faza de proiectare si realizare a propunerilor de modalitati de lucru. facilitarea trecerii frontierei si întarirea controlului acesteia. ceea ce ar garanta un grad înalt de aplicabilitate a initiativelor. În continuare vom parcurge unele dintre cele mai importante aspecte care. în cazul particular al conditiilor din România si Republica Moldova. În aceeasi idee. sau lucrul în comun. în limitele prerogativelor conferite de cadrul mai larg de cooperare aprobat. eforturile de dezvoltare a unei relatii între autoritatile vamale la frontiera care sa respecte principiile moderne ale acestei activitati si care sa asigure securizarea frontierei moldo-române. considerau interlocutorii.procesarea informatiilor despre autovehicule.

atît în întelesul si conditiile României. În identificarea celor mai propice metode de lucru în comun. ca prioritati nationale. în domeniul vamal. O asemenea abordare poate introduce o viziune globala asupra controlului specific al frontierei. contine germenii "coruptiei pasive". Complementaritatea utilizarii face referire la o repartizare mai eficienta a echipamentelor identice sau similare.echipament tehnic specific exista si la autoritatea vamala si la autoritatea politieneasca de frontiera. controlul de rutina. într-un fel actiuni corective locale în sensul diminuarii apetentei pentru acest tip de "coruptie". cît si ale Republicii Moldova. indiferent de locatia fizica a echipamentelor. traditionaliste. Totusi. Astfel. este si utilizarea în comun a echipamentelor tehnice specifice disponibile. în particular. Astfel. . Ipoteza de lucru presupune accesul reciproc la rezultatele controlului. distribuirea echipamentelor de-a lungul frontierei comune în cel mai judicios mod. Complementaritatea echipamentelor face referire la stabilirea posibilitatii folosirii în comun a echipamentelor. de exemplu) si. De la aceste elemente trebuie sa se plece si în demersul de a aduce autoritatile aflate de-o parte si de alta a frontierei într-un mod explicit de actiune în comun.un inventar al disponibilitatilor tehnice trebuie realizat. 26 . exista situatii în care se observa o atitudine de "rezistenta" initiala la un mod nou de activitate din partea diferitelor categorii de personal operativ.definirea unui cadru corespunzator pentru resursele umane implicate. traditional. o astfel de abordare presupune cresterea gradului de încredere reciproca a partilor pîna la nivelul recunoasterii rezultatului unui control. ce nu implica decît îndeplinirea si operarea sarcinilor normale de lucru. Aceasta remarca este cu atît mai importanta cu cît Programele de Guvernare din cele doua state contin. bazata pe complementaritatea echipamentelor tehnice si/sau complementaritatea utilizarii acestora. prin evitarea duplicarii aceluiasi tip de control de-o parte si de alta a frontierei poate fi un raspuns eficient al autoritatilor fata de cerintele crescute de exigenta ale actului de control de rutina sau de exceptie. persoanelor sau mijlocelor de transport care trec frontiera si care trebuie sa aiba în vedere profile de risc stabilite de alte autoritati la frontiera (pe probleme specifice: imigratie clandestina. trebuie sa se tina seama de faptul ca. . Un alt element important în aceasta constructie. reducerea gradului de coruptie în actul de administratie si. inclusiv în proiectarea de noi proceduri de lucru.bunurilor. tinînd cont de propriile investitii ale tarilor noastre si de programele europene sau din alte surse (de exemplu prin Pactul de Stabilitate). altele decît autoritatea vamala. Desigur. responsabilizarea în comun prin introducerea acestui tip de noi proceduri locale. încurajeaza. rezultatele controalelor tintite ale autoritatii vamale efectuate în punctul de frontiera ar trebui sa fie disponibile catre partile interesate. mai departe. chiar si în conditiile în care reprezentantii propriei administratii nationale nu au fost de fata la controlul efectiv. Discutiile cu privire la managementul unitar si integrat al facilitatilor tehnice de control la frontiera trebuie abordate tinînd cont de urmatoarele aspecte: .

însa în li nii mari. precum si folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei de stat.Dealtfel. în functie de o serie de considerente. Foarte probabil punctele de vedere ale autoritatii centrale în materie sînt diferit împartasite în teritoriu.înfiintarea ghiseului unic de încasare a taxelor în punctele de control la trecerea frontierei de stat. materializata în Codul de Conduita a Personalului Vamal. . din informatiile care au fost puse la dispozitie pentru întocmirea prezentului material. Desigur ca se impunea elaborarea unui asemenea cod. la întrebarile referitoare la obstacolele efective care stau în calea unei mai temeinice conlucrari între omologii români si 27 . precum si intensificarea activitã tii organismului propriu de control si aplicarea fermã a mãsurilor de prevenire a corup tiei în domeniul vamal. informare si popularizare atît a performantelor. administratia vamala din România aplica o politica proprie privitoare la comportamentul lucratorilor vamali. în final. personalul vamal este obligat sa respecte si sa aplice principiile legalitatii. sa aiba un comportament civilizat.dezvoltarea si implementarea unui program coerent de educatie eticã a personalului autoritã tii vamale. Materialul prezentat în acest capitol face proba faptului ca. . sa fie. La acest moment. credibilitatii si responsabilitatii. Tocmai din acest ultim motiv. în capitolul dedicat reformei managementului sectorului public. În noul Cod de conduita al functionarilor vamali se prevede ca. Am adus în discutie acest paragraf al Hotarîrii de Guvern pentru a se putea observa convergenta conceptelor si posibilitatea reala de punere în practica a principiului care le fundamenteaza catre o solutie ce nu este valabila doar pentru un punct de frontiera sau o administratie.1065/2001" regasim. în îndeplinirea atributiilor de serviciu. obiectiv si impartial si mai ales sa nu se lase influentat de interesele personale si nici de presiunile politice în îndeplinirea atributiilor de serviciu. iar elementele strategiei care pot duce la punerea ei în aplicare sînt cunoscute. se remarca idei si sugestii pentru ce anume ar trebui facut. în cuprinsul "Programului National de Prevenire a Coruptiei" aprobat prin Hotarîrea Guvernului României nr. sa fie loial institutiei. criterii de eficienta. în toate circumstantele. se remarca faptul ca autoritatea vamala are în vedere un plan de masuri pe care le-ar putea pune în practica în functie de anumite conditii. ci un ansamblu de autoritati ce activeaza împreuna. însa chestiunea de baza este salariul sub media pe tara a functionarilor vamali. intrat în vigoare la începutul anului 2002.dezvoltarea fluxului de raportare. urmatorul obiectiv si masurile preconizate de prevenire a coruptiei: . care nu este nici pe departe unicul asupra caruia ar exista suspiciuni legate de coruptie. responsabilitati si. în România. integritatii morale. autoritatile vamale cunosc care sînt principiile si parametrii unei colaborari eficiente cu autoritatile similare la frontiera. aliniat la cerintele internationale. Exista o viziune. fapt ce ridica obstacole evidente în demersurile de eradicare a coruptiei în acest sector.standardizarea procedurilor de vamuire si de percepere a taxelor vamale. pe un set minimal de obiective. cît si a cazurilor de conduitã inadecvata a personalului vamal. . Cele mai multe dintre observatiile pe aceasta tema lasau sa transpara obstacole ce tin de lipsa încrederii între autoritatile competente din statele în cauza sau de lipsa coeziunii si comunicarii între liderii politici si responsabilii cu punerea în practica a masurilor.

28 . organi zarea supravegherii vamale locale.moldoveni. administratia drumurilor etc. în prezent. mai ales în Republica Moldova. în special. prevederile legii si bunele intentii. inclusiv la un nivel mediu decizional care. inspectia fito-sanitara. în activitatea de zi cu zi. 3. descoperirea si sanctionarea contrabandei). dar implicate în operational . Cadrul local de consultare Pentru introducerea oricaror proceduri de lucru în comun sau complementaritate trebuie definit un cadru pentru consultarea factorilor locali de decizie si executie. ce stabilesc modul de actiune în aplicarea unor linii directoare trasate de forurile superioare. Acest cadru va fi folosit. Din multitudinea de actori care concura la stabilirea de relatii de cooperare dintre România si Republica Moldova (mai ales în contextul în care anterior am tratat problema euroregiunilor). si nivelurile de executie (fie de la frontiera. trebuie sa implice. trebuie avute în vedere elemente de motivare a personalului propriu si a cooperarii sistematice cu colegii corespondenti. 4. fie de la alte esaloane ierarhice. În definirea acestui cadru trebuie sa se aiba în vedere participarea larga (mai ales în problematica punctului de trecere a frontierei) a reprezentantilor diverselor autoritati si agentii nationale: vama. depinde o mai eficienta activitate la frontiera. Întîlnirile responsabililor de la frontiera trebuie sa aiba un caracter de permanenta (continuitate) respectînd un calendar convenit în comun. Dincolo de aceste deziderate. Deciziile interne din România si Republica Moldova. Chiar daca aceste competente si responsabilitati ale autoritatilor cu atributii la frontiera nu sunt armonizate în totalitate. prin consultare. de a caror informare si încurajare.de exemplu structurile cu atributii în prevenirea. se pot crea în detaliu procedurile locale de actiune si practica în ceea ce priveste procesarea diferitelor categorii de trafic. se creeaza conditii pentru a se stabili corespondente si colaborari între aceste institutii. cele mai multe informatii ramîneau în sfera necesitatii unei mai bune corelari atît între liderii politici ai celor doua state cît si între fiecare dintre acestia si responsabilii din punctele de trecere a frontierei. în spiritul dialogului. Pentru a atinge standarde de eficienta în securizarea frontierei comune. inspectia sanitara-veterinara. de exemplu). ceea ce se nu întîmpla suficient în momentul de fata. pentru informare reciproca în domenii de interes pentru activitatea curenta (cu implicatii directe asupra capacitatii operationale) si în stabilirea sau consolidarea procedurilor de actiune. dupa cum rezulta din discutiile pe care coordonatorii le-au purtat cu reprezentanti din institutiile cheie ale statului român. autoritatile vamale si respectiv politia de frontiera reprezinta pilonii centrali a caror colaborare este cruciala în acest context. se dovedesc cele mai productive si cele mai necesare. acesta este rareori racordat la prioritatile exprimate prin noi politici stabilite de nivelele superioare. moduri de actiune sau reactie la evenimente deosebite (amenintari ale personalului. este indiscutabil ca cei care se expun si trebuie sa solutioneze constant problemele aparute la frontiera sînt vamesii si politia de frontiera. Necesitatea schimbarii mentalitatii Trebuie sa revenim la nivelul operational si sa spunem ca. politia de frontiera. În acest cadru se pot detalia anumite obiective particulare de activitate.

vom aborda problematica si importanta controlului comun la frontiera prin exemplificarea situatiei din teren cu referire la camioanele de marfa pentru care regimul vamal de tranzit începe în Republica Moldova si se termina în România. în situatia în care cadrul de derulare a cooperarii între Republica Moldova si România la frontiera nu prevede explicit un alt mod de aprobare. acestea sunt inspectate de personalul vamal.previziuni asupra unor potentiale probleme pe termen scurt. nivelului central de decizie poate doar revizui si superviza masurile adoptate local. mediu. atît explicite cît si implicite. avînd un rol predominant în asigurarea cadrului legal si raspunderea supervizarii aplicarii legii în teren. autoritatile pot decide o abordare convenabila ambelor parti. Aceste întîlniri periodice trebuie sa aiba în vedere permanent stabilirea unor recomandari cu privire la organizare si proceduri de lucru în sensul cresterii eficientei si eficacitatii raspunsului comun la sarcinile prioritare. în cadrul procedurii de control de rutina care cuprinde: verificarea integritatii sigiliilor. Aceasta problema este cu atît mai stringenta daca tinem cont de particularitatile modului de functionare a administratiei de stat din tarile sud-estului Europei (România si Republica Moldova nefacînd exceptie) în sensul în care exista ingerinte politice în actul administrativ. de exemplu. cu camioanele de marfa care trec frontiera. Datele primare ce trebuie sa fundamenteze o astfel de analiza sunt cele oferite de particularitatile locale prezente în punctul de trecere a frontierei. Autoritatile nationale centrale trebuie sa fie descongestionate de atributii care pot si trebui sa fie solutionate pe plan local în baza unei delimitari clare a competentelor între paliere. astfel încît sa se asigure o fluidizare a traficului. lung si posibile solutii (la care sa se lucreze în comun). În aceasta chestiune. în paralel cu rigurozitatea si extensia controlului vamal în sens de prevenire. verificarea conditiilor de integritate ale compartimentului marfa. pe baza respectarii principiului respectarii separarii atributiilor între factorii de raspundere centrali si cei locali . Practici de control la frontiera. Acordul conducatorilor locali ai diferitelor agentii si autoritati din ambele state ar trebui sa fie de ajuns pentru trecerea la adoptarea si implementarea recomandarilor. în ceea ce priveste modalitatea de control aplicata si rezultatele asteptate.pe baza institutionalizarii în primul rînd a unui sistem de comunicare constant între politica si executie. În legatura. ceea ce ne da înca o data prilejul sa încurajam cooperarea.Totusi. schimbari ale mediului operational local si moduri adecvate de raspuns (de exemplu: modificari vizibile în structura de trafic). 29 . În România. în sensul determinarii daca s-au respectat prevederile legale. conducerea centrala se poate implica în sustinerea initiativelor locale (de exemplu prin re-alocarea de mijloace materiale). pentru implementarea în mod coerent de ambele parti ale frontierei a conceptelor de genul "biroului unic la frontiera". În cele ce urmeaza. 5. Posibilitati de lucru în comun. Acolo unde este cazul. descoperire si sanctionare a încalcarilor legislatiei vamale. este nevoie de coordonare de nivel înalt si acestea nu pot face subiect al discutiilor de coordonare la nivel local. ceea ce favorizeaza o oarecare atitudine de dependenta a structurilor locale de cele centrale.

trebuie avut în vedere ca standardul acceptabil în Uniunea Europeana si care poate servi ca baza pentru optimizarea procesului comun de selectie si control este de 10-15%. aplicarea în practica sau experimentarea prevederilor Uniunii Europene cu privire la controlul la frontiera externa (ceea ce reprezinta o parte din efortul de aderare). mergînd pîna la inculparea acestora pentru complicitate.Aceasta abordare procedurala este obligatorie prin reglementarile vamale în vigoare si este comuna celor doua tari. si. exista preocupari. calitativi (rezultate raportate la efortul de control depus) si la notiunile si valorile comun acceptate privitoare la selectia pentru aceste controale. dificultati de diferite naturi în tara vecina sau într-o vecinatate relativ mica. Scopul unor discutii si aprofundari ale lucrului comun la frontiera îl poate constitui îmbunatatirea si eficienta acestor inspectii fizice cu scopul de a selecta din trafic anumiti subiecti pentru un control fizic mai cuprinzator decît controlul de rutina. Discutia se poate extinde. în cazul în care se realizeaza o descoperire de contrabanda ulterior trecerii prin punctul de frontiera. 2. prevederi legale sau "mod de lucru traditional" care presupune actiuni împotriva lucratorilor vamali. riscurile in materie de securitate nationala. chiar numai posibilitatea ca politia sau o alta agentie nationala sa descopere mai tîrziu o iregularitate 30 . Aceste controale amanuntite. prin definirea în comun a modalitatilor de reactie fata de diferitele prioritati. în limitele constrîngerilor inerente în ceea ce priveste disponibilitatea de resurse. pîna la definirea comuna a unor indicatori sau parametri de performanta acceptabili: cantitativi (cît se controleaza la frontiera). 4. sunt realizate. Este imposibil de imaginat ca se poate controla amanuntit. Prin elaborarea unei platformei comune de actiune. Putem enumera patru factori de risc în a realiza o întelegere completa si în concordanta a conceptului de control vamal si amploarea lui la frontiera: 1. obiectivele operationale si eficacitatea actiunii vamale de control la frontiera se pot încadra în valori acceptabile de performanta de ambele parti. În mod cert. pe baza a patru mari categorii de rationamente de fundamentare: 1. cu privire la calitatea controlului si a rezulatelor. chiar daca nu este aplicabil comentariul de mai sus. lupta împotriva contrabandei. trebuie asumat faptul ca vor exista întotdeauna dubii cu privire la traficul necontrolat (cu rezerva ca fiecare tara îsi poate continua politica de control proprie aplicabila la importul realizat într-o locatie interna). tot traficul. la frontiera. si trebuie extinsa. autoritatea vamala trebuie sa realizeze inspectii fizice amanuntite în conjunctie cu acestea si la cererea lor. în particular la frontiera. respectiv jumatate din controalele efectuate conduc la descoperirea unei iregularitati sau încalcare a legislatiei. 3. 2. în momentul prezent la frontiera. legat de aceasta. În ceea ce priveste exprimarea gradului de eficienta al controalelor la frontiera. mari consumatoare de resurse. Trebuie permanent avut în vedere ca. prin competentele legale ale altor autoritati la frontiera. cum este Politia de Frontiera. si într-un stat si în celalalt.

Pe fondul cunoasterii conditiilor de lucru. separat de fluxul de trafic. aparatura de inspectie nedistructiva. privind frontiera de stat prevede posibilitatea ca. notiunile de selectivitate si/sau analiza a riscului pot avea înteles diferit sau sunt introduse recent în practica operationala. intrata anul trecut în vigoare. detinute în comun. cum ar fi: truse mecanice. 4. 31 . în baza documentelor bilaterale încheiate de statul român. discutia despre posibilitatea unui control în comun de catre autoritatile din cele doua state a ramas pîna în acest moment la nivelul teoretic.zone special amenajate pentru control fizic. Trebuie remarcat totusi ca legislatia româneasca.sau marfuri de contrabanda conduce la încurajarea lucratorilor vamali sa se protejeze prin controlul amanuntit al tuturor elementelor de trafic la frontiera. sa poata fi organizate puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre parti. înainte de sosirea în punctul de trecere a frontierei si examinarea atenta a datelor continute de documente (elementele declaratiei la autoritatea vamala). spatii . întelesul controlului (inspectiei) fizice poate fi diferit. folosite în comun sau împartite). Aceasta noua abordare trebuie sa se bazeze pe doua componente de activitate (si este rezultatul acestora): selectivitatea facuta de catre autoritatile nationale. iar regulile de lucru ale personalului fiecareia dintre parti si modul de cooperare în punctele de trecere comune sa fie stabilite prin documentul de înfiintare. dar mai bine pregatite si mai amanuntit desfasurate (implicînd si facilitatile speciale de control fizic. 3. fara a se semnala pasi importanti în acesta directie. O abordare comuna va trebui sa aiba ca efect mai putine controale.

Relatiile privilegiate cu Republica Moldova au determinat România sa trateze astazi preferential problema documentelor cu care sa se prezinte cetatenii moldoveni la frontiera cu tara noastra. persista o discrepanta între cadrul juridic si situatia din realitate. a masurilor luate de institutiile în masura. atît la nivelul redactarii si amendarii documentelor cadru. O observatie importanta este legata de practica colaborarii cu societatea civila si principiile acestui parteneriat pe care institutiile care se ocupa de probleme atît de particulare cum este cazul frontierei. am desprins urmatoarele concluzii: 1. ramînînd sa faca obiectul unei cercetari separate ulterioare. studiul de fata se constituie într-un instrument de lucru pentru autoritatile în domeniu din tarile implicate. Pe acest fond. se remarca o insuficienta comunicare între autoritatile corespondente din fiecare stat partener. Pe acest fundal.acela de a introduce cititorul în problematica securizarii frontierei în general si în particularitatilor frontierei dintre Romania si Republica Moldova în special. Desi. În functie de o serie de factori. succesele dar si dificultatile întîmpinate.pîna la momentul integrarii în UE . Pe acest fond. de exemplu. între cele doua state. le vor deprinde în timp. cum este. pe teren. În elaborarea lui. a efectelor în practica. de asa maniera încît prin practica lucrului în comun. au fost semnate documente bilaterale care reglementeaza si încurajeaza cooperarea dintre ele. prin observarea performantei fiecarei institutii dar si a cadrului general de aplicare a legislatiei. cît mai ales la nivelul normelor metodologice pentru aplicare. în demersurile pentru îndeplinirea criteriilor pentru integrarea în structurile euro-atlantice. în sensul în care prevederi importante ramîn si astazi la nivel declarativ. una dintre recomandarile studiului de fata face referire la institutionalizarea unor proceduri de evaluare a politicilor publice în domeniu. pentru implementarea durabila a prevederilor acordurilor si întelegerilor regionale. coordonatorii au facut interviuri si au realizat documentari cu privire la stadiul unor proiecte. în viitor între societatea civila si institutiile statului sa se institutionalizeze o comunicare fireasca. Fara a face aluzie la stadiul relatiilor politicodiplomatice dintre cele doua state (în fond. în afara pasaportului.Capitolul V Principalele concluzii si recomandari Studiul de fata abordeaza o problema deopotriva actuala cît si complexa. Am constatat acest lucru în perioada redactarii materialului de fata. 32 . anumite aspecte. aceasta decizie implica asumarea unor raspunderi deosebite. rolul studiului de fata ramînînd . dorim sa precizam ca tematica luata în discutie nu s-a epuizat prin materialul de fata.la sfîrsitul perioadei de cercetare . de care autoritatile administratiei centrale si locale trebuie sa tina cont. independent de apartenenta lor politica la un moment dat). solicitînd rapoarte institutiilor cu atributii în domeniu si analizînd istoricul cadrului legislativ cu referire la frontiera dintre România si Republica Moldova. Astfel. 2. România a luat decizia de a nu impune . unele aspecte au putut fi detaliate altele au fost mai degraba punctate.alte documente cetatenilor moldoveni pentru trecerea frontierei. problema cetatenilor cu cetatenie dubla. ceea ce ne determina sa încurajam pe viitor proiecte în aceasta linie. Pentru autoritatile din România. Aceasta decizie nu trebuie sa fie însa interpretata de catre beneficiari în sensul unei permisivitatii totale la frontiera sau în sensul renuntarii la exigentele specifice procedurilor de control la frontiera.

dar si o strategie de încurajare a acestora sa îsi asume raspunderea fireasca atunci cînd se confrunta cu probleme ce se pot rezolva chiar la frontiera nu ar aduce decît beneficii statelor implicate în sensul fluidizarii traficului legal de marfuri si persoane. exista probleme locale care se pot solutiona cu mai multa eficienta de catre autoritati locale competente. 6. În timp ce autoritatile nationale contureaza cadrul si definesc strategii pentru punerea în aplicare. Din aceasta perspectiva. unele dintre ele putând deveni un pericol pentru stabilitatea regiunii. 4.ca sa ne referim la cele mai frecvente depasesc efectiv frontierele unui stat. Dat fiind ca Acordul de readmisie se afla înca în proces de ratificare si la acest moment. O definire mai clara a competentelor. Descongestionarea administratiei centrale este cu atît mai importanta cu cît se constata întîrzieri în planul ratificarii unor acorduri. descongestionîndu-se în acest mod administratia centrala si. în fine. Republica Moldova si Ucraina se confrunta cu o serie de probleme îngrijoratoare. 5. s-ar constitui într-un sprijin substantial pentru clarificarea relatiilor dintre autoritatile competente de la frontiera. concentrarea tuturor deciziilor în „mîinile” autoritatilor centrale nu numai ca împovareaza dar poate si bloca rezolvarea unor probleme punctuale. Problema securizarii frontierei dintre România si Republica Moldova nu se rezuma la linia de demarcatie dintre cele doua state. pericole ca migratia ilegala transfrontaliera. droguri . Obiectivul cooperarii transfrontaliere nu poate fi îndeplinit. fiecare stat se ghideaza dupa propria sa metoda de lucru. Un exemplu edificator pentru a puncta dificultatea rezolvarii unor situatii în teritoriu este legat de ratificarea abia în aceasta perioada de catre Parlamentul de la Bucuresti a Acordului de readmisie a strainilor. nu schimba informatii constant cu privire la problemele mentionate si nu 33 . raspunzînd mai operativ problemelor din teren. daca. la limita care o desparte de Ucraina. traficul de arme si droguri. Regiunea careia îi apartin România. masini. la rîndul lor. arme. ni se pare important de mentionat ca ratificarea lui de catre România. cercetare si supraveghere. Ca si în alte domenii. crima organizata vor continua sa persiste daca nu sa se amplifice. autoritatile nationale cu atributii la frontiera ale unui stat nu coopereaza între ele. în special a reprezentantilor institutiilor la punctele de frontiera. fapt ce creaza un dezechilibru juridic care aduce un plus de dificultate atît în teren cît si în planul relatiilor politice. Atâta vreme cît nu sunt adoptate masuri de securizare a tuturor frontierelor proprii. 7. Importanta si urgenta în acest sens este rezolvarea problemei granitei de est a Republicii Moldova. Întelegem ca în asemenea probleme. datorita complexitatii problemelor din aceasta regiune ar trebui elaborate proceduri comune de lucru. problemele care au cazut sub incidenta acestuia rezolvîndu-se cu dificultate pîna acum. însa. Este fara îndoiala ca abordarea acestora nu este datoria unei singure tari si nici nu poate fi atîta vreme cît probleme ca traficul de persoane.3. în cel mai scurt timp optim. fiecare stat ar trebui sa contribuie la instituirea unor proceduri comune de evaluare a performantei (pe fiecare tara în parte precum si cele comune) punctîndu-se impedimentele aparute astfel încît problemele estimate sa se poata rezolva în cel mai scurt timp de catre palierul administrativ din fiecare tara.

potentiale probleme. care sa raspunda atît unor criterii de economie bugetara cît si de eficienta. respectînd un calendar convenit în comun. pe domenii si criterii stabilite de comun acord. O alta sugestie pentru eficienta controlului la frontiere este legata de ideea enuntata anterior si anume împartasirea datelor de catre fiecare tara celeilalte si. în acest moment. chiar mai mult. cooperarea inter-institutii ar trebui sa aiba în vedere utilizarea de criterii de control împartasite de toate autoritatile. experiente anterioare de genul unor echipamente mobile care sa deserveasca mai multe puncte de control merita evaluate si în cazul frontierei dintre cele doua state vizate (si nu numai). persoanelor sau mijloacelor de transport care trec frontiera. solutii de control în comun. construirea unei baze de date comune. pragmatice. 8. 9. Din alta perspectiva. Rezultatele controalelor efectuate în punctul de frontiera de catre o autoritate ar trebui sa fie disponibile tuturor autoritatilor cu atributii la frontiera ca si planul de masuri pentru prevenirea producerii unor probleme pe viitor.începe cu aspecte si masuri punctuale. Pentru astfel de solutii exista precedentul sprijinului international pentru achizitionarea lor. Sistematizarea sau centralizarea tuturor acestor date la nivelul unei institutii publice din Romania. indiferent de locul din care acestia provin.împartasesc aceeasi viziune cu privire la strategia de securizarea frontierei în spiritul întaririi securitatii regionale. care sa se aplice bunurilor. În privinta euroregiunilor din care face parte si România (inclusiv a euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos). Întîlnirile responsabililor de la frontiera trebuie sa aiba un caracter de permanenta.în opinia noastra . Concret. calitativi (rezultate raportate la efortul de control depus) si la notiunile si valorile comun acceptate privitoare la selectia pentru aceste controale. Este recomandat ca acest cadru de cooperare sa fie folosit pentru informare reciproca în domenii de interes pentru activitatea curenta si pentru stabilirea sau consolidarea procedurilor de actiune. de exemplu). care sa se actualizeze constant. Colaborarea poate fi extinsa pîna la definirea comuna a unor indicatori sau parametri de performanta acceptabili: cantitativi (cît se controleaza la frontiera). în alte situatii. O rezolvare optima a acestei situatii vizeaza crearea conditiilor pentru a se stabili corespondente si colaborari. O abordare comuna a României si Republicii Moldova în privinta controlului specific de frontiera trebuie sa aiba în vedere faptul ca. avînd în vedere profilele de risc stabilite de fiecare autoritate în parte (pe probleme specifice: imigratie clandestina. 10. cooperarea . inclusiv la nivel decizional mediu. accesibila celor interesati. Este nevoie ca toate institutiile unui stat sa contribuie cu informatii si sa utilizeze în comun o baza cu datele relevante (în special date continute de sisteme informatice). competentele si responsabilitatile autoritatilor de frontiera din ambele state nu sunt armonizate. ar putea fi viabile. este necesara sistemizarea informatiilor si actualizarea lor nu numai cu scopul informarii corespunzatoare a opiniei publice nationale si internationale dar si cu acela de a corecta acolo unde este cazul sau preîntîmpina. conditia pentru ca asemenea proiecte sa poata fi puse în aplicare fiind ca cererea sa vina ca urmare a unei colaborari între cele doua state. Din aceasta perspectiva. În conditiile în care atît România cît si Republica Moldova se confrunta cu dificultati economice. precum si elaborarea unui mecanism transparent de evaluare a programelor din aceste 34 .

la care sa îsi aduca contributia nu numai reprezentantii autoritatilor administratiei publice din domeniile vizate de proiecte dar si societatea civila din tarile implicate. cît si la acela (sau mai ales acela) al institutiilor în masura sa adopte masurile care se impun.regiuni. atît la nivelul unor colective de analiza din fiecare tara si în comun. Cu mentiunea ca observatiile de mai sus pot fi aprofundate. sînt de recomandat dezbateri pe marginea lor. ar completa benefic eforturile bugetare proprii. în conditiile economice cu care se confrunta România si Republica Moldova. am dori sa încurajam abordarea lor cu reprezentantii organizatiilor internationale a caror expertiza poate fi la fel de valoroasa si necesara ca si sprijinul financiar care. detaliate in continuare. din mai multe tari. În aceeasi idee. sînt benefice atît pentru Romania cît si pentru alte tari interesate în schimbul de experienta. 35 .

fiind în prezent pe agenda Parlamentului. În domeniul luptei împotriva crimei organizate. Slovacia.ANEXE EXTRASE DIN RAPORTUL COMISIEI EUROPENE DIN 2001 asupra României. incluzînd introducerea de unitati de supraveghere mobile. Cu toate acestea. vizînd si elaborarea unui Plan de Actiune Schengen. esentiala pentru cresterea controlului democratic si responsabilizarii fortelor de politie. dezvoltarea de laboratoare vamale si atribuirea autoritatii de control si de asigurare a respectarii prevederilor legale de catre personalul vamal. Elvetia. cu 6 state candidate (Polania. cooperarea dintre organismele cu atributii în acest domeniu trebuie sa fie îmbunatatita în continuare. România a înregistrat un progres important în alinierea politicilor sale de acordare a vizelor cu standardele europene. computerizate. pe tematica securizarii frontierelor si a stabilitatii regionale Comisia Europeana remarca progresul însemnat al României în ce priveste politica de vize. ar trebui dezvoltate si alte metode de lupta împotriva fraudei si coruptiei. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata accelerarii reformei politiei nationale. India. România a înregistrat progrese în domeniul cooperarii vamale prin înfiintarea serviciului Anti-Frauda în cadrul Directiei Generale a Vamilor. fiind vizibile primele rezultate pozitive de eficienta sporita si practici îmbunatatite. au fost emise decizii guvernamentale privind organizarea Politiei si statutul politistului. cu exceptia Marii Britanii si Portugalia. Un progres limitat a fost înregistrat însa în domeniul luptei împotriva fraudei si coruptiei. În ce priveste frontierele externe. Cooperarea interinstitutionala ar trebui sa fie îmbunatatita si sa fie semnate acorduri de asistenta reciproca. Ungaria si Bulgaria). Cehia. 36 . controlul frontierelor si migratia. Slovenia. Investitii considerabile au fost facute pentru achizitionarea echipamentelor de supraveghere si se preconizeaza si altele. ar trebui facute îmbunatatiri atît legislative cît si în privinta întaririi capacitatii administrative. Este înca nevoie de conectarea on-line a punctelor de trecere a frontierei la baza centrala de date despre imigratie. reoganizarea si modernizarea Politiei de Frontiera Române se afla în plin proces. În vederea pregatirii participarii la spatiul Schengen. cît si cu Republica Moldova. Aceasta armonizare ar trebui continuata. Croatia. iar eforturile de combatere a coruptiei ar trebui sa fie crescute. Cu toate acestea. Totusi. Mult mai multe eforturi sunt necesare pentru a crea o capacitate eficienta de implementare si pentru a îmbunatati cooperarea institutionala în acest domeniu. România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre UE. în acord cu standardele CIS. iar legislatia recenta privind lupta împotriva coruptiei trebuie sa fie urmata de masuri de întarire a capacitatii de punere în practica a legislatiei. Aceasta legislatie va constitui un cadru legal pentru demilitarizarea politiei. Domeniile în care s-au înregistrat progrese însemnate sunt dezvoltarea analizei de risc si dezvoltarea unei baze de date nationale. în special pe linia introducerii obligativitatii vizelor pentru statele cu potential ridicat de migratie.

politie de frontiera. . . atît la nivel central. 37 . Iugoslavia. 1.R. R. Turcia) • Bosnia-Hertegovina.Initierea acordurilor cu Republica Moldova si Ucraina cu privire la controlul comun al pasapoartelor pe timpul trecerii trenurilor peste frontiera.Promovarea cooperarii transfrontaliere prin initierea formalitatilor de înfiintare a unui centru trilateral la frontiera cu Ucraina si Republica Moldova la Galati.R.actualizarea protocoalelor în functie de noile aspecte ale situatiei operationale. • dotarea cu echipamente destinate supravegherii si controlului frontierei si conectarea on-line a posturilor de frontiera la baza de date centrala privind imigratia. Întarirea cooperarii pe linia migratiei ilegale prin controlul si securizarea frontierei: . a controlului la frontiera.I. Federatia Rusa. care sa integreze consulatele României.introducerea sistemului on-line de procesare a vizelor. precum si în ceea ce priveste îmbunatatirea managementului frontierei • implementarea programelor de pregatire si specializare a personalului cu asistenta internationala.. 2.încheierea unor noi acorduri în materie de vize.actualizarea listelor statelor pentru care sunt necesare vize pe baza listei UE (introducerea regimului de vize pentru tarile C.îmbunatatirea cooperarii între agentii în ce priveste gestionarea frontierei si intensificarea eforturilor de combatere a coruptiei .F. . .Elaborarea proiectului de Acord cadru pentru controlul comun în punctele de trecere a frontierei si initierea demersurilor de negociere a acestuia cu statele vecine. în domeniile de referinta ale studiului 1. în special în ceea ce priveste introducerea obligativitatii vizei pentru tarile cu un înalt potential de migratie .F.I. supraveghere si control al traficului la Marea Neagra. Controlul frontierelor .Alinierea la politica de vize a UE. respectiv Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei.realizarea sistemului integrat de observare. cît si la nivelul formatiunilor sale teritoriale. • R. . a Macedoniei.realizarea sistemului informatic on-line al Politei de Frontiera. . a Macedoniei.S. Politica de vize . Formarea cadrelor cu profil unic .întarirea controlului asupra modului de eliberare a vizelor. .finalizarea procesului de înlocuire a militarilor în termen cu profesionisti.dezvoltarea unei strategii integrate de management al frontierei . Ucraina. .începerea pregatirilor pentru participarea la zona Schengen si a implementarii Planului de Actiune Schengen (realizarea si introducerea de colante de viza tip Schengen si introducerea noilor pasapoarte).I.Planul de actiune pe anii 2002 si 2003 al Guvernului României. Directia Relatii Consulare din Ministerul Afacerilor Externe. • constituirea unor structuri mobile de interventie la frontiera de stat. . Iugoslavia • Turcia . F. .realizarea unui sistem informatizat integrat institutiilor cu competente la frontiera în vederea realizarii unui schimb operativ de date si informatii. F.dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Române în domeniile imigratiei.

Azilul .adoptarea proiectului de Lege privind combaterea crimei organizate. 38 . .încheierea documentelor de cooperare cu autoritatile politiei de frontiera din alte state din Europa. trafic international cu fiinte vii ori atentate.constituirea unor structuri specializate pentru combaterea noilor forme de criminalitate: informatica.dezvoltarea unei strategii nationale privind drogurile si crearea unui punct national de legatura pentru Centrul European de monitorizare a drogurilor si a Dependentei de droguri . .înfiintarea la nivelul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratelor Judetene de Politie de structuri independente care sa combata criminalitatea în domeniul armelor. conform practicilor comunitare.îmbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie. Migratia . conform practicii în spatiul Schengen. Cooperarea politieneasca si lupta împotriva crimei organizate . echiparea si dotarea cu personal suficient. 5.elaborarea si implementarea unui program integrat de lupta împotriva crimei organizate transnationale si transfrontaliere. 4. . 3. dezvoltarea infrastructurii care sa permita intensificarea luptei împotriva crimei organizate .introducerea si utilizarea unui document de calatorie standard pentru expulzarea tertilor care nu sunt în posesia documentelor de calatorie valabile. Combaterea drogurilor . în special a politie si a organelor vamale. 2. precum si la nivelul Garzii de Coasta cu institutiile similare din bazinul Marii Negre.initierea unui acord de cooperare cu EUROPOL. explozivilor si substantelor toxice. . . .încheierea unor noi protocoale si acorduri de colaborare cu institutii similare din tarile membre UE. precum si a celui cu atributiuni în centrele de cazare a migrantilor depistati cu sedere ilegala. . .finalizarea centrului de cazare a strainilor depistati cu sedere ilegala din judetul Arad si reabilitarea centrelor de primire din Iasi si Giurgiu.cresterea gradului de pregatire a personalului care desfasoara activitati în domeniul migratiei.introducerea specimenului unic al permisului de rezidenta.îmbunatatirea conditiilor de cazare a solicitantilor de azil.îmbunatatirea capacitatii autoritatilor de aplicare a legii.

Puncte de control si trecere a frontierei dintre România si Republica Moldova 39 .

013 români.044.225 români.F.294 171.105 straini 431.568 straini 40 . 673. Stînca TOTAL 2001 542. Falciu P. 476.517 56.659 266.472 români.386 români.160 români. Iasi P.868 straini 360.232 români.722 straini 18.234 români.992 români. 480.907 66.876 români. 259. 38.531 straini 291.222 18.792 straini 730.F.F.281 2.C. a cetatenilor români si straini.T. 17.464 români. 273.279.C.C.393 români.Traficul de persoane la frontiera României cu Republica Moldova.442 14. 601.T.426 români.491 1.366 57.C.429 straini 2.365 români. Oancea P.F.752.185 români. 274.012 straini 237.018.047 straini 399.F. în anii 2000 si 2001. 2000 535.F. 478.504 straini 305.C. Sculeni P. Albita P.C.T.T.187 straini P.800 235. 223. 312.C.668 32.T.195 straini 367.141 straini 40.405 57. 353.986 români.187 52. Galati P.997 români.T.F. la fiecare punct de control si trecere a frontierei.T.869 48. 2.419 straini 654.416 45.392 30. 2.928 straini 537. 334.062 straini 3.

28 43532.38 132812.36 85844.96 539601 154062 export 2001 import 381059 151704 41 .79 39411.52 33756.26 295130 102578 export 2000 import 66104.46 11181.32 41489.87 66708.24 16779.47 61233.48 75851. pe cale rutiera si feroviara - AN ACTIVITATE TRANSPORT export feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier VALOARE (mii $) Total valoare GREUTATE Total (tone) greutate 188822 174799 89828 61394 322183 222418 99714 75256 150830 144300 34960 67618 373669 165932 91518 62544 229305 151754 66000 85704 363621 151222 1997 import 35377.86 52764.22 39532.36 5775.74 127333.94 25739.68 41196.39 38636.15 126543.analiza în perioada 1997-2001.6 60311.26 34534.99 export 1998 import 544601 174970 export 1999 import 77148.87 91166.Volumul de marfuri exportate si importate de România în relatie cu Republica Moldova .71 24383.49 15457.72 21822.35 27454.02 110385.

Grafic export-import exprimat în valoare (mii USD) 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 1997 1998 1999 2000 2001 export import 2.1. Grafic export-import exprimat în greutate (tone) 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1997 1998 1999 2000 2001 export import 42 .

director al Directiei Moldova din Ministerul Afacerilor Externe.2. Mihail Rujoi (n. Are o importanta experienta în acest domeniu. este Secretar Executiv al Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere. Bucuresti. A fost coordonator proiecte internationale în cadrul Regiei Autonome "Apele Române" si Director al Directiei de Integrare Europeana.20. A urmat cursuri de specializari pe aceste domenii în tara si strainatate.07. antisemitismului. din cadrul Directiei Generale a Vamilor. În prezent este coordonatorul Biroului de Analiza de risc. A participat la fondarea a doua institutii internationale: Reteaua Internationala a Organismelor de Bazin si Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere. În prezent este deputat în Parlamentul României din partea Partidului National Liberal.9.1940) .1964) .1964) . A colaborat strîns pe problemele specifice cu specialisti din Germania. gradele diplomatice de la atasat la consilier.11. prin concursuri. Marea Britanie si a urmat cursuri de pregatire în domeniile luptei anti-drog si strategii de pre-aderare în domeniul vamal. ocupînd succesiv functiile de director în Directia Consiliului Europei si Drepturilor Omului. 43 . Gentiana Serbu (n.21.consilier diplomatic Absolvent al Academiei de Studii Economice si al Cursului Postuniversitar de Relatii Internationale.09.parlamentar Absolvent al Academiei de Studii Economice. parcurgînd. ulterior. Relatii Internationale si Imagine Publica din cadrul Directiei Generale a Vamilor.secretar I.secretar executiv SECI Absolventa Institutului Politehnic Bucuresti. Moscova si Chisinau. Nini Sapunaru (n.10. xenofobiei si intolerantei. însarcinat cu afaceri în Cipru. A ocupat importante functii în organisme si neguvernamentale în probleme privind minoritatile nationale. în calitate de consilier si.Prezentarea grupului de lucru Gabriel Micu (n.1963) . însarcinat cu afaceri la Chisinau si consilier al Ambasadei României în Republica Moldova. lupta împotriva rasismului.inginer Absolvent al Universitatii Politehnice din Bucuresti. În prezent. În perioada 1991-1997 s-a ocupat de relatiile României cu Republica Moldova. director în MAE Absolvent al Institutului Politehnic din Bucuresti si al Facultatii de Drept. Valentin Popescu (n. A ocupat postul de director general al Directiei Generale a Vamilor. Începînd din 1997 lucreaza în Ministerul Afacerilor Externe. În perioada 1966-2000 a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe si la misiunile diplomatice ale României de la Belgrad.1968) . secretar I si director al Directiei Moldova.8. SUA.06.

semnat la Albita la 27 septembrie 2001. Ordonanta de Urgenta nr. semnat la Bucuresti la 26 mai 1999.112 din 30 august 2001 privind sanctionarea unor fapte savârsite în afara teritoriului tarii de cetateni români sau de persoane fara cetatenie domiciliate în România. of 9 June 1997. 11. aprobat prin HG nr.105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României. 9. 18. Joint surveillance operations manual . semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2000. Acordului de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere. la iesirea din tara. 24.01. 27. 15 noiembrie 2001. 10.2000 Commission Opinion COM(1997) 2003 final. Ordonanta de Urgenta nr.3 of the Treaty on European Union. 13. Official Journal L 13.144 din 25 octombrie 2001privind îndeplinirea de catre cetatenii români. on a joint customs surveillance operations manual. 5. 6.02. privind România. Raportul „Doi ani si jumatate ai Pactului de Stabilitate: lectii si recomandari politice". 728. Handbook International Convention on the simplification and harmonization of Customs procedures. 23/01/1998.Nr. training and cooperation for law enforcement authorities (Oisin II). 44 .065. publicata în Monitorul Oficial al României. semnat la Chisinau la 29 iunie 2001.168 din 3 aprilie 2001. partea I.1997. 19. semnat la Kiev la 6 iulie 1999. ratificat ind prin Legea nr. . 25. Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri ai Ucrainei priv colaborarea în lupta împotriva criminalitatii. on the basis of Article K. 20.January 1993.123/2 aprilie 2001 privind regimul strainilor în România publicata în Monitorul Oficial nr.Hotarîre privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune împotriva coruptiei.. Anul XIII . Protocol între Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al României si Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor. 22. 4. exchanges. 7. Convention on the use of information technology for customs purposes (CIS) Official Journal C 316.1997. 19. Commission Report COM(1999) 510 final. pregatit de Bodo Hombach cu ocazia plecarii sale din functia de coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Legea nr. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind readmisia strainilor. 04. 15. Ordonanta de Urgenta nr. Action programme: Customs 2002 . 13 . 26. Official Journal C 193. 14. publicata în Monitorul Oficial nr. publicat în Monitorul Oficial al României nr.351 din 29 iunie 2001. investigarea si combaterea infractiunilor în domeniul vamal. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor. Official Journal L 33. 17. 12. Official Journal C 19.. 1.Dépôt légal: D/1975/0448/2. OJ L 186 of 7 July 2001). 18 May 1973) | Amending Supplement No. Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea. 744 din 31 august 2000.104 din 27 iunie 2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Române. Raportul Comisiei Europene din 2001. Joi. Council and Commission Action Plan of 3 December 1998 on how best to implement the provisions of the Treaty of Amsterdam on the creation of an area of freedom. semnat la Bucuresti la data de 27 iulie 2001. 1st Edition (October 1975) . 23 January 1999.11. Council Act of 18 December 1997 drawing up. publicata în Monitorul Oficial nr. 443 din 06 septembrie 2000. Commission Report COM(1998) 702 final. 24.352 din 30 iunie 2001. 16.06. the Convention on mutual assistance and cooperation between customs administrations. security and justice. Ordonanta de Urgenta nr.Surse bibliografice 1. 21. 2.70 din 16 martie 2001. Amended by Decision 105/2000/EC of the European Parliament and of the Council of 17 December 1999. Internet Edition (Kyoto. Commission Report COM(2001) 361 final. 8. Official Journal C 024 .1995. Acordul dintre Guvernul României.Decision 210/97/EC of the European Parliament and of the Council of 19 December 1996 adopting an action programme for customs in the Community (Customs 2000). Programul OISIN (Decision Council of Ministers of the European Union of 28 June 2001 establishing a second phase of the programme of incentives. a conditiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene si în alte state.Council Resolution. Commission Report COM(2000) 710 final. 23. 3.

CENTRUL DE STUDII SI CERCETARI ALE CONFLICTELOR. seeks mutual 'security perimeter'". Studiu elaborat de Institutul de Politici Publice în cadrul proiectului international Evaluarea strategica a securitatii si apararii nationale a Republicii Moldova. în colaborare cu: CENTRUL EUROATLANTIC DIN MOLDOVA. Customs Service and the Immigration and Naturalization Service (INS) for increased cooperation on the Southwest Border (SWB) to enhance the interdiction of drugs. MAREA BRITANIE.S. 30. Border.S. UNIVERSITATEA DIN ABERDEEN. The Center for Strategic & International Studies. administration talk of merging Border Patrol.S. 2001. NUMBER 3. November 26. 32. CENTRUL SCOTIAN DE SECURITATE INTERNATIONALA. 31. The Border Coordination Initiative (BCI) . The Future of the Canadian-U.a a plan developed by the U. November 14. illegal aliens.APARAREA SI SECURITATEA NATIONALA A MOLDOVEI. CHISINAU ~ 2001 28. "U. ACADEMIA REGALA MILITARA. CSIS Prospectus VOLUME 2. STUDIU . ANUL 2001. Customs Service. "Congress. and other contraband. The Washington Post. Canada Project. 29.. 45 . Coast Guard". MAREA BRITANIE. Broder and Eric Pianin. by David S. Treaty on European Union. Laura Bogomolny. Fall 2001. THE WASHINGTON TIMES.27. 2001.