Facultatea de Studii Europene RISE, anul III Semestrul al II-lea, an universitar 2011-2012

Teorii sociale şi culturale Cosmina Timoce 2 aprilie 2012

Seminarul 4: Antropologia în era ’post’ (I). Anthropology as a Cultural Critique
Bibliografie: G. E. Marcus, M. Y. Fischer, Anthropology as Cultural Critique, Chicago, University of Chicago Press, 1986; capitolul 2: Ethnography as cultural critique. !!! Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi, Polirom, 2007, cap. 2.3. Critica postmodernă, pp. 76-87.  Critica postmodernă şi dimensiunile sale: discursului ca formă de putere/ ideologiei primitiviste
critica critica

holismului metodolgic

modelului pozitivist de abordare

absenţei „vocii celuilalt” din discursul etnografic  Criza reprezentării şi naşterea antropologiei reflexive Cum şi de ce se produce descrierea etnografică? → Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography – manifestul postmodernismului în antropologie. Premise: existenţa unor nuclee teoretice care au anticipat aceste critici: 1) Discutarea relaţiei „dialogice” dintre observator şi observat: Ex. George Devereux – De la anxietate la metodă (1931/1967) observaţie participativă=observaţie+participare+analiză, unde observatorul=cheia relaţiei de observare 2) Relaţia dintre observaţie şi scriere: Ex. Gregory Bateson – Naven (1936) 3) Antropologia ca traducere culturală: Ex. Claude Lévi-Strauss – Gândirea sălbatică (1962) – conceptul de bricolaj = instrument de traducere a unui sistem cultural în altul. Ex. Evan Evans-Pritchard – Nuer Religion (1956) →viziunea antropologiei ca artă 4) Clifford Geertz şi naşterea antropologiei interpretative – Interpretations of Culture (1973) - thick description = descrierea detaliată şi „stratificată” a sistemelor simbolice - cultura ca text = sisteme de simboluri, pe care antropologul e dator să le identifice în mod direct („peste umerii nativilor”); cultura e proces, pluralitate→sensul unei forme simbolice nu e univoc, nu se află în întregime „în posesia” vreunui nativ. Analiza culturală este microscopică→importanţa acordată localului. 5) G. E.Marcus & D. Cushman (1982) – Ethnographies as texts – prezintă o listă a principalelor caracteristici ale etnografiei realiste: - etnografia clasică este/se vrea o „etnografie totală”;

şi care constituie un al treilea personaj al observaţiei de teren.etnografia realistă suprimă existenţa individului .. p.. cât o interpretare a. care povesteşte ceea ce „a văzut cu ochii lui”(respectă convenţiile romanului realist. inclusiv prezentarea detaliilor de viaţă + studii de caz). an universitar 2011-2012 2 aprilie 2012 . inclusiv jurnale etnografice. . neimplicat.etnografia realistă impune figura naratorului omniscient. generând multiple comentarii referitoare la «modul dialogic» de construire a informaţiei de teren.] această descriere etnografică este tributară şi publicului căruia i se adresează şi pentru care etnograful are de scris relatarea sa . 85) ..” (Mihăilescu.Textul etnografic ca obiect al reflecţiei antropologice: descrierea etnografică „nu mai este atât o relatare despre. [.Terenul devine.” (Idem..  „Construirea” terenului şi transformarea lui în „text” .etnografia realistă e preocupată de surprinderea „punctului de vedere al nativului”. din mijloc de investigaţie. un obiect al investigaţiei: ↓anii ’60: creşte numărul relatărilor despre experienţa de teren. 86) . p.Facultatea de Studii Europene Teorii sociale şi culturale RISE. note de teren → „Tema relaţiei observator-observat devine astfel tot mai mult o preocupare epistemologică în sine. anul III Cosmina Timoce Semestrul al II-lea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful