Un "plan general de ansamblu" pentru salvarea Zonei Euro este inca in lucru la nivel European

"Să vedem dacă am înţeles bine. Statul care a cheltuit de departe cel mai mult cu sectorul bancar este Marea Britanie", a declarat Barrosso citând opinia conservatorilor, care se opun "programelor ample menite să salveze sectorul bancar din zona euro", relatează publicaţia electronică EUObserver. Reacţia lui Barroso a fost provocată de un discurs al eurodeputatului britanic Martin Callanan, liderul euroscepticilor (ECR), în opinia căruia "zona euro ar trebui să se restrângă astfel încât unele state să poată reveni la starea lor de relativă competitivitate". Callanan, care reprezintă aripa cea mai eurosceptică a Partidului Conservator din Marea Britanie, a cerut în mod repetat ca Greciei să i se permită să părăsească zona euro. Barroso s-a declarat contrariat de faptul că euroscepticii britanici încurajează statele să părăsească zona euro, adăugând că acest fapt este "în contrast puternic" cu declaraţiile premierului britanic, David Cameron. Deşi Cameron s-a opus integrării constrângerilor fiscale în tratatele europene în decembrie, după ce a eşuat în demersul său de exceptare a Londrei de la reglementările financiare ale Uniunii Europene, şi el şi adjunctul său Nick Clegg, şi-au exprimat sprijinul faţă de o mai bună integrare a zonei euro, inclusiv referitor la eurobonduri. Disputa a apărut la finalul unei dezbateri cu eurodeputaţii şi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe tema summitului de urgenţă de săptămâna trecută. În cadrul acestui summit, liderii UE au ajuns la un acord de principiu privind utilizarea fondurilor UE pentru acoperirea datoriilor, Mecanismul European pentru Stabilitate, recapitalizarea directă a băncilor şi împuternicirea Băncii Centrale Europene cu sediul la Frankfurt în vederea reglementării sectorului bancar european. A devenit deja obositor sa tot auzim de Grecia, patria democratiei ateniene, locul aparitiei filosofiei moderne, a fundamentelor statale care stau la baza organizarii actuale a lumii moderne. Din pacate, in cazul Greciei nu operam cu destule disocieri; Antichitate - Modernitate, Democratie sclavagista - Democratie participativa, s.a. Grecia de azi nu inseamna Grecia antica. Din pacate, din leaganul culturii europene a mai ramas doar o mana de spoliatori, de evazionisti, care au adus tara in situatia falimentului nedeclarat. Economia neagra a Greciei, cea nefiscalizata de catre Stat, se ridica la procentul de 80%, turismul avand o pondere importanta in aparitia acestei situatii. Pentru ca in momentul in care extrapolezi la nivelul Greciei experienta europeana in declararea veniturilor, bazata pe onestitatea celor care pe baza unei simple declaratii de venit, isi impun grila de impozitare, trebuie sa te astepti la mari surprize. Asa s-a descoperit faptul ca optzeci de procente din economie este subterana. Grecii, la fel ca si romanii, nu au exercitiul onestitatii, deoarece, de-alungul Istoriei au avut de-aface in cea mai mare parte, cu carmuitori abuzivi. Prin intermediul referndumului

anuntat pentru inceputul lunii decembrie, Guvernul Papandreou incearca sa se spele pe maini de intreaga situatie, la a carei escaladare a contribuit in mod direct. Grecii, in marea lor majoritate, nu doresc abandonarea monedei unice, insa, din pacate pentru ei, pentru a face parte dintr-un mecanism monetar generos, trebuie sa treaca de la o economie ascunsa la una transparenta, lucru care se poate traduce si printr-o scadere a veniturilor directe. Este dispusă Germania să marginalizeze statele de la periferia zonei euro? Recent, Cancelarul celei mai mari economii din zona euro a admis că Europa se mişcă deja „cu două viteze”, dar şi că statele din centrul blocului comunitar nu au datoria morală de a-şi întârzia progresele în direcţia unei integrări mai solide doar pentru că anumite state aleg să se izoleze. „Cei din uniunea monetară vor trebui să progreseze în privinţa integrării. Trebuie să fim deschişi. Trebuie să facem posibilă aderarea tuturor, dar nu trebuie să ne oprim pentru că o ţară sau alta nu este încă de acord”, a declarat Merkel, potrivit agentiilor de presa. Pactul fiscal a fost agreat la sfârşitul anului trecut de cele 17 state membre ale zonei euro, precum şi de alte nouă state din afara blocului monetar, printre care şi România. Implementarea planului de siguranţă fiscală menit să stopeze răspândirea crizei datoriilor suverane presupune insa si adoptarea si introducerea în legislaţia naţională a unor criterii privind disciplina fiscală. Astfel, statele semnatare s-au angajat la un deficit structural anual de cel mult 0,5% din PIB şi menţinerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB. Institutiile financiare ale Zonei Euro – sub presiune Sub presiunea de a pune punct turbulentelor care zguduie pietele financiare si creeaza o suma de incertitudini economice destabilizatoare, liderii statelor din zona euro doresc sa identifice o solutie durabila, a precizat un inalt oficial al UE. "Peste tot in lume, in America si in Asia, suntem intrebati: 'Unde mergeti'", explica aceasta sursa. "Dupa doi ani de criza, este timpul sa oferim un raspuns", adauga sursa citata. Propuneri generale – poate prea generale 1. 2. 3. 4. intarirea puterii institutiilor europene asupra bugetelor nationale crearea unui organ de supervizare a sectorului bancar, dotat cu noi puteri armonizarea politicilor fiscale, externe, in materie de impozite si securitate reforma programelor de ajutoare sociale

Potrivit publicatiei Welt am Sonntag, aceste propuneri vizeaza, intr-o prima etapa, doar cel 17 tari membre ale Zonei Euro si nu ansamblul de 27 din UE. In present, Comisia Europeana s-a pronuntat deja pentru crearea unei uniuni bancare care sa se traduca printr-o supraveghere europeana si o coordonare a mecanismelor de garantare a depozitelor, un proiect discutat de ceva vreme, dar care nu se bucura inca de consens, dat fiind ca statele care vor adopta conceptual trebuie sa renunte la suveranitate.

Evolutii dezamagitoare pe scena financiara a Zonei Euro Evolutiile Financiare pe scena zonei euro sunt cit se poate dezamagitoare, iar viitorul apropiat pare sa ne aduca din ce in ce mai multe argumente in sprijinul concluziei ca, aceasta criza Europeana nu este pe cale de disparitie ci din contra , se adinceste. Nu mai departe de zilele recente, avem urmatoarea stire, care dovedeste cele afirmate mai sus. Activitatea economica in Spania, tara care a intrat in recesiune in primul trimestru, s-a "redus intr-un ritm mai intens" in perioada aprilie - iunie, a precizat Banca Spaniei, in buletinul sau lunar, potrivit AFP. PIB-ul Spaniei ar urma sa cada mai mult decat reculul de 0,3% inregistrat in primul trimestru, in conditiile in care guvernul se asteapta la o contractare a activitatii de 1,7% pe intregul an 2012. In general, previziunile Bancii Spaniei sunt confirmate ulterior de cifrele statistice oficiale. Printre indicatorii care arata o scadere mai accentuata a PIB-ului in trimestrul doi Banca Spaniei evoca reducerea nivelului de incredere a firmelor si a micilor comercianti. De asemenea, este citata scaderea vanzarilor de masini, care si-a "accelerat in mai caderea in raport cu anul precedent pana la 15,4%". Banca Centrala subliniaza, de asemenea, dificultatile cu care se confrunta Spania pe pietele financiare, care cer randamente record pentru finantarea regatului. "In aceste ultime saptamani, economia spaniola a fost foarte puternic atinsa de agravarea tensiunilor pe pietele financiare ale zonei euro", subliniaza Banca Spaniei. Analizind cele de mai sus in contextul in care Romania cauta investitori "strategici", constatam ca, rezultatele date publicitatii de Banca Centrala Spaniola sunt foarte aproape de o descriere realista a starii economiei Romanesti. In acest context, putem concluziona ca, investitiile mult asteptate, nu se vor materializa prea curind. Data : iulie 18. 2012

Mircea Halaciuga, Esq. 004.0724.58.1078 PROXEMIS - Managementul Riscurilor

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful